Raportor:

Rudolf KOLBE

Coraportor:

Miroslav HAJNOŠ

Consilieri	Bojan HADŽISEJDIĆ (pentru raportor) Aída PONCE DEL CASTILLO (pentru coraportor)
Sesizare	25.11.2025
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	8.1.2026
Data adoptării în sesiunea plenară	21.1.2026
Sesiunea plenară nr.	602
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	212/0/8

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută „Strategia privind aplicarea IA” a Comisiei Europene ca fiind o inițiativă oportună și ambițioasă, menită să accelereze adoptarea responsabilă a inteligenței artificiale (IA) în întreaga UE și în sectoarele strategice, consolidând competitivitatea internațională și creșterea economică. Comitetul laudă domeniul de aplicare cuprinzător al acesteia, alinierea sa la abordarea centrată pe factorul uman a Regulamentului privind inteligența artificială și angajamentul față de un ecosistem european de IA robust, suveran și competitiv la nivel mondial. CESE solicită măsuri eficace prin care să crească nivelul de încredere în IA, inclusiv mecanisme de transparență și responsabilitate, pentru a proteja consumatorii de procese opace de luare a deciziilor de către IA.

1.2.

CESE evidențiază domeniile în care se pot îmbunătăți impactul și caracterul incluziv al strategiei și solicită măsuri concrete, care să poată fi implementate rapid, pentru a accelera comercializarea și adoptarea pe piață a soluțiilor IA – în special pentru IMM-uri și întreprinderile în curs de extindere – prin simplificarea accesului la finanțare, reducerea sarcinii administrative, norme mai clare privind proprietatea intelectuală și sprijin pentru extinderea transfrontalieră pe piața unică, astfel încât inovarea să aducă beneficii întregii economii și societăți.

1.3.

Crearea de clustere regionale de competențe (valorificând centrele europene de inovare digitală existente) și includerea sectoarelor subreprezentate în prezent – cum ar fi finanțele, turismul și comerțul electronic – sunt esențiale pentru o abordare globală.

1.4.

CESE recunoaște că este important să se definească mai clar alfabetizarea, perfecționarea, polivalența (cross-skilling) și inițiativele de învățare mai generale în domeniul IA. Această claritate este esențială pentru a răspunde preocupărilor legate de integrarea IA în operațiunile de rutină din sectoarele esențiale, în special în domeniul asistenței medicale, al apărării și securității, precum și în sectorul public.

1.5.

CESE recomandă Comisiei să acorde prioritate clarității și proporționalității reglementărilor, să faciliteze extinderea soluțiilor europene de IA și să consolideze cadrele pentru schimbul de date și protecția proprietății intelectuale. Guvernanța ar trebui să asigure o reprezentare echilibrată și un feedback continuu din partea tuturor părților interesate, inclusiv a angajatorilor, a lucrătorilor și a societății civile. Obligațiile de reglementare ar trebui să fie proporționale cu dimensiunea întreprinderii și să evite sarcinile de asigurare a conformității cumulative sau redundante, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate inovatoare.

1.6.

În urma retragerii Directivei privind răspunderea în materie de IA, CESE subliniază importanța securității juridice pentru întreprinderi și investitori, protejând în același timp lucrătorii și consumatorii. Orice inițiativă viitoare privind răspunderea în materie de IA ar trebui evaluată cu atenție și bazată pe dovezi, cu accent mai degrabă pe claritatea juridică decât pe introducerea unor noi obligații fragmentate.

1.7.

CESE îndeamnă Comisia să se asigure că structura de guvernanță a UE în domeniul IA implică în mod oficial și sistematic partenerii sociali, societatea civilă și reprezentanții IMM-urilor, garantând o guvernanță favorabilă incluziunii, transparentă și responsabilă. Comitetul recomandă mandate clare pentru dezvoltarea unor indicatori cheie de performanță (KPI), monitorizare, implicarea părților interesate și evaluarea regulată a impactului politicilor în domeniul IA, inclusiv raportare publică și feedback. Implicarea părților interesate ar trebui să fie structurată, orientată spre rezultate și eficientă din punctul de vedere al timpului, care să sprijine mai curând un proces decizional rapid și o punere în aplicare eficace decât să adauge noi niveluri administrative.

1.8.

