COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 14.7.2021
COM(2021) 571 final
2021/0202(COD)
Propunere de
DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
de modificare a Deciziei (UE) 2015/1814 în ceea ce privește cantitatea de certificate care urmează să fie plasate în rezerva pentru stabilitatea pieței aferentă sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră până în 2030
{SWD(2021) 552 final}
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Temeiurile și obiectivele propunerii
Comunicarea privind Pactul verde european a lansat o nouă strategie de creștere pentru UE, care urmărește să transforme UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă. Acesta reafirmă dorința Comisiei de stabili obiective climatice mai ambițioase și de a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. În plus, scopul său este de a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor și a impacturilor legate de mediu. Necesitatea și valoarea Pactului verde european au devenit și mai importante în contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății, a condițiilor de viață și de muncă și a bunăstării cetățenilor Uniunii.
Combaterea schimbărilor climatice reprezintă o provocare urgentă. Potrivit constatărilor științifice ale Raportului special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), în jurul anului 2050 trebuie să se atingă un nivel al emisiilor nete de CO2 egal cu zero la nivel mondial, iar neutralitatea pentru toate celelalte gaze cu efect de seră, la un moment dat în cursul acestui secol. Dată fiind această provocare, UE trebuie să își intensifice acțiunile și să își demonstreze poziția de lider la nivel mondial, devenind neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Acest obiectiv este prevăzut în comunicarea intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”.
Pe baza strategiei privind Pactul verde european și a unei evaluări cuprinzătoare a impactului, comunicarea Comisiei din septembrie 2020 intitulată Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 („Planul privind obiectivul climatic pentru 2030”) a propus stabilirea unui obiectiv mai ambițios pentru UE și a prezentat un plan cuprinzător de creștere a obiectivului obligatoriu al Uniunii Europene pentru 2030 în vederea unei reduceri a emisiilor nete de cel puțin 55 %, într-un mod responsabil. Stabilirea unui obiectiv mai ambițios pentru 2030 contribuie în prezent la asigurarea certitudinii pentru factorii de decizie și investitori, astfel încât deciziile luate în anii următori să nu blocheze niveluri de emisii incompatibile cu obiectivul UE de a fi neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Obiectivul pentru 2030 este în acord cu obiectivul Acordului de la Paris de a menține creșterea temperaturii globale mult sub 2 °C și de a continua eforturile de menținere a acesteia la 1,5 °C.
Consiliul European a aprobat noul obiectiv obligatoriu al UE pentru 2030 în cadrul reuniunii sale din decembrie 2020. De asemenea, Consiliul a invitat Comisia „să evalueze modul în care toate sectoarele economice pot contribui cel mai bine la obiectivul pentru 2030 și să prezinte propunerile necesare, însoțite de o examinare aprofundată a impactului de mediu, economic și social la nivelul statelor membre, ținând seama de planurile naționale privind energia și clima și analizând mecanismele de flexibilitate existente”.
În acest scop, Legea europeană a climei, astfel cum a fost convenită cu colegiuitorii, va face ca obiectivul UE privind neutralitatea climatică să devină obligatoriu din punct de vedere juridic și va stabili un obiectiv mai ambițios pentru 2030 vizând reducerea emisiilor nete cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu 1990.
Pentru a urma calea propusă în Legea europeană a climei și pentru a atinge acest obiectiv mai ambițios stabilit pentru 2030, Comisia a revizuit legislația în vigoare în domeniul climei și al energiei, care se preconizează că va reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu doar 40 % până în 2030 și cu 60 % până în 2050. Acest pachet legislativ „Pregătiți pentru 55”, astfel cum a fost anunțat în Planul privind obiectivul climatic pentru 2030, este cel mai cuprinzător element de bază al eforturilor de punere în aplicare a noului obiectiv climatic ambițios stabilit pentru 2030, la îndeplinirea căruia vor trebui să își aducă contribuția toate sectoarele și politicile economice.
În cadrul acestui pachet, Comisia trebuie să sporească contribuția de mediu a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) prin modificarea Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Directiva EU ETS) în mod proporțional cu obiectivul global. În plus, sunt necesare investiții fără precedent pe termen scurt pentru a depăși impactul negativ al crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra locurilor de muncă, a veniturilor și a întreprinderilor, inclusiv în sectoarele vizate de sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS).
