EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52017PC0481
Proposal for a REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL amending Regulation (EU, Euratom) No. 1141/2014 of the European Parliament and the Council of 22 October 2014 on the statute and funding of European political parties and European political foundations
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene
COM/2017/0481 final - 2017/0219 (COD)
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 13.9.2017
COM(2017) 481 final
2017/0219(COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Democrația este una dintre valorile fundamentale care stau la baza Uniunii Europene. Pentru a asigura funcționarea democrației reprezentative la nivel european, se stabilește în tratate că cetățenii Uniunii Europene sunt reprezentați direct în Parlamentul European.
Libertatea de asociere și libertatea de exprimare sunt drepturi fundamentale pentru orice cetățean al Uniunii.
Partidele politice îndeplinesc un rol esențial într-o democrație reprezentativă, prin crearea unei legături directe între cetățeni și sistemul politic, care consolidează legitimitatea sistemului. Acest lucru este valabil și la nivel european: conform articolului 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană „partidele politice la nivel european contribuie la formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor Uniunii.” Același principiu este consacrat și la articolul 12 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Comisia urmărește de mult timp să promoveze dezbaterile politice pe teme europene în întreaga Europă prin intermediul unor partide politice europene dinamice.
În perioada premergătoare alegerilor europene din 2014, Comisia a emis o recomandare 1 prin care face apel la partidele politice europene și naționale, sprijinite de instituții și de statele membre, să ia o serie de măsuri pentru a consolida rolul partidelor politice europene prin contribuția lor la formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor Uniunii. Una dintre aceste măsuri a fost desemnarea unui „Spitzenkandidat” (cap de listă).
Partidele politice europene au dat curs solicitării Comisiei, alegerile pentru Parlamentul European din 2014 fiind astfel fundamental diferite de cele anterioare. Pentru prima dată, s-a stabilit o legătură clară între rezultatele alegerilor și alegerea actualului președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Introducerea „Spitzenkandidaten” sau a candidaților la funcția de președinte al Comisiei Europene, fiecare cu programul său politic, le-a permis alegătorilor să opteze în cunoștință de cauză pentru una dintre platformele politice pentru Europa, în loc să se bazeze exclusiv pe considerente politice naționale, ceea ce a conferit o dimensiune europeană acestor alegeri.
Regulamentul nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene 2 a fost introdus cu scopul de a spori vizibilitatea, recunoașterea, eficacitatea, transparența și responsabilitatea partidelor politice europene și a fundațiilor politice afiliate acestora.
Partidelor politice și fundațiilor politice care îndeplinesc o serie de condiții li s-a oferit posibilitatea să devină persoane juridice europene, prin înscrierea într-un registru la nivel european, ceea ce le facilitează accesul la sprijin financiar european. Printre aceste condiții se numără obligația ca acestea să fie reprezentate într-un număr suficient de mare de state membre ale UE și să respecte, atât în programul lor, cât și în activitățile pe care le desfășoară, valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană, și anume respectarea demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.
A fost înființată Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene („Autoritatea”), care înregistrează, controlează și, dacă este cazul, impune sancțiuni asupra partidelor politice europene și fundațiilor politice europene. Printre sarcinile acesteia se numără examinarea cazurilor în care există suspiciunea că aceste entități nu au respectat valorile europene fundamentale. În cazul în care apar bănuieli că un partid sau o fundație nu ar respecta în practică această cerință, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia poate depune la Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene o cerere prin care să îi solicite să verifice situația. Înainte de a lua o decizie cu privire la anularea înregistrării unui partid sau a unei fundații, Autoritatea trebuie să consulte un comitet de personalități independente.
Cu toate acestea, raportul Comisiei privind alegerile europene din 2014 3 a arătat că au mai rămas lucruri de făcut în ceea ce privește sporirea participării cetățenilor și a caracterului incluziv al alegerilor, consolidarea dimensiunii europene a dezbaterii politice, inversarea tendinței participării scăzute la vot, consolidarea sporită a legitimității democratice a procesului decizional al UE, evidențierea afilierilor dintre partidele naționale și cele europene, precum și promovarea responsabilității politice.
În plus, în ciuda progreselor înregistrate ca urmare a Regulamentului nr. 1141/2014, normele în vigoare prezintă încă lacune care trebuie abordate.
Atât Parlamentul European, cât și mai multe partide politice europene au solicitat îmbunătățirea și adaptarea acestor norme. Serviciile Parlamentului European responsabile cu gestionarea regulamentului au examinat mai multe cazuri de utilizare necorespunzătoare a fondurilor.
