COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.5.2020

COM(2020) 408 final

2020/0104(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

Declanșarea pandemiei de COVID-19 a modificat perspectivele economice pentru anii următori în Uniune.

Impactul pe termen scurt în fiecare stat membru va depinde de durata și asprimea măsurilor de izolare, de structura producției și de măsurile de politică economică luate pentru a atenua impactul imediat al crizei. Efectele pe termen mediu și lung vor depinde de intensitatea șocului asupra activității economice provocat de pandemia de COVID-19 în toate sectoarele economiei, de reziliența economică a economiilor și de capacitatea de a lua măsuri adecvate. În absența unor acțiuni hotărâte în materie de politici, riscul de denaturare a condițiilor de concurență echitabile din cadrul pieței unice poate să ducă la sporirea divergențelor economice în Uniune și la accentuarea provocărilor cu care se confruntă Europa în ceea ce privește creșterea pe termen lung.

Având în vedere eliminarea treptată a măsurilor de izolare, o redresare durabilă necesită o orientare strategică în materie de politici de atenuare a impactului economic și social al crizei, prin încurajarea convergenței economice și a rezilienței, contribuind astfel la o creștere durabilă pe termen lung. Acest lucru include facilitarea dublei tranziții către o societate mai verde și mai digitală, asigurând totodată autonomia strategică a Uniunii. Experiențele anterioare au arătat că investițiile sunt adesea reduse în mod drastic în timpul crizelor. Totuși, este esențial să se sprijine investițiile în această situație specială. În plus, este necesar să se abordeze provocările economice și sociale majore legate de această criză pentru a preveni o pierdere de durată în ceea ce privește capacitatea de producție și ocuparea forței de muncă (efectul de histerezis), protejând astfel reziliența economică și socială. În plus, o redresare durabilă și rezilientă necesită un cadru propice tipului corespunzător de investiții și de reforme. De asemenea, este crucial ca strategiile de redresare instituite de statele membre să integreze în mod adecvat provocările legate de tranziția verde și de cea digitală și să sprijine investițiile și reformele în aceste două domenii-cheie.

Mecanismul de redresare și reziliență („mecanismul”) propus va acorda sprijin financiar la scară largă pentru investițiile și reformele publice care sporesc reziliența economiilor statelor membre și le pregătesc mai bine pentru viitor. Mecanismul va ajuta statele membre să abordeze provocările economice și sociale cu care se confruntă și mai acut în urma crizei, în diverse domenii, cum ar fi aspectele sociale, ocuparea forței de muncă, competențele, educația, cercetarea și inovarea, aspectele legate de sănătate, dar și aspectele legate de mediul de afaceri, inclusiv administrația publică și sectorul financiar. Fapt extrem de important, mecanismul va asigura, de asemenea, că aceste investiții și aceste reforme se concentrează asupra provocărilor și a nevoilor de investiții legate de tranziția verde și de cea digitală, asigurând astfel o redresare durabilă. Investițiile în tehnologiile, capacitățile și procesele verzi și în cele digitale menite să faciliteze tranziția către o energie curată, sporind eficiența energetică în diverse sectoare-cheie ale economiei, vor contribui la crearea de locuri de muncă și la o creștere durabilă și vor permite Uniunii să profite la maximum de avantajul primului venit în cursa mondială pentru redresare. De asemenea, aceste investiții vor contribui la sporirea rezilienței și la reducerea dependenței Uniunii, prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare. Este extrem de important să se identifice și să se pregătească rezerva de proiecte relevante în conformitate cu prioritățile prezentate în cadrul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice („semestrul european”).

Mecanismul va fi un program-cheie al Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, ca parte a cadrului financiar multianual revizuit. Acesta va furniza statelor membre sprijin financiar nerambursabil și împrumuturi pentru a susține investițiile publice și reformele, astfel cum se prevede în planurile lor de redresare și reziliență. Acest lucru va spori reziliența economiilor Uniunii și le va pregăti mai bine pentru viitor. Împrumuturile vor completa sprijinul nerambursabil și vor fi propuse în schimbul unor reforme și investiții suplimentare, care să depășească domeniul de aplicare al celor care beneficiază deja de sprijin financiar nerambursabil. Împrumuturile vor beneficia de scadențele lungi și de ratele avantajoase ale dobânzii care îi sunt acordate Uniunii. Prin urmare, acestea vor prezenta un interes și beneficii deosebite pentru statele membre care se confruntă cu costuri mai ridicate ale îndatorării. În vederea asigurării faptului că alocarea resurselor este bine aliniată la obiectivul mecanismului, sprijinul nerambursabil acordat în cadrul său va fi deosebit de avantajos pentru țările cu un venit mai mic pe cap de locuitor și cu o rată a șomajului ridicată, astfel încât să reflecte provocările economice și sociale ridicate cu care se confruntă aceste țări.

Comisia propune să se valorifice întreaga putere a bugetului UE pentru a mobiliza investițiile și pentru a concentra sprijinul financiar la începutul perioadei, în primii ani esențiali ai redresării. Aceste propuneri se bazează pe doi piloni:

(i) Instrumentul european de redresare pentru situații de urgență, în valoare de 808 984,090 milioane EUR (în prețuri curente). Acesta va stimula temporar capacitatea financiară a bugetului UE, prin utilizarea marjei de manevră din cadrul bugetului UE pentru a atrage fonduri suplimentare pe piețele financiare. Fondurile colectate vor sta la baza măsurilor imediate și rapide necesare pentru a proteja mijloacele de subzistență și pentru a redresa economia;

(ii) cadrul financiar multianual (CFM) consolidat pentru perioada 2021-2027. Comisia propune să se consolideze programele-cheie prin intermediul Instrumentului european de redresare pentru a direcționa rapid investițiile acolo unde sunt cel mai necesare, pentru a întări piața unică, pentru a spori cooperarea în domenii cum ar fi sănătatea și gestionarea crizelor și pentru a dota Uniunea cu un buget adaptat care să impulsioneze tranziția pe termen lung către o Europă mai rezilientă, mai verde și mai digitală.

Având în vedere faptul că fondurile destinate mecanismului sunt puse la dispoziție pentru o perioadă determinată, sprijinul financiar și acțiunile relevante întreprinse de statele membre în cadrul mecanismului ar trebui să fie concentrate la începutul perioadei, până la sfârșitul anului 2024, și, în ceea ce privește sprijinul financiar nerambursabil, cel puțin 60 % din totalul acestuia să fie angajate până la sfârșitul anului 2022. Prin urmare, Comisia și statele membre ar trebui să utilizeze perioada de după 2024 și până la încheierea CFM pentru a încuraja punerea în aplicare a acțiunilor relevante pe teren, pentru a realiza redresarea preconizată în sectoarele economice și sociale relevante și pentru a promova reziliența și convergența. În cazul în care ulterior vor fi disponibile resurse financiare pentru mecanism și îi vor fi alocate acestuia în bugetul Uniunii, Comisia ar putea, de asemenea, să organizeze noi cereri de propuneri.

•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat

CFM revizuit și legislația sectorială conexă propun instrumente noi și consolidate pentru a face față consecințelor economice ale pandemiei de COVID-19. Prezenta propunere integrează acest pachet de măsuri, și anume REACT UE 3 , în cadrul fondurilor structurale și de coeziune și al propunerilor modificate privind Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și InvestEU [...]. Propunerea face parte, de asemenea, dintr-o serie de măsuri elaborate ca răspuns la actuala pandemie de COVID-19, cum ar fi Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus 4 .

Instrumentele propuse sunt complementare. REACT EU va viza acțiunile de remediere a consecințelor crizei pe termen mai scurt referitoare la piețele forței de muncă, asistența medicală și IMM-uri (sprijin pentru lichidități și solvabilitate), pentru a acorda sprijin imediat și direct economiilor statelor membre. Mecanismul va sprijini reformele și investițiile pe termen mai lung, în special în materie de tehnologii verzi și digitale, cu un impact de durată asupra productivității și a rezilienței economiei Uniunii.

În plus, mai multe instrumente de politică de la nivelul Uniunii sprijină punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor. Programul de sprijin pentru reforme structurale acordă în prezent statelor membre sprijin tehnic pentru elaborarea și punerea în aplicare a reformelor. Fondurile Uniunii finanțează proiecte de investiții în domeniile de politică abordate de fondurile Uniunii, care necesită o concentrare tematică a finanțării și cu condiția îndeplinirii unei serii de condiții favorizante înainte de efectuarea plăților. InvestEU acordă finanțare pentru proiecte din cadrul a diferite componente de politică, dar care nu au legătură în mod necesar cu eforturile de reformă.

Prezenta propunere va fi aliniată îndeaproape la orientările în materie de politici furnizate în cadrul semestrului european. În primul rând, planurile de redresare și reziliență care urmează să beneficieze de sprijinul acordat în cadrul mecanismului vor trebui să contribuie la implementarea în mod eficace a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate de Consiliu statelor membre în contextul semestrului european. Prin urmare, instrumentele incluse în prezenta propunere vor consolida eficacitatea semestrului european și vor contribui la abordarea provocărilor identificate în acest context. În al doilea rând, termenul de transmitere a planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre va fi aliniat la cel al semestrului european, iar aceste planuri vor constitui o anexă la programul național de reformă. În al treilea rând, raportarea cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestor planuri se va efectua, de asemenea, în contextul semestrului european.

•Coerența cu alte domenii de politică a Uniunii

Propunerea este coerentă cu alte politici ale Uniunii și asigură complementaritatea și sinergiile cu aceasta.

Comisia a propus o nouă schemă, denumită „SURE” 5 , pentru a-i proteja pe europeni împotriva riscului de șomaj. Scopul său este de a acorda statelor membre asistență financiară în valoare de până la 100 de miliarde EUR pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemia de coronavirus. Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să facă față creșterilor bruște ale cheltuielilor publice pentru a menține ocuparea forței de muncă.

De asemenea, Eurogrup a convenit la nivel politic ca, împreună, Banca Europeană de Investiții și Mecanismul european de stabilitate să pună 440 de miliarde EUR la dispoziția întreprinderilor și a statelor membre care au nevoie de finanțare, singura condiție fiind ca acestea să utilizeze fondurile pentru a acoperi costurile directe și indirecte ale asistenței medicale, ale tratamentului și ale prevenției.

Pe lângă acest răspuns bugetar european fără precedent, și Banca Centrală Europeană a luat măsuri, inclusiv prin lansarea Programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie, în valoare de 750 de miliarde EUR, cuantumul total al activelor achiziționate de Banca Centrală Europeană ajungând astfel la 1,1 mii de miliarde EUR în 2020, pentru a menține stabilitatea financiară pe piețele obligațiunilor de stat.

Având în vedere accentul puternic pus pe investițiile și reformele menite să abordeze provocările legate de tranziția verde și de cea digitală, mecanismul completează și sprijină Pactul verde european și Agenda digitală.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Finanțarea activităților propuse prin intermediul regulamentului avut în vedere respectă principiile valorii adăugate europene și subsidiarității. Finanțarea din bugetul Uniunii se concentrează pe activitățile ale căror obiective nu pot fi îndeplinite suficient de către statele membre („testul necesității”) și în cazul cărora intervenția Uniunii poate aduce o valoare adăugată suplimentară în comparație cu acțiunile întreprinse exclusiv de către statele membre.

Obiectivele globale ale regulamentului sunt consolidarea coeziunii, prin măsuri care să permită îmbunătățirea rezilienței statelor membre, atenuarea impactului social și economic al crizei și sprijinirea tranziției verzi și a celei energetice, contribuind astfel la redresare și la încurajarea potențialului de creștere al economiilor Uniunii în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. În acest scop, Mecanismul de redresare și reziliență instituit de regulament ar trebui să acorde sprijin pentru reforme și investiții care să abordeze provocările de natură structurală cu care se confruntă statele membre.

