COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 10.2.2016
COM(2016) 58 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Al doilea raport anual privind punerea în aplicare a Acordului comercial dintre UE și Columbia/Peru
EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52016DC0058
REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT AND THE COUNCIL Second Annual Report on the Implementation of the EU-Colombia/Peru Trade Agreement
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Al doilea raport anual privind punerea în aplicare a Acordului comercial dintre UE și Columbia/Peru
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Al doilea raport anual privind punerea în aplicare a Acordului comercial dintre UE și Columbia/Peru
COM/2016/058 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 10.2.2016
COM(2016) 58 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Al doilea raport anual privind punerea în aplicare a Acordului comercial dintre UE și Columbia/Peru
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Al doilea raport anual privind punerea în aplicare a Acordului comercial dintre UE și Columbia/Peru
1.INTRODUCERE
În perioada 11-19 iunie 2015, a avut loc la Bogotá, Columbia, cea de a doua rundă de reuniuni ale Comitetului pentru comerț și ale celor opt subcomitete. Reuniunile au marcat al doilea an de aplicare provizorie a Acordului comercial între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte 1 (denumit în continuare „acordul”); acordul a intrat în vigoare în martie 2013 în ceea ce privește Peru și în august 2013 în ceea ce privește Columbia 2 .
La 30 iunie 2015, părțile au semnat un protocol de modificare a acordului pentru a ține seama de aderarea Croației la UE. Protocolul este supus procedurilor interne de ratificare ale fiecăreia dintre cele trei părți.
La 12 decembrie 2014, Protocolul de aderare a Ecuadorului la acord a fost semnat de UE și Ecuador. Înainte de a supune protocolul procedurilor interne de aprobare prin ratificare, acesta trebuie aprobat de Comitetul pentru comerț instituit prin acord.
În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 19/2013 3 (denumit în continuare „regulamentul”), Comisia s-a angajat să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport anual privind aplicarea, implementarea și îndeplinirea obligațiilor în temeiul acordului și al regulamentului.
Prezentul document este al doilea astfel de raport. În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulament, acesta este structurat în trei părți:
o evaluare generală a fluxurilor comerciale;
informații privind activitățile diverselor organisme responsabile cu punerea în aplicare a acordului;
informații privind activitățile de monitorizare prevăzute în regulament.
2.EVALUARE GENERALĂ: EVOLUȚIA SCHIMBURILOR COMERCIALE
2.1.Metodologie
Analiza fluxurilor comerciale bilaterale se bazează pe compararea datelor pentru anul calendaristic 2014 cu datele pentru anul calendaristic imediat precedent acordului (2012). În timp ce cifrele prezentate în continuare pot oferi un prim indiciu cu privire la evoluția schimburilor comerciale dintre UE, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, ar trebui să se țină cont de faptul că astfel de concluzii nu pot fi considerate definitive și, de asemenea, modificările observate nu pot fi atribuite doar efectelor acordului.
2.2.Evoluția fluxurilor comerciale cu Peru
Valoarea importurilor în Peru 4 provenind din UE a înregistrat o reducere de 4 % în 2014 (3 716 milioane EUR) în comparație cu anul 2012 (3 891 de milioane EUR). Aceasta este, în linii mari, în concordanță cu reducerea valorii importurilor în Peru provenind din întreaga lume (3 %). Cu toate acestea, reducerea s-a înregistrat, în special, pentru produsele scutite de taxe vamale în temeiul clauzei națiunii celei mai favorizate (MFN) (scădere de 10 %), în timp ce importurile produselor care au fost liberalizate complet în temeiul acordului au crescut cu 19 %, cele parțial liberalizate cu 15 %, iar cele din cadrul contingentelor tarifare preferențiale – deși de la un nivel foarte scăzut – cu 86 %. Este interesant faptul că importurile în Peru de produse provenind din UE care nu beneficiază de tratament preferențial prin acord și care, prin urmare, fac obiectul unei taxe în regimul clauzei MFN au crescut cu 14 %, în timp ce importurile în Peru ale acelorași produse provenind din întreaga lume au crescut cu numai 3 %.
