EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

· Contextul general

În 2009, Comisia a analizat modul în care funcționează politica comună în domeniul pescuitului (PCP), pe baza Cărții verzi privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului[1]. Comisia a ajuns la concluzia că, în ciuda progreselor realizate după reforma din 2002, obiectivul de a se asigura sustenabilitatea activităților de pescuit nu a fost îndeplinit din toate punctele de vedere (de mediu, economic și social), iar Cartea verde a identificat o serie de neajunsuri structurale ale PCP actuale. Parlamentul European și Consiliul de Miniștri au sprijinit această concluzie.

De asemenea, multe dintre contribuțiile oferite în timpul dezbaterii publice desfășurate în perioada aprilie 2009 – noiembrie 2010, precum și numeroase studii și evaluări specifice au confirmat evaluarea generală din Cartea verde și au ajutat la identificarea deficiențelor care trebuie rezolvate prin reformă.

· Motivele și obiectivele propunerii

Politica comună în domeniul pescuitului trebuie reformată radical prin abrogarea actualului Regulament (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului și prin înlocuirea acestuia de la 1 ianuarie 2013 cu o nouă PCP adoptată de Parlamentul European și de Consiliu pe baza prezentei propuneri.

Principalele probleme ale PCP sunt:

– obiectivele nu sunt suficient de axate asupra sustenabilității de mediu, economice și sociale;

– nivelurile inacceptabil de ridicate de capturi aruncate înapoi în mare;

– supracapacitatea flotei, pescuitul excesiv, nivelurile prea ridicate stabilite pentru capturile totale admisibile (TAC) și nivelul scăzut de respectare a normelor au dus la supraexploatarea marii majorități a stocurilor de pește ale Uniunii;

– nivelul scăzut de rentabilitate și rezistența economică redusă ale unui număr semnificativ de flote;

– integrarea insuficientă în politică a preocupărilor legate de mediu;

– lipsa unor date fiabile care să permită evaluarea tuturor stocurilor de pește și a tuturor flotelor;

– sectorului pescuitului i se acordă un sprijin financiar public considerabil, care însă nu contribuie la îndeplinirea obiectivelor PCP;

– atractivitatea redusă a activităților de pescuit și declinul unor comunități costiere care depind de pescuit;

– microgestionarea de sus în jos la nivelul Uniunii, inflexibilă și neadaptată la condițiile locale și regionale;

– dezvoltarea insuficientă a acvaculturii în Uniune;

– legislația și gestionarea sunt costisitoare și extrem de complexe, ceea ce încurajează nerespectarea normelor;

– politica comercială se confruntă cu provocarea globalizării și cu o interdependență tot mai strânsă.

Prezenta propunere pentru un nou regulament de bază este justificată pentru că:

– este necesară precizarea obiectivelor PCP;

– este necesară o coerență sporită între inițiativele de politică ce fac parte din PCP;

– trebuie îmbunătățită conservarea resurselor biologice marine, în special prin planuri multianuale pentru gestionarea pescăriilor, și trebuie să se pună capăt practicilor de aruncare a capturilor înapoi în mare;

– trebuie să se aducă o contribuție la politicile referitoare la ecosisteme și la mediu în cadrul PCP;

– trebuie deschisă calea regionalizării măsurilor, printr-o abordare bazată pe bazinele maritime în cadrul pilonului dedicat conservării;

– trebuie consolidate colectarea de date și consultanța științifică pentru a contribui la baza de cunoștințe a politicii de conservare;

– este necesară integrarea pe deplin a politicii externe în PCP;

– trebuie promovată dezvoltarea acvaculturii;

– este necesară reformarea politicii de piață comune a PCP;

– este necesară crearea, până în 2014, a unui cadru juridic pentru un nou instrument financiar care să sprijine obiectivele PCP și ale Agendei UE 2020;

– trebuie sporită și raționalizată implicarea părților interesate;

– este necesară încorporarea în PCP a noului sistem de control recent adoptat.

