COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.11.2022

COM(2022) 636 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Consolidarea spațiului Schengen prin participarea deplină a Bulgariei, României și Croației la spațiul fără controale la frontierele interne

I.Introducere

Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne („spațiul Schengen”) este una dintre cele mai emblematice realizări ale integrării europene și una dintre cele mai concrete manifestări ale modului de viață european, stimulând economia și unindu-i pe europenii aflați de o parte și alta a frontierelor interne.

Ceea ce a început în 1985 ca un proiect interguvernamental între cinci state membre – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – s-a extins treptat pe parcursul a șapte etape de extindere, devenind astăzi cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Avantajele eliminării frontierelor interne rămân la fel de importante ca și în 1985. Spațiul Schengen este o realitate pentru milioane de cetățeni: în fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci, a studia sau a-și vizita familia și prietenii. Spațiul Schengen a consolidat securitatea noastră colectivă, permițându-le autorităților statelor membre să coopereze îndeaproape. Mai mult decât atât, spațiul Schengen este conceput să fie piatra de temelie a Uniunii Europene și a pieței unice în ansamblul ei. În actualul context geopolitic și economic dificil, un spațiu Schengen complet și pe deplin funcțional este esențial pentru asigurarea stabilității, rezilienței și redresării.

În prezent, spațiul Schengen cuprinde 26 de țări, are o suprafață de peste 4 milioane de kilometri pătrați și o populație de aproape 420 de milioane de locuitori. La spațiul Schengen participă 22 de state membre ale UE. Toate celelalte state membre, cu excepția unuia, au obligația de a adera la spațiul Schengen odată ce îndeplinesc condițiile necesare și, prin urmare, ar trebui să li se permită acest lucru. Patru dintre cele cinci state membre care nu fac parte din spațiul Schengen, și anume Bulgaria, Croația, Cipru și România, își asumă deja o parte din obligațiile prevăzute în acquis-ul Schengen, dar controalele la frontierele interne cu aceste state membre nu au fost încă eliminate. Irlanda participă la unele părți importante ale arhitecturii Schengen, cu excepția acquis-ului privind frontierele externe și eliminarea controalelor la frontierele interne. Patru state din afara UE, respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția, au semnat acorduri cu Uniunea privind asocierea lor la aplicarea acquis-ului Schengen și, prin urmare, fac și ele parte din spațiul Schengen. Odată ce Bulgaria, România și Croația vor aplica integral acquis-ul Schengen, spațiul Schengen va avea o suprafață de 4,5 milioane de kilometri pătrați și o populație de 450 de milioane de locuitori.

Acquis-ul Schengen face parte integrantă din cadrul juridic al UE, prevăzând obligații și responsabilități semnificative, pe care fiecare nou stat membru trebuie să le accepte în totalitate în calitate de țară candidată la aderare 1 . În special, noile state membre trebuie să fie pregătite și să aibă capacitatea de a gestiona în mod eficace frontierele externe în numele tuturor celorlalte state Schengen și de a emite vize Schengen uniforme. Noile state membre trebuie să poată coopera în mod eficient cu agențiile de aplicare a legii din alte state, să se poată conecta la sistemele de informații relevante, cum ar fi Sistemul de informații Schengen, și să le poată utiliza, pentru a menține un nivel ridicat de securitate din momentul în care nu vor mai exista controale la frontierele interne. În fine, noile state membre trebuie să se asigure că drepturile fundamentale și cerințele în materie de protecție a datelor sunt respectate în cadrul activităților menționate.

Pe lângă îndeplinirea acestor cerințe, aplicarea integrală a acquis-ului Schengen se bazează pe aprobarea unanimă din partea tuturor celorlalte state membre care aplică integral acquis-ul Schengen. În acest sens, s-au înregistrat progrese semnificative și recent au fost luate măsuri politice importante pentru a sprijini aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, România și Croația. Acest lucru este susținut cu fermitate de Parlamentul European și reprezintă o prioritate-cheie a președinției cehe a Consiliului Uniunii Europene.

În plus, procesul de evaluare Schengen prin care se evaluează gradul de pregătire pentru aderarea la spațiul Schengen este în desfășurare pentru Cipru 2 . Sistemul de informații Schengen din Cipru va deveni operațional în curând, iar acest proces va fi verificat printr-o evaluare Schengen pe această temă care va avea loc în 2023.

Prezenta comunicare face bilanțul rezultatelor solide înregistrate de Bulgaria, România și Croația în ceea ce privește adoptarea măsurilor necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților relevante ale acquis-ului Schengen, astfel cum se prevede în actele de aderare din 2005 și, respectiv, din 2011. Prin prezenta comunicare se solicită Consiliului să ia fără întârziere deciziile necesare prin care să le permită acestor trei țări, care nu fac încă pe deplin parte din spațiul fără controale la frontierele interne, să adere la acesta.

Nu încape îndoială că Uniunea este pregătită pentru o astfel de decizie istorică. Datorită eforturilor comune depuse în ultimii ani, spațiul Schengen a devenit mai puternic și mai rezilient. Ciclul de guvernanță Schengen, instituit recent, oferă toate instrumentele necesare pentru evaluarea periodică a situației spațiului Schengen, accentul fiind mutat de pe cadrul administrativ pe o guvernanță și o responsabilitate politice comune. Consiliul Schengen și Forumul Schengen facilitează un dialog transparent și constructiv între instituțiile UE și statele membre. Noul mecanism consolidat de evaluare și monitorizare Schengen, care se va aplica Bulgariei, României și Croației imediat după luarea deciziilor privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen, va asigura identificarea în timp util a oricăror eventuale deficiențe și a măsurilor corective.