Pentru a aborda dezechilibrul structural dintre cererea și oferta de certificate de pe piață și pentru a îmbunătăți reziliența EU ETS la șocuri majore, Decizia (UE) 2015/1814 a Parlamentului European și a Consiliului (Decizia RSP) a instituit o rezervă pentru stabilitatea pieței (RSP) în 2018. Rezerva pentru stabilitatea pieței este operațională din 2019.
Rezerva funcționează prin declanșarea unor ajustări ale volumelor anuale de certificate de emisii scoase la licitație. Pentru a menține un grad maxim de previzibilitate, Decizia (UE) 2015/1814 (Decizia RSP) a stabilit norme clare privind plasarea certificatelor în rezervă și scoaterea acestora din rezervă.
Aceste norme au fost modificate prin Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului. Directiva (UE) 2018/410 a dublat până în 2023 rata de intrare [procentul din numărul total de certificate aflate în circulație (NTCA), care este plasat în rezervă], de la 12 % la 24 %, și suma minimă care urmează să fie plasată în rezervă din 100 la 200 de milioane de certificate.
Ar trebui remarcat faptul că numărul minim de certificate care urmează să fie plasate în rezervă determină indirect valoarea minimă a NTCA necesară pentru a declanșa o intrare de certificate în rezervă (adică pragul superior al rezervei). NTCA trebuie să fie de cel puțin 833 de milioane, astfel încât 12 % din această sumă să implice plasarea a cel puțin 100 de milioane de certificate în rezervă. Această sumă minimă s-a dublat odată cu dublarea procentului de intrare, astfel încât pragul superior al rezervei a rămas același (24 % din 833 fiind 200).
Modificările aduse EU ETS pentru a crește nivelul de ambiție pentru 2030, precum și impactul factorilor externi, cum ar fi pandemia de COVID-19, sau al măsurilor naționale, cum ar fi eliminarea treptată a cărbunelui, înseamnă că normele de bază ale RSP trebuie să rămână adecvate pentru a continua să abordeze dezechilibrele structurale dintre cerere și ofertă pe parcursul întregului deceniu. În plus, articolul 3 din Decizia RSP însărcinează Comisia să revizuiască funcționarea MSR în termen de trei ani de la începerea funcționării rezervei, pe baza unei analize a funcționării corecte a pieței europene a carbonului. Revizuirea trebuie să acorde o atenție deosebită parametrilor numerici cheie și normei de invalidare a RSP și să analizeze impactul rezervei asupra creșterii economice, a locurilor de muncă, a competitivității industriale a Uniunii și a riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon.
Analiza efectuată în cadrul evaluării impactului, în contextul revizuirii, arată că RSP ar trebui să fie adaptată la noile condiții de politică și de piață, precum și la șocuri. De asemenea, Comisia a constatat că RSP ar trebui să includă cererea și oferta din sectorul aviației. Un alt punct rezultat în urma analizei a fost că intrarea este predispusă la un efect de plafon, care ar trebui corectat.
Revizuirea acestor elemente ar trebui luată în considerare împreună cu efectele asupra stabilității pieței ale creșterii nivelului de ambiție al EU ETS. Prin urmare, aceasta se desfășoară în cadrul propunerii de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei EU ETS și a Deciziei RSP în vederea consolidării EU ETS.
În conformitate cu articolul 1 alineatul (5) din Decizia RSP, rata de intrare revine la 12 % după 2023. Dacă parametrii RSP nu sunt ajustați în mod adecvat și în timp util, acest lucru riscă să conducă la o creștere potențial prejudiciabilă a excedentului. Prin urmare, menținerea parametrilor actuali ai RSP, astfel cum au fost stabiliți în temeiul Directivei (UE) 2018/410 (rata de intrare de 24 % și cantitatea minimă care urmează să fie plasată în rezerva de 200 de milioane de certificate), ar trebui să fie adoptată separat de revizuirea generală a EU ETS în cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55” pentru a asigura predictibilitatea pieței.
Prin urmare, Decizia RSP ar trebui modificată pentru a face această ajustare esențială cu scopul de a menține un sistem EU ETS funcțional și ambițios.