Obiectivul general al propunerii este acela de a se garanta activități de pescuit și acvacultură care să ofere condiții de mediu sustenabile pe termen îndelungat și care să contribuie la disponibilitatea aprovizionării cu alimente. Politica trebuie să vizeze exploatarea resurselor biologice marine vii în așa fel încât resursele de pește să fie refăcute și să se mențină la niveluri care pot să ofere producția maximă durabilă, cel târziu din 2015. În gestionarea pescăriilor, PCP trebuie să aplice abordarea precaută și abordarea ecosistemică.

În paralel cu prezenta propunere, Comisia va adopta o comunicare generală privind viitorul politicii comune în domeniul pescuitului, o propunere de regulament privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură, o comunicare privind dimensiunea externă a PCP și un raport privind anumite părți din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului.

· Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului este actualul cadru de reglementare general pentru PCP. Prezenta propunere trebuie să înlocuiască regulamentul menționat.

Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine[2].

Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură[3].

Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005 pentru conservarea, prin măsuri tehnice, a resurselor halieutice din Marea Baltică și strâmtorile Belts și Sound, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1434/98 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 88/98[4].

Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit[5].

Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94[6].

Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea avizelor științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului[7].

Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999[8].

Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006[9].

Decizia 2004/585/CE a Consiliului din 19 iulie 2004 de instituire a consiliilor consultative regionale în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului[10].

· Coerența cu celelalte politici și obiective ale Uniunii

Propunerea și obiectivele sale sunt compatibile cu celelalte politici ale Uniunii, în special cu cele de mediu, sociale, regionale, de dezvoltare, agricole, de piață și comercială, financiară, de cercetare și inovare, de sănătate și protecție a consumatorilor, și cu obiectivele lor.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI EVALUĂRILE IMPACTULUI

· Consultarea părților interesate

Metodele de consultare, principalele sectoare vizate și profilul general al respondenților

Pe tot parcursul anilor 2009 și 2010, grație contribuțiilor prin internet și numeroaselor reuniuni cu părțile interesate, consultarea privind reforma a evidențiat un sprijin generalizat pentru reformă. Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor au prezentat, de asemenea, avize privind cartea verde. Consiliul de Miniștri a dezbătut reforma de mai multe ori. Consultarea publică a fost rezumată într-o Sinteză a consultării privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului[11].

Sinteza răspunsurilor și modul în care acestea au fost luate în considerare

Reacțiile s-au concentrat mai ales asupra următoarelor aspecte: simplificarea, adaptarea procesului decizional la Tratatul de la Lisabona, consolidarea abordării pe termen lung a conservării și gestionării resurselor, inclusiv pentru rezolvarea problemei aruncării înapoi în mare a capturilor, regionalizarea, implicarea mai îndeaproape a părților interesate și responsabilitatea sporită a sectorului. Stabilitatea relativă este, în general, percepută ca un pilon central al PCP, în special de statele membre. Pescuitul costier și cel artizanal sunt considerate importante, dar ideea unui regim diferențiat dincolo de dispozițiile juridice actuale s-a bucurat de un sprijin limitat. Mulți au considerat că abordările bazate mai puternic pe piață în gestionarea flotei, precum și politica de piață sunt impulsuri utile pentru sustenabilitate. În ceea ce privește politica externă și acțiunile internaționale, a fost recunoscută necesitatea alinierii în totalitate la principiile și obiectivele PCP. Participanții la consultare au arătat un sprijin puternic pentru concentrarea în mod mai strict a finanțării publice asupra obiectivelor strategice. Acvacultura a fost recunoscută ca fiind importantă în multe contribuții.

În elaborarea propunerii sale, Comisia a ținut seama de contribuțiile din cadrul procesului de consultare, în special în ceea ce privește crearea condițiilor de mediu propice pentru sustenabilitate și consolidarea obiectivului de producție maximă durabilă, o perspectivă mai consolidată pe termen lung, regionalizarea și implicarea mai îndeaproape a părților interesate, precum și introducerea mai multor instrumente de piață, luând în același timp în considerare caracteristicile specifice ale flotelor artizanale. Importanța acvaculturii este, de asemenea, reflectată în propunere.

