Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52018DC0771

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII Planul de investiții pentru Europa: bilanț și pașii următori

COM/2018/771 final

Bruxelles, 22.11.2018

COM(2018) 771 final

COMUNICARE A COMISIEI

Planul de investiții pentru Europa: bilanț și pașii următori


1. Inițiativa europeană de stimulare a investițiilor

Una dintre prioritățile majore ale Comisiei Juncker a fost să dea economiei un impuls substanțial prin abordarea decalajului în materie de investiții din Uniunea Europeană care a apărut ca urmare a crizei financiare și economice (figura 1). Investițiile – atât cele publice, cât și cele private – sunt un factor esențial pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Acestea reprezintă mijlocul prin care economiile sunt canalizate către proiecte și sectoare esențiale pentru viitorul nostru, cum ar fi infrastructura și locuințele, cercetarea și dezvoltarea, noile tehnologii și metode de producție, educația și competențele. Aceste investiții sprijină, de asemenea, modernizarea industriilor și a societăților din Europa în ceea ce privește tranziția către o economie tot mai digitalizată și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Figura 1. Scăderea și redresarea ratei investițiilor

Economia totală, în % din PIB            

În noiembrie 2014, Comisia a prezentat Planul de investiții pentru Europa – Planul Juncker – întemeiat pe o abordare nouă și inovatoare a investițiilor. Prin utilizarea unui volum limitat de resurse publice – o garanție din bugetul UE pentru Grupul Băncii Europene de Investiții 1 – au fost și continuă să fie mobilizate fonduri publice și private substanțiale pentru investiții în sectoare strategice ale economiei UE. Fondul european pentru investiții strategice, care constituie nucleul financiar al Planului de investiții, a mobilizat, de la înființarea sa și până în noiembrie 2018, investiții suplimentare în valoare de 360 de miliarde EUR, depășind cu mult obiectivul său inițial de 315 miliarde EUR. Fondul a fost prelungit până la sfârșitul anului 2020 2 , în vederea realizării, până atunci, a unor investiții suplimentare în valoare de 500 de miliarde EUR.

Acest model cu rezultate extrem de bune este pe punctul de a deveni noul standard în materie de sprijin pentru investiții acordat de UE atât în interiorul, cât și în afara Europei. Acesta a servit drept model pentru mobilizarea investițiilor în Africa și în țările din vecinătatea UE în cadrul Planului de investiții externe al UE, propus în septembrie 2016 3 , precum și pentru noul instrument de finanțare a acțiunii externe în contextul următorului cadru financiar multianual 4 .

Succesul Planului Juncker, dincolo de dimensiunea sa legată de investiții, constă în structura sa cu trei piloni, care asigură o acțiune cuprinzătoare și coordonată în materie de sprijin pentru investiții. Pe lângă mobilizarea investițiilor, Planul Juncker a creat o rezervă de proiecte și s-a concentrat asupra măsurilor ce vizau instituirea unui mediu de afaceri mai favorabil investițiilor. În acest scop, Comisia și-a unit forțele cu Grupul Băncii Europene de Investiții pentru a lansa Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european pentru proiecte de investiții. Platforma oferă consiliere și asistență tehnică promotorilor de proiecte, în timp ce portalul prezintă o rezervă transparentă de proiecte cu potențial investițional. În paralel, Planul de investiții se axează pe eliminarea obstacolelor structurale din calea investițiilor. Printre aceste măsuri se numără eliminarea blocajelor în materie de reglementare, reducerea sarcinii administrative, asigurarea unei concurențe loiale și continuarea reformelor structurale care sunt benefice pentru climatul de investiții. Acest lucru necesită eforturi la nivelul Uniunii, dar și la nivel național și regional. Comisia a prezentat propuneri de aprofundare a pieței unice, care reprezintă unul dintre cele mai mari atuuri ale UE, a introdus, în semestrul european, o dimensiune clară legată de investițiil și a creat Serviciul de sprijin pentru reforme structurale pentru a sprijini statele membre în procesul de punere în aplicare a reformelor. Statele membre au luat măsuri pentru a elimina obstacolele din calea investițiilor. Cu toate acestea, mai sunt încă multe de făcut la toate nivelurile.

Planul de investiții face parte din agenda deschisă a UE privind investițiile și schimburile comerciale. UE este unul dintre spațiile cu cea mai mare deschidere către investiții din lume. Cadrele de reglementare solide și concurența loială de pe piața internă a UE atrag investițiile străine directe, cu beneficii importante pentru UE în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și creșterea economică. În același timp, Comisia este conștientă de riscurile pe care anumite investiții străine directe le pot reprezenta pentru securitate sau pentru ordinea publică și a adoptat, în septembrie 2017 5 , o Propunere de regulament de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în UE și pentru cooperarea dintre statele membre și Comisie în această privință. Comisia invită colegiuitorii să finalizeze rapid procesul de adoptare a regulamentului sus-menționat.

UE sprijină, de asemenea, liberalizarea investițiilor la nivel mondial. Aceasta poartă negocieri în materie de investiții cu partenerii săi pentru a le oferi investitorilor de ambele părți un acces previzibil și pe termen lung la piețe și, totodată, pentru a-i proteja pe investitori și investițiile lor. UE a deschis negocieri în materie de investiții, de exemplu cu Canada, Singapore, Vietnam, Japonia și China.

2. Planul de investiții pentru Europa produce rezultate concrete

Mobilizarea investițiilor private pentru binele public

Fondul european pentru investiții strategice este pe cale să îndeplinească obiectivul de deblocare a unor investiții suplimentare de cel puțin 500 de miliarde EUR pe o perioadă de cinci ani (2015-2020). De la instituirea sa și până în noiembrie 2018, Grupul Băncii Europene de Investiții a aprobat deja 993 de operațiuni susținute de fond, cu o valoare totală a investițiilor de 360 de miliarde EUR, acoperind toate statele membre. Se preconizează că aproximativ 850 000 de întreprinderi mici și mijlocii și de întreprinderi cu capitalizare medie vor beneficia de acest sprijin. Două treimi din cele 360 de miliarde EUR provin din resurse private, ceea ce înseamnă că Fondul european pentru investiții strategice și-a atins și obiectivul de mobilizare a investițiilor private 6 .