În ceea ce privește categoria produselor, cea mai mare scădere a importurilor în Peru provenind din UE poate fi observată la produsele minerale (25 %) și la metalele comune (25 %), deși, în termeni absoluți, cea mai semnificativă scădere se înregistrează în cazul mașinilor, aparatelor și dispozitivelor mecanice (159 de milioane EUR sau 9 %). Acest lucru este valabil, în special, pentru produsele de la capitolul 84 (reactoare nucleare, cazane, mașini, aparate și dispozitive mecanice; părți ale acestora), pentru care UE reprezintă un sfert din totalul importurilor în Peru și unde s-a constatat o scădere de 11 %. Pe de altă parte, cele mai mari creșteri se pot observa în cazul operelor de artă (184 %), al animalelor și produselor de origine animală (47 %) și al produselor industriei alimentare (46 %). În termeni absoluți, numai produsele chimice și cele alimentare prezintă o creștere deosebită (fiecare cu 43 de milioane EUR). În cel din urmă grup, cea mai mare creștere a avut loc în cazul produselor farmaceutice (31 %).
În ceea ce privește valoarea importurilor în UE 5 provenind din Peru, acestea au înregistrat o reducere de 21 %, de la 6 072 de milioane EUR în 2012 la 4 789 de milioane EUR în 2014. Din nou, se observă o scădere, în primul rând, în ceea ce privește produsele care sunt deja scutite de taxe vamale în temeiul clauzei MFN (scădere de 34 %). Toate celelalte grupe de produse au înregistrat o creștere, în special cele care sunt liberalizate complet în temeiul acordului (cu 22 %), cele care sunt parțial liberalizate (cu 11 %), cele care sunt supuse taxei în regimul clauzei MFN și nu au făcut obiectul liberalizării prin acord (cu 12 %) și cele care fac obiectul contingentelor tarifare preferențiale (cu 102 %).
Având în vedere concentrarea puternică a importurilor provenind din Peru în ceea ce privește categoriile de produse, categoria care a înregistrat cea mai mare scădere a importurilor UE din Peru este cea a produselor minerale (o scădere de 1 062 de milioane EUR sau 38 %), care poate fi atribuită scăderii prețurilor mondiale ale mineralelor, precum și categoria perlelor, pietrelor și metalelor (semi-)prețioase, cu o scădere de 145 de milioane EUR sau 75 %. O creștere substanțială este cea de 47 de milioane EUR sau 24 % în cazul animalelor și al produselor de origine animală, în special pentru produsele din capitolul 03 (pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice). O creștere importantă poate fi observată, de asemenea, pentru capitolul 08 (fructe comestibile, coji de citrice sau de pepeni) cu o creștere de 157 de milioane EUR sau 38 %.
În primii doi ani de punere în aplicare a acordului, 1 133 de societăți noi au exportat din Peru în UE, 38 % din acestea în sectorul agricol. Majoritatea noilor societăți exportatoare sunt IMM-uri (97,4 %), dar noii exportatori de talie mare (restul de 2,6 %, și anume 30 de societăți) reprezintă 68 % din valoarea totală a exporturilor realizate de noi societăți. În aceeași perioadă, exporturile din Peru către UE au vizat 370 de noi linii tarifare (10 cifre) pentru o valoare totală de 60 de milioane USD (0,5 % din totalul exporturilor, din care jumătate reprezintă țiței).
2.3.Evoluția fluxurilor comerciale cu Columbia
Importurile în Columbia 6 provenind din UE au înregistrat o creștere importantă între anii 2012 și 2014, de la 4 870 de milioane EUR la 6 602 de milioane EUR (36 %). Ar trebui remarcat totuși că cea mai mare creștere s-a înregistrat în 2013 (23 %), în timp ce acordul a intrat în vigoare în august 2013, prin urmare, acordul nu poate fi considerat singura cauză a unei asemenea creșteri. Acest lucru este confirmat de faptul că cea mai mare creștere s-a înregistrat în cazul produselor care sunt deja scutite de taxe vamale în temeiul clauzei MFN (creștere cu 1 133 de milioane EUR sau cu 42 %). Cu toate acestea, creșterea importurilor Columbiei provenind din UE de produse care au fost complet liberalizate prin acord a fost substanțială – 306 milioane EUR sau 43 %. Importurile de produse liberalizate parțial prin acord s-au mărit cu 27 %, iar cele care fac obiectul contingentelor tarifare preferențiale, cu 71 % (chiar dacă de la o valoare foarte scăzută – 21 de milioane EUR). Ca urmare a acestor evoluții pozitive, ponderea UE în importurile Columbiei a crescut de la 11 % în 2012 la 14 % în 2014.
Practic, toate categoriile de produse cu un comerț semnificativ au înregistrat o creștere a importurilor în Columbia provenind din UE. Cele mai importante creșteri s-au înregistrat la echipamentele de transport (951 de milioane EUR sau 146 %), produsele chimice (294 de milioane EUR sau 22 %), precum și instrumentele muzicale și cele de măsurare (116 milioane EUR sau 42 %). În ceea ce privește categoriile de produse, cea mai mare creștere a importurilor în Columbia a fost înregistrată pentru capitolul 88 (vehicule aeriene, nave spațiale și părți ale acestora) și capitolul 30 (produse farmaceutice), și anume 980 de milioane EUR (450 %) și 235 de milioane EUR (35 %).