CESE solicită ca următorul cadru financiar multianual (2028-2034) să ofere o finanțare previzibilă, pe termen lung și accesibilă pentru cercetare, infrastructură și dezvoltarea competențelor în domeniul IA, cu instrumente specifice pentru sprijinirea IMM-urilor, a grupurilor regionale de inovare și a transformării centrelor de inovare digitală în centre de experiență pentru IA.

1.9.

CESE sprijină ideea unor achiziții publice strategice pentru a consolida ecosistemul și baza industrială a Europei în domeniul IA. Cadrele de achiziții publice ar trebui să promoveze inovarea, reziliența, securitatea și durabilitatea aprovizionării, rămânând în același timp transparente, competitive și neutre din punct de vedere tehnologic.

2.   Observații generale

2.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale (IA) în UE, recunoscând în același timp atât oportunitățile, cum ar fi creșterea productivității, cât și riscurile pentru cetățeni. Prin urmare, solicită ca IA să rămână un instrument de încredere, transparent și centrat pe factorul uman, sprijinit de măsuri specifice de educare și sensibilizare pentru a spori încrederea cetățenilor și a garanta că IA va fi folosit în folosul tuturor europenilor, inclusiv a întreprinderilor, lucrătorilor și societății civile. CESE subliniază relevanța articolului 88 din Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) referitor la protecția datelor în domeniul ocupării forței de muncă și necesitatea ca toate aplicațiile de IA să respecte principiile nediscriminării și echității și drepturile fundamentale, pentru a preveni apariția de noi inegalități.

2.2.

În plus, adoptarea politicii „IA pe primul loc” va contribui la abordarea integrării IA în toate sectoarele ca obiectiv prioritar și la promovarea prezenței strategice europene la toate nivelurile pachetului tehnologic de IA, sprijinind suveranitatea tehnologică și competitivitatea. O astfel de politică ar trebui să integreze o abordare centrată pe factorul uman, pe egalitatea de gen, diversitate și incluziune ca principii de bază, pentru a maximiza beneficiile IA, protejând în același timp oamenii și evitând consolidarea inegalităților existente.

2.3.

Abordarea specifică a Comisiei Europene în ce privește sectoarele-cheie (inițiative emblematice sectoriale pentru asistența medicală, industria prelucrătoare, robotică, energie, apărare, sectorul public etc.) reflectă prioritatea sa de a investi în economia europeană. Cu toate acestea, CESE a identificat lacune care sunt analizate mai jos.

2.4.

CESE subliniază că fiabilitatea IA depinde nu numai de principiile etice generale, ci și de standardele sectoriale. Prin urmare, încurajează stabilirea de cadre etice sectoriale și sigilii de calitate adaptate riscurilor, cerințelor și așteptărilor societale ale sectoarelor-cheie.

2.5.

CESE subliniază necesitatea unei finanțări solide și bine integrate pentru dezvoltarea și implementarea IA în cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034. Următorul CFM ar trebui să ofere o finanțare previzibilă și sustenabilă pentru a pune în aplicare Strategia privind aplicarea IA în toate statele membre și în toate sectoarele. Resursele specifice ar trebui să sprijine cercetarea în domeniul IA, inovarea în afaceri, infrastructura și perfecționarea, în special pentru IMM-uri, întreprinderile nou-înființate și clusterele regionale de inovare, prin criterii clare și simple care să asigure accesibilitatea și rezultate societale tangibile, promovând în același timp o transformare digitală echilibrată și favorabilă incluziunii în întreaga UE.

2.6.

CESE salută propunerea de a transforma Alianța pentru aplicarea IA într-un forum de coordonare și de a înființa un Observator pentru IA, cu condiția ca aceste demersuri să asigure coerența, implicarea părților interesate din societate și o monitorizare anuală eficace.

2.7.

Sinergiile strategiei cu alte inițiative – bazate pe Strategia privind IA în domeniul științific și pe Strategia privind o uniune a datelor – demonstrează o viziune globală asupra viitorului digital al Europei. Cu toate acestea, având în vedere retragerea directivei privind răspunderea în materie de IA, CESE solicită din nou elaborarea unui cadru revizuit și cuprinzător al UE privind răspunderea în materie de IA. Claritatea juridică este esențială pentru a sprijini inovarea și încrederea, pentru a oferi securitate întreprinderilor și investitorilor și pentru a proteja lucrătorii și consumatorii de pe piața unică. Comitetul îndeamnă Comisia să elimine lacunele în materie de răspundere, să stabilească norme clare pentru daunele legate de IA și să asigure o protecție eficace a consumatorilor, menținând în același timp orice inițiativă viitoare bazată pe dovezi și axată mai curând pe claritate decât pe noi obligații fragmentate.