Fondul își îndeplinește, de asemenea, obiectivul în materie de adiționalitate. Proiectele care beneficiază de sprijin bugetar prin intermediul fondului trebuie să fie adiționale, în sensul că trebuie să remedieze disfuncționalitățile pieței sau cazurile de investiții sub nivelul optim și trebuie să nu fi beneficiat de finanțare în cursul aceleiași perioade sau în aceeași măsură. Evoluția volumului de semnături anuale ale Grupului Băncii Europene de Investiții în perioada 2014-2017 arată că, deși volumul total al împrumuturilor anuale a rămas mai mult sau mai puțin stabil, ponderea „activităților speciale” 7 a crescut brusc odată cu executarea fondului, ajungând la 17,9 miliarde EUR în 2017, față de 4,6 miliarde EUR în 2014. În plus, Regulamentul „FEIS 2.0” 8 , care a prelungit durata de viață a Fondului european pentru investiții strategice până la sfârșitul anului 2020, a introdus o definiție mai detaliată a adiționalității și a prevăzut o transparență sporită a deciziilor în materie de investiții 9 .

Figura 2. Rezultatele Fondului european pentru investiții strategice obținute până în noiembrie 2018

Fondul european pentru investiții strategice a adus beneficii tuturor statelor membre. În momentul de față, raportul dintre investițiile mobilizate și produsul intern brut este cel mai ridicat în Grecia, Estonia, Lituania, Portugalia și Bulgaria 10 . Defalcarea geografică a cuantumurilor arată că investițiile mobilizate prin intermediul Fondului european pentru investiții strategice au fost, în mare măsură, direcționate către țările cele mai afectate de criza financiară, și anume cele care s-au confruntat cu cea mai mare scădere a investițiilor.

Exemple de proiecte sprijinite de Fondul european pentru investiții strategice

Spania: 35 de milioane EUR acordate întreprinderii sociale Ilunión pentru a sprijini persoanele cu handicap

Banca Europeană de Investiții a semnat un împrumut în valoare de 35 de milioane EUR cu Ilunión, o întreprindere socială spaniolă. Ilunión, cel mai mare angajator privat din Spania al persoanelor cu handicap, desfășoară multiple activități economice, inclusiv gestionarea infrastructurilor, servicii de asistență medicală, activități legate de turism și activități recreative. Împrumutul, susținut de Fondul european pentru investiții strategice, va sprijini planul de investiții al întreprinderii până în 2021, ceea ce include dezvoltarea unei serii de dispozitive pentru îmbunătățirea vieții persoanelor cu handicap, precum și măsuri de eficiență energetică pentru lanțul de spălătorii industriale al grupului și crearea de noi locuri de muncă pentru persoanele cu handicap.

Italia: 29 de milioane EUR pentru finanțarea unui nou spital în Treviso

Banca Europeană de Investiții contribuie la finanțarea proiectării, a construcției și a exploatării unui nou spital în Treviso, un nod urban și industrial de mici dimensiuni situat în nord-estul Italiei. Fiind principalul spital din regiune care oferă servicii specializate, acesta deservește aproximativ 1 milion de persoane. Proiectul Treviso este un bun exemplu al modului în care Fondul european pentru investiții strategice încurajează investițiile cu impact social în soluții inovatoare pentru cercetare, sănătate, ocuparea forței de muncă și servicii sociale în beneficiul comunității locale.

Bulgaria: 100 de milioane EUR pentru o întreprindere din sectorul sănătății animalelor

Biovet este o întreprindere din domeniul sănătății animalelor care își desfășoară activitatea la nivel mondial și are sediul la Sofia, în Bulgaria. Banca Europeană de Investiții acordă un împrumut de 100 de milioane EUR pentru a finanța impulsionarea nivelurilor de producție și a capacității de cercetare și dezvoltare aferente acestei întreprinderi. Proiectul prevede construirea a două noi infrastructuri: un centru de fermentare la Peshtera, în sudul Bulgariei, și o nouă instalație la Razgrad, în nord-estul Bulgariei, pentru fabricarea de vaccinuri pentru animale. Proiectul îi va permite, de asemenea, întreprinderii să desfășoare activități de cercetare și dezvoltare în domeniul microbiologiei și al dezvoltării de noi produse, cum ar fi vaccinurile și enzimele.

Grecia: 150 de milioane EUR pentru o rețea în bandă largă

Acordul de împrumut în valoare de 150 de milioane EUR va contribui la finanțarea planurilor Cosmote ce vizează consolidarea și extinderea rețelei sale mobile în bandă largă, ceea ce va permite creșterea semnificativă a performanței rețelei în ceea ce privește viteza, capacitatea și acoperirea. Se vor îmbunătăți astfel performanțele rețelei în zonele rurale și în regiunile izolate din Grecia.

Franța: 15 milioane EUR pentru fabricarea de suprafețe inteligente grație energiei solare

Banca Europeană de Investiții acordă un împrumut de 15 milioane EUR întreprinderii Sunpartner Technologies, o întreprindere franceză inovatoare care utilizează panouri solare pentru a fabrica suprafețe și materiale de construcție ce captează energia solară. Unul dintre principalele sale produse este sticla fotovoltaică aproape transparentă care alimentează ferestre cu intensitate variabilă a luminii. Intensitatea poate fi reglată de la distanță prin intermediul unui telefon inteligent, pentru a reduce nevoia de aer condiționat. Întreprinderea va utiliza împrumutul, susținut de Fondul european pentru investiții strategice, pentru a investi în cercetare, dezvoltare și inovare și pentru a mări producția.

Planul de investiții a contribuit în mod semnificativ la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică. Departamentul economic al Băncii Europene de Investiții și Centrul Comun de Cercetare al Comisiei estimează că Fondul european pentru investiții strategice a sprijinit deja peste 750 000 de locuri de muncă 11 . Se preconizează că această cifră va crește la 1,4 milioane de locuri de muncă până în 2020. În plus, calculele arată că Planul de investiții a antrenat deja o majorare cu 0,6 % a produsului intern brut al UE și se preconizează că acesta va genera o creștere a produsului intern brut al UE cu 1,3 % până în 2020. Pe lângă acest efect pozitiv preconizat, o analiză efectuată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei indică faptul că impactul macroeconomic combinat al punerii în aplicare integrale și în timp util a reformelor în materie de reglementare identificate în domeniul pieței unice digitale, al Strategiei privind piața unică, al uniunii piețelor de capital și al uniunii energetice poate să ducă la crearea a încă 1 milion de locuri de muncă, urmând a fi create până în 2030, precum și la o creștere ulterioară de 1,5 % a produsului intern brut al UE până în 2030 12 . Această analiză se bazează pe eliminarea sau reducerea preconizată a barierelor existente din calea investițiilor grație propunerilor legislative adoptate de Comisie în cadrul acestor patru pachete de măsuri de politică.