În același timp, importurile UE provenind din Columbia 7 au înregistrat o scădere ușoară de 2 % între 2012 (8 040 de milioane EUR) și 2014 (7 867 de milioane EUR). Aceasta se datorează, în special, scăderii importurilor de produse care sunt scutite de taxe vamale în temeiul clauzei MFN (scădere de 197 de milioane EUR), în timp ce s-a înregistrat o creștere semnificativă în cazul importurilor UE de produse care sunt complet liberalizate în baza acordului (71 de milioane EUR). Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că scăderea respectivă s-a înregistrat în 2013, în timp ce în 2014 (în comparație cu 2013) valoarea importurilor UE provenind din Columbia a crescut cu 533 de milioane EUR sau 7 %. Într-adevăr, dacă se ia în considerare primul an de aplicare a acordului, și anume din august 2013 până în iulie 2014, comparativ cu aceeași perioadă anterioară, valoarea importurilor UE provenind din Columbia a crescut, de fapt, cu 10 %.
În ceea ce privește categoriile de produse, singura scădere notabilă s-a înregistrat în cazul metalelor comune și al articolelor din aceste materiale (265 de milioane EUR sau 78 %). Aproape întreaga scădere din cadrul acestei categorii vizează capitolul 72 (fier și oțel), și anume o scădere de 264 de milioane EUR sau 88 %. În ceea ce privește creșterile, se pot observa schimbări importante în cazul produselor vegetale (creștere de 73 de milioane EUR sau 5 %), precum și în cazul grăsimilor animale sau vegetale (45 de milioane EUR sau 66 %). Cea mai mare creștere se poate înregistra pentru capitolul 09 (cafea, ceai, maté și mirodenii) cu o creștere de 113 milioane EUR sau 28 %.
O altă evoluție importantă constă în faptul că, de la începutul aplicării acordului și până la sfârșitul anului 2014, existau 526 de societăți noi care au reușit să exporte din Columbia în UE, 328 dintre acestea pentru o sumă mai mică de 10 000 USD și doar 8 pentru mai mult de 1 milion USD, indicând probabil faptul că acestea sunt întreprinderi mici. În aceeași perioadă de timp, exporturile din Columbia spre UE au vizat 336 de noi linii tarifare și o varietate de produse principale, precum tonul (4 615 647 USD în perioada observată), utilajele autopropulsate (3 109 501 USD) și lichiorul de anason (1 691 638 USD) 8 .
2.4.Utilizarea contingentelor tarifare
Tabelul 1 ilustrează rata de utilizare a contingentelor tarifare care au fost stabilite de UE pentru Columbia și Peru 9 . Numai contingentele tarifare pentru zahăr din trestie sau din sfeclă și pentru zaharoza chimic pură sunt utilizate efectiv de către Columbia și Peru, precum și, într-o anumită măsură, contingentele tarifare pentru porumbul dulce de către Peru, în timp ce restul de contingente tarifare 10 sunt utilizate într-o mică măsură sau chiar deloc.
Tabelul 1: Rata utilizării contingentelor tarifare de către Columbia și Peru
Utilizarea contingentelor tarifare de către Columbia |
Utilizarea contingentelor tarifare de către Peru |
|||||
2013 |
2014 |
2013 |
2014 |
|||
Zahăr din trestie de zahăr și zaharoza chimic pură |
88,40 % |
85,72 % |
100 % |
100 % |
||
Alte produse zaharoase |
1,37 % |
1,32 % |
0,02 % |
0,01 % |
||
Porumb |
0,7 % |
3 % |
||||
Porumb dulce |
21 % |
76 % |
Sursă: TARIC
În același timp, se poate observa faptul că UE utilizează contingentul tarifar stabilit de către Columbia pentru ciuperci, produse lactate precum laptele și smântâna din lapte sub formă de praf, zer și brânză, precum și preparate pentru alimentația copiilor, porumb dulce și, într-o măsură mai mică, produse zaharoase. În cazul Republicii Peru, doar contingentul tarifar pentru înghețată a fost utilizat în 2014, precum și cel pentru lapte și unt în prima jumătate a anului 2015. Tabelul 2 ilustrează setul complet al utilizării de către UE a contingentelor tarifare stabilite de Columbia și Peru.