3.   Observații specifice

3.1.

Introducerea unor inițiative emblematice sectoriale – CESE susține introducerea unor inițiative emblematice sectoriale ca mijloc de stimulare a adoptării IA specifice. El formulează următoarele observații specifice fiecărui sector:

3.1.1.   Asistența medicală, inclusiv sectorul farmaceutic

3.1.1.1.

CESE susține cu tărie înființarea unor centre de screening bazate pe IA la nivelul Uniunii Europene și a unei rețele europene de expertiză privind implementarea IA în domeniul asistenței medicale.

3.1.1.2.

CESE salută inițiativele menite să accelereze descoperirea unor medicamente noi cu ajutorul IA și să raționalizeze intrarea pe piață a dispozitivelor medicale, cu condiția ca siguranța să nu fie compromisă. CESE recunoaște potențialul IA și încurajează utilizarea acesteia pentru diagnosticare și tratamente bazate pe gen.

3.1.1.3.

Strategia privind aplicarea IA ar trebui să includă campanii solide de sensibilizare pentru a informa publicul, a spori transparența, a consolida încrederea în asistența medicală bazată pe IA și a sublinia importanța critică a protecției datelor cu caracter personal în toate procesele.

3.1.2.   Robotica

3.1.2.1.

Accentul pus pe „inteligența artificială fizică” și pe robotica colaborativă este credibil și lăudabil.

3.1.2.2.

Strategia ar trebui să abordeze mai explicit impactul asupra pieței forței de muncă, inclusiv în ce privește perfecționarea, tranzițiile profesionale și dialogul social, pentru a atenua eventualele perturbări.

3.1.3.   Industria prelucrătoare, ingineria și construcțiile

3.1.3.1.

Accentul pus pe gemenii digitali și automatizarea bazată pe IA este potrivit pentru aceste sectoare cu utilizare intensivă a forței de muncă.

3.1.3.2.

Strategia ar trebui să evidențieze dubla provocare care constă în soluționarea deficitelor de forță de muncă calificată și gestionarea riscurilor de disponibilizare a forței de muncă.

3.1.4.   Apărarea, securitatea și spațiul

3.1.4.1.

CESE este mulțumit că integrarea IA în sectorul apărării și sectorul spațial este considerată esențială pentru menținerea competitivității și a securității Europei într-un peisaj geopolitic în rapidă evoluție. Se pune un accent puternic pe dezvoltarea unor capabilități suverane, reducerea dependențelor externe și asigurarea interoperabilității și a securității soluțiilor de IA încă din faza de proiectare.

3.1.4.2.

Deși pune accentul pe dezvoltarea tehnologică, strategia ar putea aborda, de asemenea, implicațiile etice, juridice și societale ale implementării IA în contexte de apărare și securitate. Ea ar putea oferi mai multe detalii despre cum se poate asigura un echilibru între inovație și respectarea dreptului internațional umanitar și a drepturilor fundamentale, în special în contextul dezvoltării de arme și sisteme de supraveghere care utilizează IA.

3.1.4.3.

Sprijinul acordat IMM-urilor și start-upurilor din sectorul apărării și sectorul spațial poate fi mai bine consolidat, asigurându-se accesul la finanțare, achiziții publice și fluxuri de proiecte de inovare și pentru alte întreprinderi decât cele mari și foarte solide. Strategia ar putea detalia, de asemenea, mecanismele de transfer intersectorial de cunoștințe, de exemplu, modul în care progresele în domeniul IA spațiale sau al securității cibernetice pot aduce beneficii sectoarelor civile și invers.

3.1.5.   Mobilitatea, transporturile și industria autovehiculelor

3.1.5.1.

CESE apreciază că strategia evidențiază impactul puternic și tot mai mare al IA în acest sector, de la optimizarea rutelor și gestionarea traficului până la sisteme avansate de asistență pentru conducătorii auto și dezvoltarea de vehicule automatizate și autonome la nivelul tuturor modurilor de transport (rutier, feroviar, aerian, maritim și pe căile navigabile interioare).

3.1.5.2.

În ceea ce privește activitățile preconizate pentru a sprijini politica de adoptare prioritară a inteligenței artificiale în sectorul mobilității, este nevoie să se stabilească clar modul în care IA poate fi integrată în infrastructura de transport public, în special în regiunile mai puțin dezvoltate din punct de vedere digital, pentru a se evita accentuarea decalajului digital.