Îmbunătățirea calității proiectelor și crearea unei rezerve de proiecte stabile

Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european pentru proiecte de investiții contribuie la concretizarea proiectelor. Platforma, o inițiativă comună a Comisiei și a Grupului Băncii Europene de Investiții, oferă un punct unic de acces la serviciile de consiliere și de asistență tehnică. Aceasta a tratat deja 860 de cereri din partea tuturor statelor membre. Mai mult, platforma a semnat peste 20 de acorduri cu băncile și instituțiile naționale de promovare și cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu scopul de a dezvolta capacitatea acestor instituții de a sprijini rezervele de proiecte de investiții și de a îmbunătăți furnizarea de asistență la nivel local. În acest scop, în decembrie 2017 a fost lansată o cerere de propuneri. Opt bănci și instituții naționale de promovare și-au depus deja candidatura și numeroase alte instituții și-au exprimat interesul în ceea ce privește dezvoltarea capacității lor de consiliere. În plus, platforma Urban Investment Advisory Support (URBIS) 13 , lansată în noiembrie 2017, este o nouă platformă de consiliere consacrată investițiilor urbane chiar în cadrul platformei europene de consiliere. URBIS a fost înființată pentru a oferi sprijin consultativ autorităților urbane în vederea facilitării, a accelerării și a deblocării unor proiecte, programe și platforme de investiții urbane. Până în prezent, cele 36 de cereri alocate URBIS provin de la 17 state membre.

Portalul european pentru proiecte de investiții este portalul online al UE de cooperare, care face legătura între promotori și investitori din întreaga lume. Acesta a publicat deja aproape 450 de proiecte de investiții provenind din toate statele membre în diferite sectoare. Potrivit unui sondaj realizat în primăvara anului 2018 în rândul promotorilor de proiecte ce figurează pe portal, 80 % din proiecte au fost contactate de investitori. Portalul a semnat, de asemenea, numeroase acorduri de cooperare cu portaluri similare.

Exemple din cadrul Platformei europene de consiliere în materie de investiții

Printre misiunile 14 atribuite Platformei europene de consiliere în materie de investiții se numără sprijinul oferit Centrului de studii clinice din Rijeka (Croația) pentru a construi un complex spitalicesc modern și integrat. De asemenea, platforma furnizează consiliere pentru revitalizarea zonei metropolitane Rotterdam-Haga (Țările de Jos). Alături de Roadmap Next Economy, aceasta contribuie la elaborarea unei strategii de investiții pentru a obține finanțare în vederea punerii în aplicare a foii de parcurs și pentru a evalua potențialul de creare a unei platforme de investiții. Portul din Leixões (Portugalia) a solicitat finanțare pentru a îmbunătăți accesibilitatea portului în cadrul unui plan de investiții mai amplu menit să contribuie la dezvoltarea coridorului rețelei centrale „Atlantic” din cadrul rețelei transeuropene de transport. Platforma a sprijinit autoritățile portuare în evaluarea maturității proiectului și a metodologiei lor de analiză cost-beneficiu pentru a îndeplini cerințele prevăzute în cadrul cererii de propuneri mixte a Mecanismului pentru interconectarea Europei 15 .

Programul InvestEU: trecerea la un nivel superior a sprijinului pentru investiții

Întemeindu-se pe succesul Planului de investiții pentru Europa, Comisia a propus programul InvestEU, ca parte a cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027. Noul program va fi alcătuit din Fondul InvestEU, succesorul Fondului european pentru investiții strategice, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU. InvestEU va reuni 13 instrumente financiare existente, care sunt gestionate la nivel central de către Comisie, ceea ce va îmbunătăți accesibilitatea sprijinului UE și va genera economii de scară. Fondul InvestEU va mobiliza investiții prin intermediul unei garanții furnizate de bugetul Uniunii, ceea ce le va permite instituțiilor financiare partenere ale Comisiei să își asume mai multe riscuri. Se preconizează că Fondul InvestEU va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 650 de miliarde EUR în sectoare ce corespund priorităților de politică internă ale Uniunii și sunt axate pe obținerea de rezultate socioeconomice și de mediu, inclusiv în materie de atenuare a schimbărilor climatice. Portalul InvestEU va continua să sprijine investitorii să găsească oportunități de investiții în sectorul sau în locul care îi interesează. Acesta le va permite partenerilor însărcinați cu implementarea ai InvestEU să asigure o corelare mai bună între proiecte și o posibilă finanțare. Platforma de consiliere InvestEU va integra cele 13 servicii de consultanță care există în momentul de față în UE într-un ghișeu unic destinat asistenței pentru dezvoltarea de proiecte. Platforma va oferi sprijin și asistență tehnică pentru pregătirea, elaborarea, structurarea și implementarea proiectelor, inclusiv în materie de consolidare a capacităților.

3. Eliminarea barierelor din calea investițiilor

Al treilea pilon al Planului de investiții pentru Europa vizează îmbunătățirea mediului de investiții prin identificarea și eliminarea barierelor din calea investițiilor la toate nivelurile instituționale și administrative, inclusiv în ceea ce privește birocrația și blocajele de reglementare. Comisia a abordat barierele administrative și de reglementare la nivel național și la nivelul UE și va continua acest demers. Inițiativele luate la nivelul UE și reformele structurale din statele membre sunt complementare și, prin urmare, statele membre au abordat, de asemenea, obstacolele din calea investițiilor la nivel național.

3.1 Inițiative la nivelul UE 

Aprofundarea pieței unice în toate dimensiunile sale

Comisia a prezentat astăzi un prim răspuns la solicitarea Consiliului European din martie 2018 de a evalua situația actuală și obstacolele restante din calea unei piețe unice pe deplin funcționale, precum și de a identifica oportunități în această privință 16 .

De-a lungul anilor, Comisia a luat măsuri pentru a elimina barierele de reglementare care împiedică schimburile comerciale și investițiile transfrontaliere în cadrul pieței unice. Piața unică, una dintre cele mai importante realizări și atuuri ale Europei, a contribuit la crearea de noi oportunități și economii de scară pentru întreprinderile europene și le-a permis cetățenilor să locuiască, să studieze și să lucreze acolo unde doresc. În octombrie 2015, Comisia a adoptat Strategia privind piața unică, ce pune un accent deosebit pe promovarea investițiilor prin eliminarea barierelor rămase și prin asigurarea unei previzibilități sporite în materie de reglementare. Venind în completarea Strategiei privind piața unică, pachetul de măsuri din 2017 privind achizițiile cuprinde diferite măsuri vizând consolidarea cadrului Uniunii Europene în materie de achiziții publice și încurajarea unei puneri în aplicare mai strategice a normelor existente. Achizițiile publice echitabile, previzibile și transparente joacă un rol-cheie pentru stimularea investițiilor 17 .