Tabelul 2: Rata utilizării contingentelor tarifare de către UE
Utilizarea de către UE a contingentelor tarifare stabilite de Columbia |
Utilizarea de către UE a contingentelor tarifare stabilite de Peru |
|||||
2013 |
2014 |
2013 |
2014 |
|||
Ciuperci |
1,57 % |
4,95 % |
||||
Lapte și smântână din lapte sub formă de praf |
0,00 % |
34,92 % |
||||
Zer |
57,60 % |
49,96 % |
||||
Preparate pentru alimentația copiilor |
40,45 % |
67,50 % |
||||
Porumb dulce |
0,42 % |
54,18 % |
||||
Înghețată |
5,26 % |
13,35 % |
0 % |
90 % |
||
Brânză |
9,07 % |
8,02 % |
||||
Produse zaharoase |
1,82 % |
3,41 % |
||||
Lapte |
4 % |
Sursă: DIAN Columbia și SUNAT Peru
2.5.Comerțul cu servicii și investițiile străine directe (ISD) 11
Datele privind comerțul cu servicii sunt produse cu un decalaj mare de timp. La momentul redactării prezentului raport, sunt disponibile date numai pentru anul 2013 și, prin urmare, poate fi efectuată doar o analiză limitată, luând în considerare faptul că acordul este aplicat din martie 2013 pentru Peru și din august 2013 pentru Columbia.
În 2013, exporturile de servicii ale UE către Peru s-au ridicat la 1 215 miliarde EUR, înregistrând o scădere de 18 % comparativ cu anul anterior. În același timp, valoarea importurilor de servicii din Peru în UE s-a ridicat la 839 de milioane EUR, înregistrând o scădere de 4 % comparativ cu anul 2012. În 2013, stocul de investiții străine directe ale UE în Peru era de 7 678 de miliarde EUR, în timp ce stocul de investiții străine directe ale Republicii Peru în UE s-a ridicat la 218 milioane EUR.
În ceea ce privește Columbia, valoarea exporturilor de servicii ale UE era în 2013 de 2 581 de miliarde EUR, înregistrând o scădere de 10 % în comparație cu anul anterior. În paralel, valoarea importurilor de servicii din Columbia în UE s-a ridicat la 1 475 de miliarde EUR, înregistrând o creștere de 3 % comparativ cu anul 2012. În 2013, stocul de investiții străine directe ale UE în Columbia era de 15 622 de miliarde EUR, în timp ce stocul de investiții străine directe ale Columbiei în UE s-a ridicat la 3 839 de miliarde EUR.
3.ACTIVITĂȚILE ORGANISMELOR DE PUNERE ÎN APLICARE
Acordul prevede instituirea unui Comitet pentru comerț și a opt organisme specializate pentru supravegherea punerii în aplicare a acordului. A doua rundă de reuniuni a avut loc în perioada 11-19 iunie 2015 la Bogotá, în Columbia, astfel cum este sintetizat mai jos.
Subcomitetul privind barierele tehnice în calea comerțului – 10 iunie 2015
Reuniunea a fost utilă pentru a aborda subiecte specifice care constituiau motive de preocupare și pentru a obține clarificări de la celelalte părți. În cazul Columbiei, UE și-a exprimat preocuparea cu privire la necesitatea ca certificarea de către terți să fie efectuată în Columbia și cu privire la viitoarea punere în aplicare a sistemului național de calitate. De asemenea, UE și-a exprimat preocuparea cu privire la planul național de dezvoltare care pare să stabilească prețurile ca fiind una dintre cerințele de emitere sau reînnoire a autorizațiilor de comercializare a medicamentelor și a echipamentelor medicale. În cazul Republicii Peru, UE a ridicat problema cererii pendinte privind statutul de „supraveghere strictă a sănătății” (Alta Vigilancia Sanitaria) pentru exporturile de produse farmaceutice și dispozitive medicale.
Subcomitetul pentru proprietatea intelectuală – 11 iunie 2015
Discuțiile cu privire la indicațiile geografice (IG) au avut ca rezultat stabilirea unei situații actuale exacte privind protecția indicațiilor geografice, identificarea domeniilor critice în ceea ce privește protecția efectivă și au înregistrat un impuls din partea Republicii Columbia și a Republicii Peru pentru inițierea procesului de adăugare a altor indicații geografice. Părțile au convenit să încerce să simplifice procedura de adăugare a unor noi indicații geografice la listă.
În plus, Columbia și Peru au răspuns la întrebările din lista UE cu privire la diferite aspecte ale drepturilor de proprietate intelectuală. Cele mai notabile sunt confirmarea de către Columbia a posibilității de a contribui la viitoarea consultare publică cu privire la definirea situațiilor de urgență la nivel național în domeniul sănătății, precum și organizarea unei reuniuni între părțile interesate cu privire la acordarea de licențe pentru materialul digital.
