COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 2.12.2020

COM(2020) 786 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Rămânerea în siguranță față de COVID-19 în cursul iernii

1.O situație fragilă

Pe măsură ce sfârșitul anului 2020 se apropie, lumea se confruntă în continuare cu o pandemie în expansiune. Deși virusul SARS-CoV-2 este mai bine înțeles, iar sistemele de sănătate din întreaga UE sunt mai bine pregătite, numărul mare de cazuri ar putea copleși rapid chiar și cel mai bine pregătit spital și ar putea anihila chiar și strategiile cele mai bine concepute.

La fiecare 17 secunde, o persoană decedează în UE din cauza COVID-19. Este esențial să se țină sub control răspândirea virusului și să se evite alte decese și cazuri grave. Perioada de sărbători care se apropie este grevată de riscuri deosebite în acest context fragil, din cauza temperaturilor scăzute și a proximității sociale pe care o implică. Va fi un alt tip de sezon de sărbători; unul în care responsabilitatea individuală și colectivă va salva vieți. Prezenta comunicare pune la dispoziția statelor membre recomandări care vizează menținerea numărului de cazuri de Covid-19 la un nivel mic și evitarea anulării progreselor înregistrate până în prezent cu costuri mari. La începutul anului viitor vor fi prezentate noi recomandări, pentru a elabora un cadru cuprinzător de control al COVID-19, bazat pe cunoștințele și pe experiența acumulate până în prezent și pe cele mai recente orientări științifice disponibile.

Măsurile stricte de control, puse în aplicare de țări din întreaga UE începând cu luna martie a acestui an ca răspuns la primul val de pandemie au reușit să încetinească cu succes răspândirea virusului și să reducă drastic numărul de cazuri de COVID-19 și de spitalizări consecutive, salvând vieți omenești pe întregul continent.

Cifrele s-au stabilizat în perioada verii. Relaxarea restricțiilor – facilitată parțial de temperaturile de vară – a oferit un impuls atât de necesar bunăstării sociale a europenilor și economiilor grav afectate de pandemie. Cu toate acestea, creșterile din toamnă ale cifrelor demonstrează riscul neanticipării unei situații epidemiologice rapid evolutive, precum și necesitatea de a condiționa orice relaxare a măsurilor atât de evoluția pandemiei, cât și de disponibilitatea unor capacități suficiente de testare, de depistare a contacților și de tratare a pacienților. Serviciile sanitare și personalul medical au fost din nou supuși unei presiuni enorme. Ca urmare, multe țări europene au reintrodus în octombrie noi restricții de circulație a persoanelor și restricții sociale stricte.

Cele mai recente cifre epidemiologice indică faptul că restricțiile vizând COVID-19 reintroduse din octombrie încep să încetinească transmiterea virusului. În plus, producătorii de vaccinuri împotriva COVID-19 au început să publice rezultate promițătoare referitoare la eficacitatea vaccinurilor. În ultimele săptămâni, Pfizer/BioNTech 1 și Moderna 2 au anunțat în presă că primele rezultate arată o rată de eficacitate a vaccinului de aproximativ 95 %, cu efecte secundare minime, urmate de anunțarea de către AstraZeneca 3 a faptului că vaccinul studiat a demonstrat o eficacitate medie de 70 %. Aceste vaccinuri, precum și altele, vor trece progresiv printr-un proces riguros de revizuire de către Agenția Europeană pentru Medicamente, pentru a se asigura că sunt sigure și eficace. În următoarele săptămâni și cu condiția să existe o evaluare științifică independentă pozitivă, ar trebui să vedem prima autorizare a unui vaccin sigur și eficace împotriva COVID-19 în UE, asigurând faptul că statele membre și cetățenii acestora vor avea în sfârșit acces la vaccinuri, datorită achiziționării în avans a unor vaccinuri de către UE.

Deși grupurile prioritare pot începe să fie vaccinate curând după autorizare, va fi nevoie de ceva timp înainte ca vaccinurile împotriva COVID-19 să fie disponibile pe scară mai largă. Prin urmare, UE și statele sale membre au nevoie de o strategie de tranziție pentru a gestiona situația în lunile următoare, până când vaccinurile vor fi puse la dispoziție pe scară largă în condițiile unei mase critice suficiente, iar efectele lor protectoare vor intra în acțiune.

Prezenta comunicare respectă orientările și recomandările publicate de Comisie în aprilie 4 , iulie 5 și octombrie 6 cu privire la măsurile care vizează COVID-19. Ea stabilește o serie de măsuri care trebuie avute în vedere de statele membre, respectând totodată pe deplin competențele acestora, în particular în domeniul sănătății, atunci când concep abordările lor naționale vizând o modalitate mai sustenabilă de gestionare a pandemiei în lunile următoare, inclusiv în perioada de sărbători de sfârșit de an. Ea include atât restricțiile care vizează viața socială și economică, cât și acțiunile de consolidare a sistemelor de sănătate ca răspuns la pandemie. Considerate împreună, și pe baza unei cooperări strânse la nivel european, ele sprijină o abordare coordonată a măsurilor de limitare a răspândirii virusului în cursul iernii și a reducerii apariției unor noi focare de COVID-19 în UE.