În martie 2017, Parlamentul a organizat o dezbatere în plen și a adresat Comisiei o întrebare cu solicitare de răspuns oral, solicitând informații atât în ceea ce privește calendarul eventualelor modificări, cât și anumite modificări specifice care se referă la nivelul de cofinanțare, posibilitatea deputaților în Parlamentul European de a fi afiliați la mai multe partide, numărul de membri necesar pentru a obține finanțare, finanțarea campaniilor pentru referendumuri, introducerea unui criteriu de capacitate financiară și autorizarea constituirii de rezerve financiare.
În cadrul acestei dezbateri, Comisia și-a exprimat dorința de a colabora atât cu Parlamentul, cât și cu Consiliul, pentru a monitoriza primele etape ale punerii în aplicare a noilor norme. La 15 iunie 2017, Parlamentul a adoptat o rezoluție 4 prin care invită Comisia să propună cât mai curând posibil o revizuire a actualului cadru juridic pentru a remedia deficiențele acestuia, în special în ceea ce privește nivelul de cofinanțare solicitat și posibilitatea ca deputații din Parlamentul European să fie afiliați la mai multe partide.
Parlamentul European și partidele sale politice au scris Comisiei pentru a-și reitera solicitarea de modificare, furnizând Comisiei un raport cuprinzător în acest sens.
Prin urmare, ținând cont de cele de mai sus și pe baza contribuțiilor extinse obținute de la diverse părți interesate (a se vedea secțiunea 3), Comisia a decis să propună un număr limitat de modificări specifice ale regulamentului menționat. Scopul acestora este să elimine lacunele, să îmbunătățească transparența și să asigure alocarea și cheltuirea corespunzătoare a resurselor limitate din bugetul UE, consolidând astfel cu adevărat reprezentarea electorală a cetățenilor europeni de către partidele politice europene. Prin aceste modificări se va asigura faptul că normele existente nu sunt eludate și că dispozițiile regulamentului nu sunt utilizate în mod abuziv.
Modificările specifice ar urma să intre în vigoare înainte de alegerile europene din 2019. Acestea vor contribui la abordarea provocărilor identificate de Comisie în legătură cu alegerile europene din 2014, în special în ceea ce privește afilierile dintre partidele naționale și cele europene și la o mai mare responsabilizare politică.
•Aspecte specifice abordate
În primul rând, în ceea ce privește sprijinul acordat pentru înregistrarea unui partid politic european, normele actuale predispun la abuzuri deoarece permit atingerea nivelului de reprezentare necesar (și anume reprezentarea în șapte state membre) fie (i) prin sprijinul partidelor membre reprezentate în parlamentele regionale, într-un parlament național sau în Parlamentul European, fie (ii) prin sprijinul membrilor acestor parlamente, fie (iii) printr-o combinație a celor două.
În primii ani după introducerea finanțării pentru partidele politice europene, cei mai mulți beneficiari erau alianțe de partide naționale care aparțineau aceleiași familii politice. Cu toate acestea, mai multe partide politice europene create în ultimii ani sunt formate în mare parte din politicieni care acționează în mod individual și/sau sunt puternic dominate de unul sau două partide politice naționale. Există mai multe cazuri în care diferiți membri ai unui singur partid național sprijină mai multe partide politice europene; în câteva cazuri extreme, un membru a sprijinit mai multe partide.
Autoritatea s-a confruntat, de asemenea, cu probleme practice legate de afilierea la mai multe partide. Este adesea neclar cum ar trebui procedat pentru evitarea dublei contabilizări în ceea privește reprezentarea, pentru gestionarea afilierilor precedente și pentru crearea unei legături între criteriile de reprezentare și de finanțare - inclusiv atunci când un deputat în Parlamentul European este luat în calcul ca sprijinind partide politice europene diferite, pe de o parte, în scopuri de reprezentare și, pe de altă parte, în scopuri de finanțare.
Al doilea motiv de îngrijorare este legat de proporționalitatea finanțării oferite de UE în raport cu reprezentarea în Parlamentul European. În prezent, partidele politice europene pot solicita finanțare dacă sunt reprezentate în Parlamentul European de cel puțin un deputat. Mai multe partide politice europene, precum și administrația Parlamentului European au solicitat ridicarea pragului de reprezentare la trei deputați, pentru a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor publice prin intermediul unor partide formate în jurul unei singure persoane.