Strategia privind piața unică digitală 18 , lansată în 2015, vizează eliminarea obstacolelor care împiedică funcționarea optimă a economiei digitale și deschiderea de noi oportunități pentru inovare, creștere economică și locuri de muncă. De la lansarea sa, s-au înregistrat progrese semnificative 19 . O serie de noi inițiative, cum ar fi un cadru coerent al UE pentru comerțul electronic și un regim simplificat de TVA la nivel transfrontalier, au pus la dispoziția întreprinderilor europene instrumente importante pentru a le îmbunătăți competitivitatea. Codul european al comunicațiilor electronice încurajează și mai mult investițiile în rețele în bandă largă (inclusiv 5G), prin reducerea barierelor care împiedică operatorii să investească în comun și să își grupeze costurile. De asemenea, UE a instituit cele mai riguroase standarde pentru a asigura o mai bună conexiune și protecție a cetățenilor europeni în era digitală, inclusiv prin eliminarea tarifelor de roaming și prin intermediul Directivei generale privind protecția datelor.

Piețele de capital

Uniunea piețelor de capital 20 are un vast potențial de stimulare a investițiilor în UE prin eliminarea obstacolelor din calea liberei circulații a capitalurilor la nivel transfrontalier în Europa, prin sprijinirea convergenței economice și prin extinderea accesului la surse vitale de finanțare bazate pe piață. Acest lucru contribuie la finanțarea inovării și la crearea de locuri de muncă. Piețele de capital profunde și lichide susțin, de asemenea, rolul monedei euro pe plan internațional, consolidează uniunea economică și monetară și îmbunătățesc reziliența economiei UE, prin protejarea cetățenilor și a întreprinderilor europene din zona euro și din afara acesteia de șocurile economice care afectează regiunea lor. Până acum, Comisia a prezentat o serie de propuneri privind principalele elemente constitutive ale uniunii piețelor de capital, după cum a anunțat în 2015 și în 2017. Colegiuitorii nu au adoptat până acum decât 3 dintre aceste propuneri legislative. Adoptarea propunerilor pendinte este o chestiune urgentă.

Una dintre prioritățile concrete ale uniunii piețelor de capital constă în dezvoltarea piețelor de capital locale. La nivel european, pe lângă măsurile specifice prevăzute de uniunea piețelor de capital, sprijinirea și monitorizarea unor piețe de capital mai profunde și mai lichide sunt asigurate prin intermediul Programului de sprijin pentru reforme structurale și, respectiv, al procesului aferent semestrului european. Piețele de capital locale înregistrează, de asemenea, progrese grație impulsurilor naționale și regionale, care sunt încurajate de Uniunea Europeană. La nivel regional, unele țări au instituit o cooperare transfrontalieră pentru a facilita cotarea la bursă și investițiile în străinătate, pentru a face legătura între infrastructurile pieței și a asigura un grad mai mare de armonizare a normelor regionale. La nivel național, mai multe state membre au adoptat strategii naționale privind piețele de capital și au luat măsuri de sprijinire a accesului la piețele de capital prin intermediul unor fonduri publice și de îmbunătățire, în general, a mediului lor de afaceri 21 .

Infrastructurile de transport și energie

   

Pentru a aborda în mod eficace obstacolele din calea investițiilor în infrastructurile de transport și pentru a sprijini materializarea la timp a rețelei centrale transeuropene de transport până în 2030, Comisia a prezentat, în mai 2018, o Propunere de regulament vizând simplificarea procedurilor de acordare a autorizațiilor și de achiziții publice, pentru a spori eficiența în ceea ce privește elaborarea proiectelor transfrontaliere și pentru a reduce sarcina administrativă a promotorilor de proiecte 22 . Acest demers face parte dintr-un efort mai amplu de consolidare a cadrului de reglementare pentru investițiile în infrastructura de transport 23 .

Finalizarea uniunii energetice și accelerarea tranziției energetice oferă perspective uriașe în materie de investiții. S-au realizat progrese considerabile în ceea ce privește punerea în aplicare a principalelor proiecte transeuropene în domeniul infrastructurii energetice: 30 de proiecte de interes comun vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2018. Se preconizează că se va ajunge la 47 de proiecte până la sfârșitul anului 2020. Multe dintre acestea beneficiază de sprijin în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei. În noiembrie 2017, Comisia a adoptat cea de a 3-a listă de proiecte de interes comun a Uniunii 24 . Pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, adoptat la 30 noiembrie 2016, prevede o reformă cuprinzătoare a sistemului energetic al Europei, de la producător până la utilizatorul final, acoperind structura pieței energiei electrice, energia din surse regenerabile, eficiența energetică, securitatea aprovizionării cu energie electrică și normele de guvernanță pentru uniunea energetică a UE 25 . Acesta promovează inițiativele lansate de industrie pentru a stimula competitivitatea și a atenua impactul societal al tranziției către energiile curate și asociază diverși actori, cum ar fi autoritățile locale și municipale, întreprinderile, partenerii sociali și investitorii. Pachetul prevede, de asemenea, măsuri menite să accelereze inovarea în domeniul energiei curate și să reabiliteze clădirile din Europa, precum și măsuri vizând încurajarea investițiilor publice și private. Prima propunere legislativă a intrat în vigoare în iulie 2018, în timp ce în privința a trei propuneri s-a ajuns deja la un acord politic. Celelalte patru propuneri sunt pe masa de discuții a colegiuitorilor în vederea obținerii unui acord rapid și a adoptării acestora. Grație acestui cadru de reglementare ambițios, stabil și previzibil, UE este în măsură să valorifice tranziția energetică. Poziția de lider a UE în domeniul finanțelor sustenabile, care vizează reorientarea fluxurilor de capital privat către investiții mai sustenabile și ajută investitorii să facă față riscurilor de mediu, inclusiv riscurilor legate de schimbările climatice, consolidează și mai mult acțiunile respective.

Oameni, educație și competențe

Este necesar să se investească în oameni, în competențele și în cunoștințele lor pentru a stimula competitivitatea Europei și a atrage investiții. Această abordare a investițiilor sociale se reflectă în Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Comisie și Consiliu în noiembrie 2017 26 . În plus, în 2016, Comisia a adoptat Agenda cuprinzătoare pentru competențe în Europa 27 . Cele 10 acțiuni-cheie ale agendei promovează actualizarea competențelor și învățarea pe tot parcursul vieții și asigură faptul că europenii au competențele cerute de piețele noastre ale muncii 28 . În plus, ca răspuns la solicitările șefilor de stat sau de guvern 29 , Comisia instituie Spațiul european al educației 30 . În cele din urmă, având în vedere îmbătrânirea societăților și diminuarea forței de muncă, este primordial să se realizeze alte investiții în infrastructura socială, inclusiv în domeniul sănătății și al îngrijirii pe termen lung.