Ca și înainte, deciziile trebuie luate în mod coordonat și țintit. Măsurile izolate vor slăbi răspunsul general la pandemie, vor atenua progresele înregistrate și vor conduce la o perioadă mai lungă de incidență mare, cu toate consecințele negative cunoscute. Coordonarea la nivelul UE și cu regiunile învecinate este esențială pentru atenuarea chestiunilor transfrontaliere, a creșterii continue a numărului de cazuri și a impacturilor negative economice și sociale de durată. Prin urmare, țările învecinate cu UE, în special cele care participă la Comitetul pentru securitate sanitară al UE în calitate de observatori, sunt invitate să se alinieze și ele la aceste măsuri.

2.Distanțarea fizică și limitarea contactelor sociale rămân esențiale

Măsurile actuale puse în aplicare în întreaga UE rămân principalul instrument de sănătate publică pentru controlul și gestionarea focarelor de COVID-19. Printre ele se numără măsurile de distanțare fizică și de limitare a contactelor sociale, utilizarea pe scară largă a măștilor, utilizarea soluțiilor de telemuncă ori de câte ori este posibil, închiderea localurilor publice și limitarea numărului de persoane permise la reuniunile desfășurate în interior și la exterior; toate acestea, însoțite de o intensificare a testărilor și a depistării contacților. Importanța acestor măsuri nu poate fi evidențiată suficient, în condițiile în care s-au dovedit a fi esențiale pentru încetinirea răspândirii virusului și pentru salvarea de vieți omenești.

Deși eficace, unele dintre aceste măsuri au un impact negativ considerabil asupra stării generale de bine a oamenilor, asupra funcționării societății și asupra economiei. Cu toate acestea, transmiterea rapidă a virusului și riscul consecutiv pot fi amplificate de tradițiile culturale, cum ar fi sărbătorile de sfârșit de an și reuniunile sau ceremoniile. Reuniunile publice uzuale sunt grevate în mod inevitabil de riscul de a deveni evenimente de „super-răspândire”, având impact asupra participanților și asupra societății în general. Vremea rece înseamnă, de asemenea, că astfel de reuniuni s-ar putea desfășura adesea în interior, unde riscurile de transmitere sunt mult mai mari.

Prin urmare, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a evidențiat că utilizarea „intervențiilor nefarmaceutice”, care cuprind măsurile actuale, ar trebui să fie bazată pe date privind situația epidemiologică locală și să ia în considerare nivelurile de transmitere comunitară 7 . În plus față de situația epidemiologică, orice decizie privind strategia optimă de punere în aplicare a măsurilor nefarmaceutice trebuie să țină seama de caracteristicile populației vizate. Obiectivul ar trebui să fie punerea în aplicare a măsurilor nefarmaceutice în modul cel mai eficient și mai țintit, reducând în același timp la minimum impactul lor personal, social și economic. Evitarea spațiilor închise, a locurilor aglomerate și a situațiilor de apropiere prea mare ar trebui aplicată mai strict.

Acceptarea de către cetățeni și comunități a măsurilor recomandate este esențială pentru succesul oricărei acțiuni. Ea este mai probabilă dacă măsurile sunt clare, proporționale, comunicate în mod transparent și nu sunt modificate prea des. Prin urmare, ar fi util ca statele membre să stabilească și să comunice obiective cuantificate și obiective epidemiologice, luând în considerare capacitatea locală și națională a sistemelor de sănătate publică și de asistență medicală. Informațiile privind obiceiurile de deplasare și rolul lor atât în răspândirea bolii, cât și în restricționarea deplasărilor ar trebui, în mod ideal, să fie integrate în astfel de măsuri specifice. Comisia a utilizat date anonimizate și agregate ale operatorilor de rețele de telefonie mobilă pentru a obține informații privind deplasările 8 și pentru a crea instrumente care să fundamenteze măsuri mai bine țintite, în cadrul unei platforme de vizionare a deplasărilor, aflată la dispoziția statelor membre. Informațiile privind deplasările sunt utile și pentru monitorizarea eficacității măsurilor, odată ce acestea au fost impuse.

ECDC a evidențiat că factorii de decizie politică ar trebui să țină seama de faptul că poate exista o întârziere de până la 40 de zile între introducerea măsurilor și un efect observat asupra evoluției epidemiei – cu mult mai mult decât perioada de incubație a infecției. Ea poate fi determinată de timpul necesar pentru ca schimbarea de comportament să producă efecte, pentru ca lanțurile de transmitere să scadă ca dimensiune și de întârzierile în raportare 9 . Este o lecție despre cât de important este să se evalueze în detaliu impactul înainte de eliminarea treptată a oricărei măsuri.