Ca atare, această a opta extindere a spațiului Schengen ar confirma și ar consolida încrederea reciprocă și unitatea dintre statele membre pe care se bazează spațiul Schengen și ar contribui la continuarea adaptării acestui proiect fundamental și la obținerea în continuare de progrese în privința acestuia.

II.Rezultate solide obținute de Bulgaria, România și Croația

Începând din 2011, Comisia a susținut în mod constant punctul de vedere potrivit căruia Bulgaria și România sunt pregătite să devină parte a spațiului Schengen fără controale la frontierele interne, afirmând același lucru și în ceea ce privește Croația începând din 2019. Comisia a solicitat în mod activ Consiliului 3 să ia deciziile necesare prin care să permită Bulgariei, României și Croației să adere la spațiul fără controale interne. Parlamentul European a solicitat, la rândul său, același lucru, cu mai multe ocazii 4 .

Ani la rândul aceste state membre au contribuit în mod semnificativ la buna funcționare a spațiului Schengen, inclusiv în timpul crizelor legate de migrație, al restricțiilor impuse pe timpul pandemiei și, mai recent, atunci când s-au confruntat cu consecințele fără precedent ale războiului din Ucraina. Dat fiind că toate evaluările Schengen cu privire la aceste țări au fost finalizate cu succes, Bulgaria, România și Croația se așteaptă în mod legitim să adere pe deplin la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. Recenta misiune voluntară de informare din Bulgaria și România, precum și ultima vizită efectuată în Croația și realizările acesteia în ceea ce privește monitorizarea drepturilor fundamentale la frontierele externe confirmă în mod decisiv faptul că aceste țări respectă în continuare în mod eficace standardele Schengen riguroase și că au dovedit că au obținut rezultate exemplare în materie de punere în aplicare. Deși aceste state membre pun în aplicare în mod activ cea mai mare parte a acquis-ului Schengen 5 , ele nu se bucură de toate beneficiile care decurg din calitatea de membru al spațiului Schengen fără controale la frontierele interne.

Datorită poziției lor geografice strategice, Bulgaria, România și Croația joacă un rol esențial în securizarea frontierelor externe comune și în aducerea unei contribuții efective la asigurarea unui nivel ridicat de securitate și prosperitate, după cum au demonstrat-o crizele recente. Sunt instituite toate instrumentele, structurile și procedurile necesare pentru a gestiona în mod eficient trecerea frontierelor externe, precum și posibilele amenințări la adresa securității la aceste frontiere, contribuind astfel la combaterea criminalității grave care are o dimensiune transfrontalieră. Aceste țări au demonstrat, de asemenea, un nivel ridicat de angajament în ceea ce privește asigurarea unui răspuns eficace la presiunea migrației și la provocările aferente, instituind o cooperare strânsă cu țările din imediata lor vecinătate. În plus, în conformitate cu noul Regulament privind evaluarea Schengen 6 , statele membre pentru care a fost adoptată o decizie a Consiliului care prevede că dispozițiile acquis-ului Schengen urmează să se aplice integral trebuie evaluate în termen de cel mult un an de la data la care acquis-ul Schengen începe să se aplice integral în statele membre respective 7 . Acest lucru va fi valabil în cazul Bulgariei, României și Croației odată cu adoptarea deciziilor referitoare la fiecare dintre aceste state.

În temeiul articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005 8 , procesele de evaluare Schengen a Bulgariei și a României au fost încheiate cu succes în 2011. Procesul a început în 2009 și toate părțile relevante ale acquis-ului au fost evaluate temeinic, în conformitate cu procedurile aplicabile. Consiliul a recunoscut finalizarea procesului de evaluare în două concluzii separate din 9 iunie 2011 9 . Proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România a primit un aviz favorabil din partea Parlamentului European la 8 iunie 2011 10 . În pofida rezultatului pozitiv și a finalizării procesului de evaluare Schengen, de peste unsprezece ani nu s-a luat nicio decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România și eliminarea controalelor la frontierele lor interne.

Având în vedere că procesele de evaluare a Bulgariei și României au fost finalizate în 2011 și că Regulamentul privind mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen nu permite lansarea unei noi evaluări oficiale a Bulgariei și României, ambele țări au emis la 2 martie 2022, în vederea consolidării încrederii reciproce și a recunoașterii faptului că s-a înregistrat o dezvoltare a acquis-ului Schengen în perioada care s-a scurs de atunci, o declarație comună prin care invită, în mod voluntar, o echipă de experți care să fie coordonată de Comisie „să asigure aplicarea, printre altele, a celor mai recente evoluții ale acquis-ului Schengen de la încheierea evaluării, cu accent pe gestionarea frontierelor externe și pe cooperarea polițienească”.