Subcomitetul pentru agricultură – 12 iunie 2015
Reuniunea a constituit o oportunitate pentru schimbul de statistici privind fluxurile comerciale și utilizarea contingentelor. În special, reuniunea a confirmat dificultățile Republicii Peru și ale Republicii Columbia de a respecta angajamentele asumate în temeiul acordului în domeniul băuturilor spirtoase, produsele din Uniunea Europeană (precum și alte produse importate) confruntându-se cu măsuri care denaturează schimburile comerciale. Nici Peru și nici Columbia nu au fost în măsură să indice o foaie de parcurs pentru abordarea deficiențelor respective. Partea UE a afirmat în mod clar că, în prezent, toate opțiunile sunt luate în considerare pentru soluționarea acestei situații, inclusiv utilizarea mecanismelor de soluționare a litigiilor. Alte subiecte pe ordinea de zi au vizat mecanismul de stabilizare pentru banane, precum și solicitarea Columbiei de echivalență pentru agricultura ecologică.
Subcomitetul pentru achiziții publice – 16 iunie 2015
Principalele aspecte abordate cu privire la Columbia au fost accesul pe piață la nivel local sau regional, precum și punerea în aplicare de către entitățile contractante a unor indicatori neobișnuiți și uneori foarte mari pentru a determina capacitatea economică a societăților ofertante, subiect pentru care este necesară continuarea discuțiilor. Pe de altă parte, Peru a comunicat că o reformă în curs de desfășurare va face imposibilă delegarea achizițiilor publice către organizații internaționale, care, în prezent, reprezintă principala problemă în domeniu.
Subcomitetul pentru măsuri sanitare și fitosanitare – 16-17 iunie 2015
În ceea ce privește Columbia, s-au remarcat progrese cu privire la procedura de aprobare unică pentru exporturile UE de produse de origine animală. În ceea ce privește Peru, nu au fost posibile discutarea și identificarea soluțiilor pentru lipsa unei proceduri de aprobare compatibile cu acordul, din cauza absenței de la reuniune a uneia dintre entitățile responsabile (și anume, SENASA).
Subcomitetul pentru comerț și dezvoltare durabilă (a se vedea, de asemenea, punctul 4 de mai jos) – 16-17 iunie 2015
Cea de a doua reuniune a reprezentat o tranziție către o agendă mai concretă, în special privind aspectele legate de muncă. Părțile au întocmit o listă cu potențiale subiecte pentru acțiuni ulterioare, care vor trebui să fie analizate amănunțit și ierarhizate în funcție de priorități. A avut loc o sesiune deschisă la care a participat societatea civilă (aproximativ 80 de participanți), în care cele două părți au rezumat discuțiile reuniunii interguvernamentale din ziua precedentă. Cele mai multe intervenții ale societății civile s-au concentrat pe impactul acordului comercial asupra Columbiei (a se vedea punctul 4 de mai jos).
Subcomitetul pentru procedurile vamale, facilitarea comerțului și regulile de origine – 17 iunie 2015
Reuniunea a constituit o oportunitate de a prezenta cele mai recente evoluții în domeniu, precum și de a aborda o serie de puncte de interes actuale. Interpretarea dispoziției care definește transportul direct a beneficiat de o atenție specială, deși fără a se ajunge la un acord final, și s-au inițiat discuții cu privire la posibilitatea cumulului extins cu Chile și Mexic.
Subcomitetul pentru accesul pe piață – 19 iunie 2015
Pentru a îmbunătăți evaluarea funcționării acordului, părțile au convenit asupra unui schimb periodic de statistici privind importurile. În ceea ce privește aspectele legate de accesul pe piață, UE a subliniat preocupările în ceea ce privește politica de dezmembrare a camioanelor din Columbia.
Comitetul pentru comerț – 19 iunie 2015
Comitetul pentru comerț a fost utilizat pentru a evalua progresul înregistrat de subcomitete, precum și pentru a reitera o parte dintre principalele preocupări, inclusiv discriminarea continuă a importurilor de băuturi spirtoase, în special în Columbia, dar și în Peru, accesul pe piață al UE în ceea ce privește achizițiile publice la nivel local sau regional în Columbia, precum și problemele din Peru cu privire la certificarea exporturilor UE de produse de origine animală.
UE a prezentat informații actualizate cu privire la situația ratificării acordului de către UE. De asemenea, reuniunea a avut ca scop impulsionarea semnării protocolului la acord privind Croația, care s-a concretizat la 30 iunie 2015. În ceea ce privește protocolul de aderare a Ecuadorului la acord, s-a convenit să se continue discuțiile în vederea identificării, cât mai rapid posibil, a unei soluții acceptabile, iar Columbia și Peru să formuleze observații mai detaliate.