În timp ce ratele de infectare asociate COVID-19 încep încet să se stabilizeze în unele țări din UE, deși la niveluri absolute mari, orice eventuală relaxare a restricțiilor actuale trebuie să se facă foarte atent pentru a asigura menținerea la un nivel minim și sub control a noilor focare. O publicație recentă a ECDC 10 arată că, pe baza modelării matematice și a situației epidemiologice actuale, în cazul în care țările ar elimina toate măsurile la 7 decembrie, s-ar putea ajunge la creșterea ratelor de spitalizare în jurul datei de 24 decembrie. Pe de altă parte, dacă țările ar elimina toate măsurile lor la 21 decembrie, ar exista în țările respective o creștere consecutivă a numărului de internări în spitale din cauza COVID-19 încă din prima săptămână a lunii ianuarie 2021. Aceste simulări arată că, în contextul epidemiologic actual din UE, este dificil să se justifice eliminarea măsurilor de control. Statele membre sunt încurajate să utilizeze modelarea bazată pe scenarii pentru a-și fundamenta deciziile 11 .

Figura 1: Posibila recrudescență ca urmare a eliminării măsurilor pentru sărbătorile de sfârșit de an (sursa: ECDC)

În continuare sunt prezentate orientări de politică privind intervențiile nefarmaceutice care sunt deosebit de relevante pentru sezonul de sfârșit de an care se apropie, iar unele state membre au început deja să ia în considerare punerea lor în aplicare. Comisia încurajează ferm statele membre să ia în considerare aceste orientări.

3.Intensificarea testărilor și a depistării contacților

Testarea și depistarea contacților rămân elemente esențiale pentru monitorizarea, limitarea și atenuarea pandemiei de COVID-19. Depistarea retrogradă și anterogradă a contacților este un instrument esențial pentru depistarea cazurilor grupate de infecții și pentru evitarea transmiterii ulterioare.

Testarea eficace joacă, de asemenea, un rol esențial în buna funcționare a pieței unice, deoarece permite măsuri țintite de izolare sau de carantină. Testarea și depistarea contacților vor fi esențiale pentru strategiile de control, în special pentru monitorizarea impactului oricărei relaxări a măsurilor. După cum a evidențiat și Comisia în Comunicarea sa privind măsurile suplimentare vizând COVID-19 14 , adoptată la 28 octombrie, sunt necesare acțiuni rapide din partea țărilor UE, sprijinite de Comisie, pentru a aborda deficiențele actuale în ceea ce privește accesul la testare, capacitățile de testare, deficitele de materiale de testare și perioadele lungi dintre cererea de testare și rezultat, care limitează punerea eficace în aplicare a măsurilor de atenuare a pandemiei, precum și depistarea rapidă a contacților.

În acest context, statele membre analizează din ce în ce mai mult utilizarea testelor antigenice rapide, care reprezintă o generație de teste mai rapide și mai ieftine de diagnosticare a COVID-19 și care permit obținerea unui rezultat adesea în mai puțin de 30 de minute. O recomandare specifică a Comisiei 15 , care vizează utilizarea acestor tipuri de teste, pune la dispoziția țărilor orientări cu privire la utilizarea lor. În particular, două aspecte sunt din ce în ce mai importante: validarea clinică independentă a testelor și recunoașterea reciprocă între țări a rezultatelor testelor antigenice rapide. Experiențele în ceea ce privește recunoașterea reciprocă a rezultatelor testelor antigenice rapide, precum și datele, noile dovezi și publicațiile referitoare la studiile de validare clinică efectuate de țările UE sunt partajate și discutate în mod continuu în cadrul Comitetului pentru securitate sanitară.

Un ghid specific al ECDC privind testele antigenice rapide 16 indică cele mai importante oportunități oferite de utilizarea acestor teste, mai exact depistarea rapidă a cazurilor extrem de infecțioase și facilitarea autoizolării rapide pentru a evita transmiterea ulterioară.

Majoritatea statelor membre au lansat în prezent o aplicație națională de depistare și avertizare a contacților pentru a completa măsurile manuale de depistare a contacților pe baza recomandării 17 și a setului de instrumente și sunt în curs de conectare la serverul european de acces pentru interoperabilitate (European Federated Gateway Server – EFGS). Cu cât sunt mai multe persoanele care utilizează o aplicație, cu atât este mai mare probabilitatea unui efect pozitiv asupra combaterii virusului. Prin urmare, cu cât sunt mai multe statele membre care lansează o aplicație și se alătură EFGS, cu atât mai eficiente vor fi aceste tehnologii. Sistemele eficace de sprijin logistic ale statelor membre sunt esențiale pentru punerea în aplicare a depistării digitale a contacților. De asemenea, este important să existe mecanisme care să ofere cetățenilor informații clare și rapide cu privire la comportamentul pe care trebuie să îl adopte. Cetățenii sunt încurajați să descarce aplicația lor națională și să contribuie la învingerea pandemiei.

4.Menținerea siguranței călătoriilor în interiorul și în afara UE

În prezent, majoritatea statelor membre recomandă abținerea de la orice călătorie, cu excepția celor esențiale, și majoritatea lor dispun de măsuri de depistare a contacților și/sau de carantinare vizând persoanele care trec frontierele. La 13 octombrie, Consiliul a adoptat o recomandare privind o abordare coordonată a restricțiilor privind libera circulație ca răspuns la pandemia de COVID-19 18 , cu scopul de a evita fragmentarea și perturbările și de a spori claritatea și previzibilitatea pentru cetățeni și întreprinderi. Recomandarea prevede că orice măsură de restricționare a liberei circulații pentru a proteja sănătatea publică trebuie să fie proporțională și nediscriminatorie și trebuie să fie eliminată de îndată ce situația epidemiologică o permite. Pe baza recomandării, ECDC a publicat săptămânal o hartă tip semafor, utilizând criterii și praguri convenite 19 .