•
Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică
RSP este un instrument pentru stabilitatea pieței instituit de EU ETS. Prin urmare, coerența RSP cu alte politici ale Uniunii este asigurată în principal prin coerența sistemului EU ETS cu alte politici ale Uniunii. Întrucât prezenta propunere implică doar modificări ale caracteristicilor de proiectare ale RSP, aceasta nu afectează în mod direct alte politici ale Uniunii.
Coerența cu alte politici ale Uniunii este asigurată prin coerența evaluării impactului pentru revizuirea EU ETS și a RSP cu restul pachetului „Pregătiți pentru 55” privind clima și energia: în special evaluările impactului legate de ESR; regulamentului privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF): standardele de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete; Directiva privind energia din surse regenerabile (RED II); directiva privind eficiența energetică (DEE), și, într-o etapă ulterioară, Directiva privind performanța energetică a clădirilor. Rezerva pentru stabilitatea pieței reflectă modificări ale cererii ca urmare a acestor politici complementare.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temeiul juridic
Temeiul juridic al prezentei propuneri este articolul 192 din TFUE. În conformitate cu articolul 191 și cu articolul 192 alineatul (1) din TFUE, Uniunea Europeană contribuie la îndeplinirea, printre altele, a următoarelor obiective: conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului; promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială și în special lupta împotriva schimbărilor climatice.
•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)
Dreptul de a acționa al UE rezultă din faptul că EU ETS funcționează ca un sistem pe deplin armonizat la nivelul UE. Directiva EU ETS este un instrument de politică existent al UE, introdus în 2003.
Schimbările climatice reprezintă o problemă transfrontalieră, iar acțiunile întreprinse atât la nivel internațional, cât și la nivelul UE pot completa și consolida în mod eficace acțiunile regionale, naționale și locale. Stabilirea unui obiectiv mai ambițios al UE privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 va avea un impact asupra multor sectoare din întreaga economie a UE, acțiunea coordonată la nivelul UE fiind, prin urmare, indispensabilă și având o șansă mult mai mare de a conduce la transformarea necesară, acționând ca un motor puternic pentru o schimbare eficientă din punctul de vedere al costurilor și pentru o convergență ascendentă.
Prin urmare, obiectivele Directivei EU ETS nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre acționând în mod unilateral, ci, din motive care țin de anvergura și efectele directivei, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii. Prin extensie, întrucât RSP este un instrument de stabilitate a pieței instituit prin Directiva EU ETS, obiectivul său nu poate fi realizat în mod satisfăcător nici printr-o acțiune unilaterală a statelor membre. Acesta este un instrument de politică existent al UE, adoptat în 2015. În conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din TFUE, obiectivele propunerii de modificare a acestui instrument nu pot fi realizate decât printr-o propunere a Comisiei la nivelul UE.
•Proporționalitatea
Astfel cum se precizează în secțiunea 7 din evaluarea impactului, propunerea respectă principiul proporționalității deoarece nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor de punere în aplicare a obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, asigurând totodată buna funcționare a pieței interne.
•Alegerea instrumentului
O decizie este instrumentul adecvat pentru modificarea Deciziei de instituire a RSP.
3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI
•Evaluările ex-post/verificarea adecvării legislației existente
Nu a existat nicio evaluare ex-post sau verificare a adecvării în legătură cu aceste propuneri din cauza stadiului incipient de punere în aplicare a legislației existente și, prin urmare, a disponibilității limitate a datelor.
•Consultări cu părțile interesate
Consultarea generală privind revizuirea EU ETS a reunit opiniile părților interesate cu privire la revizuirea RSP.
Comisia a solicitat mai întâi un feedback cu privire la o evaluare inițială a impactului, subliniind considerațiile inițiale și opțiunile de politică ale revizuirii. Evaluarea inițială a impactului a fost deschisă pentru feedback în perioada 29 octombrie 2020-26 noiembrie 2020 și a primit aproximativ 250 de contribuții. Comisia a organizat apoi o consultare publică online prin intermediul unui chestionar. Acesta a fost deschis timp de 12 săptămâni, între 13 noiembrie 2020 și 5 februarie 2021, și a primit aproape 500 de răspunsuri. De asemenea, Comisia a însărcinat contractantul Vivid Economics să organizeze două ateliere de lucru la nivel de experți privind revizuirea RSP.