· Obținerea și utilizarea expertizei

Pe lângă o serie de studii și proiecte de cercetare, la elaborarea propunerilor au fost utilizate atât expertiza externă, cât și cunoștințele existente privind politica în domeniu, inclusiv avizele (anuale) din partea ICES și CSTEP. Avizele experților și studiile care sunt disponibile pentru public sunt publicate pe site-ul web a DG MARE.

· Evaluarea impactului

În cadrul evaluării impactului, au fost identificate diferite opțiuni pentru pachetul de reformă a PCP. Toate opțiunile includ sustenabilitatea ecologică drept condiție prealabilă pentru sustenabilitatea globală. Din punct de vedere metodologic, analizarea impacturilor a fost susținută de indicatori de performanță pentru a măsura impacturile opțiunilor. Impacturile tuturor opțiunilor au fost analizate și comparate cu o analiză a așa-numitei opțiuni statu quo. Acest lucru a permis identificarea celor două opțiuni preferate, astfel cum se indică în raportul de evaluare a impactului. Cele două opțiuni sunt similare prin faptul că se concentrează asupra sustenabilității ecologice, creând în același timp o flexibilitate suficientă pentru a oferi sectorului pescuitului timp să se adapteze la obiective de mediu ambițioase.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Temeiul juridic

Articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Principiul subsidiarității

Dispozițiile din propunere referitoare la conservarea resurselor biologice marine sunt de competența exclusivă a Uniunii și, prin urmare, principiul subsidiarității nu se aplică în cazul dispozițiilor respective.

Dispozițiile din propunere referitoare la acvacultură și la necesitatea de a stabili orientări strategice ale Uniunii privind prioritățile și obiectivele comune pentru dezvoltarea activităților de acvacultură sunt de competența comună a Uniunii și a statelor membre. Orientările strategice ale Uniunii cu caracter neobligatoriu vor constitui baza planurilor strategice naționale multianuale, având în vedere că deciziile strategice luate la nivel național pot avea o influență asupra dezvoltării activităților de acvacultură în statele membre vecine. Dispozițiile din propunere care se referă la organizarea comună a piețelor sunt de competența comună a Uniunii și a statelor membre. În ceea ce privește organizarea comună a piețelor, obiectivele includ competitivitatea sporită a sectorului de pescuit și acvacultură al Uniunii, îmbunătățirea transparenței piețelor și contribuția la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toate produsele comercializate în Uniune. Pentru ca aceste obiective să poată fi îndeplinite, măsurile, care cuprind organizarea sectorului prin măsuri pentru stabilizarea piețelor și standarde de comercializare, precum și cerințe privind informarea consumatorilor, trebuie să fie coerente în întreaga Uniune. Prin urmare, propunerea respectă principiul subsidiarității.

Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității din următorul motiv:

Politica comună în domeniul pescuitului este o politică comună și, prin urmare, trebuie implementată printr-un regulament adoptat de Parlamentul European și de Consiliu. În vederea îndeplinirii obiectivului fundamental de a avea sectoare de pescuit și acvacultură care să ofere condiții economice, de mediu și sociale sustenabile pe termen lung și să contribuie la aprovizionarea cu alimente, este necesar și oportun să se stabilească norme privind conservarea și exploatarea resurselor biologice marine. Prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivului respectiv. Prin abordarea propusă, bazată pe regionalizare, statele membre vor avea competența de a adopta măsurile de conservare și tehnice necesare pentru îndeplinirea obiectivelor și atingerea țintelor stabilite în regulamentele adoptate de organul legislativ al Uniunii, pe baza setului de instrumente și măsuri disponibile în cadrul politicii de conservare a PCP. Acest lucru va crea flexibilitate la nivel regional în aplicarea legislației Uniunii. În plus, statele membre au libertatea de a aloca în modul pe care îl consideră adecvat regiunilor sau operatorilor posibilitățile de pescuit alocate de Consiliu. Prin urmare, statele membre au o amplă marjă de manevră cu privire la deciziile referitoare la modelul socio-economic pe care îl aleg pentru exploatarea posibilităților de pescuit alocate.

4.           ELEMENTE OPȚIONALE

· Explicarea detaliată a propunerii

Comisia introduce în propunere modificări semnificative ale PCP. Propunerea este explicată detaliat în prezenta secțiune.