3.1.5.3.

De asemenea, este important să se abordeze necesitatea unor standarde armonizate și a unor procese de certificare pentru vehiculele și sistemele bazate pe IA, facilitând operațiunile transfrontaliere și accesul pe piață pentru furnizorii din UE.

3.1.6.   Comunicațiile electronice

3.1.6.1.

CESE sprijină abordarea diferită adoptată în ceea ce privește sectorul comunicațiilor electronice, deși acesta ar putea fi considerat un sector fundamental pentru alte sectoare. Activitățile identificate pentru sprijinirea politicii „IA pe primul loc” sunt satisfăcătoare, în special crearea platformei europene Telco IA.

3.1.6.2.

Cu toate acestea, în special având în vedere caracterul său transversal, strategia ar trebui să detalieze măsurile menite să asigure securitatea cibernetică și reziliența rețelelor de comunicații bazate pe IA, mai ales că aceste rețele devin din ce în ce mai importante pentru alte sectoare (de exemplu, sănătate, energie, apărare, industria autovehiculelor).

3.1.7.   Energia

3.1.7.1.

Ca și în cazul comunicațiilor electronice, sectorul energetic poate fi considerat un sector fundamental pentru multe alte industrii. În același timp, strategia evidențiază acest sector ca fiind un domeniu critic în care IA poate stimula eficiența, sustenabilitatea și inovarea de-a lungul întregului lanț valoric din economie. Strategia recunoaște potențialul IA de a îmbunătăți gestionarea rețelei, de a optimiza consumul de energie, de a facilita integrarea surselor regenerabile și de a ajuta atât întreprinderile, cât și persoanele fizice să își gestioneze mai bine consumul de energie.

3.1.7.2.

Deși abordează progresele tehnologice, strategia ar putea oferi mai multe detalii despre cum se poate depăși fragmentarea legislativă și a guvernanței, care în prezent încetinește progresul în domenii precum gestionarea rețelei și planificarea infrastructurii. Acest aspect este deosebit de important pentru adoptarea IA de către furnizorii mai mici de energie și în regiunile cu o infrastructură digitală mai puțin avansată, garantând că beneficiile IA sunt distribuite în mod echitabil în întreaga UE. IA și centrele de date sunt domenii cu consum extrem de mare de energie. Dacă Europa dorește ca acestea să fie implementate în Europa, atunci trebuie să asigure un volum mare de energie stabilă, cu emisii scăzute de CO2, care să satisfacă cererea.

3.1.8.   Clima și mediul

3.1.8.1.

CESE salută eforturile de a ajuta comunitățile să se adapteze la schimbările climatice și să atenueze impactul acestora. Strategia recunoaște aspectul cel mai important al acestui demers, și anume importanța integrării datelor deținute de UE (cum ar fi Copernicus) și a promovării abordărilor multidisciplinare, care pot să sporească acuratețea și relevanța modelelor climatice și să îmbunătățească prognozele meteorologice, previziunile privind riscurile și gestionarea dezastrelor.

3.1.8.2.

Dincolo de sensibilizarea cu privire la schimbările climatice și protecția mediului, CESE nu vede alte îmbunătățiri specifice pentru acest sector.

3.1.9.   Industria agroalimentară

3.1.9.1.

Strategia evidențiază potențialul transformator al IA în agricultura de precizie, robotica pentru muncile câmpului și instrumentele de consiliere bazate pe IA care oferă fermierilor recomandări personalizate.

3.1.9.2.

Deși abordează provocări tehnologice și legate de date, strategia ar putea oferi mai multe detalii (activități) despre modul în care fermierii pot depăși dificultățile întâmpinate în adoptarea IA.

3.1.10.   Sectoarele culturale și creative și mass-media

3.1.10.1.

CESE sprijină crearea de microstudiouri, narațiunile imersive și platformele de IA multilingve.

3.1.10.2.

Comitetul încurajează includerea gemenilor digitali în activitățile legate de patrimoniul cultural.

3.1.10.3.

Strategia ar trebui să abordeze mai explicit sectorul mass-media, inclusiv inițiativele de combatere a dezinformării și de sprijinire a pluralismului mass-mediei. Mai exact, deși mass-media este identificată drept unul dintre sectoare, niciuna dintre activitățile prevăzute nu se referă la aceasta.