RSP beneficiază de un sprijin larg din partea grupurilor de părți interesate; cu toate acestea, nu există un consens cu privire la modificările necesare ale parametrilor săi, în special în ceea ce privește pragurile și rata de intrare. Societatea civilă și-a exprimat un sprijin relativ mai puternic decât sectorul privat pentru consolidarea parametrilor RSP. Propunerea de a continua cu o rată de intrare de 24 % și o sumă minimă care urmează să fie plasată în rezerva de 200 de milioane de certificate după 2023 și până la sfârșitul fazei IV a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii în 2030 asigură un echilibru rezonabil, reflectând și faptul că rezerva pentru stabilitatea pieței cu parametrii săi actuali a funcționat bine în trecut.
•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate
Prezenta propunere se bazează pe dovezile colectate în contextul evaluării impactului care însoțește Planul privind obiectivul climatic pentru 2030. Aceasta utilizează scenariul de referință actualizat al UE, care include impactul pandemiei de COVID-19, și scenarii de politică actualizate, pe baza scenariilor elaborate pentru Planul privind obiectivul climatic pentru 2030.
În plus, Comisia se bazează pe numărul tot mai mare de cercetări empirice evaluate inter pares cu privire la EU ETS și utilizează mai multe contracte de sprijin. Printre contractele de sprijin, Vivid Economics a realizat un studiu pentru a sprijini Comisia în revizuirea RSP. În cadrul studiului, Vivid Economics a organizat două ateliere la nivel de experți, cu participarea analiștilor, a experților de pe piață și a părților interesate. Acest studiu a susținut menținerea ratei actuale de intrare după 2023.
•Evaluarea impactului
Propunerea este însoțită de o evaluare a impactului, care se bazează pe constatările evaluării cuprinzătoare a impactului referitoare la Planul privind obiectivul climatic pentru 2030. Aceasta se bazează pe scenarii de modelare integrată care reflectă interacțiunea diferitelor instrumente de politică cu operatorii economici, pentru a asigura complementaritatea, coerența și eficacitatea în atingerea obiectivelor climatice pentru 2030 și 2050. Un rezumat și avizul favorabil din partea Comitetului de control normativ vor fi puse la dispoziția publicului. În ceea ce privește această propunere, evaluarea impactului a arătat că, pentru a menține buna funcționare a EU ETS, nu ar trebui să se permită revenirea la rata de intrare la 12 % după 2023, ci ar trebui menținută la 24 %, până când revizuirea completă poate fi pusă în aplicare.
•Adecvarea reglementărilor și simplificare
Prezenta propunere nu va implica nicio sarcină administrativă directă pentru întreprinderi, deoarece este pusă în aplicare de Comisie.
În conformitate cu angajamentul Comisiei privind o mai bună legiferare, propunerea a fost elaborată într-un mod cuprinzător, în condiții de transparență completă și cu implicarea permanentă a părților interesate, luând în considerare feedbackul extern și ținând cont de controlul extern pentru a se asigura un echilibru potrivit în cadrul propunerii (a se vedea și secțiunea privind obținerea și utilizarea expertizei).
•Drepturile fundamentale
Propunerea respectă drepturile fundamentale și este conformă cu principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Mai exact, propunerea contribuie la atingerea obiectivului unui nivel înalt de protecție a mediului în conformitate cu principiul dezvoltării durabile, astfel cum se prevede la articolul 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
4.IMPLICAȚIILE BUGETARE
EU ETS generează venituri importante pentru bugetele statelor membre. Cea mai mare parte a veniturilor venituri obținute în urma licitării certificatelor de emisii revine statelor membre. Propunerea are implicații asupra bugetelor și administrațiilor naționale în principal din cauza acestei legături. Menținerea ratei actuale de intrare a RSP va reduce volumele de certificate scoase la licitație ale statelor membre. Cu toate acestea, se preconizează că acest lucru va fi compensat de efectul asupra prețului al unui excedent redus de certificate pe piață ca urmare a ambiției sporite a EU ETS și de propunerea de extindere a domeniului de aplicare al Directivei EU ETS pentru a include transportul maritim, transportul rutier și clădirile. Ajustările aduse cadrului bugetar al UE vor fi prezentate de Comisie în cadrul viitorului pachet privind resursele proprii, incluzând o propunere de modificare a cadrului financiar multianual.