Cu toate acestea, impactul real al unei astfel de modificări ar fi minim deoarece, în prezent, chiar și cele mai slab reprezentate partide politice europene care pot beneficia de finanțare au 3 deputați în Parlamentul European 5 (a se vedea graficul). Un aspect și mai important este că o astfel de modificare ar crea probleme juridice grave legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește libertatea de asociere și egalitatea de șanse între toate partidele care prezintă candidați pentru alegeri și ar limita în mod nejustificat caracterul pluralist al politicii europene.
Există și o altă modalitate de abordare a acestei probleme, și anume prin schimbarea cheii de repartizare pentru finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene eligibile. În prezent, 15 % din suma totală disponibilă se distribuie în mod egal tuturor partidelor care ating pragul de un membru în Parlamentul European, iar restul de 85 % se repartizează între diferitele partide proporțional cu numărul de membri aleși în Parlamentul European (aceeași cheie de repartizare se utilizează și pentru fundații). Acest lucru reflectă o imagine destul de dezechilibrată a repartizării electorale în Parlament. Tabelele de mai jos 6 , furnizate de administrația Parlamentului European, prezintă efectele modificării părții fixe a finanțării în comparație cu partea care depinde de nivelul de reprezentare în Parlament. Reducerea părții fixe la 5 % ar putea contribui la restabilirea unui echilibru mai corect, reflectând astfel mai bine și mai echitabil reprezentarea electorală în Parlament.
În al treilea rând, pe lângă problemele legate de abuzuri și de proporționalitate, partidele politice europene și, într-o mai mare măsură, fundațiile politice europene se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește respectarea pragului de cofinanțare, care în prezent este de 15 %. Serviciile Parlamentului European s-au confruntat, de asemenea, cu anumite practici dubioase în acest sens, unele partide încercând să respecte scrisoarea conținând cerința de cofinanțare prin fluxuri financiare circulare. În ceea ce privește capacitatea financiară, în exercițiul financiar 2015, auditorul extern al Parlamentul și-a exprimat îngrijorări în 8 rapoarte din 28, ceea ce indică faptul că resursele proprii ale beneficiarilor nu sunt suficiente.
În numeroase cazuri, lipsa de resurse proprii provenind din cotizațiile de membru și din donații poate fi remediată numai prin utilizarea contribuțiilor în natură. În 2015, contribuțiile în natură primite de partide s-au ridicat la 238 009 EUR, iar cele primite de fundații la 283 649 EUR. Evaluarea obiectivă a acestor contribuții pune probleme serioase. În mai multe cazuri, administrația Parlamentului nu a fost în măsură să verifice această evaluare în detaliu și să confirme faptul că respectivele contribuții erau cu adevărat necesare activității vizate și direct legate de aceasta, și nici să determine dacă activitățile subiacente erau numai în interesul partidului european sau dacă ar fi putut fi și în interesul unei organizații partenere.
În al patrulea rând, normele existente nu sunt suficient de clare și de transparente în ceea ce privește măsurile care trebuie luate în cazul în care un partid sau o fundație nu mai respectă criteriile de înregistrare sau dacă se constată că acestea au fost înregistrate pe baza unor informații incorecte.
În al cincilea rând, pe baza experienței acumulate de administrația Parlamentului, este necesar să se extindă domeniul de aplicare al măsurilor care pot fi luate pentru recuperarea fondurilor cheltuite în mod necorespunzător de partide și fundații.
•Coerența cu alte politici ale Uniunii
În Raportul din 2017 privind cetățenia Uniunii 7 , Comisia a recunoscut că funcționarea UE are la bază principiul democrației reprezentative. Acest sistem necesită transparență și o cultură politică accesibilă și responsabilă, sprijinită de un sistem electoral eficace și de un electorat informat și angajat. În acest scop, Comisia s-a angajat: să intensifice dialogurile cu cetățenii și să ia măsuri suplimentare pentru a le explica cetățenilor politicile sale, astfel cum a subliniat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său din 2016 privind starea Uniunii; să desfășoare, înainte de alegerile din 2019, o campanie de sensibilizare și de informare la nivelul întregii UE privind drepturile care decurg din cetățenia UE, inclusiv drepturile electorale; să organizeze în 2018 un eveniment la nivel înalt privind participarea democratică, punând accentul pe încurajarea bunelor practici care să permită creșterea nivelului de participare a tinerilor și a grupurilor vulnerabile și slab reprezentate și să promoveze bunele practici care îi ajută pe cetățeni să voteze și să candideze la alegerile europene, inclusiv practicile care permit cetățenilor să își păstreze dreptul de vot atunci când se mută într-un alt stat membru, facilitează accesul transfrontalier la știrile politice și favorizează prezența la vot și o largă participare democratică în perspectiva alegerilor europene din 2019 8 . Prezenta propunere este conformă cu aceste priorități și vine în completarea lor. Prin urmare, pe lângă chestiunile prezentate în secțiunea anterioară, propunerea include și o serie de modificări, astfel încât legătura dintre partidele la nivelul statelor membre și partidele politice europene la care sunt afiliate să devină mai transparentă.