Statele membre care se așteaptă la o creștere a numărului de călătorii, atât în interiorul statelor membre, cât și între acestea, în special în sezonul sărbătorilor de sfârșit de an, vor trebui să își planifice cu atenție activitățile în avans. Aeroporturile, stațiile de autobuz, gările, transportul public, stațiile de realimentare cu combustibili și zonele de odihnă sunt toate locuri în care călătorii pot fi expuși la virus, care se poate afla în aer și pe suprafețe. Călătorilor ar trebui să li se pună la dispoziție recomandări relevante și informații în timp real atât cu privire la restricțiile aplicabile, cât și cu privire la orientările în materie de sănătate publică 20 și la măsurile vizând distanțarea fizică, purtare de măști, iar în astfel de locuri ar trebui respectate cu strictețe norme stricte de igienă.

În timpul lunilor de iarnă, turismul de iarnă este o activitate populară în UE. Având în vedere latura sa transfrontalieră, statele membre ar trebui să ia în considerare cu atenție o abordare comună bazată pe coordonare, coerență și dovezi științifice. Aceste aspecte ar putea fi discutate în cadrul răspunsului politic integrat la crize (IPCR) pe baza orientărilor științifice ale ECDC.

Deși călătoriile în sine reprezintă un factor de risc, transmiterea generalizată pe scară largă a COVID-19 în statele membre înseamnă că, în prezent, călătoriile transfrontaliere în interiorul UE nu prezintă un risc suplimentar semnificativ. În contextul călătoriilor pe calea aerului și al situației epidemiologice actuale din UE/SEE și din Regatul Unit și pe baza dovezilor existente, ECDC și Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) nu recomandă carantinarea și/sau testarea pentru depistarea SARS-CoV-2 în cazul pasagerilor care călătoresc pe calea aerului înspre/dinspre zone cu o situație epidemiologică similară, astfel cum se evidențiază în orientările pentru testarea vizând COVID-19 și carantinarea pasagerilor aerieni, care au fost publicate la 2 decembrie. Ceea ce este important este îmbunătățirea fluxului de informații în astfel de cazuri: ea include proceduri simple pentru formularele de localizare a pasagerilor, digitalizate dacă este posibil; o legătură efectivă între informațiile transfrontaliere și capacitățile de depistare a contacților din cadrul comunității, cu respectarea deplină a normelor de protecție a datelor; și comunicarea coordonată între părțile interesate din domeniul aviației, autoritățile din domeniul sănătății publice și unitatea de cazare turistică.

Pentru a crește capacitățile transfrontaliere de depistare a contacților, statele membre sunt încurajate să sprijine eforturile în curs de derulare de creare a unui formular digital comun de localizare a pasagerilor (FLP) la nivelul UE și să se alăture platformei de schimb de informații create de AESA pentru transportul aerian în timp util pentru sezonul de călătorie de la sfârșitul anului 2020. Cu cât participă mai multe țări, cu atât sunt mai mari beneficiile în ceea ce privește accelerarea și simplificarea depistării contacților în contextul călătoriilor.

În cazul în care statele membre optează pentru menținerea sau introducerea carantinării asociate călătoriilor, ele ar trebui să procedeze în conformitate cu principiile expuse în Recomandarea 2020/1475 a Consiliului privind o abordare coordonată a restricțiilor vizând libera circulație ca răspuns la pandemia de COVID-19 și să convină asupra unei abordări comune pentru a-și coordona măsurile și a informa cetățenii în prealabil cu privire la orice măsură care intră în vigoare. Aceste aspecte ar trebui discutate în cadrul mecanismului integrat pentru un răspuns politic la crize (IPCR).

5.Stabilirea priorităților asistenței medicale și a personalului medical

În condițiile în care ratele de ocupare a spitalelor și a secțiilor terapie intensivă (ATI) și numărul de noi internări în spitale sunt în continuare mari și în creștere în majoritatea țărilor UE, este extrem de important ca asistența medicală și personalul medical să fie continuu bine direcționate și să aibă priorități bine stabilite. Având în vedere probabilitatea mare de creștere a numărului de cazuri de COVID-19 în cazul relaxării măsurilor concomitent cu perioada de sărbători, statele membre ale UE ar trebui să asigure faptul că sistemele lor de sănătate sunt pregătite pentru posibile creșteri ale numărului de internări. Ele ar trebui să evite orice riscuri de deficit de echipamente și de materiale esențiale, precum și să asigure starea de bine a personalului medical care se confruntă cu presiuni enorme și de care depinde sistemul sanitar.