4. ÎNDEPLINIREA OBLIGAȚIILOR ÎN DOMENIUL COMERȚULUI ȘI AL DEZVOLTĂRII DURABILE
Subcomitetul pentru comerț și dezvoltare durabilă
Cea de a doua reuniune a subcomitetului pentru comerț și dezvoltare durabilă („subcomitetul”) a avut loc la Bogota în perioada 16-17 iunie 2015. Discuțiile au avut în vedere următoarele:
4.1.Punerea în aplicare a dispozițiilor legate de muncă
Columbia a făcut trimitere la adoptarea recentă a planului său național de dezvoltare, care include o politică națională pentru munca decentă, precum și la eforturile de consolidare a inspecției muncii, de îmbunătățire a colectării amenzilor și de abordare a externalizării necorespunzătoare și a practicilor de negociere colectivă ale anumitor societăți. Au fost realizate progrese în ceea ce privește dialogul social prin intermediul mecanismelor precum Comitetul pentru soluționarea conflictelor (CETCOIT), iar în sectorul public s-a desfășurat cu succes un exercițiu major de negociere colectivă. Recunoscând faptul că rămân multe de făcut, Columbia a afirmat că au fost alocate resurse sporite pentru a îmbunătăți protecția liderilor sindicali amenințați cu violența și a reiterat angajamentul său de a lupta împotriva impunității.
Peru și-a prezentat strategia și planul de acțiune privind formalizarea muncii și a raportat progrese cu privire la punerea în aplicare a politicilor de combatere a muncii forțate, precum și cu privire la punerea în aplicare a strategiei sale de prevenire și eradicare a muncii copiilor. Peru a informat, în special, că regimul de inspecție a muncii în cadrul Inspectoratului Național de Muncă (SUNAFIL) a fost consolidat. În plus, au fost evidențiate unele evoluții pozitive în ceea ce privește soluționarea conflictelor de muncă și dialogul social. S-a instituit un premiu național pentru recunoașterea societăților cu bune practici de lucru.
UE a oferit informații actualizate cu privire la ratificarea Convențiilor Organizației Internaționale a Muncii (OIM) de către statele sale membre. Aceasta a subliniat angajamentul de a promova munca decentă și a raportat cu privire la acțiunile întreprinse pentru a permite ratificarea rapidă de către statele sale membre a protocolului OIM cu privire la munca forțată. Aceasta a solicitat clarificări asupra unei serii de puncte care au fost evidențiate în rapoartele experților OIM referitoare la Columbia și Peru.
4.2.Punerea în aplicare a dispozițiilor legate de mediu
Columbia a făcut referire la planul său național de dezvoltare, care include o strategie orizontală pentru creștere verde, la planul său național pentru afaceri ecologice, precum și la politica sa privind achizițiile publice durabile.
La rândul său, Peru și-a prezentat Agenda de acțiune pentru mediu 2015-2016 și a subliniat crearea unui premiu național de mediu ca stimulent pentru bunele practici.
UE a furnizat informații cu privire la dezvoltarea unei noi politici orizontale privind o economie circulară, evoluțiile în ceea ce privește CITES, precum și Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză, aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, planurile pentru un plan de acțiune al UE împotriva traficului cu specii sălbatice, precum și informații privind revizuirea planului de acțiune al UE cu privire la aplicarea reglementărilor forestiere, guvernare și schimburi comerciale (FLEGT).
4.3.Consultarea națională și sesiuni ale subcomitetului cu societatea civilă
Participanții la mecanismul intern al UE pentru consultarea cu societatea civilă („grupul consultativ intern”) s-au reunit de mai multe ori și au convenit asupra regulamentului de procedură. Comitetul Economic și Social European (CESE) asigură atât Secretariatul, cât și trei membri ai grupului și a creat o pagină web dedicată pe propriul site. Columbia și Peru au informat partea UE între sesiuni cu privire la intenția lor de a utiliza mecanismele consultative naționale existente în domeniul forței de muncă și al mediului. UE și Columbia au făcut schimb de date de contact ale membrilor propriilor grupuri, între ele și cu Peru.