O serie de inițiative sunt legate în mod indirect de această revizuire, în special Recomandarea Comisiei privind consolidarea desfășurării democratice și eficiente a alegerilor pentru Parlamentul European 9 , precum și reforma Actului electoral european din 1976 și a Deciziei Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului European 10 .
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temei juridic
Propunerea se bazează pe articolul 224 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede că „Parlamentul European și Consiliul, hotărând prin regulamente, în conformitate cu procedura legislativă ordinară, stabilesc statutul partidelor politice la nivel european, menționate la articolul 10 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană, în special regulile legate de finanțarea acestora”, precum și pe articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice 11 .
•Subsidiaritate
Având în vedere că regulamentul în vigoare prevede un sistem la nivelul UE, inclusiv o personalitate juridică europeană specifică pentru partide și fundații și fonduri de la bugetul UE, orice deficiență a acestui sistem poate fi remediată numai prin intermediul legislației UE. Acțiunea individuală a statelor membre nu este, așadar, o opțiune relevantă.
Prin urmare, modificările specifice propuse respectă pe deplin principiul subsidiarității. Nivelul UE este singurul nivel la care se pot stabili normele care reglementează statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene. Comisia a stabilit eventualele măsuri de reformă respectând riguros principiile enunțate în Protocolul nr. 2 la tratate.
•Proporționalitate
Astfel cum se explică în secțiunea 5, măsurile specifice propuse nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului pe termen lung privind dezvoltarea și consolidarea democrației europene și legitimitatea instituțiilor UE, scopul acestora fiind ca partidele politice europene și fundațiile politice europene să devină mai eficiente, iar actorii democrației să fie mai responsabili. Prin urmare, propunerea respectă în special principiul proporționalității.
•Alegerea instrumentului
Numai un regulament poate modifica un regulament existent.
3.CONSULTĂRILE CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI EVALUĂRILE IMPACTULUI
•Consultările cu părțile interesate, obținerea și utilizarea avizului experților
Comisia a pregătit prezenta propunere printr-un dialog strâns și o cooperare susținută cu părțile interesate relevante. Comisia a organizat mai multe reuniuni cu reprezentanți ai partidelor politice la nivel european, grupuri politice din Parlamentul European, deputați în Parlamentul European, serviciile Parlamentului European, Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene, precum și cu experți naționali.
La 12 iulie 2017 a avut loc o audiere în cadrul Comisiei pentru afaceri constituționale a Parlamentului European 12 . Membrii comisiei respective, împreună cu directorul Autorității, directorul Direcției Generale Finanțe a Parlamentului European și un reprezentant al Comisiei au dezbătut modificările posibile la actualul regulament. S-a ajuns la un consens larg cu privire la necesitatea eliminării anumitor lacune ale regulamentului înainte de viitoarele alegeri pentru Parlamentul European. Modificările specifice ar spori transparența și ar contribui la eliminarea lacunelor care permit eludarea obiectivelor actualului regulament sau utilizarea abuzivă a dispozițiilor sale.
Partidele politice europene și fundațiile politice europene, serviciile Parlamentului European și Autoritatea au identificat și alte posibile deficiențe ale actualului regulament, însă acestea au fost considerate mai puțin urgente.
Părțile interesate au furnizat informații pe baza experienței și expertizei lor în ceea ce privește normele actuale care reglementează partidele politice și fundațiile politice atât în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1141/2014, cât și al Regulamentului financiar.
•Evaluarea impactului
Se așteaptă ca propunerea să îmbunătățească eficacitatea cu care Regulamentul nr. 1141/2014 își atinge obiectivele, eliminând anumite lacune existente. Propunerea se bazează pe numeroasele contribuții obținute de la diverse părți interesate, astfel cum se explică mai sus, și pe analiza unui număr limitat de soluții specifice.
Prezenta propunere nu este însoțită de o evaluare a impactului specifică, întrucât nu se preconizează că va avea un impact semnificativ mai larg din punct de vedere economic, social și de mediu.