Fondurile structurale și de investiții europene

În plus, condiționalitățile ex ante, introduse pentru a spori eficacitatea fondurilor structurale și de investiții europene în perioada de punere în aplicare 2014-2020, au dus la înlăturarea obstacolelor din calea investițiilor în statele membre și în regiunile în cauză în diferite sectoare [prin intermediul unor condiții orizontale, de exemplu în domeniul achizițiilor publice, al normelor privind ajutoarele de stat și al inițiativei în favoarea întreprinderilor mici („Small Business Act”] și în interiorul sectoarelor care beneficiază de sprijin din partea acestor fonduri (cum ar fi sectorul transporturilor, sectorul digital, cel energetic, cel al economiei albastre, cel al deșeurilor și cel al apei). Aceste măsuri au declanșat reforme de politică în statele membre și au dus la adoptarea unor noi cadre strategice și de politică pentru sprijinul public și pentru investițiile în sectorul privat, contribuind, totodată, la îmbunătățirea capacității administrative a administrațiilor publice. În următoarea perioadă de programare, condiționalitățile ex ante vor fi înlocuite de „condiții favorizante”, care ar urma să asigure condițiile prealabile necesare pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor UE.

Pentru următorul cadru financiar multianual, Comisia a propus o reducere semnificativă a sarcinii administrative pentru persoanele care solicită utilizarea fondurilor structurale. Comisia a propus reducerea birocrației și proceduri de control mai puțin stricte pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijin din partea UE. Mai mult, Comisia a propus un set unic de norme pentru șapte fonduri ale UE care sunt puse în aplicare împreună cu statele membre, inclusiv fondurile aferente politicii de coeziune 31 . Evoluția politicii agricole comune de la o abordare bazată pe conformitate la o abordare bazată pe performanță ar trebui să reducă, de asemenea, birocrația. O altă reducere importantă a sarcinilor administrative în următoarea perioadă bugetară decurge din propunerea referitoare la programul InvestEU, care simplifică și reunește o serie de fonduri existente.

Ajutoare de stat

Ca urmare a adoptării Planului de investiții, Comisia a simplificat normele privind ajutoarele de stat. Comisia a furnizat orientări detaliate pentru a ajuta investitorii să identifice situațiile în care măsurile de sprijin public, inclusiv investițiile în infrastructură, nu intră sub incidența normelor UE privind ajutoarele de stat 32 . Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare a fost extins pentru a permite adoptarea unor măsuri de sprijin public pentru porturi, aeroporturi și infrastructura culturală 33 . În prezent, până la 97 % din totalitatea măsurilor de ajutor de stat sunt, în condiții clare, acordate fără aprobarea prealabilă a UE ca ajutoare de stat. Mai recent, în iunie 2018, Comisia a adoptat o propunere de modificare țintită a Regulamentului de abilitare, pentru a însoți următorul cadru financiar multianual. Efectul combinat al acestor măsuri a condus la creșterea substanțială a securității juridice și la simplificarea procedurilor, permițând astfel stimularea investițiilor, în special în infrastructură.

3.2 Eliminarea barierelor la nivel național și regional

Reformele structurale naționale abordează adesea deficiențele identificate în mediul de afaceri și blocajele care afectează eficiența întreprinderilor și împiedică investițiile. Semestrul european ajută statele membre să își coordoneze în mod mai eficace politicile bugetare, macroeconomice și structurale, prin alinierea acestora la normele și obiectivele convenite la nivelul UE. Semestrul european oferă, de asemenea, oportunități pentru un dialog multilateral privind politicile fiscal-bugetare, economice și sociale, precum și programele naționale de reformă, inclusiv privind abordarea provocărilor în materie de investiții. Rapoartele de țară publicate de Comisia Europeană fac un bilanț al reformelor prioritare care au fost propuse și puse în aplicare în acest context. Conform celor mai recente rapoarte, publicate în martie 2018, se înregistrează, în prezent, progrese în ceea ce privește abordarea provocărilor în materie de investiții într-o serie de domenii (a se vedea anexa 2). Analiza anuală a creșterii pentru 2015 34 a prezentat, pentru prima oară, abordarea integrată a Comisiei în ceea ce privește politica economică, concentrându-se pe stimularea investițiilor în paralel cu promovarea reformelor structurale și asigurarea responsabilității fiscale. Până în momentul de față, aceasta rămâne abordarea predominantă din cadrul semestrului european.

În unele state membre, este necesar un impuls mai puternic pentru punerea în aplicare a reformelor structurale restante. Aproximativ două treimi din toate recomandările au indicat că s-au înregistrat cel puțin „unele progrese” la nivelul punerii în aplicare. Cu toate acestea, este necesar să se dea dovadă și de vigilență pentru a se asigura că reformele nu sunt retrase. În plus, rezultatele obținute cu punerea în aplicare a reformelor nu sunt uniforme în toate statele membre.

Comisia a oferit statelor membre o imagine de ansamblu a principalelor provocări în contextul investițiilor la nivel național și al reformelor corespunzătoare 35 . Potențialele provocări în ceea ce privește investițiile au fost clasificate în cinci mari categorii: (i) administrația publică/mediul de afaceri; (ii) piața muncii/educația, (iii) sectorul financiar/impozitarea; (iv) cercetarea, dezvoltarea și inovarea și (v) reglementarea sectorială. În consecință, Comisia a încurajat o serie de discuții în cadrul Consiliului cu privire la obstacolele din calea investițiilor în domenii de politică specifice. Aceste discuții s-au axat, printre altele, pe eforturile ce vizau facilitarea desfășurării de către întreprinderi a activităților lor, pe investițiile în active necorporale, pe cadrele de insolvență, pe parteneriatele public-privat și pe investițiile în industriile de rețea (a se vedea anexa 1). 

Principalele elemente de politică: reformele realizate de Finlanda în sectorul comerțului cu amănuntul

Timp de mulți ani, sectorul comerțului cu amănuntul din Finlanda a fost caracterizat de norme excesiv de prescriptive care reglementau instituirea și funcționarea punctelor de vânzare cu amănuntul. Aceasta a condus la o absență a concurenței și la obstacole importante la intrarea pe piață. Consumatorii finlandezi s-au confruntat cu prețuri mai mari și cu o ofertă mai redusă față de consumatorii din alte state membre. În urma unor recomandări repetate formulate în contextul semestrului european ce vizau diminuarea restricțiilor și deschiderea spre concurență a sectorului comerțului cu amănuntul, Finlanda a liberalizat programul de lucru și și-a reformat normele de planificare municipale și regionale. Se preconizează că facilitarea intrării pe piața cu amănuntul va avea efecte pozitive asupra investițiilor în tehnologia informației și comunicațiilor, va spori ocuparea forței de muncă și va reduce costurile aferente magazinelor mari, ceea ce ar trebui să aducă beneficii cetățenilor 36 .