Pe lângă spitale, prestatorii de asistență medicală primară sunt implicați în numeroase moduri în combaterea infecțiilor și a consecințelor bolilor: punerea în aplicare a unui sistem de triaj într-un mod coordonat și transparent, testarea, sprijinirea carantinei și aplicarea unor măsuri psihosociale. Unele autorități publice din Europa au înființat clinici de boli febrile ca modalitate de acordare a asistenței medicale primare. Rolul medicilor generaliști în menținerea sub control a răspândirii COVID-19 în comunitate a devenit din ce în ce mai important datorită rolului lor esențial în testarea și depistarea contacților, precum și în satisfacerea nevoilor de îngrijire în urma diagnosticării COVID-19 și în asigurarea nevoilor de îngrijire ale populației în general. Pentru a crește capacitatea, multe țări au creat centre de îngrijire alternativă în spații transformate sau spitale de campanie mobile, au utilizat facilități de asistență socială, precum și noi forme de parteneriate public-privat pentru a răspunde într-un mod responsabil din punct de vedere social cererii la nivel național 21 .

Abordarea și asigurarea stării de bine a întregului personal medical rămâne o prioritate absolută. Statele membre ale UE ar trebui să garanteze accesul întregului personal medical la echipamente individuale de protecție adecvate, precum și la servicii de sprijin pentru a atenua impactul asupra sănătății mintale al nivelurilor excepționale de stres la care a fost supus de-a lungul crizei. Garantarea accesului în timp util la sprijin psihologic al personalului medical este importantă în special având în vedere noile dovezi care sugerează că epuizarea psihologică cauzată de criza sanitară poate avea efecte pe termen lung asupra stării sale de bine. De exemplu, în Italia, un sondaj efectuat în martie 2020 în rândul personalului medical a constatat intensificarea simptomelor de stres, anxietate, depresie și insomnie, în special în rândul personalului din prima linie și al celui feminin tânăr. În Spania, cercetările au constatat că, în aprilie 2020, 57 % dintre cadrele medicale prezentau simptome de stres posttraumatic 22 .

În paralel, continuarea serviciilor de asistență medicală, altele decât cele legate de COVID-19, este la fel de importantă. Pandemia actuală a avut – și continuă să aibă – implicații majore în ceea ce privește diagnosticarea și tratarea altor boli și probleme de sănătate, inclusiv a cancerului. În perioade de transmitere comunitară considerabilă au fost observate întreruperi temporare ale accesului la asistență medicală de rutină și neurgentă și ale acordării de astfel de asistență. De exemplu, mai multe țări, cum ar fi Italia, au raportat că internările pentru infarct miocardic acut au fost reduse în mod semnificativ în timpul pandemiei de COVID-19, cu o creștere paralelă a ratei deceselor și complicațiilor 23 . În plus, în Franța, numărul diagnosticurilor de cancer a scăzut cu 35 – 50 % în aprilie 2020, comparativ cu aprilie 2019 24 , iar Registrul oncologic din Țările de Jos a înregistrat o scădere cu 40 % a incidenței săptămânale a cancerului 25 . Acest fenomen se întâmplă în pofida faptului că multe țări acordă prioritate cancerului, bolilor cardiovasculare și diabetului.

De asemenea, în domeniul aprovizionării cu sânge și al utilizării sângelui pentru transfuzie, studiile indică faptul că țările ar trebui să anticipeze reducerea donărilor și pierderea de personal esențial din cauza unor îmbolnăviri și a restricțiilor sanitare 26 . Planificarea pregătirii pentru situații deosebite include politici de stabilire a priorităților pentru pacienți în cazul unui deficit anticipat.

Amânarea sau evitarea asistenței medicale din cauza COVID-19 reprezintă, de asemenea, un domeniu de îngrijorare deosebită, deoarece ar putea crește riscul de morbiditate și mortalitate asociat cu afecțiuni care pot fi tratate și prevenite și ar putea contribui la decesele excedentare raportate legate direct sau indirect de COVID-19. Deși menținerea sub control a pandemiei este extrem de importantă, efectul pe termen lung asupra persoanelor care suferă de boli netransmisibile este semnificativ. Aceste boli par să crească severitatea COVID-19 și riscul de deces, iar infecția cu SARS-CoV-2 la supraviețuitorii cu boli netransmisibile poate afecta, de asemenea, evoluția bolilor lor preexistente. În plus, distanțarea fizică și restricțiile determinate de carantină vor reduce activitatea fizică și vor favoriza alte stiluri de viață, nesănătoase, sporind astfel factorii de risc ai bolilor netransmisibile și agravând simptomele clinice. Multe țări au modificat gestionarea de rutină a pacienților, de exemplu, anulând vizitele în ambulator care nu sunt urgente, ceea ce va avea implicații importante pentru gestionarea bolilor netransmisibile, diagnosticarea bolilor nou apărute, aderența la medicamente și evoluția bolii 27 .

Comisia colaborează cu companiile farmaceutice pentru a obține acces la terapii noi aflate în prezent în curs de aprobare de către autoritățile de reglementare (de exemplu, anticorpi) și va asigura faptul că situația lor este rapid comunicată statelor membre.