•Drepturi fundamentale
Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede că „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.”
Articolul 10 alineatele (1) și (2) din TUE prevede că „funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative” și că „cetățenii sunt reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European”. Alineatul (4) de la același articol prevede că: „partidele politice la nivel european contribuie la formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor Uniunii”. Articolele 11 și 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene consacră dreptul la libertatea de exprimare și de asociere. În special, articolul 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că „Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere la toate nivelurile și în special în domeniile politic, sindical și civic, ceea ce implică dreptul oricărei persoane de a înființa împreună cu alte persoane sindicate și de a se afilia la acestea pentru apărarea intereselor sale. Partidele politice la nivelul Uniunii contribuie la exprimarea voinței politice a cetățenilor Uniunii.”.
Modificările care fac obiectul prezentei propuneri urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în aceste dispoziții și sunt, așadar, compatibile cu drepturile fundamentale garantate de articolul 12 din Cartă și pun în aplicare aceste drepturi.
4.IMPLICAȚIILE BUGETARE
Finanțarea acordată de UE partidelor politice europene și fundațiilor politice europene va fi asigurată în continuare din bugetul Parlamentului European. Prezenta propunere nu implică nicio modificare a sumelor alocate și nu are nicio implicație semnificativă asupra bugetului UE.
5.ALTE ELEMENTE
•Modalități de evaluare și raportare
Prezenta propunere reprezintă o reformă limitată și specifică a regulamentului existent, care prevede, la rândul său, o revizuire mai cuprinzătoare. Se propune modificarea calendarului pentru revizuire, astfel încât aceasta să se poată baza pe dovezi suficiente desprinse din aplicarea practică atât a actualului regulament, cât și a modificărilor propuse.
•Explicații detaliate referitoare la dispozițiile specifice ale propunerii
Pentru a consolida adevărata dimensiune europeană a partidelor politice europene și pentru a spori transparența, garantând, în același timp, că fondurile europene sunt cheltuite în mod corect, Comisia propune un set limitat de modificări la Regulamentul (CE) nr. 1141/2014 pentru a se stabili cine poate sprijini înregistrarea unui partid politic, pentru a se asigura că alocarea fondurilor este mai bine proporționată în raport cu reprezentativitatea partidelor politice europene în cadrul Parlamentului European și pentru a se aborda dificultățile cu care se confruntă partidele politice europene și fundațiile politice europene în respectarea pragului de cofinanțare. Aceste modificări vor elimina lacunele normelor existente care predispun la abuzuri.
În ceea ce privește problema „afilierii la mai multe partide”, au fost luate în considerare mai multe opțiuni: (i) să nu li se permită deputaților în Parlamentul European care fac parte din același partid politic național să sprijine partide europene diferite; (ii) să nu li se mai permită membrilor parlamentelor regionale să sprijine înregistrarea și (iii) să se permită numai sprijinul acordat de partidele naționale. Ultima opțiune a fost considerată cea mai eficace deoarece ar atinge aceleași obiective ca și opțiunea (i), dar într-un mod mai obiectiv, mai echitabil și mai ușor de aplicat.
Prin urmare, Comisia propune modificarea articolului 3 alineatul (1) litera (b) pentru a permite numai partidelor, nu și persoanelor fizice, să sprijine crearea unui partid politic european. Ar fi astfel mai dificil pentru entitățile care nu dispun de o reprezentare substanțială în cadrul statelor membre să se constituie în partide politice europene și să beneficieze de finanțare europeană după ce ating pragul de un deputat în Parlamentul European.
Această modificare nu împiedică partidele europene să permită afilierea persoanelor fizice, dar aceste afilieri nu vor mai fi relevante pentru îndeplinirea criteriului de înregistrare. Prin urmare, nu se propune modificarea definiției partidelor sau alianțelor politice.
Pentru a remedia dificultățile cu care se confruntă partidele politice europene și fundațiile politice europene în respectarea actualului prag de cofinanțare de 15 %, acesta ar trebui să fie redus, astfel încât o parte mai mare din fondurile publice rezervate pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene să fie direcționată în mod corespunzător, de exemplu pentru campaniile electorale. S-ar reduce, de asemenea, stimulentele pentru practici discutabile. După ce a analizat mai multe opțiuni, Comisia a decis să propună reducerea cerinței de cofinanțare prevăzute la articolul 17 alineatul (4) la 10 % pentru partidele politice europene și la 5 % pentru fundațiile politice europene.