De comun acord cu Bulgaria și România, ambele țări dând dovadă de flexibilitate și de angajament, și la cererea statelor membre, domeniul de aplicare al misiunii a fost extins în mod semnificativ pentru a acoperi toate elementele relevante ale acquis-ului Schengen, inclusiv cele mai recente evoluții înregistrate din 2011 până în prezent, cu accent pe frontierele externe și cooperarea polițienească. Au fost, de asemenea, analizate și evoluțiile din domeniul returnării, al Sistemului de informații Schengen, al Sistemului de informații privind vizele și al politicii în domeniul vizelor. Misiunea a luat în considerare aspectele legate de respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv protecția datelor, și funcționarea autorităților care aplică părțile relevante ale acquis-ului Schengen. Vizitele au avut loc în România (9-11 octombrie 2022) și Bulgaria (12-14 octombrie 2022). Majoritatea statelor membre au contribuit la misiune, iar echipa a fost alcătuită din 17 experți din statele membre. Pe lângă cei cinci experți ai Comisiei, la misiunea de informare au participat observatori din partea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă („Frontex”), a Europol și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene.

Misiunea voluntară de informare a confirmat concluziile proceselor de evaluare finalizate din 2011 și arată că Bulgaria și România nu numai că au continuat punerea în aplicare a noului acquis și a noilor instrumente, ci au consolidat, de asemenea, în mod semnificativ și exhaustiv aplicarea generală a acquis-ului Schengen în toate dimensiunile sale.

Bulgaria, care se învecinează cu Turcia, joacă un rol esențial în protejarea frontierelor externe ale UE și în menținerea unui nivel ridicat al securității interne. În acest scop, Bulgaria a instituit o gestionare solidă a frontierelor, care să asigure o supraveghere a frontierelor de calitate și verificări sistematice la frontiere. Așa cum se menționează în raportul aferent misiunii de informare, Bulgaria este încurajată să îmbunătățească în continuare tabloul situațional național prin punerea în aplicare pe deplin a modelului comun integrat de analiză a riscurilor. În pofida provocărilor externe existente, Bulgaria are o abordare coerentă în ceea ce privește returnarea resortisanților țărilor terțe fără drept de ședere și prevenirea deplasărilor secundare neautorizate. Se acordă prioritate acțiunilor de combatere a criminalității transfrontaliere ca urmare a instituirii unor instrumente active de cooperare polițienească internațională, inclusiv prin intermediul Europol și prin cooperarea cu Europol, precum și ca urmare a acordurilor operaționale pe care Bulgaria le-a încheiat cu țările învecinate, care permit supravegherea și urmărirea transfrontaliere. Sistemul de informații Schengen este bine stabilit. În ceea ce privește funcționarea autorităților, Strategia națională a Bulgariei pentru prevenirea și combaterea corupției este pusă în aplicare la toate nivelurile și este consolidată prin măsuri de prevenire și proceduri disciplinare solide. Bulgaria a demonstrat, de asemenea, că dispune de structurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale, garantând accesul la protecție internațională, respectând principiul nereturnării, precum și cerințele privind protecția datelor în ceea ce privește aplicarea Sistemului de informații Schengen și a cooperării polițienești.

România, care este învecinată cu Serbia, Ucraina și Moldova, joacă un rol foarte important în ceea ce privește contribuția la buna funcționare a spațiului Schengen. Gestionarea frontierelor efectuată de România, inclusiv supravegherea frontierelor și verificările sistematice la frontiere, este solidă și de înaltă calitate, iar cooperarea polițienească internațională cu țările învecinate funcționează bine, la fel ca și cooperarea foarte activă cu Frontex. Este asigurată o abordare holistică a gestionării migrației, fiind întreprinse acțiuni și în țările terțe. Returnarea este pusă în aplicare ca acțiune prioritară de combatere a migrației ilegale și a deplasărilor secundare neautorizate, având ca rezultat o abordare coerentă în ceea ce privește returnarea și readmisia. România are un plan național operațional de contingență pentru situații extraordinare, pe care l-a activat cu succes ca răspuns la criza din Ucraina. În plus, România este parte la o cooperare polițienească internațională eficace și activă, în special cu Europol. Combaterea migrației ilegale și a traficului de persoane reprezintă două priorități cu privire la care România este deosebit de activă. Sistemul de informații Schengen este bine stabilit, iar acum trebuie să se depună eforturi continue pentru a asigura automatizarea necesară a fluxului de lucru SIRENE. România are o strategie națională anticorupție și au fost introduse măsuri anticorupție la toate nivelurile autorităților române de aplicare a legii. În ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficace pentru a garanta accesul la protecție internațională și pentru a asigura respectarea principiului nereturnării, precum și de structurile necesare pentru a asigura respectarea cerințelor în materie de protecție a datelor în ceea ce privește aplicarea Sistemului de informații Schengen și a cooperării polițienești.

Echipa de experți care s-a deplasat la fața locului a prezentat raportul aferent misiunii 11 în cadrul reuniunii Grupului de lucru pentru chestiuni Schengen al Consiliului din 26 octombrie 2022 și a concluzionat că nu a identificat nicio problemă în ceea ce privește aplicarea de către Bulgaria și România a celor mai recente evoluții ale acquis-ului Schengen și că ambele state membre continuă să îndeplinească condițiile necesare pentru a aplica integral toate părțile relevante ale acquis-ului Schengen. Atât Bulgaria, cât și România sunt pregătite să pună pe deplin în aplicare Codul de vize și să elibereze vize Schengen din momentul aderării. Comisia salută decizia Bulgariei și a României de a transfera personalul necesar din sectorul poliției de frontieră de la frontierele interne la frontierele externe odată ce sunt eliminate controalele la frontierele interne pentru a contracara potențiala creștere a migrației ilegale.

