Rezumat

Evaluarea impactului: „Reducerea la minimum a riscului defrișărilor și al degradării pădurilor asociat cu produsele introduse pe piața UE”

A. Necesitatea de a acționa

Care este problema și de ce este o problemă la nivelul UE?

Defrișările și degradarea pădurilor au loc într-un ritm alarmant, intensificând schimbările climatice și declinul biodiversității. Principalul factor determinant al defrișărilor și al degradării pădurilor este extinderea terenurilor agricole pentru a obține produse de bază precum carne de vită, lemn, ulei de palmier, soia, cacao sau cafea. Se preconizează că o populație mondială în creștere va spori cererea de terenuri agricole și va exercita o presiune suplimentară asupra pădurilor, în timp ce schimbarea tiparelor climatice va afecta producția de alimente.

UE este un consumator important de produse de bază asociate cu defrișările și degradarea pădurilor și nu dispune de norme specifice și eficiente pentru a reduce contribuția sa la aceste fenomene. Actualul cadru legislativ bazat pe Planul de acțiune al UE referitor la asigurarea respectării legislației, la guvernare și la schimburile comerciale în domeniul forestier (FLEGT) abordează tăierile ilegale de arbori și contribuie la consolidarea guvernanței în domeniul forestier, însă nu abordează și defrișările cauzate de expansiunea agricolă. Prezenta evaluare a impactului se bazează pe principalele constatări ale verificării adecvării Regulamentului UE privind lemnul (EUTR) și ale Regulamentului FLEGT.

Care este rezultatul urmărit?

Obiectivul acestei inițiative este de a reduce nivelul defrișărilor și al degradării pădurilor cauzate de consumul și de producția UE. Se preconizează că aceasta va reduce, la rândul său, emisiile de GES și pierderea biodiversității de care UE este responsabilă. Inițiativa vizează reducerea la minimum a consumului de produse provenite din lanțuri de aprovizionare asociate cu defrișări sau cu degradarea pădurilor, precum și creșterea cererii de produse de bază și alte produse legale care „nu implică defrișări” și comercializarea acestora la nivelul UE.

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE (subsidiaritate)? 

Principalii factori determinanți ai defrișărilor și ai degradării pădurilor sunt legați atât de comerțul UE, cât și de cel internațional. Acțiunea la nivelul UE este esențială pentru a permite abordarea coordonată și armonizată a chestiunilor legate de comerțul internațional și pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi, atât în ceea ce privește cerințele care trebuie îndeplinite înainte de introducerea produselor pe piața internă a UE, cât și în ceea ce privește informațiile furnizate clienților. Acțiunea la nivelul UE ar beneficia, de asemenea, de experiența anterioară a UE în ceea ce privește gestionarea lanțurilor de aprovizionare complexe (de exemplu, ce derivă din legislația privind exploatarea forestieră ilegală).

B. Soluții

Care sunt diferitele opțiuni disponibile pentru atingerea obiectivelor? Există o opțiune preferată? Dacă nu, de ce?

Cele cinci opțiuni de politică avute în vedere au fost: (1) un sistem obligatoriu îmbunătățit de due diligence; (2) un sistem de evaluare comparativă și o listă a operatorilor care încalcă normele, coroborat cu un sistem secvențial obligatoriu îmbunătățit de due diligence; (3) o certificare publică obligatorie coroborată cu o cerință îmbunătățită de due diligence; (4) etichetare obligatorie coroborată cu o cerință îmbunătățită de due diligence; (5) o cerință în materie de produse care nu implică defrișări în vederea introducerii pe piața UE, susținută de sisteme de evaluare comparativă și de sisteme de carduri la nivel național.

Opțiunea preferată este numărul 2. Aceasta include un sistem de evaluare comparativă a țărilor care va clasifica țările în funcție de tiparele de defrișare legate de produsele de bază relevante incluse în domeniul de aplicare. Vor exista trei categorii de țări – cu risc scăzut, standard și ridicat. Obligațiile operatorilor și ale autorităților statelor membre vor varia în funcție de nivelul de risc al țării de producție, cu obligații simplificate de due diligence pentru țările cu risc scăzut și cu un control sporit pentru țările cu risc ridicat.

Toate opțiunile de politică luate în considerare se bazează pe elemente comune: (1) o definiție a produselor care nu implică defrișări, bazată pe definiția FAO, pe care acestea trebuie să o respecte; precum și o cerință suplimentară ca produsele să fie legale în conformitate cu legislația țării de producție; (2) un domeniu progresiv de aplicare al produselor, care este revizuit și actualizat periodic, concentrându-se pe produsele de bază având cele mai mari cote asociate cu defrișarea la nivelul UE (carne de vită, ulei de palmier, soia, lemn, cacao și cafea) și pe produsele derivate conexe.

Care sunt punctele de vedere ale diferitelor părți interesate? Care sunt susținătorii fiecărei opțiuni?