Gradul de transparență al alegerilor pentru Parlamentul European a fost întotdeauna un element esențial pentru Comisie. Claritatea și transparența pot fi îmbunătățite prin stabilirea unei legături mai clare între partidele politice naționale și cele europene. Acest lucru este deosebit de important în contextul prezentei propuneri, care urmărește să permită numai partidelor să sprijine partidele politice europene. Cetățenilor ar trebui să li se ofere din start informații clare și pertinente, inclusiv în ceea ce privește afilierile, pentru ca aceștia să înțeleagă impactul votului lor la nivelul partidului european. Se propune introducerea unei condiții suplimentare pentru partidele politice europene care beneficiază de finanțare, prin introducerea unui nou alineat (3a) la articolul 18 care să prevadă obligația ca un astfel de partid să raporteze cu privire la publicarea, pe site-urile internet ale partidelor sale membre, a programului său politic și a logoului său, precum și a unor informații privind reprezentarea de gen în rândul candidaților săi la ultimele alegeri pentru Parlamentul European și al membrilor săi care sunt deputați în Parlamentul European.
Se propune îmbunătățirea proporționalității finanțării acordate de UE prin stabilirea unei legături mai clare între această finanțare și reprezentarea în Parlament, prin modificarea cheii de repartizare a finanțării prevăzute la articolul 19 alineatul (1). Se propune reducerea sumei fixe la 5 % și, astfel, creșterea părții din finanțare care se repartizează proporțional cu numărul de membri aleși în Parlamentul European. Din motivele expuse mai sus, s-a respins opțiunea alternativă de a ridica pragul de reprezentare care trebuie atins pentru a putea beneficia de finanțare.
Atunci când un partid politic european sau o fundație politică europeană nu mai respectă unul sau mai multe dintre criteriile de înregistrare, în special criteriul de reprezentare și criteriul de participare la alegerile europene, sau atunci când înregistrarea s-a bazat pe informații incorecte/înșelătoare, Autoritatea ar trebui să fie abilitată să anuleze înregistrarea partidului sau a fundației în cauză. Jurisprudența Curții de Justiție admite posibilitatea de a retrage retroactiv un act administrativ favorabil într-un termen rezonabil și cu respectarea așteptărilor legitime ale beneficiarului măsurii respective care s-a bazat pe legalitatea acesteia. Modificările aduse la articolul 27 clarifică acest lucru, astfel încât Autoritatea să poată asigura respectarea normelor într-un mod mai eficace.
Pentru a proteja interesele financiare și reputația Uniunii, ordonatorul de credite al Parlamentului European trebuie să fie în măsură să recupereze sumele plătite în mod necuvenit de la persoanele care au comis, în folosul propriu sau în folosul altor entități sau persoane fizice, activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Prin urmare, Comisia introduce modificări la articolul 30.
În cele din urmă, pe lângă măsurile tranzitorii, Comisia propune adaptarea clauzei de revizuire din actualul regulament, astfel încât raportul de evaluare să poată fi publicat în prima parte a anului 2022 pentru a cuprinde și evaluarea modificărilor propuse în prezentul regulament.
2017/0219 (COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 224,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 13 ,
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 14 ,
având în vedere avizul Curții de Conturi 15 ,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 stabilește un statut juridic european specific pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene în baza căruia acestea beneficiază de finanțare din bugetul general al Uniunii Europene.
(2)S-a constatat că este necesară o modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 pentru o mai bună îndeplinire a obiectivului de a încuraja și asista partidele politice europene și fundațiile politice europene afiliate acestora în eforturile pe care le depun pentru a crea o legătură puternică între societatea civilă europeană și instituțiile Uniunii, în special Parlamentul European.
(3)Este necesar să se asigure mai bine că partidele politice europene și fundațiile politice europene prezintă o adevărată dimensiune transnațională atunci când dobândesc, prin înregistrare, statutul juridic european specific. Mai mult, pentru a se consolida legătura dintre politicile de la nivel național și cele de la nivelul Uniunii și pentru a se evita situația în care același partid național creează în mod artificial mai multe partide politice europene cu tendințe politice similare sau identice, ar trebui ca membri ai aceluiași partid politic național să nu poată fi luați în considerare pentru alianțe politice diferite în scopul îndeplinirii cerințelor minime de reprezentare necesare pentru ca aceste alianțe să fie înregistrate ca partid european. Prin urmare, de acum înainte numai partidele politice, și nu persoanele fizice ar trebui să fie luate în considerare în scopul îndeplinirii acestor cerințe minime de reprezentare.