În ultimii ani, statele membre au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește asigurarea unor condiții favorabile investițiilor. S-au înregistrat îmbunătățiri majore pentru aproape toți indicatorii de măsurare a mediului administrativ. Majoritatea statelor membre s-au concentrat pe îmbunătățirea condițiilor pentru demararea unei afaceri și pentru desfășurarea unor activități economice transfrontaliere. Printre exemplele de bune practici se numără înregistrarea online a noilor întreprinderi, înființarea unor ghișee unice pentru înregistrarea întreprinderilor sau pentru soluționarea problemelor comune, precum și eliminarea sau reducerea taxelor parafiscale și a altor taxe comerciale. Statele membre s-au implicat în procesul de reforme în domeniul justiției și au reușit să îmbunătățească și mai mult eficacitatea sistemului lor de justiție. Au fost luate, de asemenea, măsuri pentru reformarea piețelor muncii și produselor, pentru sprijinirea cercetării, a dezvoltării și a inovării în sectorul privat și pentru îmbunătățirea accesului la finanțare, de exemplu prin reducerea stocului de credite neperformante.

Îmbunătățirea nivelurilor de competențe și corelarea acestora cu nevoile pieței forței de muncă sunt esențiale pentru creșterea productivității și a adaptabilității forței de muncă, exercitând astfel o influență pozitivă asupra investițiilor. Sistemele de educație și de formare performante și favorabile incluziunii pot contribui la prevenirea sau la reducerea riscurilor legate de lipsa de personal calificat și de neconcordanța de competențe, fenomene costisitoare pentru societate, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social, date fiind ratarea unor posibilități de creștere și reducerea oportunităților de angajare pentru anumite grupuri de populație. Prin prisma acestor elemente, începând din 2015, statele membre au pus, într-adevăr, un accent sporit pe politicile care vizează promovarea competențelor.

Principalele elemente ale politicii: accesul la finanțare în Slovenia

Accesul la finanțare în Slovenia s-a îmbunătățit datorită măsurilor care vizează sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii în vederea accesării unor tipuri alternative de finanțare, atât sub formă de capitaluri proprii, cât și sub formă de împrumuturi. Aceste măsuri includ o nouă inițiativă transfrontalieră de finanțare prin capital propriu, primul program sloven de investiții pentru creșterea capitalului și instrumentele financiare cofinanțate din fondurile structurale și de investiții europene, în valoare de 253 de milioane EUR. Accesul la finanțare s-a îmbunătățit, de asemenea, datorită unei reduceri considerabile a ratei creditelor neperformante, de la 22,8 % la sfârșitul anului 2014 la 11,4 % în al doilea trimestru al anului 2017.

În pofida progreselor importante realizate în ceea ce privește îmbunătățirea mediului de investiții, există încă provocări majore în această privință, iar finalizarea punerii în aplicare a reformelor în curs este o prioritate. Statele membre ar trebui să își intensifice eforturile pentru a pune în aplicare reformele necesare menite să elimine obstacolele din calea investițiilor. În acest context, este esențială instituirea unor sisteme de justiție eficace, inclusiv respectarea deplină a statului de drept. Aceste reforme reprezintă o condiție imperioasă pentru susținerea și creșterea nivelurilor de investiții în statele membre, ținând seama de particularitățile naționale. În acest context și în vederea pregătirii următorului semestru european, Comisia evaluează, de asemenea, în Analiza anuală a creșterii pentru 2019 37 , provocările cu care se confruntă mediile de investiții ale statelor membre.

4. Concluzii și domenii-cheie pentru întreprinderea unor acțiuni prioritare

Ratele de investiții au crescut semnificativ de la lansarea Planului de investiții pentru Europa, chiar dacă rămân sub nivelul de dinaintea crizei. Fondul european pentru investiții strategice s-a dovedit a fi un instrument eficient pentru remedierea decalajelor în materie de investiții din economia UE, prin mobilizarea finanțării în sectoarele-cheie care au de suferit de pe urma disfuncționalităților pieței și a cazurilor de investiții suboptime. Garanția bugetară care stă la baza fondului a contribuit la creșterea considerabilă a numărului de operațiuni mai riscante finanțate de Grupul Băncii Europene de Investiții. Prin propunerea sa privind programul InvestEU, Comisia își propune să aducă sprijinul pentru investiții în UE la nivelul următor. Colegiuitorii sunt invitați să adopte propunerea în mod prioritar, pentru a permite continuarea neîntreruptă a sprijinului pentru investiții în cursul următoarei perioade bugetare. În paralel, sunt necesare progrese rapide în ceea ce privește negocierile pentru noua propunere simplificată a Comisiei privind Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională.

Pe lângă stimularea investițiilor interne, este necesar să se instituie un mediu mai favorabil investițiilor pentru a consolida poziția UE în economia globală ca destinație atrăgătoare pentru investiții. Finalizarea pieței unice, a uniunii piețelor de capital, a pieței unice digitale și a uniunii energetice, concomitent cu asigurarea respectării normelor în materie de concurență în toate sectoarele, ar elimina marea majoritate a barierelor rămase în calea investițiilor la nivel european. Uniunea piețelor de capital este deosebit de importantă în acest context, întrucât cel mai mare centru financiar din Europa este pe punctul de a părăsi piața unică. Pentru a se adapta la această nouă realitate, este necesar ca piețele de capital din UE-27 să continue să evolueze și să beneficieze de o integrare mai profundă; de asemenea, este necesar ca piețele de capital locale să fie consolidate și dezvoltate în continuare. Comisia invită, așadar, colegiuitorii să accelereze adoptarea inițiativelor restante în vederea finalizării pieței unice, a uniunii piețelor de capital și a uniunii energetice și să realizeze progrese cu privire la propunerile referitoare la următorul cadru financiar multianual.

În cadrul semestrului european, Comisia va continua să identifice prioritățile de politică și să monitorizeze progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor, care este încă inegală de la un stat membru la altul și de la un domeniu de politică la altul. Legăturile existente între finanțarea UE și semestrul european vor fi consolidate, asigurând sinergii și complementaritatea între analiza și coordonarea politicilor economice și a cheltuielilor la nivelul UE. În acest scop, semestrul european 2019 va pune un accent mai puternic pe identificarea și clasificarea în funcție de prioritate a nevoilor de investiții la nivel național pentru a orienta deciziile de programare privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune. În plus, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte planuri naționale de înaltă calitate în domeniul energiei și al climei, care să acopere perioada 2021-2030, pentru a asigura un cadru de reglementare stabil și favorabil investițiilor în domeniul energiei și al climei.