3.1.11.   Sectorul public

3.1.11.1.

Statisticile citate arată în mod clar necesitatea de a dota mai bine instituțiile din sectorul public (inclusiv sistemul judiciar) cu instrumente IA adecvate pentru a îmbunătăți eficiența administrației publice. CESE sprijină cu entuziasm crearea unui set de instrumente IA pentru administrații, lansarea parcursului de pregătire pentru IA și interoperabilitate în sectorul public (traiectoria „PAIR”) și revizuirea Cadrului european de interoperabilitate pentru a facilita politicile de adoptare prioritară a inteligenței artificiale.

3.1.11.2.

Având în vedere impactul direct al acestui sector asupra tuturor cetățenilor UE, este important să se abordeze în mod corespunzător activitățile (educație, interacțiuni cu mass-media de încredere etc.) care sensibilizează publicul cu privire la beneficiile IA în sectorul public. Aceste eforturi ar trebui să includă, de asemenea, mecanisme de monitorizare și evaluare a impactului societal al IA, asigurând transparența, responsabilitatea și despăgubirea cetățenilor afectați de decizii automatizate.

3.1.11.3.

CESE subliniază că transparența, caracterul explicabil și mecanismele eficiente de recurs sunt esențiale pentru consolidarea și menținerea încrederii publicului în serviciile publice bazate pe IA. Administrațiile publice ar trebui să dea un exemplu prin adoptarea unor standarde etice și profesionale ridicate, asigurându-se că implementarea IA îmbunătățește calitatea serviciilor, protejând în același timp drepturile cetățenilor.

3.2.

Pe lângă domeniile emblematice sectoriale identificate mai sus, CESE observă că finanțele, turismul și comerțul electronic sunt menționate doar ca potențiale domenii viitoare. Având în vedere importanța acestora pentru implementarea IA și relevanța lor pentru IMM-uri, CESE recomandă includerea timpurie a acestor sectoare în Strategia privind aplicarea IA sau sprijinirea lor cu foi de parcurs clare și cu termene precise pentru integrare.

3.3.   Abordarea provocărilor transversale

3.3.1.

CESE salută accentul pus pe IMM-uri și rolul centrelor europene de inovare digitală (EDIH) ca centre de experiență în domeniul IA. Cu toate acestea, strategia ar trebui să valorifice în continuare EDIH pentru a răspunde nevoilor specifice fiecărui sector și pentru a consolida inovarea regională, inclusiv prin dezvoltarea de centre regionale în jurul expertizei existente sau emergente. Aceste centre ar putea oferi sprijin, formare și resurse adaptate pentru IMM-uri, permițându-le să participe pe deplin la ecosistemul IA.

3.3.2.

Strategia privind aplicarea IA identifică în mod corespunzător necesitatea dezvoltării unor soluții personalizate pentru IMM-uri. CESE recomandă crearea unei activități specifice pentru soluții de IA agentică, cu scopul de a ajuta IMM-urile să beneficieze de soluții personalizate și scalabile.

3.3.3.

CESE recunoaște necesitatea de a stabili mai clar investițiile în activități de infrastructură, și anume de a acorda prioritate investițiilor în infrastructura digitală (cloud, tehnică de calcul la margine, conectivitate) pentru a sprijini implementarea IA la scară largă.

3.3.4.

Odată ce există infrastructura și soluțiile sunt puse în aplicare, recomandăm instituirea unui sprijin pentru comercializare, acces pe piață și extindere, pentru a contribui la extinderea soluțiilor de IA ale UE prin standarde armonizate, recunoaștere reciprocă și sprijin pentru internaționalizare.

3.3.5.

Deși educația și perfecționarea sunt puse pe bună dreptate în prim-plan, este, de asemenea, esențial să se integreze alfabetizarea în domeniul IA în fiecare inițiativă emblematică sectorială, cu resurse adaptate pentru diferite grupuri de utilizatori și cu accent pe menținerea locurilor de muncă. Înzestrarea angajaților cu competențele necesare pentru a corespunde unor roluri în continuă evoluție va proteja ocuparea forței de muncă și va sprijini adaptarea la schimbările tehnologice. CESE subliniază, de asemenea, potențialul IA de a aborda deficitul de forță de muncă, de a îmbunătăți calitatea locurilor de muncă și de a stimula productivitatea. Prin urmare, politicile în materie de competențe ar trebui nu numai să atenueze riscurile, ci și să permită ca întreprinderile și lucrătorii să utilizeze în mod activ IA pentru preluarea unor noi sarcini, pentru transformarea locurilor de muncă și pentru competitivitate.