6.Abordarea „oboselii de a lupta cu pandemia”

Recrudescența COVID-19 în această toamnă a provocat în mod inevitabil dezamăgirea europenilor care au fost nevoiți să se confrunte cu restricții de care credeau că au scăpat. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că aproximativ 60 % dintre țările din regiunea europeană se confruntă în prezent cu o formă de „oboseală de a lupta cu pandemia” 29 . Oamenii au obosit să aplice măsurile de precauție necesare, incluzând distanțarea fizică, reducerea interacțiunilor sociale, și să rabde consecințele restricțiilor economice. Această situație îngreunează punerea în aplicare a unor restricții esențiale și oferă un teren fertil pentru dezinformările cu privire la pandemie.

Oboseala de a lupta cu pandemia este o consecință nesurprinzătoare și firească a unei crize sanitare prelungite de amploarea celei cauzate de COVID-19. Prin urmare, este important ca statele membre să abordeze și să recunoască această problemă. Biroul regional pentru Europa al OMS a elaborat orientări pentru a sprijini țările în elaborarea unor planuri de acțiune multifactoriale în vederea menținerii și revigorării sprijinului public pentru comportamentele cu efect protector 30 .

Pe lângă oboseala de a lupta cu pandemia, ar trebui ca impactul COVID-19 asupra sănătății mintale a populațiilor să nu fie subestimat. Îngrijorarea și destabilizarea resimțite de populație în general pot fi deosebit de acute în rândul grupurilor celor mai vulnerabile, cum ar fi adulții în vârstă sau persoanele bolnave, persoanele care trăiesc singure sau persoanele cu handicap. Personalul din domeniul asistenței medicale și sociale este deosebit de expus și ar trebui promovate cele mai bune practici de reducere a impactului asupra sa și asupra altor lucrători din prima linie.

Principalul impact psihologic de până în prezent este reprezentat de ratele mari de stres sau anxietate 31 . Însă, pe măsură ce sunt introduse noi măsuri – în special politici de limitare a deplasărilor în afara domiciliului, carantina și perioadele prelungite de interdicții de circulație și efectele acestora asupra activităților uzuale, a obișnuințelor sau a mijloacelor de subzistență ale multor persoane – nivelurile de singurătate, depresie, consum nociv de alcool și droguri, autovătămare, violență domestică sau comportament suicidar cresc proporțional 32 . Statele membre ar trebui să abordeze aceste probleme și să asigure aplicarea unor măsuri și punerea la dispoziție a unor servicii care să fie adecvate pentru persoanele aflate în dificultate.

7.Importanța strategiilor de vaccinare împotriva COVID-19

Pe măsură ce Europa învață să trăiască cu pandemia, crearea și punerea rapidă la dispoziție pe scară largă, la nivel mondial, a unor vaccinuri sigure și eficace împotriva COVID-19 rămâne un element esențial pentru soluționarea în cele din urmă a crizei sanitare. În conformitate cu Strategia UE pentru vaccinurile împotriva COVID-19 33 comunicată în 17 iunie, Comisia Europeană și statele membre asigură producția de vaccinuri împotriva COVID-19 prin acorduri de cumpărare în avans cu producătorii de vaccinuri. Orice vaccin va trebui să fie autorizat de Comisie în urma unei analize riguroase efectuate de Agenția Europeană pentru Medicamente, în conformitate cu standardele reglementate în materie de siguranță și eficacitate.

Comisia a stabilit, de asemenea, necesitatea ca accesul la vaccinuri sigure și eficace în întreaga Europă să fie asigurat printr-o abordare coordonată a strategiilor de punere la dispoziție pe scară largă a vaccinurilor. Statele membre ar trebui să asigure planificarea corespunzătoare a serviciilor de transport și a logisticii necesare pentru livrarea în siguranță a vaccinurilor. În caz de nevoie, Comisia este pregătită să sprijine statele membre în punerea la dispoziție pe scară largă a vaccinurilor prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii și al altor mijloace relevante. La 15 octombrie 34 , Comisia a prezentat elementele esențiale care trebuie luate în considerare de către statele membre în strategiile lor de vaccinare împotriva COVID-19 pentru a asigura o punere la dispoziție pe scară largă a vaccinurilor într-o manieră ordonată și în timp util, și anume asigurarea capacităților necesare ale serviciilor de vaccinare, a accesului facil, accesibil financiar și, de preferință, gratuit pentru populație, a capacităților de transport și de stocare, precum și a informării cetățenilor cu privire la beneficiile, riscurile și importanța vaccinurilor împotriva COVID-19. Având în vedere că numărul total de doze de vaccinuri va fi limitat în etapele inițiale ale punerii la dispoziție pe scară largă a vaccinurilor și înainte ca producția să poată fi accelerată, comunicarea oferă, de asemenea, exemple de grupuri prioritare care trebuie vaccinate primele.

Statele membre au făcut schimb de cunoștințe și de experiență și au raportat cu privire la elaborarea de strategii naționale de vaccinare, inclusiv cu privire la definirea grupurilor de populație și a comunităților cărora li se va acorda prioritate în vaccinarea împotriva COVID-19. Grupurile-țintă prioritare definite de statele membre raportoare includ persoanele în vârstă, cadrele medicale, lucrătorii din alte servicii publice esențiale decât sănătatea, personalul din transporturi, persoanele cu boli cronice, persoanele cu handicap și lucrătorii din domeniul asistenței sociale. Marea majoritate a statelor membre care au raportat cu privire la situația actuală a strategiilor lor de vaccinare plănuiesc să asigure gratuit vaccinarea împotriva COVID-19, iar unele vor utiliza centrele de vaccinare din întreaga lor țară pentru a se asigura că vor vaccina populațiile rurale sau grupurile care întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor sau a centrelor de vaccinare.