Logica aflată la baza Mecanismului de redresare și reziliență este aceea că sprijinul se acordă doar ca răspuns la o solicitare în acest sens din partea statului membru în cauză. Prin urmare, fiecare stat membru decide dacă acțiunea la nivelul Uniunii este necesară, având în vedere posibilitățile disponibile la nivel național, regional sau local. Punerea în aplicare a măsurilor legate de redresarea economică și reziliență este o chestiune de interes comun pentru Uniune.

Este necesară o acțiune la nivelul Uniunii pentru a coordona un răspuns ferm la pandemia de COVID-19 și pentru a atenua consecințele economice uriașe. Prin urmare, este necesară o acțiune la nivelul Uniunii pentru a realiza o redresare economică rapidă și robustă în Uniune. Acest obiectiv nu poate fi îndeplinit în mod suficient de către statele membre acționând în mod individual, în timp ce intervenția Uniunii poate să aducă o valoare suplimentară prin instituirea unui regulament care să stabilească un instrument menit să sprijine financiar statele membre în ceea ce privește conceperea și punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor atât de necesare. Acest sprijin ar contribui, de asemenea, la atenuarea impactului societal cauzat de actuala criză provocată de pandemia de COVID-19.

•Proporționalitatea

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX-POST, CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI EVALUĂRII IMPACTULUI

•Consultările părților interesate

Având în vedere faptul că propunerea a trebuit să fie elaborată de urgență, astfel încât să poată fi adoptată la timp de către colegiuitori, nu s-a putut efectua o consultare oficială a părților interesate. Opiniile părților interesate au fost luate deja în considerare în cursul procesului legislativ privind propunerea de Program de sprijin pentru reforme.

•Evaluarea impactului

Având în vedere caracterul urgent al propunerii, nu s-a efectuat o evaluare a impactului. Cu toate acestea, prezenta propunere de regulament se întemeiază pe propunerea inițială a Comisiei privind Programul de sprijin pentru reforme, care s-a bazat pe o evaluare a impactului, ale cărei concluzii principale rămân valabile mutatis mutandis.

•Drepturile fundamentale

Propunerea are un efect pozitiv asupra protejării și a dezvoltării drepturilor fundamentale ale Uniunii, presupunând că statele membre ar solicita și ar primi sprijin în domenii conexe. De exemplu, sprijinul acordat în domenii cum ar fi piețele forței de muncă și securitatea socială, asistența medicală, educația, mediul, proprietatea, administrația publică și sistemul judiciar poate susține drepturi fundamentale ale Uniunii precum demnitatea, libertatea, egalitatea, solidaritatea, drepturile cetățenilor și justiția.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

5.ELEMENTE DIVERSE

•Planurile de implementare și mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare

Pentru a monitoriza performanța instrumentului instituit de prezentul regulament în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor, Comisia a identificat o serie de indicatori-cheie de performanță și va colecta periodic date relevante. Un set de indicatori va trebui să fie definit mai în detaliu, de comun acord cu statul membru în cauză, la nivelul planurilor individuale de redresare și reziliență ale statelor membre; acești indicatori se vor referi la microdatele corespunzătoare care trebuie agregate după cum este necesar și la alte date relevante. Plata contribuției financiare se va efectua după îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor convenite cu statul membru în cauză. Aceste date relevante vor trebui să fie integrate într-un instrument dedicat de monitorizare, defalcate pe state membre și pe domenii de politică.

În acest scop, statele membre vor include, în raportările lor anuale privind progresele înregistrate în cadrul semestrului european, date concrete privind progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor de etapă și a țintelor și vor acorda Comisiei acces la datele subiacente, inclusiv la datele administrative, atunci când este relevant.

Se vor efectua o evaluare și o evaluare ex-post în vederea analizării eficacității, eficienței, relevanței și a coerenței instrumentelor. După caz, Comisia va prezenta odată cu evaluarea o propunere de revizuire a regulamentului. Evaluările vor fi efectuate în conformitate cu Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 6 . Evaluările vor include experiența dobândită în scopul de a identifica orice deficiențe și/sau probleme sau orice potențial de a îmbunătăți în continuare măsurile sau rezultatele acestora și de a contribui la maximizarea exploatării și a impactului acestora.

Evaluarea va fi efectuată atunci când vor fi disponibile informații suficiente privind punerea în aplicare a regulamentului, dar în termen de cel mult trei ani de la începerea punerii sale în aplicare. În termen de cel mult patru ani de la încheierea perioadei de aplicare a regulamentului, Comisia va efectua o evaluare ex-post finală. Comisia va comunica concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

•Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

Prezentul regulament instituie Mecanismul de redresare și reziliență. Sfera de aplicare a instrumentului cuprinde o gamă largă de domenii de politică și acoperă aspecte legate de coeziune, dubla tranziție (verde și digitală), competitivitate, productivitate, sănătate și inovare inteligentă (articolul 3).

Pachetul financiar este stabilit la: (i) 334 950 000 000 EUR pentru sprijin financiar (sprijin nerambursabil) și (ii) 267 955 000 000 EUR pentru împrumuturile acordate statelor membre. Sumele destinate sprijinului nerambursabil provin din venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar. Angajamentele juridice pentru cel puțin 60 % din sprijinul nerambursabil trebuie asumate până la 31 decembrie 2022. Pentru restul sumei, angajamentele juridice trebuie asumate până la 31 decembrie 2024 (articolul 5). Resursele ar putea fi transferate în mod voluntar de statele membre către Mecanismul de redresare și reziliență din programele care fac obiectul gestiunii partajate (articolul 6).

Instrumentul instituit de prezentul regulament este supus normelor privind buna guvernanță economică stabilite în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune ale fondurilor structurale și de coeziune (articolul 9). Acesta trebuie pus în aplicare de Comisie în cadrul gestiunii directe, în conformitate cu Regulamentul financiar (articolul 6). Sprijinul financiar se va adăuga celui furnizat în cadrul altor fonduri și programe ale Uniunii și nu poate acoperi aceleași costuri (articolul 8).

Sunt prevăzute dispoziții privind activitățile de comunicare în ceea ce privește Parlamentul European și Consiliul (articolul 21) și în ceea ce privește publicul larg (articolul 26), precum și dispoziții privind complementaritatea (articolul 22), monitorizarea (articolul 23), rapoartele anuale (articolul 24) și evaluarea (articolul 25).

Obiectivul mecanismului este de a promova coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii prin îmbunătățirea capacității de reziliență și de adaptare a statelor membre, prin atenuarea impactului social și economic al crizei și prin sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale, menite să realizeze o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050, contribuind astfel la restabilirea potențialului de creștere al economiilor statelor membre în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, încurajând crearea de locuri de muncă și promovând creșterea durabilă. În acest scop, mecanismul va furniza statelor membre sprijin financiar direct în vederea îndeplinirii obiectivelor de etapă și a țintelor în materie de reforme și investiții (articolul 4). De asemenea, sunt stabilite norme de eligibilitate în ceea ce privește reformele și investițiile: statele membre ar trebui să elaboreze planuri naționale de redresare și reziliență care să stabilească agenda în materie de reforme și investiții pentru următorii patru ani. Aceste planuri ar trebui să cuprindă măsuri de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții publice printr-un pachet coerent. Planurile ar trebui să fie în concordanță cu provocările și prioritățile identificate în cadrul semestrului european, cu programele naționale de reformă, cu planurile naționale privind energia și clima, cu planurile pentru o tranziție justă, precum și cu acordurile de parteneriat și cu programele operaționale adoptate în cadrul fondurilor Uniunii. Acestea ar trebui să includă măsuri menite să abordeze provocările cu care se confruntă statele membre în ceea ce privește tranzițiile lor verzi și digitale, încurajând astfel înscrierea pe o traiectorie de redresare durabilă. În cazul în care un stat membru este scutit de monitorizarea și evaluarea din cadrul semestrului european în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 7 sau face obiectul procedurii de verificare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 332/2002 al Consiliului 8 , dispozițiile prezentului regulament ar trebui să se aplice statului membru în cauză în ceea ce privește provocările și prioritățile identificate de măsurile prevăzute în regulamentele menționate (articolul 14).

În scopul de a contribui la elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență de către statele membre, Consiliul poate discuta, în contextul semestrului european, situația capacității de redresare, reziliență și adaptare din Uniune. Această discuție ar trebui să se bazeze pe informațiile strategice și analitice ale Comisiei disponibile în contextul semestrului european și, dacă sunt disponibile, pe informațiile privind punerea în aplicare a planurilor în anii precedenți (considerentul 18).

Statele membre vor putea primi o contribuție financiară sub formă de sprijin nerambursabil. Pentru fiecare stat membru, se va stabili o sumă maximă pe baza unei chei de repartizare definite (anexa I). Aceste sume vor fi calculate pe baza populației, a relației de proporționalitate inversă cu produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor și a ratei relative a șomajului din fiecare stat membru (articolul 10). Pachetul financiar pentru sprijinul nerambursabil din cadrul mecanismului va fi pus la dispoziție până la 31 decembrie 2022 pentru planurile de redresare și reziliență ale statelor membre. După perioada care se încheie la 31 decembrie 2024, dacă sunt disponibile fonduri, Comisia poate organiza cereri de propuneri în conformitate cu calendarul semestrului european (articolul 11).

Pe lângă sprijinul nerambursabil, statele membre vor avea posibilitatea de a solicita un împrumut, care va fi menit să finanțeze reforme și investiții suplimentare. Cererea de împrumut poate fi transmisă împreună cu planul sau la o altă dată, fiind însoțită de un plan revizuit (articolul 12). Cuantumul maxim al împrumutului acordat fiecărui stat membru nu va depăși 4,7 % din venitul său național brut. Suma plafonată va putea fi majorată în circumstanțe excepționale, în funcție de resursele disponibile. După luarea unei decizii cu privire la cererea de împrumut, Comisia va încheia un acord de împrumut cu statul membru în cauză (articolul 13).

Cel târziu până la 30 aprilie, statul membru va trebui să transmită Comisiei planuri de redresare și reziliență. Planurile ar trebui să constituie o anexă la programul național de reformă, putând fi transmise separat de acesta și mai devreme decât acesta. În acest scop, statele membre pot transmite un proiect de plan înainte de termen, împreună cu proiectul de buget național. Planurile ar trebui să prevadă reforme și investiții menite să abordeze provocările identificate în contextul semestrului european și, printre altele, să explice modul în care consolidează potențialul de creștere și reziliența economică și socială a statului membru în cauză, precum și contribuția la consolidarea coeziunii. De asemenea, planul ar trebui să includă măsuri relevante pentru tranziția verde și cea digitală. Planul ar trebui să stabilească totodată costul total estimat și obiectivele de etapă și țintele corespunzătoare, precum și un calendar indicativ pentru punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor. Dacă este cazul, planul propus ar putea include o cerere de împrumut pentru mai multe reforme și investiții (articolul 15). În timpul punerii în aplicare, planul va putea fi modificat dacă acest lucru este justificat de circumstanțe obiective (articolul 18).