O sesiune deschisă a avut loc la Bogota la 17 iunie 2015, cu aproximativ 80 de reprezentanți ai societății civile din Columbia și cu mai mulți membri ai grupului consultativ intern al UE. Sesiunea a fost promovată atât pe site-ul Ministerului Comerțului din Columbia, cât și pe alte site-uri. Reprezentanții părților au furnizat societății civile informații cu privire la discuțiile din cadrul Subcomitetului pentru comerț și dezvoltare durabilă printr-un raport scris și oral. Reprezentanții societății civile din Columbia au făcut o serie de declarații generale prin care își exprimă, în principal, preocuparea cu privire la impactul general al acordului. De asemenea, unii vorbitori au abordat probleme legate de drepturile sindicale, condițiile de lucru, munca informală, precum și inspecțiile de muncă. Prin intermediul unei declarații comune din parte reprezentanților UE și ai Columbiei s-a solicitat o interacțiune mai mare între grupuri.
4.4 Măsuri de urmărire
În urma unei prezentări din partea UE, Columbia și Peru și-au exprimat interesul de a învăța mai multe despre modul în care UE evaluează efectele acordurilor comerciale asupra muncii și asupra mediului – aceasta fiind identificată ca o zonă cu potențial de cooperare pe viitor. Subcomitetul a identificat o gamă largă de subiecte legate de muncă în care s-ar putea dezvolta cooperarea, cum ar fi bunele practici în inspecția muncii, piața forței de muncă, trecerea de la munca informală la munca formală, prevenirea și soluționarea conflictelor legate de muncă, precum și prevenirea și eradicarea muncii copiilor și a muncii forțate. În ceea ce privește mediul, a fost manifestat interes pentru cooperarea privind comerțul și biodiversitatea, inclusiv CITES, comerțul cu produse forestiere, produse chimice și deșeuri periculoase, precum și sistemele de informare cu privire la mediu. Responsabilitatea socială a întreprinderilor a fost identificată, de asemenea, ca fiind un subiect de interes, iar UE a subliniat că sprijină activitatea OCDE în domeniu, în special în ceea ce privește sectorul textilelor și mineralelor. S-a convenit să se lucreze între sesiuni pentru a ierarhiza subiectele în vederea punerii în aplicare a acestora.
4.5 Alte activități
Comisia a participat la reuniunea Comisiei INTA a Grupului de monitorizare al Parlamentului European cu privire la acordul comercial dintre UE, Columbia și Peru din 5 mai 2015, care s-a concentrat pe drepturile lucrătorilor în Columbia și Peru.
Delegația UE în Columbia, cu sprijinul Direcției Generale Comerț, a organizat un eveniment pe tema comerț și dezvoltare durabilă la 18 iunie 2015 alături de Camera de Comerț din Bogota, la care au participat peste 400 de persoane. Evenimentul a cuprins prezentări pe teme cum ar fi: energia din surse regenerabile, indicațiile geografice, facilitarea comerțului, comerțul echitabil și certificarea organică. Organizațiile producătorilor din domeniul comerțului echitabil din Columbia și distribuitorii de produse alimentare și băuturi din Europa și-au prezentat produsele în standurile de la eveniment.
5. PUNEREA ÎN APLICARE A REGULAMENTULUI (UE) NR. 19/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI DE APLICARE A CLAUZEI DE SALVGARDARE BILATERALĂ ȘI A MECANISMULUI DE STABILIZARE PENTRU BANANE
Regulamentul prevede posibilitatea de a iniția o anchetă de salvgardare sau de a introduce măsuri prealabile de supraveghere, în anumite condiții definite în regulament. În conformitate cu articolele 3 și 13 din regulament, Comisia monitorizează evoluția importurilor de banane din Columbia și Peru. La momentul redactării prezentului raport, Comisia nu a inițiat și nu a primit nicio cerere de deschidere a unei anchete de salvgardare sau de introducere a unor măsuri de supraveghere prealabile.
5.1.Evoluția exporturilor de banane columbiene și peruane proaspete către UE
Importurile de banane proaspete din Peru au scăzut cu 14 % în 2014, în comparație cu volumele din 2013: 96 136 de tone și, respectiv, 112 396 de tone. Cu toate acestea, Peru a atins din nou volumul de declanșare pentru anul 2014, astfel cum este prevăzut de acord (și anume, 82 500 de tone), în special în noiembrie – a se vedea tabelul de mai jos. În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din regulament, Comisia a analizat impactul asupra pieței bananelor la nivelul UE, luând în considerare, printre altele, efectul asupra nivelului prețurilor, evoluția importurilor din alte surse, precum și stabilitatea de ansamblu a pieței Uniunii.
