Fișă rezumat
|
Evaluarea impactului asupra inițiativei FuelEU Maritime
|
A. Necesitatea de a acționa
|
De ce? Care este problema abordată?
|
Mixul actual de combustibili marini se bazează aproape în întregime pe combustibilii fosili lichizi sau pe gazele naturale lichefiate. Intensificarea utilizării combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon [inclusiv biocombustibili lichizi, lichide de realimentare, gaze decarbonizate (inclusiv biometan lichefiat și gaze de realimentare), hidrogen decarbonizat, combustibili decarbonizați derivați din hidrogen (inclusiv metanol și amoniac) și energie electrică] va fi esențială pentru contribuția transportului maritim la atingerea obiectivelor climatice ale UE. În cadrul modelării realizate în sprijinul Planului privind obiectivul climatic pentru 2030, combustibilii din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon trebuie să furnizeze între 6 % și 9 % din mixul de combustibili marini în 2030 și între 86 % și 88 % până în 2050 pentru a contribui la atingerea obiectivelor în materie de neutralitate climatică până în 2050. La baza acestei probleme se află mai mulți factori: (1) lipsa de previzibilitate a mediului de reglementare, care conduce la riscuri ridicate în materie de investiții; (2) nivelul scăzut de maturitate al tehnologiilor alternative cu riscuri ridicate de investiții pentru primii veniți, (3) costuri mai mari ale combustibililor alternativi în comparație cu combustibilii fosili, (4) interdependența dintre cerere, ofertă și distribuție și (5) posibilitatea buncherajului în afara UE, ceea ce implică un risc de relocare a emisiilor de carbon.
|
Ce se așteaptă de la această inițiativă?
|
Obiectivul general al prezentei propuneri este de a oferi un cadru de reglementare clar care să faciliteze planificarea și investițiile pe termen lung în sectorul maritim și de a completa legislația existentă (Directiva privind infrastructura pentru combustibili alternativi - AFID, Directiva privind energia din surse regenerabile - RED), oferind un semnal clar pentru cererea de pe piață în ceea ce privește combustibilii din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon, reducând în același timp riscul de relocare a emisiilor de carbon. Prin urmare, se preconizează că propunerea va îmbunătăți gradul de utilizare a combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon, va facilita producția și utilizarea de opțiuni mature și va stimula dezvoltarea tehnologică. În acest sens, propunerea va completa alte inițiative incluse în pachetul „Pregătiți pentru 55” pentru a aborda problema emisiilor generate de transportul maritim (de exemplu, includerea transportului maritim în sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, revizuirea Directivei privind impozitarea energiei, a Directivei AFID și a Directivei RED).
|
Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE?
|
Dimensiunea transfrontalieră a sectorului impune o acțiune coordonată la nivelul UE. Fără o acțiune la nivelul UE, s-ar putea dezvolta un mozaic de cerințe regionale sau naționale incoerente. Problemele identificate și factorii determinanți care stau la baza acestora nu diferă fundamental de la un stat membru la altul; prin urmare, este de preferat ca aceste probleme să fie abordate la nivelul UE. Prezenta propunere ar contribui la realizarea unor economii de scară la nivelul UE prin utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon, evitându-se în același timp relocarea emisiilor de carbon. În același timp, propunerea ar asigura condiții de concurență echitabile între operatorii care fac escală în porturile UE și între porturile UE.
|
B. Soluții
|
Ce opțiuni de politică legislative și nelegislative au fost luate în considerare? Există sau nu o opțiune preferată? De ce?
|
Au fost luate în considerare trei opțiuni de politică. Acestea prezintă două caracteristici principale: (i) asigurarea securității juridice și axarea pe aspectele legate de cerere pentru a stimula producția și (ii) utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon, abordând în același timp situația „de la cauză la efect” pentru a se evita relocarea emisiilor de carbon. Opțiunile diferă în ceea ce privește abordarea alegerii tehnologiilor și modul în care se realizează performanța necesară.
Opțiunea 1 este o abordare prescriptivă, care impune utilizarea unor ponderi din anumiți combustibili. Aceasta implică alegerea tehnologiilor de către autoritatea de reglementare. Opțiunile 2 și 3 se bazează ambele pe obiective, stabilind limite maxime ale intensității emisiilor gazelor cu efect de seră pentru energia utilizată la bord, lăsând alegerea tehnologiei la latitudinea operatorilor de pe piață. Opțiunea 3 include, de asemenea, mecanisme de recompensare a operatorilor cu niveluri scăzute ale intensității (cumularea și multiplicatori pentru tehnologiile cu emisii zero). Toate opțiunile prevăd obligația ca navele cele mai poluante din porturi (nave container și nave de pasageri) să utilizeze surse de alimentare cu energie electrică de la mal (sau o tehnologie echivalentă cu emisii zero).