Dispoziții generale

Obiectivul general al PCP este acela de a garanta că activitățile de pescuit și acvacultură oferă condiții de mediu sustenabile pe termen lung, acestea constituind o condiție prealabilă pentru a se ajunge la un sector al pescuitului sustenabil din punct de vedere economic și social care să contribuie la disponibilitatea produselor alimentare. Evaluarea impactului arată că obiectivele ambițioase referitoare la resurse, obiective prin care se îndeplinesc obligațiile internaționale ale Uniunii de a obține producția maximă durabilă până în 2015, pot duce la o îmbunătățire semnificativă a stocurilor în general și, în consecință, la îmbunătățiri semnificative din punct de vedere economic și social. Aceste rezultate pozitive ale evaluării impactului subliniază premisa sustenabilității ecologice, ca o cerință pentru sustenabilitatea economică și socială pe termen lung.

Reducerea capturilor nedorite, încetarea practicilor de aruncare a capturilor înapoi în mare și minimizarea impactului negativ asupra ecosistemelor marine, combinate cu abordarea precaută și ecosistemică, vor contribui la starea ecologică bună a mediului marin prevăzută de Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”.

Accesul la ape

Propunerea confirmă principiul accesului egal la ape, acordându-se în același timp un tratament egal navelor țărilor terțe care au acces la apele Uniunii.

Comisia propune extinderea actualelor restricții privind dreptul de a pescui în limita zonei de 12 mile marine până în 2022. Aceste restricții au redus presiunea activităților de pescuit în majoritatea zonelor sensibile din punct de vedere biologic și au contribuit la stabilitatea economică a activităților de pescuit artizanal costier.

Comisia propune introducerea în prezentul regulament a restricțiilor specifice pentru zona de 100 de mile marine din jurul insulelor Azore, Madeira și Canare care sunt prevăzute în prezent de Regulamentul (CE) nr. 1954/2003 al Consiliului[12]. Aceste restricții sunt justificate în scopul protejării situației biologice sensibile a apelor din jurul insulelor respective și având în vedere articolul 349 din tratat, prin luarea în considerare a situației structurale, sociale și economice, precum și a necesității de a menține economia locală a acestor insule.

Conservarea resurselor biologice marine

Conservarea resurselor biologice marine este pilonul fundamental pentru îndeplinirea obiectivelor PCP.

Planurile de gestionare multianuale pentru gestionarea resurselor la niveluri care pot să asigure producția maximă durabilă sunt esențiale pentru conservare. Atunci când este posibil, planurile de gestionare multianuale trebuie să devină planuri bazate pe pescării – care să cuprindă mai multe stocuri în mai puține planuri. Stocurile care nu sunt cuprinse în planuri sunt gestionate prin stabilirea posibilităților de pescuit de către Consiliu și prin alte măsuri.

Un al doilea element esențial al propunerii privind conservarea constă în eliminarea practicii de aruncare a capturilor înapoi în mare și în reducerea capturilor nedorite. Propunerea introduce obligația de a debarca toate capturile din anumite stocuri, propunerea fiind completată de un calendar precis pentru punerea în aplicare și de măsuri de însoțire.

Propunerea cuprinde, de asemenea, principiile fundamentale privind măsurile tehnice de conservare aplicabile sectorului pescuitului.

În ceea ce privește planurile multianuale și măsurile tehnice de conservare, Comisia preconizează o abandonarea microgestionării de către colegislatori. Legislația Uniunii referitoare la aceste planuri și măsuri trebuie să definească elementele esențiale, cum ar fi domeniul de aplicare, obiectivele, indicatorii de evaluare și calendarele. Comisia propune o descentralizare care ar putea autoriza statele membre să adopte măsurile de conservare și tehnice necesare pentru îndeplinirea obiectivelor și atingerea țintelor, cu ajutorul unui set de instrumente și măsuri din cadrul politicii de conservare. Acest lucru va duce la flexibilitate la nivel regional și la o simplificare a politicii. Propunerea include dispoziții în vederea garantării faptului că statele membre interesate adoptă măsuri care sunt compatibile și eficace. Se stabilește un mecanism de rezervă pentru ca Comisia să poată acționa în cazul în care statele membre nu pot ajunge la un acord sau nu se reușește îndeplinirea obiectivelor.