Propunerile Comisiei pentru noul cadru financiar multianual pun, de asemenea, un accent sporit pe investiții și pe complementaritățile dintre diferitele fonduri relevante ale UE. Pentru a sprijini punerea în aplicare a reformelor structurale, Comisia Europeană a propus crearea unui program de sprijin pentru reforme 38 , care va oferi stimulente financiare statelor membre în vederea realizării de reforme. Mai mult, o funcție europeană de stabilizare a investițiilor 39 va contribui la menținerea nivelului investițiilor în eventualitatea unor șocuri asimetrice majore. Aceste instrumente vor veni în completarea altor fonduri ale UE, în special a celor care sprijină politica de coeziune, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Orizont Europa și noul fond InvestEU. Comisia a propus, de asemenea, regruparea diverselor surse de finanțare a proiectelor inovatoare într-un singur instrument, și anume Consiliul european pentru inovare, care va contribui la remedierea deficitului de finanțare aferent întreprinderilor europene nou-înființate care doresc să se lanseze în proiecte de inovare cu grad ridicat de risc. Utilizarea eficientă a programelor UE este esențială pentru a răspunde nevoilor importante în materie de investiții, atât în etapa de planificare, cât și în cea de punere în aplicare, asigurând vizibilitatea rezervei de proiecte și coerența criteriilor de eligibilitate. Prin consolidarea practicilor existente în contextul următorului cadru financiar multianual, programele UE vor fi utilizate în mod coerent pentru a valorifica la maximum valoarea adăugată a finanțării UE și pentru a sprijini reformele la nivel național în contextul semestrului european, cu obiectivul final de a concretiza în mod eficient prioritățile de politică ale UE.

(1)

Grupul Băncii Europene de Investiții este alcătuit din Banca Europeană de Investiții și din Fondul european de investiții.

(2)

Regulamentul (UE) 2017/2396 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) 2015/1017 în ceea ce privește prelungirea duratei Fondului european pentru investiții strategice și introducerea unor îmbunătățiri tehnice ale fondului și ale Platformei europene de consiliere în materie de investiții. JO L 345, 27.12.2017, p. 34-52.

(3)

COM(2016) 0581.

(4)

COM(2018) 460.

(5)

COM(2017) 487.

(6)

În plus, se preconizează că VentureEU, megafondul UE cu capital de risc lansat în 2018, va atrage investiții noi în valoare de 6,5 miliarde EUR în întreprinderi nou-înființate (startupuri) și în întreprinderi în curs de extindere (scale-ups) inovatoare din întreaga Europă, suplimentând considerabil cuantumul capitalului de risc disponibil în UE.

(7)

„Activitățile speciale” desemnează, în mod colectiv, acele activități care implică un risc mai mare decât riscul general acceptat de către Banca Europeană de Investiții și sunt definite ca fiind: operațiuni de creditare/garantare cu o pierdere preconizată pe durata de viață de cel puțin 2 %; fonduri pentru infrastructură și alte participări la fonduri, activități cu capital de risc, operațiuni de capital și alte operațiuni cu un profil de risc echivalent. Conform articolului 16 din Statutul Băncii Europene de Investiții, banca trebuie să aibă capacitatea de a aloca o rezervă specială („rezerva pentru activități speciale”) pentru a se proteja împotriva pierderilor neprevăzute în cadrul activităților speciale.

(8)

Regulamentul (UE) 2017/2396 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017, JO L 345, 27.12.2017, p. 34-52. Articolul 5 alineatul (1) din acest regulament descrie în detaliu criteriile referitoare la adiționalitate.

(9)

Toate deciziile Comitetului pentru investiții al Fondului european pentru investiții strategice prin care se aprobă utilizarea garanției UE, inclusiv motivațiile acestor decizii, pot fi consultate la următoarea adresă: http://www.eib.org/en/efsi/governance/efsi-investment-committee/decisions.htm  

(10)

Cele mai recente rezultate sunt disponibile la următoarea adresă: https://ec.europa.eu/commission/priorities/jobs-growth-and-investment/investment-plan-europe-juncker-plan/investment-plan-results_en  

(11)

Banca Europeană de Investiții: „Planul Juncker depășește obiectivul inițial de investiții în valoare de 315 miliarde EUR” (http://www.eib.org/en/infocentre/press/releases/all/2018/2018-192-juncker-plan-exceeds-original-eur-315-billion-investment-target.htm)

(12)

Christensen, M., Conte, A., Di Pietro, F., Lecca, P., Mandras, G., și Salotti, S (2018). The third pillar of the Investment Plan for Europe: an impact assessment using the RHOMOLO model (Al treilea pilon al Planului de investiții pentru Europa: o evaluare a impactului conform modelului RHOMOLO). JRC Working Papers on Territorial Modelling and Analysis No. 02/2018 (Documentele de lucru ale JRC privind modelarea teritorială și analiza nr. 02/2018), Comisia Europeană, Sevilia, 2018, JRC113746.

(13)

  http://eiah.eib.org/about/initiative-urbis.htm  

(14)

Pentru mai multe exemple, a se vedea The Advisory Hub Yielding Results 2017.

(15)

Cererea mixtă în cauză poate fi consultată pe site-ul web al Agenției Executive pentru Inovare și Rețele: https://ec.europa.eu/inea/en/connecting-europe-facility/cef-transport/apply-funding/2017-cef-transport-blending-map-call

(16)

COM(2018) 772.

(17)

COM(2017) 572.

(18)

COM(2015) 0192.

(19)

Din cele 29 de propuneri legislative prezentate de Comisie din mai 2015, Parlamentul European și Consiliul au adoptat 12 propuneri. Cetățenii se bucură deja de beneficiile acestora, de exemplu, printr-o creștere de patru ori a utilizării de date cu ocazia unor călătorii în alte state membre, datorită eliminării tarifelor de roaming.

(20)

Uniunea piețelor de capital cuprinde un set amplu de aproximativ 70 de acțiuni care urmează să fie puse în aplicare până la jumătatea anului 2019, astfel cum se descrie în Planul de acțiune din 2015 (33 de acțiuni) și în evaluarea la jumătatea perioadei efectuată în 2017 (38 de acțiuni). Mai multe informații privind stadiul diferitelor acțiuni sunt disponibile în comunicarea Comisiei intitulată „The Single Market in a changing world: A unique asset in need of renewed political commitment” („Piața unică într-o lume în schimbare: un atu unic care necesită un angajament politic reînnoit”), COM (2018) 772.