Consultarea publică deschisă desfășurată de Comisie în 2020 a beneficiat de aproape 1,2 milioane de contribuții și a relevat faptul că majoritatea părților interesate au convenit asupra necesității unei intervenții la nivelul UE pentru a reduce contribuția UE la defrișările și degradarea pădurilor la nivel mondial. Majoritatea părților interesate au convenit, de asemenea, asupra stabilirii unei definiții a produselor care nu implică defrișări la nivelul UE, ca o cerință a intervenției politice.

În ceea ce privește măsurile de politică, CPD a indicat un sprijin mai puternic pentru opțiunile obligatorii din punct de vedere juridic (cerința în materie de produse care nu implică defrișări, obligația de diligență, certificarea publică obligatorie etc.) decât pentru măsurile fără caracter normativ, voluntare, cum ar fi obligația de diligență voluntară, etichetarea voluntară sau certificarea privată voluntară. Majoritatea covârșitoare a părților interesate calificate – asociații de întreprinderi și ONG-uri – au sprijinit un regim obligatoriu de diligență, deși detaliile acestui sistem variază de la o organizație la alta.

C. Impactul opțiunii preferate

Care sunt avantajele opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)? 

Se preconizează că opțiunea preferată ar preveni defrișările cauzate de consumul și producția din UE a celor șase produse de bază incluse în domeniul de aplicare, cu beneficii preconizate care depășesc cu mult suprafața de 71 920 de hectare de pădure mai puțin afectată anual de defrișările și degradarea pădurilor în frunte cu UE până în 2030. Aceasta ar însemna, de asemenea, o reducere de cel puțin 31,9 milioane de tone metrice de emisii de carbon în atmosferă în fiecare an, ca urmare a consumului și a producției de produse de bază relevante în UE, ceea ce s-ar putea traduce prin economii de cel puțin 3,2 miliarde EUR pe an. În plus, se preconizează că această opțiune va contribui în mod decisiv la protejarea biodiversității.

Această opțiune ar trebui să contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor specifice ale intervenției UE, și anume crearea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața UE; reducerea la minimum a consumului de produse provenite din lanțuri de aprovizionare asociate cu defrișări sau cu degradarea pădurilor; precum și creșterea cererii de produse de bază și alte produse legale care „nu implică defrișări” și comercializarea acestora la nivelul UE.

Care sunt costurile aferente opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)?

Costuri unice cuprinse între 5 000 și 90 000 EUR per operator pentru instituirea sistemului de due diligence, în funcție de complexitatea și de riscurile asociate cu defrișarea lanțurilor de aprovizionare ale întreprinderii. În mod recurent: O valoare cuprinsă între 158 și 2 354 de milioane EUR pe an.

Autoritățile statelor membre: Aproximativ 18 milioane EUR pe an pentru toate statele membre în ansamblu.

Comisia Europeană: Stabilirea și funcționarea evaluării comparative va avea drept rezultat un cost unic de 337 000 EUR și, ulterior, de 168 000 EUR pe an.

Care sunt efectele asupra IMM-urilor și asupra competitivității?

Se preconizează că această opțiune va crea condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața UE. Producătorii care pun în aplicare practici de producție mai durabile se așteaptă să câștige cote pe piața UE și să asiste la o competitivitate sporită în comparație cu operatorii care se aprovizionează din țări cu risc ridicat.

Principalul factor determinant pentru costurile obligațiilor de diligență este complexitatea lanțurilor de aprovizionare și riscurile asociate cu țara de origine. Sistemul de due diligence coroborat cu evaluarea comparativă ar permite IMM-urilor, operatorilor și comercianților să beneficieze de costuri mai mici ale procedurilor simplificate de diligență prin plasarea produselor derivate din lanțuri de aprovizionare cu risc scăzut.

Va exista un impact semnificativ asupra bugetelor și a administrațiilor naționale? 

Nu. Costurile sunt descrise mai sus.

Vor exista și alte efecte semnificative? 

În comerțul UE ar putea exista posibile comutări de la țările producătoare cu „risc ridicat” către țările producătoare cu „risc scăzut”. Micii fermieri care realizează produsele de bază relevante se pot confrunta cu provocări legate de adaptare. Se preconizează că toți acești factori vor fi atenuați până la data-limită propusă, și anume 2020, deoarece majoritatea produselor care fac în prezent obiectul tranzacțiilor ar proveni de pe terenuri date în exploatare înainte de 2020.

Proporționalitate? 

Opțiunea preferată ar asigura faptul că UE instituie un cadru de reglementare care este atât foarte ambițios, cât și realizabil, stimulând în același timp tranziția către durabilitate în toate țările producătoare, în interiorul sau în afara UE, astfel încât UE să devină un organism credibil de stabilire a standardelor la nivel mondial. Beneficiile monetare minime compensează în mod clar costurile. Inițiativa este, de asemenea, în concordanță cu gravitatea problemei pe care urmărește să o abordeze, precum și cu prioritățile Pactului verde european.

D. Acțiuni ulterioare

Când va fi reexaminată politica?

Sistemul ar trebui revizuit după cinci ani de funcționare deplină, pentru a identifica eventualele probleme și îmbunătățiri potențiale.