Comisia va evalua planurile pe baza unor criterii transparente, mai ales pe următoarele: dacă se preconizează că planul va aborda în mod eficace provocările identificate în cadrul semestrului european; dacă planul contribuie la întărirea potențialului de creștere și a rezilienței economice și sociale ale statului membru și la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale; dacă planul conține măsuri relevante pentru tranziția verde și cea digitală și dacă estimarea costurilor furnizată de statul membru este rezonabilă și plauzibilă și este proporțională cu impactul preconizat asupra economiei. În acest scop, se instituie un sistem de rating pentru evaluarea propunerilor (anexa II). Dacă este cazul, Comisia va evalua, de asemenea, cererea de împrumut a statului membru în cauză, pe baza plauzibilității costului mai ridicat necesar pentru a efectua reformele și investițiile suplimentare (articolul 16).

În urma evaluării sale, Comisia va adopta o decizie printr-un act de punere în aplicare prin care se va stabili contribuția financiară alocată statului membru (articolul 17) și, în cazurile aplicabile, cuantumul împrumutului; cu condiția ca criteriile de evaluare să fie îndeplinite în mod satisfăcător, se va aloca statului membru în cauză fie contribuția financiară maximă prevăzută, în cazul în care costul planului este mai mare decât contribuția financiară maximă prevăzută pentru respectivul stat membru, fie cuantumul costului total al planului, în cazul în care costul planului este mai mic decât contribuția financiară maximă prevăzută pentru statul membru în cauză. Statului membru nu i se acordă nicio contribuție financiară dacă planul nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare.

Cuantumul împrumutului nu va fi mai mare decât diferența dintre costul total al planului de redresare și reziliență, revizuit dacă este cazul, și contribuția financiară maximă. De asemenea, acesta va face obiectul unui plafon maxim pentru fiecare stat membru eligibil. În circumstanțe excepționale, în funcție de fondurile disponibile, suma plafonată ar putea fi majorată (articolul 12).

Se stabilesc, de asemenea, norme privind plățile și alte aspecte financiare, inclusiv suspendarea și anularea; mai precis, statul membru poate transmite cereri de plată de două ori pe an; plățile contribuției financiare sau ale sprijinului suplimentar sub formă împrumut ar trebui achitate în tranșe, pe baza îndeplinirii țintelor și a obiectivelor de etapă (articolul 19).

Statul membru în cauză va raporta trimestrial, în cadrul semestrului european, cu privire la progresele înregistrate în îndeplinirea angajamentelor în materie de reformă, aceste rapoarte fiind reflectate în mod corespunzător în programele naționale de reformă. Se prevede, de asemenea, raportarea corespunzătoare către Parlamentul European și Consiliu (articolul 20).

Comisiei i se conferă competențe de executare în ceea ce privește adoptarea planurilor de redresare și reziliență și plata sprijinului financiar la îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor relevante, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută în Regulamentul privind comitologia (articolul 27).

2020/0104 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 175 al treilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 9 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 10 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)În conformitate cu articolele 120 și 121 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („tratatul”), statele membre trebuie să își conducă politicile economice astfel încât să contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii și în contextul orientărilor generale formulate de Consiliu. În temeiul articolului 148 din tratat, statele membre pun în aplicare politici de ocupare a forței de muncă ce țin seama de liniile directoare privind ocuparea forței de muncă. Prin urmare, coordonarea politicilor economice ale statelor membre constituie o chestiune de interes comun.

(2)Articolul 175 din tratat prevede, printre altele, că statele membre ar trebui să își coordoneze politicile economice în vederea realizării obiectivelor privind coeziunea economică, socială și teritorială menționate la articolul 174.

(3)La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice („semestrul european”), inclusiv principiile Pilonului european al drepturilor sociale, constituie cadrul de identificare a priorităților naționale de reformă și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor reforme. Respectivele strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a defini și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare națională și/sau din partea Uniunii.

(4)Declanșarea pandemiei de COVID-19 la începutul anului 2020 a modificat perspectivele economice pentru anii următori în Uniune și în lume, fiind necesar un răspuns urgent și coordonat din partea Uniunii pentru a face față enormelor consecințe economice și sociale asupra tuturor membrilor acesteia. Provocările legate de contextul demografic au fost amplificate de COVID-19. Actuala pandemie de COVID-19, precum și criza economică și financiară anterioară au arătat că dezvoltarea unor economii solide și reziliente și a unor sisteme financiare bazate pe structuri sociale și economice puternice ajută statele membre să reacționeze mai eficient la șocuri și să se redreseze mai rapid în urma acestora. Consecințele pe termen mediu și lung ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 vor depinde în mod esențial de rapiditatea redresării economiilor statelor membre în urma crizei, care, la rândul său, depinde de marja de manevră bugetară de care dispun statele membre pentru a lua măsuri de atenuare a impactului social și economic al crizei și de reziliența economiilor acestora. Reformele și investițiile menite să abordeze deficiențele structurale ale economiilor și să consolideze reziliența acestora vor fi, prin urmare, esențiale pentru a readuce economiile pe o traiectorie de redresare durabilă și pentru a evita extinderea în continuare a divergențelor în cadrul Uniunii.

(5)Printre prioritățile Uniunii în materie de politici se numără și punerea în aplicare a reformelor care contribuie la atingerea unui grad ridicat de reziliență a economiilor naționale, consolidând capacitatea de adaptare și deblocând potențialul de creștere. Prin urmare, acestea sunt esențiale pentru a înscrie redresarea pe o traiectorie durabilă și pentru a sprijini procesul de convergență economică și socială în sens ascendent. Acestea sunt chiar mai necesare în urma crizei provocate de pandemie, în vederea pregătirii terenului pentru o redresare rapidă.

(6)Experiențele anterioare au arătat că investițiile sunt adesea reduse în mod drastic în timpul crizelor. Totuși, este esențial să se sprijine investițiile în această situație specială, pentru a accelera redresarea și a consolida potențialul de creștere pe termen lung. Investițiile în tehnologiile, capacitățile și procesele verzi și în cele digitale menite să faciliteze tranziția către o energie curată, sporind eficiența energetică în sectorul locuințelor și în alte sectoare-cheie ale economiei, sunt importante pentru a realiza o creștere durabilă și contribuie la crearea de locuri de muncă. De asemenea, aceste investiții vor contribui la sporirea rezilienței și la reducerea dependenței Uniunii, prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare.

(7)În prezent, niciun instrument nu prevede un sprijin financiar direct corelat cu obținerea de rezultate și punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor publice ale statelor membre ca răspuns la provocările identificate în cadrul semestrului european și cu scopul de a avea un impact de durată asupra productivității și a rezilienței economiei statelor membre.

(8)În acest context, este necesar să se consolideze cadrul actual pentru furnizarea de sprijin statelor membre și pentru acordarea de sprijin financiar direct statelor membre, prin intermediul unui instrument inovator. În acest scop, în temeiul prezentului regulament ar trebui să se instituie Mecanismul de redresare și reziliență („mecanismul”), pentru a furniza un sprijin financiar eficace și semnificativ menit să accelereze punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor publice conexe în statele membre. Mecanismul ar trebui să fie cuprinzător și, de asemenea, ar trebui să beneficieze de experiența dobândită de Comisie și de statele membre în urma utilizării celorlalte instrumente și programe.

(9)Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității statelor membre de a îndeplini obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Ar trebui să se aibă în vedere și utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare care să nu fie legată de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar.

(10)În conformitate cu Regulamentul [privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene] și în limitele resurselor alocate în cadrul acestuia, măsurile de redresare și reziliență prevăzute de Mecanismul de redresare și reziliență ar trebui să fie puse în aplicare pentru a aborda impactul fără precedent al crizei provocate de pandemia de COVID-19. Aceste resurse suplimentare ar trebui să fie utilizate astfel încât să se asigure respectarea termenelor prevăzute în Regulamentul [EURI].

(11)Reflectând Pactul verde european ca strategie de creștere durabilă a Europei și transpunerea în practică a angajamentelor Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, mecanismul instituit de prezentul regulament va contribui la integrarea aspectelor legate de schimbările climatice și durabilitatea mediului și la atingerea țintei globale de alocare a 25 % din cheltuielile de la bugetul UE pentru sprijinirea obiectivelor în domeniul climei.

(12)Pentru a pune în aplicare aceste obiective globale, acțiunile relevante vor fi identificate în cursul elaborării și punerii în aplicare a mecanismului, iar ulterior acestea vor fi reanalizate în contextul evaluărilor și procedurilor de reexaminare relevante. De asemenea, ar trebui să se acorde atenția cuvenită impactului planurilor naționale transmise în temeiul prezentului regulament asupra încurajării nu numai a tranziției verzi, ci și a transformării digitale. Ambele vor juca un rol prioritar în relansarea și modernizarea economiei noastre.

(13)Pentru a se putea lua măsuri care să coreleze mecanismul cu buna guvernanță economică, în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare, ar trebui să se confere Consiliului competența de a suspenda, la propunerea Comisiei și prin acte de punere în aplicare, termenul de adoptare a deciziilor privind propunerile de planuri de redresare și reziliență și de a suspenda plățile în cadrul acestui mecanism în cazul unei neconformități semnificative referitoare la cazurile relevante care au legătură cu procesul de guvernanță economică prevăzut în Regulamentul (UE) nr. XXX/XX al Parlamentului European și al Consiliului [RDC] (...). Competența de a revoca aceste suspendări prin intermediul actelor de punere în aplicare propuse de Comisie ar trebui să fie conferită, de asemenea, Consiliului în ceea ce privește aceleași cazuri relevante.

(14)Obiectivul general al mecanismului ar trebui să fie promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale. În acest scop, mecanismul ar trebui să contribuie la îmbunătățirea capacității de reziliență și de adaptare a statelor membre, la atenuarea impactului social și economic al crizei și la sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale, menite să realizeze o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050, restabilind astfel potențialul de creștere al economiilor Uniunii în urma crizei, încurajând crearea de locuri de muncă și promovând creșterea durabilă.

(15)Obiectivul specific al mecanismului ar trebui să fie furnizarea de sprijin financiar în vederea îndeplinirii obiectivelor de etapă și a țintelor în materie de reforme și investiții, astfel cum sunt prevăzute în planurile de redresare și reziliență. Acest obiectiv specific ar trebui urmărit în strânsă cooperare cu statele membre în cauză.

(16)Pentru a se asigura faptul că planul de redresare și reziliență contribuie la îndeplinirea obiectivelor mecanismului, acesta ar trebui să cuprindă măsuri de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții publice, prin intermediul unui plan coerent de redresare și reziliență. Planul de redresare și reziliență ar trebui să fie în concordanță cu provocările și prioritățile relevante specifice fiecărei țări identificate în contextul semestrului european, cu programele naționale de reformă, cu planurile naționale privind energia și clima, cu planurile pentru o tranziție justă, precum și cu acordurile de parteneriat și cu programele operaționale adoptate în cadrul fondurilor Uniunii. Pentru a stimula acțiunile care se încadrează în prioritățile Pactului verde european și ale Agendei digitale, planul ar trebui, de asemenea, să stabilească măsuri relevante pentru tranziția verde și cea digitală. Măsurile ar trebui să permită realizarea rapidă a țintelor, a obiectivelor și a contribuțiilor prevăzute în planurile naționale privind energia și clima și în actualizările acestora. Toate activitățile care beneficiază de sprijin ar trebui să se desfășoare cu respectarea deplină a priorităților Uniunii în materie de climă și mediu.

(17)În cazul în care un stat membru este scutit de monitorizarea și evaluarea din cadrul semestrului european în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 11 sau face obiectul procedurii de verificare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 332/2002 al Consiliului 12 , ar trebui să fie posibil ca dispozițiile prezentului regulament să se aplice statului membru în cauză în ceea ce privește provocările și prioritățile identificate de măsurile prevăzute în regulamentele menționate.