(21)

O Foaie de parcurs privind acțiunile vizând eliminarea barierelor naționale din calea fluxurilor de capital, elaborată în comun de Comisie și de statele membre, a fost aprobată de Consiliul ECOFIN la 19 mai 2017, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/170519-roadmap-national-capital-barriers_en.pdf  

Această foaie de parcurs comună a venit în completarea unui raport al Comisiei privind identificarea barierelor naționale din calea fluxurilor de capital care există în domenii ce nu sunt reglementate de legislația UE sau care țin de competența statelor membre. https://ec.europa.eu/info/files/170227-report-capital-barriers_en  

(22)

COM(2018) 277.    

(23)

Planul de acțiune „Making the best use of new financial schemes for European transport infrastructure projects”, raport privind progresele înregistrate, K. Bodewig și C. Secchi, ianuarie 2018. https://ec.europa.eu/transport/sites/transport/files/cbs2_report_final.pdf.

(24)

Regulamentul delegat (UE) 2018/540 al Comisiei din 23 noiembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista proiectelor de interes comun a Uniunii, JO L 090, 6.4.2018, p. 38.

(25)

COM(2016) 0860.

(26)

https://ec.europa.eu/commission/priorities/deeper-and-fairer-economic-and-monetary-union/european-pillar-social-rights_ro

(27)

COM(2016) 0381.

(28)

Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți,

JO C 484, 24.12.2016, p. 1-6.

(29)

Prin Declarația de la Roma din martie 2017, liderii UE s-au angajat să realizeze „o Uniune în care tinerii primesc cea mai bună educație și formare și în care pot studia și găsi locuri de muncă pe întregul continent”. În decembrie 2017, Consiliul European a invitat statele membre, Consiliul și Comisia să facă progrese cu privire la o serie de inițiative-cheie și să examineze posibile măsuri pentru a face față provocărilor în materie de competențe.

(30)

COM(2018) 268.

(31)

COM(2018) 375.

(32)

Comunicarea Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat, JO C 262, 19.7.2016, p. 1. 

(33)

Regulamentul (UE) 2017/1084 al Comisiei din 14 iunie 2017, JO L 156, 20.6.2017, p. 1.

(34)

 COM(2014) 902.

(35)

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2015) 400.

(36)

În momentul de față, Finlanda depășește media UE în ceea ce privește noul indicator al Comisiei privind restricționarea comerțului cu amănuntul; a se vedea anexa la COM(2018) 219.

(37)

COM(2018) 770.

(38)

COM(2018) 391.

(39)

COM(2018) 387.

Top

Bruxelles, 22.11.2018

COM(2018) 771 final

ANEXE

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Planul de investiții pentru Europa: bilanț și pașii următori


ANEXA 1 — DEZBATERI TEMATICE PURTATE ÎN COMITETELE CONSILIULUI PRIVIND OBSTACOLELE DIN CALEA INVESTIȚIILOR

1. Performanțele și blocajele în materie de investiții

Analiză tematică

Dată

Conținut

Cadrele de insolvență din zona euro: Principiile eficienței și analiza comparativă

Aprilie 2016

Cadrele de insolvență au efecte economice, întrucât modelează stimulentele pentru agenții privați. Rolul economic al cadrelor de insolvență este deosebit de relevant în situațiile caracterizate de un volum mare de datorii neachitate. Prezenta notă expune principiile comune pentru cadrele de insolvență.

Dezbatere tematică privind investițiile

Iunie 2016

Această dezbatere s-a concentrat asupra rigidităților în materie de reglementare și a blocajelor din calea investițiilor în țările din zona euro și asupra modului în care aceste provocări sunt abordate în contextul reformelor atât la nivel național, cât și la nivelul UE.

Ușurința cu care pot fi desfășurate activități economice

Ianuarie 2017

Îmbunătățirea „ușurinței cu care pot fi desfășurate activități economice” sau reducerea birocrației se obține, în mare măsură, prin acțiuni care nu implică niciun cost bugetar sau implică un cost bugetar limitat, dar care pot aduce beneficii semnificative.

Reformele piețelor muncii și produselor

Mai 2017

Această discuție se va concentra asupra rolului pe care îl joacă reformele pieței muncii și a produselor în ceea ce privește investițiile și interacțiunile lor.

2. Investiții în infrastructură

Analiză tematică

Dată

Conținut

Investiții publice în infrastructură

Septembrie 2015

Această discuție a analizat tendințele recente în materie de investiții în domeniul infrastructurii și modalitatea de evaluare a eventualelor provocări legate de eficacitatea cheltuielilor publice. În cadrul dezbaterii au fost analizate condițiile-cadru care favorizează investițiile și s-a pus accentul pe utilizarea fondurilor UE.

Parteneriate public-privat

Ianuarie 2016

Discuția a analizat parteneriatele public-privat (PPP) ca modalitate de a implica operatorii privați în proiectarea și construirea de infrastructuri și în furnizarea de servicii publice.

Investiții în industriile de rețea

Mai 2016

Obiectivul prezentului document este să treacă în revistă evoluțiile investițiilor din domeniul transporturilor, al energiei și al comunicațiilor electronice și să discute despre obstacolele din calea investițiilor.

Investițiile din sectorul rezidențial în eficiența energetică și sursele regenerabile de energie

Iunie 2016

Discuția a analizat investițiile în eficiența energetică realizate de către sectorul rezidențial, blocajele care împiedică gospodăriile să investească mai mult și potențialul pe care îl are eficiența energetică în acest sector al economiei.

Investiții în favoarea economiei digitale

Noiembrie 2016

Discuția s-a axat în special pe investițiile menite să permită dezvoltarea economiei digitale.

3. Investiții în active necorporale

Analiză tematică

Dată

Conținut

Investiții în active necorporale

Octombrie 2016

Această discuție oferă informații contextuale privind activele necorporale din Europa, abordând, astfel, conceptul de active necorporale, tendințele recente în materie de investiții în acest domeniu și impactul acestora asupra productivității și a creșterii PIB-ului.

Deblocarea investițiilor în active necorporale

Ianuarie 2017

O altă discuție s-a axat pe factorii determinanți și pe obstacolele din calea investițiilor în activele necorporale, aplecându-se și asupra întrebării dacă sunt necesare măsuri de politică specifice pentru a elimina obstacolele din calea investițiilor în activele necorporale.

ANEXA 2 — PROGRESELE ÎNREGISTRATE DE STATELE MEMBRE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ABORDAREA PROVOCĂRILOR ÎN MATERIE DE INVESTIȚII

Top