Croația, care se învecinează cu Serbia, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru, are, de asemenea, un rol esențial în ceea ce privește protejarea frontierelor externe ale UE și asigurarea bunei funcționări a spațiului Schengen. În urma „Declarației de pregătire” a Croației de a începe procesul de evaluare Schengen în vederea unei decizii a Consiliului privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen, procesul de evaluare a avut loc în perioada 2016-2020.

La 22 octombrie 2019, Comisia a adoptat o comunicare în care a concluzionat că Croația a luat măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile de aplicare a tuturor părților relevante ale acquis-ului Schengen și a confirmat faptul că Croația continuă să îndeplinească angajamentele legate de acquis-ul Schengen, astfel cum au fost asumate în cadrul negocierilor de aderare 12 . S-a menționat, de asemenea, faptul că Croația va trebui să continue să acționeze în mod consecvent în vederea punerii în aplicare a tuturor acțiunilor aflate în curs de desfășurare, în special în domeniul gestionării frontierelor externe, pentru a se asigura că aceste condiții vor continua să fie îndeplinite.

Pentru a monitoriza și a verifica punerea în aplicare a acțiunilor respective în domeniul gestionării frontierelor externe, Comisia a organizat o vizită de verificare specifică în Croația în perioada 23-27 noiembrie 2020. În urma vizitei s-a concluzionat că Croația a întreprins majoritatea acțiunilor. Pe baza rezultatelor vizitei și a celui mai recent raport privind progresele înregistrate de Croația în punerea în aplicare a planului de acțiune privind frontierele externe, Comisia a închis planul de acțiune la 2 februarie 2021.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne a confirmat, în reuniunea sa din decembrie 2021, concluzia Comisiei, astfel cum este menționată în comunicarea din 22 octombrie 2019, potrivit căreia Croația îndeplinește condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis­ului Schengen 13 . În plus, Consiliul a invitat Croația să continue să întreprindă în mod consecvent acțiuni ce vizează punerea în aplicare a acquis-ului Schengen, precum și a angajamentelor legate de acesta. La 29 iunie 2022, Consiliul a consultat Parlamentul European cu privire la proiectul de decizie privind aplicarea integrală a acquis­ului Schengen în Republica Croația. Proiectul de decizie a Consiliului a primit un aviz favorabil din partea Parlamentului European la 10 noiembrie 2022.

Croația a depus eforturi considerabile pentru a asigura desfășurarea controalelor la frontierele externe în condiții de respectare a obligațiilor în materie de drepturi fundamentale și s-a angajat să aplice o politică de „toleranță zero” față de violența de orice fel. Comisia constată cu satisfacție că Croația este primul stat membru care a instituit, în iunie 2021, un mecanism independent de monitorizare 14 , astfel cum s-a propus în Pactul privind migrația și azilul 15 . Mecanismul menționat anterior este un forum unic care are scopul de a observa în mod independent practicile polițiștilor de frontieră și ale agenților de poliție și de a aborda orice acuzații de încălcare a drepturilor fundamentale la frontieră, de a asigura o mai bună cunoaștere a legislației aplicabile și a garanțiilor privind drepturile fundamentale, inclusiv prin acțiuni de formare a polițiștilor de frontieră și a agenților de poliție, precum și de a asigura îmbunătățirea procedurilor interne. Mecanismul implică în mod direct părțile interesate croate relevante și se află sub îndrumarea unui consiliu consultativ independent, care este format, printre altele, din doi Avocați ai Poporului, dintre care unul pentru copii, din reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și ai organizațiilor interguvernamentale.

La un an de funcționare a mecanismului, în iulie 2022, s-a adoptat raportul final al Comitetului de coordonare al mecanismului independent de monitorizare. Pe această bază, la 27 octombrie 2022, Consiliul consultativ a salutat activitățile mecanismului independent de monitorizare, în particular dialogul fructuos la nivel de experți cu autoritățile croate, care a fost instituit în urma concluziilor mecanismului, precum și efectuarea a douăzeci de misiuni de observare la fața locului. Consiliul consultativ a adoptat și recomandări privind posibile ameliorări ulterioare privind un mandat mai amplu, inclusiv posibilitatea de efectuare de operațiuni de observare neanunțată, în special la culoarul verde, accesul la informații ale Ministerului de Interne și necesitatea de a asigura o punere în aplicare continuă a mecanismului independent de monitorizare.