(18)Pentru a contribui la elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență de către statele membre, Consiliul ar trebui să poată discuta, în cadrul semestrului european, situația capacității de redresare, reziliență și adaptare din Uniune. Pentru a se asigura furnizarea unor date concrete corespunzătoare, această discuție ar trebui să se bazeze pe informațiile strategice și analitice ale Comisiei disponibile în contextul semestrului european și, dacă sunt disponibile, pe informațiile privind punerea în aplicare a planurilor în anii precedenți.

(19)În vederea asigurării unei contribuții financiare semnificative, proporționale cu nevoile reale ale statelor membre pentru a întreprinde și a finaliza reformele și investițiile incluse în planul de redresare și reziliență, este oportun să se stabilească o contribuție financiară maximă disponibilă pentru acestea în cadrul mecanismului, în ceea ce privește sprijinul financiar (și anume, sprijinul financiar nerambursabil). Această contribuție maximă ar trebui calculată pe baza populației, a relației de proporționalitate inversă cu produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor și a ratei relative a șomajului din fiecare stat membru.

(20)Este necesar să se stabilească un proces privind transmiterea de către statele membre a propunerilor de planuri de redresare și reziliență, precum și privind conținutul acestora. În vederea asigurării celerității procedurilor, statele membre ar trebui să transmită planurile de redresare și reziliență până cel târziu la 30 aprilie, sub forma unei anexe separate la programele lor naționale de reformă. Pentru a se asigura o punere în aplicare rapidă, statele membre ar trebui să poată transmite un proiect de plan, împreună cu proiectul de buget pentru anul următor, la data de 15 octombrie a anului precedent.

(21)Pentru a se asigura asumarea responsabilității la nivel național și concentrarea pe reformele și investițiile relevante, statele membre care doresc să primească sprijin ar trebui să transmită Comisiei un plan de redresare și reziliență care să fie motivat și justificat în mod corespunzător. Planul de redresare și reziliență ar trebui să stabilească setul detaliat de măsuri pentru punerea sa în aplicare, inclusiv ținte și obiective de etapă, precum și impactul preconizat al planului de redresare și reziliență asupra potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale; de asemenea, planul ar trebui să includă măsuri relevante pentru tranziția verde și cea digitală; acesta ar trebui să includă, de asemenea, o explicație privind coerența planului de redresare și reziliență propus cu provocările și prioritățile relevante specifice fiecărei țări identificate în contextul semestrului european. Pe parcursul procesului ar trebui să se aibă în vedere și să se realizeze o cooperare strânsă între Comisie și statele membre.

(22)Comisia ar trebui să evalueze planul de redresare și reziliență propus de statele membre și să acționeze în strânsă cooperare cu statul membru în cauză. Comisia va respecta pe deplin asumarea responsabilității la nivel național asupra procesului și, prin urmare, va ține seama de justificarea și de elementele furnizate de statul membru în cauză și va evalua dacă se preconizează că planul de redresare și reziliență propus de statul membru va contribui la abordarea în mod eficace a provocărilor identificate în recomandarea relevantă specifică fiecărei țări adresată statului membru în cauză sau în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în cadrul semestrului european; dacă planul conține măsuri care să contribuie în mod eficace la tranziția verde și la cea digitală și la abordarea provocărilor generate de aceste tranziții; dacă se preconizează că planul va avea un impact de durată în statul membru în cauză; dacă se preconizează că planul va contribui în mod eficace la întărirea potențialului de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică și socială a statului membru, la atenuarea impactului economic și social al crizei și la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale; dacă justificarea furnizată de statul membru cu privire la costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență transmis este rezonabilă și plauzibilă și este proporțională cu impactul preconizat asupra economiei și a ocupării forței de muncă; dacă planul de redresare și reziliență propus conține măsuri de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții publice care să reprezinte acțiuni coerente și dacă se preconizează că mecanismul propus de statul membru în cauză va asigura punerea în aplicare eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a obiectivelor de etapă și a țintelor propuse și a indicatorilor aferenți.

(23)În anexa la prezentul regulament ar trebui să se stabilească orientări corespunzătoare, pe care Comisia să se bazeze pentru a evalua, într-un mod transparent și echitabil, planurile de redresare și reziliență și pentru a stabili contribuția financiară, în conformitate cu obiectivele și cu orice alte cerințe relevante prevăzute în prezentul regulament. Pentru a se asigura transparența și eficiența, ar trebui să se instituie, în acest scop, un sistem de rating pentru evaluarea propunerilor de planuri de redresare și reziliență.

(24)Pentru a contribui la elaborarea unor planuri de înaltă calitate și pentru a furniza asistență Comisiei la evaluarea planurilor de redresare și reziliență transmise de statele membre, precum și la evaluarea gradului de realizare a acestora, ar trebui să se includă dispoziții privind recurgerea la asistență de specialitate și, la solicitarea statelor membre, la consiliere inter pares.

(25)În scopul simplificării, stabilirea contribuției financiare ar trebui să se facă pe baza unor criterii simple. Contribuția financiară ar trebui să se stabilească pe baza costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență propus de statul membru în cauză.

(26)Cu condiția ca planul de redresare și reziliență să îndeplinească în mod satisfăcător criteriile de evaluare, statului membru în cauză ar trebui să i se aloce contribuția financiară maximă în cazul în care costurile totale estimate ale reformei și ale investițiilor prevăzute în planul de redresare și reziliență sunt egale sau mai mari decât cuantumul contribuției financiare maxime. Statului membru în cauză ar trebui să i se aloce o sumă egală cu costul total estimat al planului de redresare și reziliență, în cazul în care acest cost total estimat este mai mic decât contribuția financiară maximă. Statului membru în cauză nu ar trebui să i se acorde nicio contribuție financiară dacă planul de redresare și reziliență nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare.

(27)Pentru a se asigura concentrarea sprijinului financiar la începutul perioadei, în primii ani de la încheierea crizei, și pentru a se asigura compatibilitatea cu finanțarea disponibilă pentru acest instrument, alocarea fondurilor către statele membre ar trebui efectuată până la 31 decembrie 2024. În acest scop, cel puțin 60 % din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil ar trebui să fie angajate din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022. Restul sumei ar trebui să fie angajată din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2024.

(28)Sprijinul financiar acordat unui plan al unui stat membru ar trebui să poată fi furnizat sub forma unui împrumut, sub rezerva încheierii unui acord de împrumut cu Comisia, pe baza unei cereri motivate în mod corespunzător a statului membru în cauză. Împrumuturile care sprijină punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență ar trebui să fie furnizate la scadențe care să reflecte natura pe termen mai lung a acestor cheltuieli. Aceste scadențe pot fi diferite de scadențele fondurilor pe care Uniunea le împrumută pe piețele de capital pentru a finanța împrumuturile. Prin urmare, este necesar să se prevadă posibilitatea de a deroga de la principiul prevăzut la articolul 220 alineatul (2) din Regulamentul financiar, conform căruia scadențele împrumuturilor pentru asistență financiară nu ar trebui să fie transformate.

(29)Cererea de împrumut ar trebui să fie justificată de nevoile financiare legate de reformele și investițiile suplimentare incluse în planul de redresare și reziliență, relevante în special pentru tranziția verde și cea digitală și, prin urmare, de un cost mai ridicat al planului decât contribuția financiară maximă (care urmează să fie) alocată prin contribuția nerambursabilă. Ar trebui să fie posibil ca cererea de împrumut să fie transmisă odată planul. În cazul în care cererea de împrumut este transmisă la o altă dată, aceasta ar trebui să fie însoțită de un plan revizuit, cu obiective de etapă și ținte suplimentare. Pentru a se asigura concentrarea resurselor la începutul perioadei, statele membre ar trebui să solicite un sprijin sub formă de împrumut până cel târziu la 31 august 2024. În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare, ar trebui să se plafoneze cuantumul total al tuturor împrumuturilor acordate în temeiul prezentului regulament. În plus, cuantumul maxim al împrumutului acordat fiecărui stat membru nu ar trebui să depășească 4,7 % din venitul său național brut. O majorare a sumei plafonate ar trebui să fie posibilă în circumstanțe excepționale, în funcție de resursele disponibile. Din același motiv de asigurare a bunei gestiuni financiare, împrumutul ar trebui să poată fi plătit în tranșe, în funcție de obținerea de rezultate.

(30)Un stat membru ar trebui să aibă posibilitatea de a transmite o cerere motivată de modificare a planului de redresare și reziliență în perioada de punere în aplicare, în cazul în care circumstanțe obiective justifică o astfel de acțiune. Comisia ar trebui să evalueze cererea motivată și să ia o nouă decizie în termen de patru luni.

(31)Din motive de eficiență și de simplificare a gestiunii financiare a instrumentului, sprijinul financiar al Uniunii pentru planurile de redresare și reziliență ar trebui să ia forma unei finanțări bazate pe obținerea de rezultate măsurate prin raportare la obiectivele de etapă și țintele indicate în planurile de redresare și reziliență aprobate. În acest scop, sprijinul suplimentar sub formă de împrumut ar trebui să fie corelat cu atingerea unor obiective de etapă și a unor ținte suplimentare față de cele pentru care se acordă sprijinul financiar (și anume, sprijinul nerambursabil).

(32)În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare, ar trebui să se stabilească norme specifice privind angajamentele bugetare, plățile, precum și suspendarea, anularea și recuperarea fondurilor. Pentru a se asigura previzibilitatea, statele membre ar trebui să poată transmite cereri de plată de două ori pe an. Plățile ar trebui să fie achitate în tranșe și să se bazeze pe o evaluare pozitivă, realizată de Comisie, a punerii în aplicare a planului de redresare și reziliență de către statul membru. Suspendarea și anularea contribuției financiare ar trebui să fie posibile atunci când planul de redresare și reziliență nu a fost pus în aplicare în mod satisfăcător de către statul membru. Ar trebui să se stabilească proceduri contradictorii pentru a se asigura faptul că decizia adoptată de Comisie în legătură cu suspendarea, anularea și recuperarea sumelor plătite respectă dreptul statelor membre de a prezenta observații.

(33)Pentru o monitorizare eficace a punerii în aplicare, statele membre ar trebui să raporteze trimestrial, în cadrul procesului semestrului european, cu privire la progresele înregistrate în realizarea planului de redresare și reziliență. Aceste rapoarte elaborate de statele membre în cauză ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în programele naționale de reformă, care ar trebui să fie utilizate ca instrument pentru raportarea privind progresele înregistrate în direcția finalizării punerii în aplicare a planurilor de redresare și reziliență.

(34)În scopul asigurării transparenței, planurile de redresare și reziliență adoptate de Comisie ar trebui să fie comunicate Parlamentului European și Consiliului, iar activitățile de comunicare ar trebui să fie desfășurate de Comisie, după caz.

(35)Pentru a se asigura o alocare eficientă și coerentă a fondurilor din bugetul Uniunii și pentru a se respecta principiul bunei gestiuni financiare, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie în concordanță cu programele Uniunii aflate în curs și complementare acestora, evitându-se totodată dubla finanțare a acelorași cheltuieli. În special, Comisia și statul membru ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace în vederea asigurării consecvenței, coerenței, complementarității și sinergiei între sursele de finanțare. În acest scop, atunci când îi transmit Comisiei planurile lor, statele membre ar trebui să aibă obligația de a prezenta informațiile relevante privind finanțarea existentă sau planificată acordată de Uniune. Sprijinul financiar acordat în cadrul mecanismului ar trebui să se adauge sprijinului furnizat în cadrul altor fonduri și programe ale Uniunii, iar proiectele de reformă și de investiții finanțate în cadrul mecanismului ar trebui să poată beneficia de finanțare din partea altor programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri.