(4)Partidele politice europene și fundațiile politice europene ar trebui să poată absorbi o parte mai mare din creditele alocate în bugetul general al Uniunii Europene pentru finanțarea acestora. Prin urmare, ar trebui majorat procentul maxim pe care contribuțiile financiare sau granturile de la bugetul general al Uniunii Europene îl pot reprezenta din costurile rambursabile anuale indicate în bugetul unui partid politic european și din costurile eligibile suportate de o fundație politică europeană.
(5)Din motive de transparență și pentru a consolida controlul și răspunderea democratică a partidelor politice europene și legătura dintre societatea civilă europeană și instituțiile Uniunii, în special Parlamentul European, accesul la finanțare din bugetul general al Uniunii Europene ar trebui să fie condiționat de publicarea, de către partidele membre, a programului și a logoului partidului politic european în cauză, precum și a unor informații privind reprezentarea de gen în rândul candidaților la ultimele alegeri pentru Parlamentul European și în rândul deputaților în Parlamentul European.
(6)Pentru ca alocarea resurselor din bugetul general al Uniunii Europene să fie mai proporțională și să reflecte în mod obiectiv sprijinul electoral efectiv acordat unui partid politic european, finanțarea partidelor politice europene și, prin extensie, a fundațiilor politice afiliate acestora ar trebui să fie corelată mai strâns cu un nivel demonstrabil de sprijin electoral. Prin urmare, normele privind repartizarea fondurilor ar trebui să fie adaptate astfel încât să țină seama într-o mai mare măsură de numărul de membri ai fiecărui partid politic european care sunt aleși în Parlamentul European.
(7)În cazul în care un partid politic european sau o fundație politică europeană nu mai îndeplinește, din cauza unei modificări a circumstanțelor, una sau mai multe dintre condițiile necesare pentru înregistrare, ar trebui să se procedeze la radierea sa din registru.
(8)Din motive de securitate juridică și de transparență, ar trebui să se prevadă în mod explicit că un partid politic european sau o fundație politică europeană poate fi radiat(ă) din registru, într-un termen rezonabil, dacă partidul sau fundația a furnizat informații false sau incomplete, pe baza cărora s-a luat decizia de înregistrare a partidului sau a fundației în cauză.
(9)Ar trebui consolidat nivelul de protecție a intereselor financiare ale UE prin asigurarea recuperării efective, în caz de infracțiune, a finanțării de la bugetul general al Uniunii Europene prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit de la persoanele fizice responsabile pentru infracțiunea în cauză.
(10)Pentru ca implicațiile Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014, astfel cum este modificat de prezentul regulament, să poată fi evaluate pe baza unor dovezi suficiente desprinse din aplicarea practică a acestuia, ar trebui amânată data de revizuire completă a regulamentului.
(11)Noile cerințe privind publicitatea programului și a logoului partidelor politice europene, precum și a informațiilor privind reprezentarea de gen ar trebui să se aplice deja, în cea mai mare măsură posibilă, cererilor de finanțare pentru 2019, anul în care vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European. Ar trebui să se prevadă, așadar, dispoziții tranzitorii.
(12)Prin urmare, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 ar trebui modificat în mod corespunzător,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene se modifică după cum urmează:
(1) La articolul 3 alineatul (1) litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
„partidele sale membre trebuie să fie reprezentate, în cel puțin un sfert din statele membre, de deputați în Parlamentul European sau de membri în parlamentele naționale, în parlamentele regionale ori în adunările regionale; sau
(2) Articolul 17 alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
„4. Contribuțiile financiare sau granturile de la bugetul general al Uniunii Europene nu depășesc 90 % din costurile eligibile anuale indicate în bugetul unui partid politic european și 95 % din costurile eligibile suportate de o fundație politică europeană. Partidele politice europene pot utiliza, în cursul unui exercițiu financiar ulterior datei la care a fost acordată, orice parte neutilizată din contribuția Uniunii alocată pentru acoperirea cheltuielilor rambursabile. Sumele neutilizate după respectivul exercițiu financiar se recuperează în conformitate cu Regulamentul financiar.”
(3) La articolul 18,
se introduce următorul alineat (3a):
„3a. Un partid politic european include în cererea sa elemente care demonstrează că partidele sale membre au publicat în permanență pe site-urile lor internet, în cursul celor 12 luni anterioare momentului în care se depune cererea, programul politic și logoul partidului politic european, precum și informații, pentru fiecare dintre partidele membre ale partidului politic european, privind reprezentarea de gen în rândul candidaților la ultimele alegeri pentru Parlamentul European și în rândul deputaților în Parlamentul European.”