Multe țări europene își revizuiesc în prezent infrastructurile de vaccinare, în special pentru a asigura o capacitate suplimentară a lanțului frigorific și consolidează serviciile de vaccinare existente prin recrutarea și formarea de personal medical suplimentar. În ceea ce privește echipamentele medicale și individuale de protecție necesare pentru serviciile de vaccinare, majoritatea statelor membre raportoare plănuiesc să utilizeze rezervele actuale, dar multe țări plănuiesc, de asemenea, să stocheze articole prin intermediul procedurilor de achiziții publice comune la nivel național sau la nivelul UE, în special în ceea ce privește articolele necesare în mod specific pentru vaccinarea împotriva COVID-19. În cazul în care capacitățile naționale sunt depășite, statele membre ar putea solicita asistență prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii, atât prin intermediul Rezervei de protecție civilă a UE, cât și al rezervei rescEU de echipamente medicale de urgență. Împreună cu prezenta comunicare, ECDC a publicat o „Prezentare generală a actualelor planuri ale UE/SEE și ale Regatul Unit de punere la dispoziție pe scară largă și de vaccinare cu vaccinurile împotriva COVID-19”. Pe baza acestui document, a discuțiilor din cadrul Comitetului pentru securitate sanitară și a anchetelor desfășurate de ECDC, Comisia va analiza necesitatea unor orientări suplimentare privind planurile naționale de vaccinare împotriva COVID-19.

Odată ce vaccinurile împotriva COVID-19 vor deveni disponibile și va fi apoi cunoscut care dintre vaccinuri, cu caracteristicile și cerințele lor specifice, vor intra pe piață, Comisia va publica recomandări specifice cu privire la modul optim de utilizare și de punere la dispoziție pe scară largă a acestor vaccinuri. În paralel, Comisia și SEAE vor continua să colaboreze cu OMS și cu partenerii internaționali pentru a sprijini accesul și punerea la dispoziție pe scară largă, la nivel mondial, a vaccinurilor împotriva COVID-19, precum și pentru a conduce răspunsul global în sprijinul țărilor partenere și pentru a face schimb de cele mai bune practici în ceea ce privește măsurile vizând menținerea sub control și stingerea pandemiei.

În majoritatea țărilor există sau sunt în curs de actualizare registre de vaccinare, pe suport de hârtie sau sub formă de sisteme informatice vizând imunizarea (IIS), care vor fi esențiale pentru a se asigura prelucrarea datelor privind vaccinarea împotriva COVID-19. Acestea reprezintă un instrument important pentru programele de vaccinare. Ele conțin date atât la nivel personal, cât și la nivel populațional, și reprezintă o resursă valoroasă pentru indivizi și comunitate. Persoanele au posibilitatea să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la vaccinare, în timp ce îmbunătățirea capacității de detectare a modelelor de vaccinare în comunitate conduce la programe de vaccinare mai bine țintite și, prin urmare, la o mai bună sănătate publică.

Toate statele membre raportoare analizează în mod activ comunicarea cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19 și multe dintre ele pregătesc planuri de comunicare dedicate. Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre pentru a sprijini eforturile lor de comunicare cu cetățenii cu privire la vaccinurile împotriva COVID-19, astfel încât cetățenii să poată lua decizii în cunoștință de cauză.

În condițiile în care vaccinurile sunt iminente, se depun eforturi internaționale de a continua crearea unor sisteme informatice electronice privind vaccinarea și a unor certificate electronice de vaccinare, inclusiv în format digital, pentru a asigura monitorizarea strictă a vaccinării și supravegherea efectelor adverse și pentru a oferi cetățenilor instrumente fiabile cu ajutorul cărora să se prezinte situația vaccinării. O abordare comună a unor certificate de vaccinare fiabile și verificabile în întreaga UE ar consolida răspunsul în materie de sănătate publică în statele membre și ar crește încrederea cetățenilor în efortul de vaccinare.

8.Un sfârșit de an diferit

Europa a făcut progrese considerabile în ceea ce privește înțelegerea modului de gestionare a pandemiei de COVID-19 în cursul anului 2020. Vaccinurile promițătoare ar putea pune capăt pandemiei. Realitatea este însă că UE are în continuare în față câteva luni dificile înainte ca vaccinarea în masă să permită o îmbunătățire semnificativă a vieții cetățenilor. Între timp, relaxarea măsurilor trebuie să fie treptată. O reducere precipitată a măsurilor de protecție ar trebui evitată, în caz contrar se va ajunge la impunerea unor măsuri de control mai severe și mai restrictive după sărbătorile de sfârșit de an, pe o perioadă mai lungă de timp. Sprijinul pentru măsuri și acceptarea lor de către cetățeni vor fi decisive pentru depășirea acestei perioade dificile. Sprijinirea persoanelor a căror sănătate mintală a fost afectată în mod negativ de pandemie este un element esențial pentru a ajuta cetățenii UE să accepte în mod colectiv o perioadă mai îndelungată de restricții care le afectează viața de zi cu zi. În mod similar, este esențial să fie sprijinite întreprinderile și angajații care se confruntă cu dificultăți de durată din cauza restricțiilor necesare.