Dispozițiile referitoare la măsurile de urgență pentru cazul în care este amenințată conservarea resurselor biologice marine, adoptate fie la cererea unui stat membru, fie la inițiativa Comisiei, sunt menținute și se introduce o nouă dispoziție referitoare la măsurile legate de pescării în contextul obligațiilor impuse de legislația de mediu a Uniunii. Este menținută în propunere dispoziția existentă care le permite statelor membre să ia măsuri de conservare în interiorul zonei de 12 mile marine și măsuri aplicabile exclusiv navelor de pescuit aflate sub pavilionul lor.

Accesul la resurse

Instituirea unui regim de concesiuni de pescuit transferabile va fi un foarte important impuls pentru ajustarea capacității flotei. Evaluarea impactului a arătat că un astfel de sistem de concesiuni de pescuit transferabile ar contribui în mod clar, pozitiv și semnificativ la eliminarea supracapacității și la îmbunătățirea rezultatelor economice ale sectorului pescuitului.

Propunerea introduce un sistem obligatoriu de concesiuni de pescuit transferabile (aferente posibilităților de pescuit pentru stocurile reglementate) începând cu 2014, pentru toate navele cu excepția celor cu o lungime mai mică de 12 m cu unelte fixe. Având în vedere caracteristicile specifice și vulnerabilitatea socioeconomică a unor flote artizanale, decizia privind introducerea concesiunilor de pescuit transferabile pentru celelalte nave va fi lăsată în seama statelor membre. Statele membre pot reglementa concesiunile de pescuit transferabile pentru a garanta o legătură strânsă între concesiuni și comunitățile pescărești (de exemplu, limitând transferabilitatea între segmentele flotei) și pentru a preveni speculațiile. Pentru a se respecta și menține o relativă stabilitate, transferabilitatea acestor concesiuni poate fi limitată la navele care arborează același pavilion. Statele membre pot crea o rezervă și introduce plata unei redevențe pentru concesiuni, care în condiții normale pot fi retrase de statele membre numai după data expirării valabilității lor sau după transmiterea unui preaviz.

Gestionarea capacității de pescuit

Este menținută obligația generală a statelor membre de a ajusta capacitatea flotelor la posibilitățile de pescuit. Rămâne necesară o politică de bază de gestionare a flotei, cu plafoane generale pentru capacitatea de pescuit per stat membru stabilite de Comisie. Concesiunile de pescuit transferabile vor accelera reducerea capacității flotei, ceea ce justifică faptul că statelor membre trebuie să li se permită să excludă navele cu astfel de concesiuni din plafoanele pentru capacitate. Dispozițiile privind reducerile capacităților flotelor trebuie să rămână în vigoare în perioada în care rămâne posibilă dezafectarea navelor cu ajutor public în cadrul Fondului european pentru pescuit. Registrele flotelor, atât cele ale statelor membre, cât și cel al Comisiei, vor asigura monitorizarea și gestionarea în cunoștință de cauză a flotelor.

Baza științifică pentru gestionarea pescăriilor

Datele fiabile și complete, atât în ceea ce privește avizele științifice, cât și în ceea ce privește punerea în aplicare și controlul, sunt esențiale pentru buna funcționare a gestionării pescăriilor. Propunerea stabilește normele de bază și obligațiile statelor membre în ceea ce privește colectarea, gestionarea și disponibilitatea datelor, precum și dispoziții privind accesul Comisiei la datele respective. Necesitatea coordonării între statele membre în privința culegerii de date într-un context descentralizat este un motiv esențial pentru introducerea de către Comisie a obligației de coordonare regională privind colectarea datelor.

În scopul îmbunătățirii calității, coerenței și sinergiei eforturilor în domeniul cunoștințelor științifice orientate spre politică, propunerea introduce, de asemenea, dispoziții care obligă statele membre să adopte programe naționale de colectare a datelor, precum și programe științifice și de inovare în domeniul pescuitului și să se coordoneze între ele, în special în ceea ce privește cadrul pentru cercetare și inovare al Uniunii.