În urma evaluării, opțiunea de politică 3 este considerată ca fiind opțiunea preferată. Aceasta asigură cel mai bun echilibru între obiectivele care trebuie atinse și costurile generale de punere în aplicare. Abordarea bazată pe obiective și neutră din punct de vedere tehnologic răspunde nevoii de flexibilitate, care a fost subliniată de către părțile interesate în cursul procesului de consultare (în special de către operatori și porturi). Mecanismul de recompensare a supraconformității reduce riscul de blocaj tehnologic.
|
Care sunt susținătorii fiecărei opțiuni?
|
Rezultatele consultării arată că toate grupurile de părți interesate preferă o abordare bazată pe obiective în detrimentul unei abordări prescriptive, atât pentru navele aflate în navigație, cât și pentru cele aflate la dană. O altă preferință în rândul majorității părților interesate este neutralitatea tehnologică. Mai multe părți interesate, în special ONG-uri și furnizori de tehnologie, indică în mod explicit faptul că măsurile prescriptive pentru o anumită tehnologie nu ar fi optime din cauza riscului ridicat de blocare tehnologică și de depreciere a activelor. Prin urmare, opțiunea 3 a fost recunoscută ca fiind opțiunea preferată de părțile interesate.
|
C. Impactul opțiunii preferate
|
Care sunt avantajele opțiunii preferate?
|
Toate costurile și beneficiile sunt exprimate în raport cu scenariul de referință, ca valoare actualizată pentru perioada 2021-2050 (la prețurile constante din anul 2015). Creșterea gradului de penetrare a combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon în mixul de combustibili marini se va traduce printr-o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră și, într-o măsură mai mică, a emisiilor de poluanți atmosferici. Beneficiile cuantificate au fost estimate la 10 miliarde EUR pentru poluarea atmosferică și la 138,6 miliarde EUR pentru schimbările climatice.
Se preconizează că operatorii navelor vor realiza economii în valoare de 2,3 miliarde EUR datorită reducerii costurilor de exploatare (întreținere, echipaj etc.). Aceste previziuni reflectă, de asemenea, o ușoară scădere a activității de transport maritim.
Un impact suplimentar semnificativ vizează utilizarea combustibililor avansați și a tehnologiilor de propulsie avansate și impactul indirect al acestora asupra inovării. Se preconizează că propunerea va stimula penetrarea în cadrul flotei a navelor alimentate cu pilă de combustie (18,9 %), precum și a celor cu propulsie electrică (5,4 %) până în 2050 (în comparație absența acestor tehnologii din scenariul de referință). Beneficiile suplimentare pentru mediu - cum ar fi reducerea zgomotului subacvatic sau a poluării apei cauzate de depunerile de gaze de eșapament în mare - pot rezulta, de exemplu, din creșterea utilizării energiei electrice în porturi și în timpul navigației, însă acestea nu au fost evaluate.
|
Care sunt costurile opțiunii preferate?
|
Operatorii navelor vor suporta principalul cost prevăzut în propunere, care se ridică la 89,7 miliarde EUR. Acesta rezultă din creșterea costurilor de investiție (25,8 miliarde EUR) și a costurilor combustibililor (63,9 miliarde EUR). Costurile indirecte pentru porturi vor fi legate de infrastructura necesară de buncheraj și sunt estimate la 5,7 miliarde EUR.
Costurile administrative pentru operatorii de nave sunt estimate la 521,7 milioane EUR și rezultă din costurile aferente colectării datelor, prezentării și verificării planurilor de conformitate și a raportului anual privind energia, cooperării pe parcursul auditurilor și inspecțiilor, precum și din costurile aferente instruirii echipajului. A fost identificată o sumă suplimentară de 1,8 milioane EUR pentru elaborarea unor orientări pentru porturi în scopul garantării manipulării în condiții de siguranță a combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon. Costurile specifice pentru certificarea combustibililor nu au putut fi cuantificate.
Costurile cu asigurarea respectării normelor pentru autoritățile publice trebuie să fie limitate (1,5 milioane EUR), iar accentul se va pune pe furnizarea instrumentelor informatice de raportare necesare.
Opțiunea preferată oferă beneficii nete în valoare de 58,4 miliarde EUR în orizontul de timp al propunerii.
|
Care va fi impactul asupra societăților, a IMM-urilor și a microîntreprinderilor?
|
Pentru a spori flexibilitatea și a recunoaște diferitele condiții de exploatare, întreprinderile, inclusiv IMM-urile, vor beneficia de flexibilitate în alegerea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon. În urma analizării opțiunilor care permit respectarea în comun a normelor, abordarea privind flota a fost respinsă pentru a nu discrimina IMM-urile. În schimb, s-a preferat calcularea mediei prin transfer voluntar care permite compensarea bilanțurilor operatorilor.
|
Va exista un impact semnificativ asupra bugetelor și administrațiilor naționale?
|
Întrucât conformitatea va fi evaluată de către verificatori terți și se va baza în principal pe instrumentele informatice existente puse la dispoziție la nivelul UE, impactul asupra bugetelor naționale și a administrațiilor naționale este limitat. Având în vedere că verificarea este o condiție prealabilă pentru eliberarea documentului de conformitate, necesitatea intensificării inspecțiilor efectuate de comitetul de control al statului portului este considerată minimă.
|
Vor exista și alte efecte semnificative?
|
Competitivitatea sectorului maritim al UE se va îmbunătăți probabil printr-o poziție mai bună a institutelor de cercetare și novare și a furnizorilor de tehnologie. Se preconizează că impactul creșterii costurilor combustibililor asupra costurilor de transport va fi relativ modest. Creșterea costurilor pentru mixul de combustibili diesel ar putea duce la o creștere cu 0,8 % până la 15,1 % a navlului până în 2050 (de la 0,1 % la 2,5 % până în 2030).
|
D. Acțiuni ulterioare
|
Când va fi revizuită politica?
|
Pe baza datelor colectate în temeiul Regulamentului (UE) 2015/757 și a obligațiilor de informare suplimentare prevăzute în prezenta propunere în scopul demonstrării conformității, rata penetrării combustibililor din resurse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon va fi monitorizată îndeaproape în fiecare an. Politica va fi evaluată la cinci ani de la punerea sa în aplicare.
|