Proporționalitatea măsurilor introduse și comunicarea clară cu privire la măsurile impuse și la motivele care stau la baza lor vor fi de maximă importanță în lunile următoare. Lipsa de coerență între statele membre a constituit o sursă majoră de confuzie pentru mulți cetățeni ai UE în această perioadă. Din acest motiv, este important ca statele membre să își coordoneze în continuare abordările cu Comisia Europeană și să se informeze reciproc în mod clar cu privire la măsurile pe care le iau și la cadrul decizional în care își desfășoară activitatea.

Cooperarea și coordonarea la nivelul UE rămân esențiale pentru conceperea și punerea în aplicare a unui cadru coerent de control, bazat pe dovezi, în vederea învingerii pandemiei în mod eficace și de durată. Strategia UE privind vaccinurile împotriva COVID-19, care a condus la încheierea de către UE a unor acorduri de achiziționare în avans a unor vaccinuri, arată că eforturile comune determină rezultate superioare. Ea ar trebui să servească drept model pentru o abordare comună structurată a răspunsului la COVID-19.

Prin aceste măsuri, UE va continua eforturile sale de a triumfa în lupta cu pandemia. Va fi un alt fel de sfârșit de an. Unul cu restricții, măști și distanțare socială. Totuși, va fi o ocazie de a ne odihni și de a ne aduna forțele pentru a învinge provocările continue la care ne supune pandemia. Eforturile fiecăruia contează. 

(1)

https://www.pfizer.com/news/press-release/press-release-detail/pfizer-and-biontech-announce-vaccine-candidate-against

(2)

https://investors.modernatx.com/news-releases/news-release-details/modernas-covid-19-vaccine-candidate-meets-its-primary-efficacy

(3)

https://www.astrazeneca.com/media-centre/press-releases/2020/azd1222hlr.html

(4)

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020JC0011

(5)

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020DC0318

(6)

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/communication-additional-covid-19-response-measures.pdf

(7)

  https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/covid-19-guidelines-non-pharmaceutical-interventions-september-2020.pdf . A se vedea infograficul din anexă.

(8)

https://ec.europa.eu/jrc/en/news/coronavirus-mobility-data-provides-insights-virus-spread-and-containment-help-inform-future

(9)

https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/covid-19-guidelines-non-pharmaceutical-interventions-september-2020.pdf

(10)

https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/covid-forecasts-modelling-november-2020.pdf

(11)

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a publicat un set de instrumente de modelare matematică din sursă deschisă pentru modelarea bazată pe scenarii: https://github.com/ec-jrc/COVID-19

(12)

https://osha.europa.eu/en/publications/covid-19-back-workplace-adapting-workplaces-and-protecting-workers/view

(13)

  https://www.ecdc.europa.eu/en/covid-19/latest-evidence

(14)

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/communication-additional-covid-19-response-measures.pdf

(15)

https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/preparedness_response/docs/sarscov2_rapidantigentests_recommendation_en.pdf

(16)

https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/Options-use-of-rapid-antigen-tests-for-COVID-19.pdf

(17)

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_670

(18)

https://data.consilium.europa.eu/do/document/ST-11689-2020-REV-1/en/pdf

(19)

  https://www.ecdc.europa.eu/en/covid-19/situation-updates/weekly-maps-coordinated-restriction-free-movement  

(20)

De exemplu: https://reopen.europa.eu/

(21)

https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/expert_panel/docs/026_health_socialcare_covid19_en.pdf

(22)

https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2020_healthatglance_rep_en.pdf

(23)

De Rosa, Spaccarotella et al. 2020

(24)

https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2020_healthatglance_rep_en.pdf

(25)

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2352302620301861

(26)

https://europepmc.org/article/pmc/pmc7248450

(27)

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_20_1864

(28)

https://www.euro.who.int/en/health-topics/health-emergencies/coronavirus-covid-19/statements/statement-rising-covid-19-fatigue-and-a-pan-regional-response

(29)

https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/335820/WHO-EURO-2020-1160-40906-55390-eng.pdf

(30)

https://ec.europa.eu/jrc/en/news/covid-19-and-counter-measures-both-detrimental-mental-health

(31)

https://www.euro.who.int/en/health-topics/health-emergencies/coronavirus-covid-19/publications-and-technical-guidance/noncommunicable-diseases/mental-health-and-covid-19

(32)

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020DC0245

(33)

https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/vaccination/docs/2020_strategies_deployment_en.pdf

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 2.12.2020

COM(2020) 786 final

ANEXĂ

la

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Rămânerea în siguranță față de COVID-19 în cursul iernii

ANEXĂ – Infografic: Măsuri nefarmaceutice, ECDC 1

(1)

  https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/covid-19-guidelines-non-pharmaceutical-interventions