(36)În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, este necesar ca Mecanismul de redresare și reziliență instituit de prezentul regulament să fie evaluat pe baza informațiilor colectate cu ajutorul cerințelor de monitorizare specifice, evitând, totodată, reglementarea excesivă și sarcinile administrative, în special pentru statele membre. După caz, aceste cerințe ar trebui să includă indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor instrumentelor pe teren.

(37)Este oportun ca Comisia să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport anual privind punerea în aplicare a mecanismului instituit de prezentul regulament. Acest raport ar trebui să includă informații referitoare la progresele înregistrate de statele membre în cadrul planurilor de redresare și reziliență aprobate; acesta ar trebui să includă, de asemenea, informații referitoare la cuantumul fondurilor alocate mecanismului în cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene în anul precedent, defalcat pe linii bugetare, și la contribuția adusă de sumele colectate prin intermediul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene la îndeplinirea obiectivelor mecanismului.

(38)Ar trebui să se efectueze o evaluare independentă, care să analizeze îndeplinirea obiectivelor mecanismului instituit de prezentul regulament, eficiența utilizării resurselor sale și valoarea sa adăugată. După caz, evaluarea ar trebui să fie însoțită de o propunere de modificare a prezentului regulament. În plus, o evaluare ex-post independentă ar trebui să analizeze impactul instrumentelor pe termen lung. 

(39)Planurile de redresare și reziliență care urmează să fie puse în aplicare de statele membre și contribuția financiară corespunzătoare care le este alocată ar trebui să fie stabilite de Comisie printr-un act de punere în aplicare. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Competențele de executare referitoare la adoptarea planurilor de redresare și reziliență și la plata sprijinului financiar la îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor relevante ar trebui să fie exercitate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului, în cadrul procedurii de examinare prevăzute de acesta 13 . După adoptarea unui act de punere în aplicare, ar trebui să fie posibil ca statul membru în cauză și Comisia să convină asupra unor aranjamente operaționale de natură tehnică, care să prevadă detalii referitor la punerea în aplicare în ceea ce privește termenele, indicatorii pentru obiectivele de etapă și ținte și accesul la datele subiacente. Pentru ca aranjamentele operaționale să poată fi în permanență relevante în ceea ce privește circumstanțele predominante în cursul punerii în aplicare a planului de redresare și reziliență, ar trebui să fie posibil ca elementele acestor aranjamente tehnice să poată fi modificate de comun acord. Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și definesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii.

(40)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 14 , cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului 15 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 16 și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 17 , interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 18 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene, asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în executarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene.

(41)Dat fiind faptul că obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre la nivel individual, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

(42)Pentru a se asigura aplicarea cu promptitudine a măsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale și pachetul financiar

Articolul 1
Obiect

Prezentul regulament instituie Mecanismul de redresare și reziliență („mecanismul”).

Acesta stabilește obiectivele mecanismului, finanțarea, formele de finanțare din partea Uniunii și normele privind furnizarea unei astfel de finanțări.

Articolul 2
Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.„fonduri ale Uniunii” înseamnă fondurile care fac obiectul Regulamentului (UE) YYY/XX al Parlamentului European și al Consiliului [succesorul RDC] 19 ;

2.„contribuție financiară” înseamnă sprijinul financiar nerambursabil disponibil pentru alocare sau alocat statelor membre în cadrul mecanismului și

3.„semestrul european pentru coordonarea politicilor economice” (denumit în continuare „semestrul european”) înseamnă procesul prevăzut la articolul 2a din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 20 .

Articolul 3
Sfera de aplicare

Sfera de aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență instituit de prezentul regulament se referă la domeniile de politică ce au legătură cu coeziunea economică, socială și teritorială, tranziția verde și cea digitală, sănătatea, competitivitatea, reziliența, productivitatea, educația și competențele, cercetarea și inovarea, creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, locurile de muncă și investițiile, precum și la stabilitatea sistemelor financiare.

Articolul 4
Obiectivul general și obiectivul specific

1.Obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență este de a promova coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii prin îmbunătățirea capacității de reziliență și de adaptare a statelor membre, prin atenuarea impactului social și economic al crizei și prin sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale, contribuind astfel la restabilirea potențialului de creștere al economiilor Uniunii, la încurajarea creării de locuri de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și la promovarea creșterii durabile.

2.Pentru a îndeplini acest obiectiv general, obiectivul specific al Mecanismului de redresare și reziliență este de a furniza sprijin financiar statelor membre în vederea îndeplinirii obiectivelor de etapă și a țintelor în materie de reforme și investiții, astfel cum sunt prevăzute în planurile lor de redresare și reziliență. Acest obiectiv specific trebuie urmărit în strânsă cooperare cu statele membre în cauză.

Articolul 5
Resursele din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene

1.Măsurile prevăzute la articolul 2 din Regulamentul [EURI] sunt puse în aplicare în cadrul prezentului mecanism:

(a) prin suma de 334 950 000 000 EUR prevăzută la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul [EURI] în prețuri curente, disponibilă pentru sprijinul nerambursabil, sub rezerva dispozițiilor articolului 4 alineatele (4) și (8) din Regulamentul [EURI].

Aceste sume constituie venituri alocate externe, în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar;

(b) prin suma de 267 955 000 000 EUR prevăzută la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul [EURI] în prețuri curente, disponibilă pentru sprijinul sub formă de împrumut acordat statelor membre în temeiul articolelor 12 și 13, sub rezerva dispozițiilor articolului 4 alineatul (5) din Regulamentul [EURI].

2.Sumele prevăzute la alineatul (1) litera (a) pot acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea fiecărui instrument și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special cele legate de studii, reuniunile experților, acțiunile de informare și comunicare, inclusiv comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele prezentului regulament, cheltuielile cu rețelele informatice care se concentrează pe prelucrarea și schimbul de informații, instrumentele corporative de tehnologie a informației și toate celelalte cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea fiecărui instrument. Cheltuielile pot acoperi, de asemenea, costurile altor activități de sprijin, cum ar fi controlul calității și monitorizarea proiectelor pe teren și costurile consilierii inter pares și cele ale experților pentru evaluarea și punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor.

Articolul 6
Resursele din programele care fac obiectul gestiunii partajate

Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate mecanismului. Comisia execută direct aceste resurse, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar. Aceste resurse se utilizează în beneficiul statului membru în cauză.

Articolul 7
Punerea în aplicare

Mecanismul de redresare și reziliență este pus în aplicare de Comisie în cadrul gestiunii directe, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Articolul 8
Adiționalitatea și finanțarea complementară

Sprijinul acordat în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență se adaugă sprijinului furnizat în cadrul altor fonduri și programe ale Uniunii. Proiectele de reformă și de investiții pot beneficia de sprijin din partea altor programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri.

Articolul 9
Măsuri de corelare a mecanismului cu buna guvernanță economică

1.În cazul unei neconformități semnificative în legătură cu oricare dintre cazurile prevăzute la articolul 15 alineatul (7) din Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune privind […] [RDC], Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie de suspendare a termenului de adoptare a deciziilor prevăzute la articolul 17 alineatele (1) și (2) sau de suspendare a plăților în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Decizia de suspendare a plăților prevăzută la alineatul (1) se aplică cererilor de plată transmise după data deciziei de suspendare.

Suspendarea termenului prevăzut la articolul 17 se aplică din ziua următoare datei adoptării deciziei prevăzute la alineatul (1).

În cazul suspendării plăților, se aplică articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune privind (...).

2.În cazul apariției oricăruia dintre cazurile prevăzute la articolul 15 alineatul (11) din Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune privind […], Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie de revocare a suspendării termenului sau a plăților prevăzută la alineatul anterior.

Procedurile sau plățile relevante se reiau în ziua următoare datei de revocare a suspendării.

CAPITOLUL II

Contribuția financiară, procesul de alocare și împrumuturile

Articolul 10
Contribuția financiară maximă

Pentru fiecare stat membru se calculează o contribuție financiară maximă pentru alocarea sumei prevăzute la articolul 5 alineatul (1) litera (a), utilizând metodologia stabilită în anexa I, pe baza populației, a relației de proporționalitate inversă cu produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor și a ratei relative a șomajului din fiecare stat membru.

Articolul 11
Alocarea contribuției financiare

1.Până la 31 decembrie 2022, Comisia pune la dispoziție o alocare de 334 950 000 000 EUR, prevăzută la articolul 5 alineatul (1) litera (a). Fiecare stat membru poate transmite cereri în limita contribuției sale financiare maxime, prevăzute la articolul 10, pentru a-și pune în aplicare planul de redresare și reziliență.

2.În perioada care începe după 31 decembrie 2022 și se încheie la 31 decembrie 2024, în cazul în care sunt disponibile resurse financiare, Comisia poate organiza cereri de propuneri în conformitate cu calendarul semestrului european. În acest scop, Comisia publică un calendar indicativ al cererilor de propuneri care urmează să fie organizate în perioada respectivă și precizează, în cazul fiecărei cereri de propuneri, suma disponibilă pentru alocare. Fiecare stat membru poate propune să primească fonduri în limita sumei maxime corespunzătoare cotei sale de alocare din suma disponibilă pentru alocare, astfel cum se prevede în anexa I, pentru a pune în aplicare planul de redresare și reziliență. 

Articolul 12
Împrumuturi

1.Până la 31 decembrie 2024, la cererea unui stat membru, Comisia poate acorda statului membru în cauză un sprijin sub formă de împrumut pentru punerea în aplicare a planurilor sale de redresare și reziliență.

2.Un stat membru poate solicita un împrumut în același timp cu transmiterea unui plan de redresare și reziliență prevăzut la articolul 15 sau la o altă dată, până la 31 august 2024. În acest din urmă caz, cererea trebuie să fie însoțită de un plan revizuit, care să includă obiective de etapă și ținte suplimentare.

3.Cererea de împrumut din partea unui stat membru trebuie să menționeze:

(a)motivele pentru acordarea sprijinului sub formă de împrumut, justificate de nevoile financiare mai mari legate de reformele și investițiile suplimentare;

(b)reformele și investițiile suplimentare în conformitate cu articolul 15;

(c)costul mai ridicat al planului de redresare și reziliență în cauză în comparație cu cuantumul contribuției financiare maxime prevăzute la articolul 10 sau cu contribuția financiară alocată planului de redresare și reziliență în temeiul articolului 17 alineatul (3) litera (b).

4.Cuantumul sprijinului sub formă de împrumut acordat planului de redresare și reziliență al statului membru în cauză nu trebuie să fie mai mare decât diferența dintre costul total al planului de redresare și reziliență, astfel cum a fost revizuit dacă este cazul, și contribuția financiară maximă prevăzută la articolul 10. Cuantumul maxim al împrumutului acordat fiecărui stat membru nu depășește 4,7 % din venitul său național brut.

5.Prin derogare de la alineatul (4), sub rezerva disponibilității resurselor, în circumstanțe excepționale cuantumul sprijinului sub formă de împrumut poate fi majorat.

6.Sprijinul sub formă de împrumut se plătește în tranșe, sub rezerva îndeplinirii obiectivelor de etapă și a țintelor, în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) litera (g).

7.Comisia ia o decizie cu privire la cererea de sprijin sub formă de împrumut în conformitate cu articolul 17. Dacă este cazul, planul de redresare și reziliență este modificat în consecință.

Articolul 13
Acordul de împrumut

1.Înainte de încheierea unui acord de împrumut cu statul membru în cauză, Comisia trebuie să evalueze dacă:

(a)justificarea cererii de împrumut și cuantumul împrumutului sunt considerate rezonabile și plauzibile în ceea ce privește reformele și investițiile suplimentare și

(b)reformele și investițiile suplimentare respectă criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3).