Comisia salută angajamentul guvernului croat de a menține și de a continua punerea în aplicare a mecanismului independent de monitorizare și constată cu satisfacție că recomandările Consiliului consultativ se regăsesc pe deplin în noul acord de extindere a mecanismului independent de monitorizare, care a fost semnat la 4 noiembrie 2022. În special, noul acord prevede că mecanismul este instituit pentru perioade de 18 luni care se reînnoiesc automat, asigurându-se, prin urmare, că obiectivele preconizate sunt îndeplinite în mod durabil și sustenabil și prevede posibilitatea de a efectua operațiuni de observare neanunțate oricând și în orice loc, inclusiv la culoarul verde. Acordul menționat anterior prevede, de asemenea, că prin intermediul mecanismului se va putea solicita organismelor de stat relevante să inițieze anchete oficiale în urma detectării unor nereguli și a unor posibile încălcări ale drepturilor fundamentale. În plus, acordul include mecanisme specifice care să asigure o mai mare eficiență și transparență, inclusiv să faciliteze comunicarea cu publicul interesat. În fine, acordul pune un accent mai puternic pe monitorizarea continuă a respectării drepturilor fundamentale prin clarificarea faptului că mecanismul monitorizează respectarea drepturilor fundamentale în toate circumstanțele, acordând o atenție deosebită dreptului la accesul efectiv la procedura de azil și la protecție internațională, respectării principiului nereturnării, interzicerii expulzării colective, precum și interzicerii torturii sau a altor forme de rele tratamente. 

III.Rezultate solide în ceea ce privește consolidarea și întărirea spațiului Schengen

Rezultatele solide obținute de Bulgaria, România și Croația corespund rezultatelor solide obținute progresiv în spațiul Schengen în ansamblu. Spațiul Schengen se dezvoltă în permanență și se adaptează la noi provocări și priorități. În prezent, spațiul Schengen este solid și pregătit pentru această nouă extindere, care, la rândul său, va contribui la creșterea în continuare a rezilienței, în special în fața noilor provocări geopolitice. În ultimii 37 de ani, au fost dezvoltate treptat un cadru juridic cuprinzător și instrumente operaționale comune pentru a proteja mai bine spațiul fără controale la frontierele interne.

Sistemul de guvernanță Schengen, instituit recent, garantează o răspundere mai mare și o responsabilitate comună care promovează punerea în aplicare de reforme structurale. Ciclul Schengen, astfel cum a fost propus de Comisie, stabilește structurile pentru o abordare coordonată a provocărilor comune și pentru intensificarea dialogului politic.

Arhitectura Schengen a fost permanent reînnoită. Cadrul juridic a fost consolidat în mod constant, oferind deja o bază solidă pentru gestionarea eficientă a frontierelor externe și garantând, în același timp, că controalele la frontierele interne rămân măsuri de ultimă instanță. Viitoarea revizuire a Codului frontierelor Schengen 16 va consolida și mai mult normele, garantând o cooperare sporită între statele membre și o coordonare deplină la nivelul Uniunii. În plus, statele membre sunt mai conștiente că este necesar să abordeze în mod durabil problema controalelor efectuate pe o perioadă îndelungată la frontierele interne și sunt mai hotărâte să ia acțiuni în acest sens.

În ultimii ani, UE și-a intensificat eforturile în vederea instituirii unuia dintre cele mai avansate sisteme din lume din punct de vedere tehnologic de gestionare a frontierelor, ale căror beneficii sunt deja vizibile pe teren. Darea în funcțiune a Sistemului de informații Schengen modernizat la începutul anului 2023 și a Sistemului de intrare/ieșire în mai 2023 va spori securitatea gestionării frontierelor externe și a spațiului Schengen. Se preconizează că noua arhitectură informatică completă, inclusiv Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), va fi instituită până la sfârșitul anului 2023 și că interoperabilitatea subsecventă va conecta sistemele europene pentru frontiere, migrație și securitate. De îndată ce noua arhitectură va fi instituită, toate autoritățile naționale relevante și competente vor dispune de informațiile complete, fiabile și exacte necesare, cu respectarea deplină a cerințelor în materie de protecție a datelor.

Codul de vize, care a intrat în vigoare în 2010-2011, a fost revizuit în 2020, prevăzând proceduri mai rapide și mai clare pentru călători și punând la dispoziție, în același timp, o gamă mai largă de instrumente pentru a răspunde provocărilor pe care le pune migrația ilegală. Noua posibilitate de a folosi politica în domeniul vizelor ca levier în raport cu țările terțe cu care cooperarea în materie de readmisie este insuficientă a adus deja rezultate pozitive 17 . Sistemul de informații privind vizele, reformat recent pentru a include noi funcționalități (de exemplu, integrarea vizelor de lungă ședere și a permiselor de ședere), a sprijinit în mod eficace autoritățile statelor membre și a permis îmbunătățirea verificării solicitanților de viză pentru a-i identifica pe cei care pot reprezenta o amenințare la adresa securității sau care riscă să abuzeze de normele în materie de imigrație. De asemenea, Uniunea a continuat să depună eforturi pentru a face spațiul Schengen mai atractiv, adăugând noi țări terțe pe lista țărilor ai căror resortisanți pot călători fără viză în UE și încheind acorduri de facilitare a eliberării vizelor cu țări terțe. Viitoarea digitalizare a procedurilor privind vizele 18 va transforma actuala procedură de solicitare a vizelor pe suport de hârtie într­o procedură digitală, astfel încât procedura va deveni mai rapidă și mai securizată. Platforma unică online va face ca procesul privind vizele să poarte amprenta UE și va crea un punct unic de intrare pentru cererile solicitanților de viză din întreaga lume, sporind astfel atractivitatea UE ca destinație de călătorie.