Având în vedere că importurile de banane proaspete din Peru au reprezentat numai 1,9 % din totalul importurilor de banane proaspete în UE, precum și faptul că importurile de banane proaspete din alte țări exportatoare tradiționale au rămas, în mare parte, sub pragurile definite pentru acestea în mecanisme de stabilizare comparabile și că prețul mediu cu ridicata al bananelor nu a înregistrat modificări importante și nu au existat indicii cu privire la un efect negativ asupra stabilității pieței UE, asupra producătorilor UE sau asupra regiunilor ultraperiferice ale UE, Comisia a concluzionat că suspendarea taxei vamale preferențiale pentru bananele originare din Peru nu era adecvată.
La fel ca în cazul Republicii Peru, importurile de banane proaspete din Columbia au scăzut, de asemenea, în 2014 în comparație cu anul precedent, în acest caz cu 6 % comparativ cu volumele anului 2013: 1 086 096 de tone și, respectiv, 1 150 980 de tone. Astfel cum se poate observa în graficul de mai jos, Columbia a rămas cu mult sub nivelul volumului de declanșare, astfel cum este stabilit prin acord (a fost atins doar 64 % din volumul de declanșare).
6. CONCLUZII
După doi ani de la intrarea în vigoare a acordului, procesul de punere în aplicare continuă și acordul funcționează bine în general, spre satisfacția tuturor părților. Realizarea evaluărilor în anumite domenii este încă dificilă, de exemplu deoarece datele privind comerțul cu servicii și fluxurile de investiții nu sunt încă disponibile sau sunt disponibile doar parțial. Încetinirea activității economice în America Latină și scăderea prețurilor produselor de bază pe piața mondială au afectat fluxurile comerciale dintre UE și Columbia și Peru. În general, începând cu 2012, atât importurile UE din Peru, cât și exporturile UE către Peru și-au redus valoarea, în concordanță cu tendința generală a comerțului peruan. Ponderea UE în importurile Columbiei a crescut din 2012 până în 2014, în timp ce exporturile din Columbia către UE au crescut ca valoare în 2014, în urma unei scăderi în 2012 și 2013.
Comerțul cu produse liberalizate în temeiul acordului ilustrează un efect pozitiv al punerii în aplicare a acestuia. Importurile în UE provenind din Peru și Columbia de produse liberalizate în temeiul acordului au crescut, semnificativ în unele cazuri. UE și-a mărit în mod semnificativ exporturile către Columbia și Peru de produse care au fost liberalizate în temeiul acordului, fie în totalitate, parțial sau prin intermediul contingentelor tarifare preferențiale. În ceea ce privește diversificarea, începând cu 2012 un număr semnificativ de linii tarifare noi au înregistrat importuri.
Faptul că 526 de societăți columbiene și 1 133 de societăți peruane au exportat, pentru prima dată, către UE de la intrarea în vigoare a acordului reprezintă o evoluție binevenită, cu atât mai mult cu cât un număr semnificativ dintre acestea sunt IMM-uri. Programele de dezvoltare ale UE pentru sprijinirea punerii în aplicare a acordului au ca scop consolidarea în continuare a acestei tendințe.
În timp ce, în majoritatea domeniilor, procesul de punere în aplicare decurge bine, unele domenii trebuie să fie abordate rapid, de exemplu punerea în aplicare de către Peru a obligațiilor în domeniul măsurilor sanitare și fitosanitare, precum și impozitarea băuturilor spirtoase, în special în Columbia, dar și în Peru. De asemenea, punerea în aplicare a angajamentelor privind accesul pe piață pentru achiziții publice la nivel local sau regional în Columbia generează preocupări.
Mecanismele pentru punerea în aplicare a capitolului comerț și dezvoltare durabilă din acord, care reprezintă o prioritate a UE, sunt în prezent în vigoare și beneficiază de o implicare concretă a societății civile. Columbia a prezentat progresele din domeniul dialogului social, iar Peru și-a evidențiat strategia de prevenire și eradicare a muncii copiilor, precum și de formalizare a muncii.
În ceea ce privește mecanismul de stabilizare pentru banane, prețul mediu cu ridicata al bananelor proaspete pe piața UE nu a înregistrat nicio schimbare semnificativă și nu au existat indicii că stabilitatea pieței UE sau situația producătorilor din UE ar fi fost afectate de creșterea exporturilor din Peru. În consecință, Comisia a concluzionat că o suspendare a taxei vamale preferențiale la importurile de banane originare din Peru nu era justificată. Monitorizarea atentă a importurilor de banane, precum și evaluarea situației pieței se dovedesc, prin urmare, a fi eficiente.
Comisia va continua să pună accent pe măsuri concepute să asigure punerea în aplicare pe deplin a acordului în toate aspectele sale, în avantajul comerțului și al investițiilor reciproce și în strânsă cooperare cu țările partenere.