2.În cazul în care cererea de împrumut îndeplinește criteriile prevăzute la alineatul (1) și după adoptarea deciziei prevăzute la articolul 17 alineatul (2), Comisia încheie un acord de împrumut cu statul membru în cauză. Pe lângă elementele prevăzute la articolul 220 alineatul (5) din Regulamentul financiar, acordul de împrumut trebuie să conțină următoarele elemente:

(a)cuantumul împrumutului în euro;

(b)scadența medie; articolul 220 alineatul (2) din Regulamentul financiar nu se aplică acestei scadențe;

(c)formula de stabilire a prețului și perioada de disponibilitate a împrumutului;

(d)numărul maxim de tranșe și calendarul de rambursare;

(e)celelalte elemente necesare pentru punerea în aplicare a sprijinului sub formă de împrumut în ceea ce privește reformele și proiectele de investiții în cauză, în conformitate cu decizia prevăzută la articolul 17 alineatul (2).

3.În conformitate cu articolul 220 alineatul (5) litera (e) din Regulamentul financiar, costurile aferente împrumutării de fonduri pentru împrumuturile menționate la prezentul articol sunt suportate de statele membre beneficiare.

4.Comisia stabilește aranjamentele necesare pentru administrarea operațiunilor de creditare legate de împrumuturile acordate în conformitate cu prezentul articol.

5.Un stat membru care beneficiază de un împrumut acordat în conformitate cu prezentul articol deschide un cont special pentru gestionarea împrumutului primit. De asemenea, acesta transferă principalul și dobânzile datorate în cadrul oricărui împrumut conex într-un cont indicat de Comisie, în concordanță cu aranjamentele instituite în conformitate cu alineatul anterior, cu douăzeci și două de zile lucrătoare înainte de data scadentă corespunzătoare.

CAPITOLUL III

Planurile de redresare și reziliență

Articolul 14
Eligibilitate

1.În vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite la articolul 4, statele membre elaborează planuri naționale de redresare și reziliență. Aceste planuri stabilesc agenda statului membru în cauză în materie de reforme și investiții pentru următorii patru ani. Planurile de redresare și reziliență eligibile pentru finanțare în temeiul prezentului instrument cuprind măsuri de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții publice prin intermediul unui pachet coerent.

2.Planurile de redresare și reziliență trebuie să fie în concordanță cu provocările și prioritățile relevante specifice fiecărei țări identificate în contextul semestrului european, în special cele relevante pentru tranziția verde și cea digitală sau care sunt generate de aceste tranziții. Planurile de redresare și reziliență trebuie să fie în concordanță și cu informațiile incluse de statele membre în programele naționale de reformă din cadrul semestrului european, în planurile lor naționale privind energia și clima și în actualizările acestora în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 21 , în planurile teritoriale pentru o tranziție justă din cadrul Fondului pentru o tranziție justă 22 , precum și în acordurile de parteneriat și în programele operaționale din cadrul fondurilor Uniunii.

3.În cazul în care un stat membru este scutit de monitorizarea și evaluarea din cadrul semestrului european în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau face obiectul procedurii de verificare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 332/2002 al Consiliului, dispozițiile stabilite în prezentul regulament se aplică statului membru în cauză în ceea ce privește provocările și prioritățile identificate de măsurile prevăzute în regulamentele menționate.

Articolul 15
Planul de redresare și reziliență

1.Un stat membru care dorește să primească sprijin în cadrul mecanismului trebuie să transmită Comisiei un plan de redresare și reziliență, astfel cum este definit la articolul 14 alineatul (1).

2.Planul de redresare și reziliență prezentat de statul membru în cauză constituie o anexă la programul său național de reformă și este transmis în mod oficial cel târziu până la 30 aprilie. Statul membru poate transmite un proiect de plan începând cu data de 15 octombrie a anului precedent, împreună cu proiectul de buget pentru anul următor.

3.Planul de redresare și reziliență trebuie să fie motivat și justificat în mod corespunzător. Aceasta stabilește, în special, următoarele elemente:

(a)o explicație a modului în care se preconizează că vor fi abordate provocările și prioritățile relevante specifice țării respective identificate în contextul semestrului european;

(b)o explicație a modului în care planul întărește potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială a statului membru în cauză, atenuează impactul economic și social al crizei și contribuie la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și a convergenței;

(c)o explicație a modului în care se preconizează că măsurile prevăzute în plan vor contribui la tranziția verde și la cea digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceste tranziții;

(d)obiectivele de etapă și țintele preconizate și un calendar indicativ pentru punerea în aplicare a reformelor pe o perioadă maximă de patru ani, precum și a investițiilor pe o perioadă maximă de șapte ani;

(e)proiectele de investiții preconizate și perioada de investiții aferentă;

(f)costul total estimat al reformelor și al investițiilor care fac obiectul planului de redresare și reziliență transmis (denumit și „costul total estimat al planului de redresare și reziliență”), susținut de o justificare corespunzătoare și de o prezentare a modului în care acesta este proporțional cu impactul preconizat asupra economiei și a ocupării forței de muncă;

(g)după caz, informații privind finanțarea existentă sau planificată acordată de Uniune;

(h)măsurile de însoțire care pot fi necesare;

(i)o justificare a coerenței planului de redresare și reziliență;

(j)aranjamentele pentru punerea în aplicare eficace a planului de redresare și reziliență de către statul membru în cauză, inclusiv obiectivele de etapă și țintele propuse și indicatorii aferenți;

(k)după caz, cererea de sprijin sub formă de împrumut și obiectivele de etapă suplimentare prevăzute la articolul 12 alineatele (2) și (3) și elementele acestora și

(l)orice alte informații relevante.

4.În cadrul procesului de elaborare a propunerilor privind planul lor de redresare și reziliență, statele membre îi pot solicita Comisiei să organizeze un schimb de bune practici pentru ca statele membre solicitante să poată beneficia de experiența altor state membre. Statele membre pot solicita, de asemenea, sprijin tehnic în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic, în conformitate cu regulamentul de instituire a acestuia.

Articolul 16
Evaluarea Comisiei

1.Atunci când evaluează planul de redresare și reziliență, Comisia acționează în strânsă cooperare cu statul membru în cauză. Comisia poate face observații sau solicita informații suplimentare. Statul membru în cauză furnizează informațiile suplimentare solicitate și poate revizui planul, dacă este necesar, înainte de transmiterea sa oficială.

2.Atunci când evaluează planul de redresare și reziliență și stabilește suma care urmează să îi fie alocată statului membru în cauză, Comisia ține seama de informațiile analitice privind statul membru în cauză disponibile în contextul semestrului european, precum și de justificarea și de elementele furnizate de statul membru în cauză, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (3), și de orice alte informații relevante, inclusiv, în special, cele incluse în programul național de reformă și în planul național privind energia și clima al statului membru în cauză și, dacă sunt relevante, informațiile referitoare la sprijinul tehnic primit prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic.

3.Comisia evaluează importanța și coerența planului de redresare și reziliență, precum și contribuția sa la tranziția verde și la cea digitală și, în acest scop, ține seama de următoarele criterii:

(a)dacă se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la abordarea în mod eficace a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adresate statului membru în cauză sau în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în cadrul semestrului european;

(b)dacă planul conține măsuri care să contribuie în mod eficace la tranziția verde și la cea digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceste tranziții;

(c)dacă se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea un impact de durată asupra statului membru în cauză;

(d)dacă se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui în mod eficace la întărirea potențialului de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică și socială a statului membru, la atenuarea impactului economic și social al crizei și la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale;

(e)dacă justificarea furnizată de statul membru cu privire la cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență transmis este rezonabilă și plauzibilă și este proporțională cu impactul preconizat asupra economiei și a ocupării forței de muncă;

(f)dacă planul de redresare și reziliență conține măsuri de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții publice care să reprezinte acțiuni coerente;

(g)dacă se preconizează că aranjamentele propuse de statele membre în cauză vor asigura o punere în aplicare eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a calendarului, a obiectivelor de etapă și a țintelor prevăzute și a indicatorilor aferenți.

4.În cazul în care statul membru în cauză a solicitat un sprijin sub formă de împrumut, astfel cum se prevede la articolul 12, Comisia evaluează dacă cererea de sprijin sub formă de împrumut îndeplinește criteriile stabilite la articolul 13 alineatul (1), în special dacă reformele și investițiile suplimentare care fac obiectul cererii de împrumut îndeplinesc criteriile de evaluare prevăzute la alineatul (3).

5.În scopul evaluării planurilor de redresare și reziliență transmise de statele membre, Comisia poate beneficia de asistență furnizată de experți.

Articolul 17
Decizia Comisiei

1.Comisia adoptă o decizie, printr-un act de punere în aplicare, în termen de patru luni de la transmiterea oficială a planului de redresare și reziliență de către statul membru. În cazul în care Comisia evaluează pozitiv un plan de redresare și reziliență, respectiva decizie stabilește reformele și proiectele de investiții care trebuie puse în aplicare de statul membru, inclusiv obiectivele de etapă și țintele, precum și contribuția financiară alocată în conformitate cu articolul 11.

2.În cazul în care statul membru în cauză solicită un sprijin sub formă de împrumut, decizia stabilește, de asemenea, cuantumul sprijinului sub formă de împrumut, astfel cum se prevede la articolul 12 alineatele (4) și (5), precum și reformele și proiectele de investiții suplimentare care trebuie puse în aplicare de statul membru care beneficiază de respectivul sprijin sub formă de împrumut, inclusiv obiectivele de etapă și țintele suplimentare.

3.Contribuția financiară prevăzută la alineatul (1) se stabilește pe baza costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență propus de statul membru în cauză, astfel cum au fost evaluate în temeiul criteriilor stabilite la articolul 16 alineatul (3). Cuantumul contribuției financiare se stabilește după cum urmează:

(a)în cazul în care planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este egal cu sau mai mare decât contribuția financiară maximă pentru respectivul stat membru prevăzută la articolul 10, contribuția financiară alocată statului membru în cauză este egală cu cuantumul total al contribuției financiare maxime prevăzute la articolul 10;

(b)în cazul în care planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este mai mic decât contribuția financiară maximă pentru respectivul stat membru prevăzută la articolul 10, contribuția financiară alocată statului membru este egală cu cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență;

(c)în cazul în care planul de redresare și reziliență nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), statului membru în cauză nu i se alocă nicio contribuție financiară.

4.Decizia prevăzută la alineatul (1) stabilește, de asemenea:

(a)contribuția financiară care urmează să fie plătită în tranșe după ce statul membru a atins în mod satisfăcător obiectivele de etapă și țintele relevante identificate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență;

(b)descrierea reformelor și a proiectelor de investiții și cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență;

(c)perioada de punere în aplicare a planului de redresare și reziliență după cum urmează:

(1)în ceea ce privește finalizarea investiției, perioada de investiții în care proiectul de investiții trebuie să fie pus în aplicare se încheie în termen de cel mult șapte ani de la adoptarea deciziei;

(2)în ceea ce privește finalizarea reformelor, perioada în care reformele trebuie să fie puse în aplicare se încheie în termen de cel mult patru ani de la adoptarea deciziei;

(d)aranjamentele și calendarul de punere în aplicare a planului de redresare și reziliență;

(e)indicatorii relevanți referitori la îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor preconizate și

(f)aranjamentele prin care se asigură accesul Comisiei la datele subiacente relevante;

(g)după caz, cuantumul împrumutului care urmează să fie plătit în tranșe și obiectivele de etapă și țintele suplimentare aferente plății sprijinului sub formă de împrumut.