Pentru a compensa eliminarea controalelor la frontierele interne, este esențială gestionarea solidă a frontierelor externe, asigurând încrederea reciprocă. Uniunea și statele membre depun eforturi susținute pentru a realiza în practică o gestionare europeană integrată a frontierelor pe deplin eficace 19 , inclusiv acțiuni menite să asigure o mai mare eficacitate a returnărilor resortisanților țărilor terțe care nu au drept de ședere 20 . De asemenea, instituirea poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european și punerea în aplicare zilnică a mandatului său consolidat 21 s-au numărat printre deciziile de referință pe care Uniunea le-a luat pentru a îndeplini pe deplin obligațiile legate de spațiul Schengen. Aplicarea eficace a Codului vamal al Uniunii, în strânsă cooperare cu autoritățile europene de poliție de frontieră și gardă de coastă, sprijină, de asemenea, securitatea și funcționarea spațiului Schengen. Această cooperare garantează că demersurile de control al mărfurilor sunt bine integrate în aceleași procese de securitate.

Un spațiu Schengen mai solid contribuie, de asemenea, la o mai bună abordare a provocărilor în materie de securitate internă. Eliminarea controalelor la frontiere a permis statelor membre să utilizeze mijloacele polițienești pentru a combate criminalitatea și terorismul intern într-un mod mai bine definit. Autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre 22 sunt în măsură să facă schimb de informații într-un mod mai eficient ca urmare a utilizării sporite a instrumentelor UE. Aceasta a dus la o mai bună coordonare a acțiunilor de investigare. Pe baza propunerilor legislative prezentate de Comisie în decembrie 2021, Parlamentul European și Consiliul înregistrează progrese în activitatea legislativă care vizează îmbunătățirea suplimentară a schimbului de informații. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să ajungă rapid la un acord cu privire la propunerea de directivă privind schimbul de informații dintre autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre 23 . În plus, până la sfârșitul anului, Comisia va prezenta o propunere legislativă de regulament privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri (API), inclusiv cu privire la anumite zboruri din interiorul UE, în vederea combaterii formelor grave de criminalitate și a terorismului.

Întrucât acțiunile întreprinse doar la nivel național nu sunt suficiente pentru a face față provocărilor transnaționale în materie de securitate, autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii ale statelor membre au recurs tot mai mult la sprijinul și la cunoștințele de specialitate pe care Europol, agenția UE pentru cooperare în materie de asigurare a respectării legii, le oferă în vederea combaterii formelor grave de criminalitate și a terorismului. Recenta intrare în vigoare a mandatului extins al Europol consolidează și mai mult mijloacele pe care agenția le are la dispoziție pentru a sprijini statele membre în investigațiile privind formele grave de criminalitate transfrontalieră și terorismul, de exemplu prin prelucrarea volumelor mari de date, cooperarea cu părțile private sau acțiunile în materie de inovare și inteligență artificială ce vizează sprijinirea asigurării respectării legii 24 . Europol și-a intensificat, de asemenea, sprijinul acordat statelor membre în combaterea terorismului prin intermediul Centrului european de combatere a terorismului. Statele membre se implică activ și în cadrul Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT), această platformă reprezentând cadrul general de cooperare în vederea combaterii criminalității organizate și a formelor grave de criminalitate care afectează UE 25 , care beneficiază de un sprijin financiar sporit din partea Uniunii.

Statele membre își consolidează cooperarea operativă dând curs Recomandării Consiliului din 9 iunie 2022 privind cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii, recurgând la urmăriri transfrontaliere, supraveghere transfrontalieră, operațiuni comune sau patrule comune pentru combaterea criminalității transfrontaliere 26 . Comisia sprijină statele membre în continuarea acțiunilor prevăzute în recomandare, inclusiv cu finanțare din cadrul Fondului pentru securitate internă. Statele membre cooperează, de asemenea, prin verificări polițienești comune pe care le efectuează în zonele de frontieră, în conformitate cu Recomandarea Comisiei privind efectuarea de verificări proporționale de către poliție și cooperarea polițienească în spațiul Schengen 27 .

În fine, un spațiu Schengen solid și care funcționează bine necesită nu numai punerea în aplicare corespunzătoare a acquis-ului Schengen, ci și o cooperare strânsă între statele membre cu privire la alte măsuri complementare, inclusiv în domeniul migrației și azilului. Au fost depuse și se vor depune în continuare eforturi pentru a asigura o gestionare eficace a provocărilor legate de migrație. În urma declarației privind un mecanism de solidaritate voluntar convenit în iunie, Comisia facilitează activitatea statelor membre care vizează găsirea unor soluții comune la problema deplasărilor secundare neautorizate. În special, în urma discuțiilor din cadrul reuniunii Comitetului de contact privind Regulamentul Dublin III, care a avut loc la 24 iunie 2022, statele membre, Comisia și Agenția Uniunii Europene pentru Azil („EUAA”) au convenit să lucreze la o foaie de parcurs pentru a îmbunătăți și a asigura punerea în aplicare a transferurilor în temeiul Regulamentului Dublin III în toate statele membre. Activitatea de colaborare, ghidată de acțiunile identificate în mod colectiv în foaia de parcurs menționată anterior, va contribui la realizarea unor îmbunătățiri concrete ale sistemului Dublin, care este esențial pentru consolidarea ulterioară a încrederii.