(4) Articolul 19 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„1. Creditele respective puse la dispoziția partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene cărora li s-au atribuit contribuții sau subvenții în conformitate cu articolul 18 se alocă anual, pe baza următoarei chei de repartizare:
— 5 % se repartizează în părți egale între partidele politice europene beneficiare;
— 95 % se repartizează proporțional cu numărul de deputați aleși în Parlamentul European dintre partidele politice europene beneficiare.
Aceeași cheie de repartizare se utilizează pentru a se atribui finanțare fundațiilor politice europene, în baza afilierii lor la un partid politic european.”
(5) Articolul 27 se modifică după cum urmează:
(a) alineatul 1 litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
„(b) atunci când se stabilește, în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 10 alineatele (2)-(5), că partidul sau fundația în cauză nu mai îndeplinește una sau mai multe dintre condițiile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) sau la articolul 3 alineatul (2); sau”
(b) La alineatul (1) se adaugă următorul alineat (ba):
„(ba) atunci când partidul sau fundația în cauză nu îndeplinea una sau mai multe dintre condițiile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) sau la articolul 3 alineatul (2) în momentul înregistrării sale și atunci când partidul sau fundația a prezentat informații false sau incomplete referitoare la aceste condiții care au dus la decizia de înregistrare a partidului sau a fundației; se adoptă o decizie de radiere a partidului sau a fundației într-un termen rezonabil de la momentul în care Autoritatea ar fi putut avea certitudinea că partidul sau fundația în cauză nu îndeplinea condiția sau condițiile în cauză;”
(c) Se introduce următorul alineat (5a):
„5a. În cazul în care impune sancțiuni financiare în situațiile menționate la alineatul (2) litera (a) punctul (v) sau (vi), Autoritatea poate stabili, în scopuri de recuperare în temeiul articolului 30 alineatul (2), că o persoană fizică care este membră a organului administrativ, de conducere sau de supraveghere al partidului politic european sau al fundației politice europene sau care are putere de reprezentare, de decizie sau de control în ceea ce privește partidul politic european sau fundația politică europeană este, de asemenea, responsabilă de infracțiune în următoarele cazuri:
a. în situația menționată la alineatul (2) litera (a) punctul (v) în cazul în care s-a stabilit, în hotărârea menționată la dispoziția respectivă, că persoana fizică a fost, de asemenea, responsabilă de activitățile ilegale în cauză;
b. în situația menționată la alineatul (2) litera (a) punctul (vi) în cazul în care persoana fizică este, de asemenea, responsabilă de comportamentul sau de inexactitățile în cauză.”
(6) La articolul 30 alineatul (2), se adaugă următoarea teză:
„Ordonatorul de credite al Parlamentului European recuperează, de asemenea, sumele plătite în mod necuvenit în baza unei decizii sau a unui acord privind contribuția sau grantul de la persoana fizică în legătură cu care s-a luat o decizie în temeiul articolului 27 alineatul (5a).”.
(7) Articolul 38 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 38
Evaluare
Parlamentul European publică, la cinci ani de la momentul în care prezentul regulament devine aplicabil și după consultarea Autorității, un raport privind aplicarea prezentului regulament și activitățile finanțate. În raport se arată, după caz, eventualele modificări care trebuie aduse statutului și sistemelor de finanțare.
Comisia prezintă, cel târziu la șase luni de la publicarea raportului de către Parlamentul European, un raport privind aplicarea prezentului regulament însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament.”
(8) Se introduce următorul articol 40a:
„Articolul 40a
Dispoziție tranzitorie
Prin derogare de la articolul 18 alineatul (3a) și în ceea ce privește cererile de finanțare pentru exercițiul financiar 2019, ordonatorul de credite al Parlamentului European solicită, înainte de a se pronunța cu privire la o cerere de finanțare, furnizarea de către partidul politic european a unor dovezi care demonstrează că partidele sale membre au publicat în permanență pe siteurile lor internet, pentru o perioadă care începe la o lună după intrarea în vigoare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. XX/2018, programul politic și logoul partidului politic european, precum și informații, pentru fiecare dintre partidele membre ale partidului politic european, privind reprezentarea de gen în rândul candidaților la ultimele alegeri pentru Parlamentul European și în rândul deputaților în Parlamentul European.”
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,
Președintele Președintele