5.În cazul în care Comisia evaluează negativ un plan de redresare și reziliență, aceasta comunică o evaluare justificată în mod corespunzător în termen de patru luni de la transmiterea propunerii de către statul membru.

6.Aranjamentele și calendarul de punere în aplicare prevăzute la litera (d), indicatorii relevanți referitori la îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor preconizate, prevăzute la litera (e), aranjamentele prin care se asigură accesul Comisiei la datele subiacente prevăzute la litera (f) și, după caz, obiectivele de etapă și țintele suplimentare aferente plății sprijinului sub formă de împrumut prevăzute la alineatul (4) litera (g) sunt prezentate în detaliu într-un aranjament operațional care urmează să fie convenit de statul membru în cauză și de Comisie după adoptarea deciziei prevăzute la alineatul (1).

7.Actele de punere în aplicare prevăzute la alineatele (1) și (2) se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 27 alineatul (2).

Articolul 18
Modificarea planului de redresare și reziliență al unui stat membru

1.În cazul în care planul de redresare și reziliență, inclusiv obiectivele de etapă și țintele relevante, nu mai pot fi îndeplinite, în totalitate sau parțial, de către statul membru în cauză ca urmare a unor circumstanțe obiective, statul membru în cauză poate înainta Comisiei o cerere motivată de modificare sau de înlocuire a deciziilor prevăzute la articolul 17 alineatele (1) și (2). În acest sens, statul membru poate propune un plan de redresare și reziliență modificat sau un nou plan.

2.În cazul în care Comisia consideră că motivele prezentate de statul membru în cauză justifică o modificare a respectivului plan de redresare și reziliență, Comisia evaluează noul plan în conformitate cu dispozițiile articolului 16 și adoptă o nouă decizie în conformitate cu articolul 17 în termen de patru luni de la transmiterea oficială a cererii.

3.În cazul în care Comisia consideră că motivele prezentate de statul membru în cauză nu justifică o modificare a respectivului plan de redresare și reziliență, Comisia respinge cererea în termen de patru luni de la transmiterea oficială a acesteia, după ce a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de o lună de la comunicarea concluziilor Comisiei.

CAPITOLUL IV

Dispoziții financiare

Articolul 19
Norme privind plățile, suspendarea și anularea contribuțiilor financiare

1.Decizia Comisiei prevăzută la articolul 17 alineatul (1) constituie un angajament juridic individual în sensul Regulamentului financiar, care se poate baza pe angajamente globale. După caz, angajamentele bugetare pot fi defalcate în tranșe anuale eșalonate pe parcursul mai multor ani.

2.Plata contribuțiilor financiare către statul membru în cauză în temeiul prezentului articol se efectuează în conformitate cu creditele bugetare și în funcție de fondurile disponibile. Deciziile Comisiei prevăzute la prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 27 alineatul (2).

3.La îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor convenite relevante, indicate în planul de redresare și reziliență, astfel cum a fost aprobat în actul de punere în aplicare al Comisiei, statul membru în cauză transmite Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător de plată a contribuției financiare și, dacă este cazul, a tranșei de împrumut. Aceste cereri de plată pot fi transmise Comisiei de către statele membre de două ori pe an. În termen de două luni de la primirea cererii, Comisia evaluează dacă au fost atinse în mod satisfăcător obiectivele de etapă și țintele relevante stabilite în decizia prevăzută la articolul 17 alineatul (1). În scopul evaluării, se ia în considerare și mecanismul operațional prevăzut la articolul 17 alineatul (6). Comisia poate beneficia de asistență furnizată de experți.

În cazul în care evaluarea Comisiei este pozitivă, aceasta adoptă o decizie de autorizare a plății contribuției financiare în conformitate cu Regulamentul financiar.

4.În cazul în care, ca urmare a evaluării prevăzute la alineatul (3), Comisia stabilește că obiectivele de etapă și țintele stabilite în decizia prevăzută la articolul 17 alineatul (1) nu au fost atinse în mod satisfăcător, se suspendă plata integrală sau parțială a contribuției financiare. Statul membru în cauză are posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de o lună de la comunicarea evaluării Comisiei.

Suspendarea se revocă în cazul în care statul membru a luat măsurile necesare pentru a asigura atingerea satisfăcătoare a obiectivelor de etapă și a țintelor prevăzute la articolul 17 alineatul (1).

5.Prin derogare de la articolul 116 alineatul (2) din Regulamentul financiar, termenul de plată începe să curgă de la data la care statului membru în cauză i s-a comunicat rezultatul pozitiv, prevăzut la alineatul (3) al doilea paragraf, sau de la data comunicării revocării unei suspendări, prevăzute la alineatul (4) al doilea paragraf.

6.În cazul în care statul membru în cauză nu a luat măsurile necesare în termen de șase luni de la suspendare, Comisia, în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul financiar, anulează cuantumul contribuției financiare după ce i-a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de două luni de la comunicarea concluziilor Comisiei.

7.În cazul în care, în termen de optsprezece luni de la adoptarea deciziei prevăzute la articolul 17 alineatul (1), statul membru în cauză nu a făcut progrese concrete în ceea ce privește îndeplinirea oricăror obiective de etapă sau ținte relevante, cuantumul contribuției financiare se anulează în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

Comisia adoptă o decizie privind anularea contribuției financiare după ce a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de două luni de la comunicarea evaluării sale cu privire la faptul că nu a făcut progrese concrete. 

8.Dispozițiile prezentului articol se aplică mutatis mutandis sprijinului suplimentar sub formă de împrumut, în conformitate cu dispozițiile acordului de împrumut prevăzut la articolul 13 și ale deciziei prevăzute la articolul 17 alineatul (2).

CAPITOLUL V

Raportarea și informarea

Articolul 20
Raportarea de către statul membru în cadrul semestrului european

Statul membru în cauză raportează trimestrial, în cadrul procesului semestrului european, cu privire la progresele înregistrate în implementarea planurilor de redresare și reziliență, inclusiv cu privire la mecanismul operațional prevăzut la articolul 17 alineatul (6). În acest scop, rapoartele trimestriale elaborate de statele membre în cauză se reflectă în mod corespunzător în programele naționale de reformă, care se utilizează ca instrument pentru raportarea privind progresele înregistrate în direcția finalizării planurilor de redresare și reziliență.

Articolul 21
Informarea Parlamentului European și a Consiliului și comunicarea cu privire la planurile de redresare și reziliență ale statelor membre

1.Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului, fără întârzieri nejustificate, planurile de redresare și reziliență, astfel cum au fost aprobate în actul de punere în aplicare al Comisiei, în conformitate cu articolul 17. Statul membru în cauză poate solicita Comisiei să mascheze informațiile sensibile sau confidențiale, a căror dezvăluire ar pune în pericol interesele sale publice.

2.Comisia poate desfășura activități de comunicare pentru a asigura vizibilitatea finanțării din partea Uniunii pentru sprijinul financiar preconizat în planul de redresare și reziliență relevant, inclusiv prin intermediul unor activități de comunicare comune cu autoritățile naționale în cauză.

CAPITOLUL VI

Complementaritate, monitorizare și evaluare

Articolul 22
Coordonare și complementaritate

Comisia și statele membre în cauză, într-o măsură direct proporțională cu responsabilitățile lor, încurajează sinergiile și asigură o coordonare eficace între instrumentele instituite de prezentul regulament și alte programe și instrumente ale Uniunii și, în special, cu măsurile finanțate din fondurile Uniunii. În scopul menționat, acestea:

(a)asigură complementaritatea, sinergia, coerența și consecvența dintre diferitele instrumente de la nivelul Uniunii, de la nivel național și, dacă este cazul, de la nivel regional, în special în ceea ce privește măsurile finanțate din fondurile Uniunii, atât în faza de planificare, cât și în timpul punerii în aplicare;

(b)optimizează mecanismele de coordonare pentru a se evita dublarea eforturilor și

(c)asigură o cooperare strânsă între autoritățile responsabile cu punerea în aplicare la nivelul Uniunii, la nivel național și, dacă este cazul, la nivel regional pentru a îndeplini obiectivele instrumentelor instituite de prezentul regulament.

Articolul 23
Monitorizarea punerii în aplicare

1.Comisia monitorizează punerea în aplicare a mecanismului și măsoară gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite la articolul 4. Indicatorii care trebuie utilizați pentru raportarea cu privire la progresele înregistrate de mecanism în direcția îndeplinirii obiectivului general și a obiectivului specific și în vederea monitorizării și a evaluării mecanismului în raport cu îndeplinirea acestor obiective sunt stabiliți în anexa III. Monitorizarea punerii în aplicare este orientată către activitățile desfășurate în cadrul mecanismului și este proporțională cu aceste activități.

2.Sistemul de raportare a performanței asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare a activităților și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor finanțării din partea Uniunii li se impun cerințe de raportare proporționale.

Articolul 24
Raportul anual

1.Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport anual cu privire la punerea în aplicare a mecanismului instituit de prezentul regulament.

2.Raportul anual include informații referitoare la progresele înregistrate în cadrul mecanismului în ceea ce privește planurile de redresare și reziliență ale statelor membre în cauză.

3.Raportul anual include, de asemenea, următoarele informații:

(a)cuantumul fondurilor alocate mecanismului în cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene în anul precedent, defalcat pe linii bugetare, și

(b)contribuția sumelor colectate prin intermediul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene la îndeplinirea obiectivelor mecanismului.

4.În scopul raportării privind activitățile prevăzute la alineatul (2), Comisia poate utiliza conținutul documentelor relevante adoptate oficial de Comisie în cadrul semestrului european, după caz.

Articolul 25
Evaluarea și evaluarea ex-post a mecanismului

1.La patru ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport de evaluare independentă privind punerea în aplicare a acestuia și un raport de evaluare ex-post independentă, în termen de cel mult trei ani de la sfârșitul anului 2027.

2.Raportul de evaluare analizează, în special, în ce măsură au fost îndeplinite obiectivele, eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată europeană. De asemenea, raportul examinează dacă toate obiectivele și acțiunile sunt în continuare relevante.

3.Evaluarea este însoțită, după caz, de o propunere de modificare a prezentului regulament.

4.Raportul de evaluare ex-post constă într-o evaluare globală a instrumentelor instituite de prezentul regulament și include informații privind impactul acestora pe termen lung.

CAPITOLUL VII

Comunicare și dispoziții finale

Articolul 26
Informare, comunicare și publicitate

1.Destinatarii finanțării din partea Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, în special atunci când fac publicitate acțiunilor și rezultatelor acestora, furnizând informații coerente, concrete și proporționale adresate unor grupuri-țintă diverse, inclusiv mass-mediei și publicului larg.

2.Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind instrumentele instituite de prezentul regulament, precum și acțiunile și rezultatele acestora. Resursele financiare alocate instrumentelor instituite de prezentul regulament contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele prevăzute la articolul 4.

Articolul 27
Procedura comitetului

1.    Comisia este asistată de un comitet. Acest comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 28
Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB

1.3.Caracterul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB 23  

1.3.Caracterul propunerii/inițiativei

X Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 24  

◻ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune redirecționată către o acțiune nouă 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitate (activități) ABM/ABB vizate

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de rezultate și de impact

A se specifica indicatorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.6.Durata și impactul financiar

◻ Propunere/inițiativă cu durată limitată

–◻    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–X Impactul financiar din 2021 până în 2024 pentru creditele de angajament și din 2021 pentru creditele de plată.

X Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 25  

X Gestionare directă asigurată de către Comisie

–◻ prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Risc(uri) identificat(e)

2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit

2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului prevăzut de risc de eroare

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Pe lângă cheltuielile administrative din cadrul Rubricii 7 din cadrul financiar multianual, cheltuielile propuse având legătură cu Mecanismul de redresare și de reziliență vor fi finanțate din împrumuturi în valoare de 267 955 000 000 EUR (în prețuri curente) și din fonduri în valoare de 334 950 000 000 (în prețuri curente) puse la dispoziție sub formă de venituri alocate externe, în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar, care rezultă din operațiuni de împrumut ale Uniunii, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) XXX/XX [Regulamentul EURI].

Din această sumă, până la 42 000 000 EUR pot fi dedicate cheltuielilor administrative.

Defalcarea indicativă a cheltuielilor este următoarea (în milioane EUR și în prețuri curente):

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.Rezumat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

–◻    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu actualul cadru financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual.

3.2.5.Contribuțiile terților

–Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

–Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–◻    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra veniturilor diverse

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile diverse „alocate”, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor. 

(1)    2018/0213 (COD). Bruxelles, 31.5.2018, COM(2018) 391 final.

(2)    2019/0161 (COD), Bruxelles, 24.7.2019, COM(2019) 354 final.

(3)    JO…

(4)    JO…

(5)    COM (2020) 139 final, Bruxelles, 2.4.2020.

(6)    Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1). [trimiterile la JO menționează numai prima pagină.]

(7)    JO L 140 din 27.5.2013.

(8)    JO L 53 din 23.2.2002.

(9)    JO C , , p. .

(10)    JO C , , p. .

(11)    JO L 140 din 27.5.2013.

(12)    JO L 53 din 23.2.2002.

(13)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(14)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului, (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(15)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.95, p. 1).

(16)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(17)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(18)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(19)    JO C , , p. .

(20)    Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 209, 2.8.1997, p. 1).

(21)    Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice.

(22)    […]

(23)    ABM: gestiune pe activități; ABB: întocmirea bugetului pe activități.

(24)    Astfel cum se menționează la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(25)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

(26)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(27)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(28)    Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(29)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(30)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

(31)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(32)    AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(33)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(34)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costurile de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.5.2020

COM(2020) 408 final

ANEXE

la Propunerea de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență

ANEXA I

Metodologia de calcul a contribuției financiare maxime (cu alte cuvinte a sprijinului financiar nerambursabil) acordate pentru fiecare stat membru în cadrul mecanismului

Prezenta anexă stabilește metodologia de calcul a contribuției financiare maxime disponibile pentru fiecare stat membru. Metodologia ține seama de următoarele elemente:

·populația;

·inversul PIB-ului pe cap de locuitor;

·rata medie a șomajului în ultimii 5 ani (2015-2019), comparativ cu media UE.

Pentru a evita concentrarea excesivă a resurselor:

·inversul PIB-ului pe cap de locuitor este plafonat la 150 % din media UE;

·abaterea ratei șomajului din statul respectiv față de media UE este plafonată la 150 % din media UE;

·pentru a ține seama de faptul că piețele forței de muncă din statele membre mai bogate (cu un VNB pe cap de locuitor superior mediei UE) sunt în general mai stabile, abaterea ratei șomajului din aceste țări față de media UE este plafonată la 75 %.

Contribuția financiară maximă a unui stat membru în cadrul mecanismului () este definită după cum urmează:

unde:

SF (sprijin financiar) reprezintă pachetul financiar disponibil în cadrul mecanismului, astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (1) litera (a); și

este cheia de repartizare pentru statul membru i, definită ca:

,

unde 1 

și unde și 0,75 pentru statele membre în cazul cărora

Unde:

este cheia de repartizare pentru statul i,

este produsul intern brut pe cap de locuitor din 2019 al statului i,

 este produsul intern brut mediu ponderat pe cap de locuitor din 2019 al statelor membre UE-27,

este populația totală din 2019 a statului i,

este populația totală din 2019 a statelor membre UE-27

este rata medie a șomajului din perioada 2015-2019 din statul i

este rata media a șomajului din perioada 2015-2019 din UE-27 

Aplicarea metodologiei va avea ca rezultat cotele și sumele pentru contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru prezentate în continuare.

ANEXA II

Orientări privind evaluarea mecanismului

1. Sfera de aplicare

Scopul prezentelor orientări privind evaluarea este de a servi Comisiei, împreună cu prezentul regulament, ca bază pentru a evalua - în mod transparent și echitabil - propunerile de planuri de redresare și reziliență prezentate de statele membre și de a stabili contribuția financiară în conformitate cu obiectivele și cu orice alte cerințe relevante prevăzute în prezentul regulament. Orientările de față reprezintă în principal baza aplicării criteriilor de evaluare și a stabilirii contribuției financiare, astfel cum se menționează la articolul 16 ​​alineatul (3) și, respectiv, la articolul 17 alineatul (3).

Orientările privind evaluarea sunt concepute astfel încât:

(a) să ofere îndrumări suplimentare privind procesul de evaluare a planurilor de redresare și reziliență prezentate de statele membre;

(b) să ofere detalii suplimentare cu privire la criteriile de evaluare și un sistem de notare, care trebuie să fie instituit în vederea asigurării unui proces echitabil și transparent; și

(c) să definească legătura dintre evaluarea care trebuie efectuată de Comisie în conformitate cu criteriile de evaluare și stabilirea contribuției financiare care urmează să fie inclusă în decizia Comisiei în legătură cu planurile de redresare și reziliență selectate.

Orientările sunt un instrument destinat să faciliteze evaluarea de către Comisie a propunerilor de planuri de redresare și reziliență prezentate de statele membre și să se asigure că prin planurile de redresare și reziliență se sprijină reforme și investiții care sunt relevante și care prezintă o valoare adăugată ridicată, asigurând în același timp un tratament egal între statele membre.

2. Criterii de evaluare

În conformitate cu articolul 16 alineatul (3), Comisia evaluează importanța și coerența planurilor de redresare și reziliență, precum și contribuția lor la tranziția verde și la cea digitală și, în acest scop, ține seama de următoarele criterii:

(a)dacă se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la abordarea în mod eficace a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adresate statului membru în cauză sau în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în cadrul semestrului european;

(b)dacă planul conține măsuri care să contribuie în mod eficace la tranziția verde și la cea digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceste tranziții;

(c)dacă se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea un impact de durată asupra statului membru în cauză;

(d)dacă se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui în mod eficace la întărirea potențialului de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică și socială a statului membru, la atenuarea impactului economic și social al crizei și la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale;

(e)dacă justificarea furnizată de statul membru cu privire la cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență transmis este rezonabilă și plauzibilă și dacă aceasta este proporțională cu impactul preconizat asupra economiei și a ocupării forței de muncă;

(f)dacă planul de redresare și reziliență conține măsuri de punere în aplicare a proiectelor de reformă și de investiții publice care reprezintă acțiuni coerente;

(g) dacă se preconizează că măsurile propuse de statele membre în cauză vor asigura o punere în aplicare eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a calendarului, a obiectivelor de etapă și a țintelor estimate și a indicatorilor aferenți.

Ca urmare a procesului de evaluare, Comisia acordă note planurilor de redresare și reziliență prezentate de statele membre, pentru fiecare criteriu de evaluare menționat la articolul 16 alineatul (3), pentru a evalua importanța și coerența planurilor și pentru a stabili alocarea financiară în conformitate cu articolul 17 alineatul (3).

În vederea asigurării simplificării și a eficienței, sistemul de notare cuprinde note sub formă de litere, de la A la C, după cum se arată în continuare:

2.1 Se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la abordarea în mod eficace a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adresate statului membru în cauză sau în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în cadrul semestrului european.

Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:

Sfera de aplicare

Evaluare

2.2 Planul conține măsuri care să contribuie în mod eficace la tranziția verde și la cea digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceste tranziții.

Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:

Sfera de aplicare

Evaluare

2.3 Se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea un impact de durată asupra statului membru în cauză.

Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:

Sfera de aplicare

Evaluare

2.4 Se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui în mod eficace la întărirea potențialului de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică și socială a statului membru, la atenuarea impactului economic și social al crizei și la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale.

Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:

Sfera de aplicare

Evaluare

2.5 Justificarea furnizată de statul membru cu privire la cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență transmis este rezonabilă și plauzibilă și este proporțională cu impactul preconizat asupra economiei și a ocupării forței de muncă.

Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:

Sfera de aplicare

Evaluare

2.6. Planul de redresare și reziliență conține măsuri de punere în aplicare a proiectelor de reformă și de investiții publice care reprezintă acțiuni coerente.

Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:

Sfera de aplicare

Evaluare

2.7 Se preconizează că măsurile propuse de statele membre în cauză vor asigura o punere în aplicare eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a obiectivelor de etapă și a țintelor propuse și a indicatorilor aferenți.

Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:

Sfera de aplicare

Evaluare

3. Stabilirea contribuției financiare din cadrul instrumentului bugetar pentru redresare și reziliență

În conformitate cu articolul 17 alineatul (3), Comisia stabilește contribuția financiară ținând seama de importanța și de coerența planului de redresare și reziliență propus de statul membru în cauză, evaluat pe baza criteriilor stabilite la articolul 17 ​​alineatul (3). În acest scop, Comisia aplică următoarele criterii:

(a)în cazul în care planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este egal cu sau mai mare decât contribuția financiară maximă pentru respectivul stat membru prevăzută la articolul 10, contribuția financiară alocată statului membru în cauză este egală cu cuantumul total al contribuției financiare maxime prevăzute la articolul 10;

(b)în cazul în care planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este mai mic decât contribuția financiară maximă pentru respectivul stat membru prevăzută la articolul 10, contribuția financiară alocată statului membru este egală cu cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență;

(c)în cazul în care planul de redresare și reziliență nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), statului membru în cauză nu i se alocă nicio contribuție financiară.

În scopul punerii în aplicare a prezentului paragraf, se aplică următoarele formule:

–pentru litera (a) de mai sus:

–pentru litera (b) de mai sus:

–unde:

–i se referă la statul membru în cauză

–CFM este contribuția financiară maximă pentru statul membru în cauză

–C este cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență

În urma procesului de evaluare și luând în considerare notele acordate:

ANEXA III

Indicatori

Gradul de realizare a obiectivelor menționate la articolul 4 se măsoară pe baza următorilor indicatori, defalcați pe state membre și pe domenii de intervenție.

Indicatorii se utilizează în conformitate cu datele și informațiile disponibile, inclusiv date cantitative și/sau calitative.

   Indicatori de realizare:

(a)numărul planurilor de redresare și reziliență aprobate în actul de punere în aplicare al Comisiei;

(b)contribuția financiară globală alocată planului de redresare și reziliență;

   Indicatori de rezultat: 

(c)numărul de planuri de redresare și reziliență puse în aplicare; 

Indicatori de impact instituiți de prezentul regulament

(d)Obiectivele stabilite în planul de redresare și reziliență care au fost îndeplinite mulțumită, printre altele, sprijinului financiar global (inclusiv, dacă este cazul, sub formă de împrumuturi) primit în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență instituit prin prezentul regulament.

Evaluarea ex post menționată la articolul 25 este efectuată de Comisie și în scopul stabilirii legăturilor dintre sprijinul financiar global oferit (inclusiv, dacă este cazul, sub formă de împrumuturi) de Mecanismul de redresare și reziliență și punerea în aplicare a măsurilor relevante în statul membru în cauză în vederea consolidării redresării, a rezilienței, a creșterii durabile, a creării de locuri de muncă și a coeziunii.