Dezvoltarea informatică și opțiunile în materie de achiziții publice vor fi realizate în conformitate cu comunicarea din 10 septembrie 2020 referitoare la orientările privind finanțarea tehnologiei informației și a securității cibernetice.
5.ELEMENTE DIVERSE
•Planurile de punere în aplicare și mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare
Comisia va continua să monitorizeze și să evalueze funcționarea EU ETS, inclusiv a RSP, în raportul său anual privind piața carbonului, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (5) din Directiva EU ETS. Inițiativa se bazează pe procesul care constă în elaborarea de planuri naționale integrate privind energia și clima și pe un cadru solid în materie de transparență a informațiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră și alte informații privind clima, prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului. Comisia va utiliza, printre altele, informațiile transmise și raportate de statele membre în temeiul Regulamentului privind guvernanța ca bază pentru evaluarea periodică a progreselor înregistrate. Acestea includ informații privind emisiile de gaze cu efect de seră, politicile și măsurile, prognozele și adaptarea. De asemenea, Comisia va utiliza aceste informații pentru evaluările punerii în aplicare a politicilor de mediu și pentru monitorizarea programelor de acțiune pentru mediu.
În plus, evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei EU ETS este reglementată la articolul 21 din Directiva EU ETS, care impune statelor membre să prezinte Comisiei un raport anual, acordând o atenție deosebită aspectelor precum alocarea certificatelor, funcționarea registrului, aplicarea monitorizării și raportării, verificarea și acreditarea, precum și aspectele legate de conformitate.
În plus, articolul 3 din Decizia RSP impune Comisiei să revizuiască periodic RSP după această primă revizuire.
•Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii
În stadiul actual al Deciziei RSP, rata de intrare de 24 % din RSP și suma minimă care urmează să fie plasată în rezervă de 200 de milioane de certificate vor expira în 2023. Începând cu 2024, rata de intrare ar deveni 12 %. Evaluarea impactului a arătat că rata de intrare de 12 % nu ar fi suficientă pentru a asigura îndeplinirea în continuare a obiectivelor RSP în ceea ce privește reducerea excedentului și asigurarea rezilienței pieței. Scopul prezentei propuneri este de a se asigura că parametrii actuali ai RSP (rata de intrare de 24 % și suma minimă care urmează să fie plasată în rezerva de 200 de milioane de certificate) sunt menținuți după 2023 și până la sfârșitul fazei IV a EU ETS la 31 decembrie 2030, pentru a asigura predictibilitatea pieței. Rata de intrare a RSP ar reveni la 12 % după 2030.
2021/0202 (COD)
Propunere de
DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
de modificare a Deciziei (UE) 2015/1814 în ceea ce privește cantitatea de certificate care urmează să fie plasate în rezerva pentru stabilitatea pieței aferentă sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră până în 2030
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(1)Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”). Părțile la Acordul de la Paris au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale mult sub 2 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la peste 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială.
(2)Abordarea provocărilor legate de climă și mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris se află în centrul Comunicării privind „Pactul verde european”, adoptată de Comisie la 11 decembrie 2019.
(3)Pactul verde european combină un set cuprinzător de măsuri și inițiative care se consolidează reciproc și care vizează realizarea neutralității climatice în UE până în 2050 și stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această tranziție afectează în mod diferit femeile și bărbații și are un impact deosebit asupra unor grupuri defavorizate, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și membrii unei minorități rasiale sau etnice. Prin urmare, trebuie să se asigure că tranziția este echitabilă și favorabilă incluziunii și nu lasă pe nimeni în urmă.
(4)Necesitatea și valoarea Pactului verde european au devenit și mai importante în contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății, a condițiilor de viață și de muncă și a bunăstării cetățenilor Uniunii, care au demonstrat că societatea și economia noastră trebuie să își îmbunătățească reziliența la șocurile externe și să acționeze din timp pentru a preveni sau a atenua aceste efecte. Cetățenii europeni continuă să își exprime opiniile ferme cu privire la faptul că acest lucru se aplică în special schimbărilor climatice.