3.3.6.

CESE subliniază impactul profund al IA asupra ocupării forței de muncă, a condițiilor de muncă și a organizării muncii. Utilizarea tot mai frecventă a gestionării algoritmice și a unor procese decizionale automatizate ridică preocupări esențiale cu privire la drepturile lucrătorilor, la transparență și la tratamentul echitabil. Comitetul solicită un cadru al UE care să asigure transparența și responsabilitatea în gestionarea algoritmică, să protejeze drepturile fundamentale ale lucrătorilor și să ofere mecanisme eficace de dialog social și de recurs. El îndeamnă să se acorde o atenție deosebită calității locurilor de muncă, sănătății și siguranței la locul de muncă, protecției datelor și învățării pe tot parcursul vieții, pentru a preveni noi inegalități, menținând în același timp flexibilitatea la nivel de întreprindere și dialogul social, astfel încât angajatorii și lucrătorii să poată adapta instrumentele IA la realitățile sectoriale și organizaționale.

3.3.7.

Strategia ar trebui să abordeze profesiile liberale ca un grup distinct, având în vedere cadrele lor specifice de reglementare și etică. Sunt necesare măsuri adaptate în domeniul IA pentru a asigura implementarea responsabilă, pentru a proteja interesul public și a menține încrederea în serviciile profesionale.

3.3.8.

Strategia ar trebui să abordeze necesitatea unor surse de informații specifice sectorului, fiabile, accesibile și incluzive. Studiile din unele state membre indică faptul că multe persoane se bazează în prezent pe portaluri publice generale, fără o abordare structurată sau standardizată a învățării.

3.4.   Instituirea unui mecanism unic de guvernanță

3.4.1.

CESE susține transformarea Alianței pentru aplicarea IA într-un forum de coordonare și înființarea unui Observator pentru IA condus de mai multe părți interesate.

3.4.2.

CESE salută înființarea Oficiului pentru IA, a Observatorului pentru IA, a Consiliului IA și a Alianței pentru aplicarea IA ca elemente-cheie ale guvernanței în materie de IA în UE. Comitetul subliniază necesitatea unei implicări formale și semnificative a partenerilor sociali, a societății civile și a tuturor părților interesate relevante în conceperea și funcționarea acestora, pentru a se asigura că politicile reflectă interesele și preocupările angajatorilor, ale lucrătorilor, ale IMM-urilor și ale publicului larg și permit circuite de feedback eficace. Implicarea părților interesate ar trebui să fie structurată, orientată spre rezultate și eficientă din punctul de vedere al timpului, care să sprijine mai curând accelerarea procesului decizional și a punerii în aplicare decât să adauge noi niveluri administrative.

3.4.3.

Este necesar ca cerințele de reglementare să fie clare și proporționale pentru IMM-uri și start-upuri. În același timp, strategia ar trebui să abordeze modalitățile de consolidare a cadrelor pentru schimburi de date, interoperabilitate și protecția proprietății intelectuale (PI) pentru a facilita inovarea, menținând în același timp un echilibru între interesele întreprinderilor și cele ale persoanelor fizice. CESE solicită norme clare și armonizate privind drepturile de autor și caracterul brevetabil al rezultatelor generate de IA, precum și mecanisme de protejare a inovațiilor UE în domeniul IA împotriva concurenței neloiale și a furtului de proprietate intelectuală, asigurând în același timp accesul egal al tuturor la seturi de date de înaltă calitate pentru antrenarea modelelor și la infrastructura de cloud computing.

3.4.4.

CESE sprijină utilizarea strategică a achizițiilor publice pentru a consolida ecosistemul și baza industrială a Europei în domeniul IA. Cadrele de achiziții publice ar trebui să promoveze inovarea, reziliența și securitatea aprovizionării, rămânând în același timp transparente, competitive și neutre din punct de vedere tehnologic.

3.4.5.

Strategia privind aplicarea IA ar trebui să promoveze, de asemenea, aplicarea principiilor etice în dezvoltarea și implementarea IA, inclusiv a codurilor de conduită specifice sectoarelor, să sprijine crearea unor consilii de etică independente sau a unor grupuri consultative la nivel sectorial și regional și să asigure integrarea considerentelor etice în deciziile de comercializare, achiziții publice și investiții.