În același timp, este esențial să se înregistreze progrese decisive în adoptarea pactului, având în vedere că acesta include soluțiile necesare pentru a contribui la gestionarea eficace a migrației, la o cooperare mai strânsă și la partajarea responsabilității între statele membre, consolidând astfel încrederea reciprocă și, prin urmare, sprijinind un spațiu Schengen puternic.

IV.Realizarea întregului potențial al spațiului Schengen

Aderarea Bulgariei, României și Croației la spațiul Schengen răspunde atât unei promisiuni europene, cât și unei așteptări legitime că aderarea va urma odată ce toate condițiile convenite sunt verificate și îndeplinite. Spațiul Schengen se bucură de un sprijin important din partea populației europene 28 și ar trebui să se evite prelungirea oricărei întârzieri în valorificarea drepturilor cetățenilor bulgari, români și croați. Parlamentul European, președinția Consiliului și Comisia Europeană au demonstrat un angajament constant față de acest nou val de aderare la un spațiu Schengen fără controale la frontierele interne și au acordat acestui proces sprijin politic și tehnic deplin și neîntrerupt.

Bulgaria, România și Croația sunt pregătite să pună în aplicare pe deplin acquis-ul Schengen și să adere la spațiul Schengen. Aderarea acestor țări este esențială pentru o încredere reciprocă continuă și consolidată în spațiul Schengen. De asemenea, aderarea acestor țări va contribui la eliminarea barierelor din cadrul pieței unice, în special în ceea ce privește facilitarea fluxurilor de transport, precum și la promovarea competitivității și a potențialului de creștere al UE. Integrarea personalului foarte bine format și specializat din Bulgaria, România și Croația, a infrastructurii de ultimă generație și a know-how-ului acestor țări în setul de instrumente colective pentru gestionarea spațiului Schengen va stimula gestionarea frontierelor și securitatea în UE în ansamblu. La rândul lor, acești noi membri ai spațiului Schengen vor putea, de asemenea, să exploateze pe deplin toate instrumentele disponibile, cum ar fi cele legate de Sistemul de informații privind vizele și de interoperabilitatea sistemelor informatice la scară largă. Acest lucru va conduce, de asemenea, la o gestionare mai temeinică și mai ordonată a migrației, în special cu țările terțe din vecinătatea europeană, la frontierele externe și între statele membre.

Un spațiu Schengen extins va face ca UE să devină mai puternică ca uniune, atât pe plan intern, cât și pe scena mondială. Uniunea va deveni mai puternică, prin protecția consolidată a frontierelor externe comune ale Uniunii și printr-o cooperare polițienească eficace, mai prosperă, prin eliminarea timpului pierdut la frontiere și prin facilitarea contactelor personale și de afaceri, și mai atractivă, prin extinderea semnificativă a celui mai mare spațiu comun din lume fără controale la frontierele interne.

Consiliul Schengen are acum ocazia de a lua o decizie istorică în decembrie. Comisia invită toate statele membre să sprijine pe deplin președinția cehă în ultimele demersuri necesare în acest sens, în conformitate cu actele de aderare din 2005 și 2011 ale Bulgariei și României și, respectiv, Croației.

(1)

   Articolul 7 din Protocolul nr. 19 anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(2)

     În conformitate cu articolul 3 alineatele (1) și (2) din Actul de aderare din 2003, anumite dispoziții ale acquis-ului Schengen sunt deja aplicabile în Cipru de la data aderării acestui stat. La 28 mai 2019, Cipru și-a declarat disponibilitatea și angajamentul de a aplica toate părțile acquis-ului Schengen și de a face obiectul evaluărilor Schengen, în măsura posibilului, având în vedere circumstanțele speciale ale Ciprului, astfel cum sunt recunoscute în Protocolul nr. 10 la Actul de aderare din 2003.

(3)

   A se vedea, de exemplu, Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2022.

(4)

   A se vedea Rezoluția Parlamentului European 2018/2092(INI) din 11.12.2018 și ultima rezoluție 2022/2852 (RSP) din 18.10.2022, precum și votul Parlamentului European din 10.11.2022 în favoarea aderării Croației la spațiul Schengen.

(5)

   În conformitate cu articolul 4 alineatele (1) și (2) din Actul de aderare din 2005, Bulgaria și România nu aplică încă dispozițiile acquis-ului Schengen, astfel cum sunt integrate în cadrul Uniunii Europene, și actele care se întemeiază pe acesta sau care se raportează la acesta care nu fac parte din Protocolul nr. 17 la Constituție privind acquis-ul Schengen sau care au în alt mod legătură cu acesta și care sunt enumerate în anexa II la Actul de aderare din 2005. Cu toate acestea, de la finalizarea în 2011 a evaluărilor, Bulgaria și România au participat activ la dezvoltarea acquis-ului Schengen.

(6)

   Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013, JO L 160, 15.6.2022, p. 1.

(7)

   Articolul 23 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013.

(8)

   În temeiul articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005 și ca urmare a declarațiilor Bulgariei și României din 2007 și 2008 cu privire la faptul că sunt pregătite pentru începerea procesului de evaluare Schengen (România: documentul 10611/07 al Consiliului din 8 iunie 2007; Bulgaria: documentul 6145/08 al Consiliului din 25 ianuarie 2008).