(5)Uniunea s-a angajat să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii a Uniunii cu cel puțin 55 % până în 2030 față de nivelurile din 1990, în cadrul contribuției actualizate stabilite la nivel național transmise secretariatului CCONUSC la 17 decembrie 2020.
(6)În Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului, Uniunea a consacrat în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030.
(7)Toate sectoarele economiei trebuie să contribuie la realizarea respectivelor reduceri ale emisiilor. Prin urmare, obiectivul ambițios al sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), stabilit prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului, ar trebui ajustat pentru a fi în conformitate cu angajamentul de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii pentru 2030.
(8)Pentru a aborda dezechilibrul structural dintre cererea și oferta de certificate de pe piață, Decizia (UE) 2015/1814 a Parlamentului European și a Consiliului a instituit o rezervă pentru stabilitatea pieței („rezerva”) în 2018, care este operațională din 2019.
(9)Rezerva funcționează prin declanșarea unor ajustări ale volumelor anuale de certificate care urmează să fie scoase la licitație. Pentru a menține un grad maxim de previzibilitate, Decizia (UE) 2015/1814 a stabilit norme clare pentru plasarea certificatelor în rezervă și scoaterea certificatelor din rezervă.
(10)În cazul în care numărul de certificate aflate în circulație depășește pragul superior stabilit, un număr de certificate care corespunde unui anumit procent din aceste certificate se deduce din volumul certificatelor care urmează să fie scoase la licitație și plasate în rezervă. Între timp, un număr corespunzător de certificate este scos din rezervă pentru statele membre și este adăugat la volumele de certificate care urmează să fie scoase la licitație, în cazul în care numărul total de certificate aflate în circulație scade sub pragul inferior stabilit.
(11)Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului a modificat Decizia (UE) 2015/1814 prin dublarea ratei procentuale care trebuie utilizată pentru stabilirea numărului de certificate care urmează să fie plasate în rezervă în fiecare an de la 12 % la 24 % până la 31 decembrie 2023.
(12)În conformitate cu Decizia (UE) 2015/1814, în termen de trei ani de la începerea funcționării rezervei, Comisia trebuie să efectueze prima sa revizuire pe baza unei analize a bunei funcționări a pieței europene a carbonului și, după caz, să prezinte o propunere Parlamentului European și Consiliului.
(13)Revizuirea efectuată a acordat o atenție deosebită procentului utilizat pentru stabilirea numărului de certificate care urmează să fie plasate în rezervă, precum și valorii numerice a pragului numărului total de certificate aflate în circulație și al numărului certificatelor care urmează să fie scoase din rezervă.
(14)Analiza efectuată în contextul revizuirii rezervei și evoluțiile preconizate relevante pentru piața carbonului demonstrează că o rată de 12 % din numărul total de certificate aflate în circulație care urmează să fie plasate în rezervă în fiecare an după 2023 este insuficientă pentru a preveni o creștere semnificativă a excedentului de certificate în EU ETS. Prin urmare, după 2023, procentul ar trebui să fie în continuare de 24 %, iar numărul minim de certificate care urmează să fie plasate în rezervă ar trebui să fie în continuare de 200 de milioane.
(15)În cazul în care rata numărului total de certificate aflate în circulație care urmează să fie plasate în rezervă în fiecare an revine la 12 % după 2023, un surplus potențial prejudiciabil de certificate în EU ETS ar putea perturba stabilitatea pieței. În plus, rata de 24 % după 2023 ar trebui stabilită separat de revizuirea generală a Directivei 2003/87/CE și a Deciziei (UE) 2015/1814 pentru a consolida sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii în conformitate cu obiectivul climatic mai ambițios al Uniunii pentru 2030, pentru a asigura predictibilitatea pieței.
(16)Prin urmare, Decizia (UE) 2015/1814 trebuie modificată în consecință,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Modificări aduse Deciziei (UE) 2015/1814
La articolul 1 alineatul (5) primul paragraf din Decizia (UE) 2015/1814, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:
„Prin derogare de la primele două teze, până la 31 decembrie 2030, procentele și cele 100 de milioane de certificate menționate la tezele respective se dublează.”
Articolul 2
Intrare în vigoare
Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European,
Pentru Consiliu,
Președintele
Președintele