(9)

   Concluziile Consiliului privind încheierea procesului de evaluare a gradului de pregătire al României în vederea punerii în aplicare a tuturor dispozițiilor acquis-ului Schengen (documentul 9166/11 al Consiliului din 9 iunie) și Concluziile Consiliului privind încheierea procesului de evaluare a gradului de pregătire al Bulgariei în vederea punerii în aplicare a tuturor dispozițiilor acquis-ului Schengen (documentul 9167/11 al Consiliului din 9 iunie 2011).

(10)

   Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 8 iunie 2011 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România [14142/2010 – C7-0369/2010 – 2010/0820(NLE)].

(11)

    https://home-affairs.ec.europa.eu/bulgaria-and-romania-fact-finding-mission-report_en

(12)

       Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind verificarea aplicării integrale a acquis-ului Schengen de către Croația [COM(2019) 497 final, 22 octombrie 2019].

(13)

   Concluziile Consiliului privind îndeplinirea condițiilor necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Croația (documentul 14883/21 al Consiliului din 9 decembrie 2021).

(14)

   Mecanismul a intrat în vigoare la 8 iunie 2021, în baza acordului dintre autoritățile croate și părțile interesate croate.

(15)

   Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de introducere a unei proceduri de screening pentru resortisanții țărilor terțe la frontierele externe și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240 și (UE) 2019/817, COM(2020) 612 final.

(16)

   Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane [COM(2021)891 final, 14 decembrie 2021].

(17)

   În iulie 2021, Comisia a propus impunerea unor măsuri restrictive în materie de vize în privința a trei țări: Bangladesh, Gambia și Irak. În octombrie, în urma propunerii Comisiei în acest sens, Consiliul a adoptat măsuri privind vizele în privința Gambiei. În noiembrie, ca urmare a îmbunătățirii subsecvente a cooperării cu Bangladesh, Consiliul a decis să nu dea curs propunerii Comisiei. În cazul Irakului, în urma discuțiilor care au continuat până în decembrie, nu s-a adoptat nicio măsură, deoarece s-a considerat că momentul nu era potrivit, având în vedere cooperarea constructivă a Irakului în contextul evoluțiilor de la frontiera UE-Belarus.

(18)

   Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (CE) nr. 810/2009 și (UE) 2017/2226 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1683/95, (CE) nr. 333/2002, (CE) nr. 693/2003 și (CE) nr. 694/2003 ale Consiliului și a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen în ceea ce privește digitalizarea procedurii în materie de vize [COM(2022) 658 final, 27 aprilie 2022].

(19)

   La 24 mai 2022, Comisia a prezentat un document de politică ce dezvoltă o politică strategică multianuală pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor, în conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european. În urma contribuției Consiliului și a Parlamentului European, Comisia va adopta comunicarea de instituire a politicii strategice multianuale, care va orienta punerea în aplicare a gestionării europene integrate a frontierelor în cadrul ciclului de politici de 5 ani.

(20)

   Coordonatoarea pentru politica de returnare numită în luna iunie coordonează o rețea la nivel înalt, care include reprezentanți ai statelor membre și Frontex, pentru a elimina barierele din calea returnărilor, a consolida capacitățile naționale și coerența acțiunii UE.

(21)

   De exemplu, în temeiul noului mandat, agenția și-a intensificat în mod semnificativ sprijinul acordat statelor membre în toate etapele procesului de returnare, inclusiv în ceea ce privește returnarea voluntară și reintegrarea, devenind componenta operațională a UE în materie de returnări. În 2021, au fost returnate peste 17 000 de persoane cu ajutorul agenției.

(22)

   Autoritățile competente în sensul articolului 87 alineatul (1) din TFUE.

(23)

   Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind schimbul de informații dintre autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre și de abrogare a Deciziei-cadru 2006/960/JAI a Consiliului, [COM(2021) 782 final, 8 decembrie 2021].

(24)

   Regulamentul (UE) 2022/991 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794 în ceea ce privește cooperarea Europol cu părțile private, prelucrarea datelor cu caracter personal de către Europol în sprijinul anchetelor penale și rolul Europol în materie de cercetare și inovare.

(25)

   De exemplu, autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii au cooperat pentru a combate traficul de arme de foc, traficul de droguri, introducerea ilegală de migranți și traficul de persoane în cadrul Zilelor de acțiune comună EMPACT din perioada 26-29 octombrie. Activitățile operative la care au participat 28 de țări din întreaga Europă au beneficiat, de asemenea, de sprijinul Eurojust, Frontex, INTERPOL, SELEC și al altor organizații internaționale. Pentru planificarea Zilelor de acțiune comună EMPACT s-a recurs la o abordare bazată pe informații. La acțiunile comune care au dus, printre altele, la arestarea a 382 de suspecți, la detectarea a 2 476 de intrări ilegale și la lansarea a 130 de noi anchete au participat aproximativ 16 000 de ofițeri. https://www.europol.europa.eu/media-press/newsroom/news/382-arrests-during-joint-actions-against-traffickers-using-balkan-route?mtm_campaign=newsletter

(26)

   Recomandarea (UE) 2022/915 a Consiliului din 9 iunie 2022 privind cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii.

(27)

   Recomandarea (UE) 2017/820 a Comisiei din 12 mai 2017 privind efectuarea de verificări proporționale de către poliție și cooperarea polițienească în spațiul Schengen.

(28)

   Sondajul Eurobarometru din iarna 2021-2022.