Politica externă

Politica externă este integrată în PCP pentru a se garanta alinierea obiectivelor sale la principiile și obiectivele generale ale PCP. Uniunea trebuie să participe activ la lucrările organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP), precum și la lucrările organismelor multilaterale internaționale (ONU, FAO), în scopul de a consolida aceste organisme și de a îmbunătăți performanța lor în ceea ce privește gestionarea și conservarea stocurilor de pește internaționale. Uniunea trebuie să susțină pozițiile bazate pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile, contribuția la dezvoltarea și cooperarea, pentru a îmbunătăți respectarea normelor în contextul internațional.

Relațiile cu țările terțe prin intermediul Acordurilor pentru pescuit sustenabil (APS) sunt un alt mijloc pentru promovarea pe plan internațional a principiilor și obiectivelor PCP. APS trebuie să contribuie la crearea unui cadru de guvernanță de înaltă calitate în țările partenere, să fie conforme cu obiectivele politicii de dezvoltare și să se concentreze asupra unei gestionări sustenabile și transparente a resurselor, precum și asupra monitorizării, supravegherii și controlului. Acordurile trebuie să garanteze faptul că exploatarea resurselor piscicole se efectuează pe baza unor avize științifice solide, vizând doar resursele excedentare pe care țara parteneră nu poate sau nu dorește să le pescuiască. În temeiul APS, țările partenere vor primi compensații pentru acordarea accesului la resursele lor piscicole, precum și asistență financiară pentru punerea în aplicare a propriei politici de pescuit sustenabil.

Acvacultură

PCP trebuie să sprijine dezvoltarea sustenabilă din punct de vedere ecologic, economic și social a sectorului acvaculturii. Acvacultura contribuie la securitatea alimentară, la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă în regiunile rurale și costiere. Pot fi obținute progrese semnificative atunci când, pe baza orientărilor strategice ale Uniunii, statele membre elaborează planuri strategice naționale cu scopul de a facilita dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii în raport cu securitatea activităților comerciale, cu accesul la ape și la spațiu, precum și cu simplificarea administrativă a acordării licențelor. Dezvoltarea acvaculturii are o dimensiune europeană evidentă: deciziile strategice luate la nivel național pot avea un impact asupra unei evoluții a acestui sector în statele membre vecine. Este esențial ca statele membre să aibă posibilitatea de a cunoaște intențiilor altor state membre pentru viitoarea dezvoltare a acvaculturii.

Comisia consideră că natura specifică a acvaculturii necesită un organism specific de consultare a părților interesate și propune în acest sens crearea unui Consiliu consultativ pentru acvacultură.

Organizarea comună a piețelor

Organizarea comună a piețelor trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivelor PCP, să permită sectorului să aplice PCP la nivelul corespunzător, precum și să consolideze competitivitatea, în special a producătorilor.

Controlul și executarea

În mod coerent cu noul regim de control adoptat prin Regulamentele (CE) nr. 1005/2008 și (CE) nr. 1224/2009[13] ale Consiliului, propunerea include elementele de bază ale regimului de control și executare al Uniunii, în vederea conformării la normele PCP. Având în vedere introducerea în partea privind conservarea a obligației de debarcare pentru a se evita aruncarea capturilor înapoi în mare, Comisia propune obligații de monitorizare și control, în special în ceea ce privește pescuitul documentat pe deplin, precum și proiecte pilot privind noi tehnologii de control al pescuitului, care contribuie la un pescuit sustenabil.

Instrumente financiare

În vederea îmbunătățirii respectării legislației, propunerea introduce condiții pentru asistența financiară din partea Uniunii care poate fi acordată pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor PCP. Asistența financiară va fi condiționată de respectarea normelor, iar acest principiu se va aplica atât statelor membre, cât și operatorilor. În cazul statelor membre, neconformarea poate duce la corecții financiare, întreruperea sau suspendarea asistenței financiare din partea Uniunii. În cazul operatorilor, încălcările grave pot duce fie la interzicerea accesului la asistență financiară, fie la reduceri financiare. În plus, propunerea introduce obligația ca, atunci când acordă asistență financiară, statele membre să țină seama de comportamentul recent al operatorilor (în special de lipsa încălcărilor grave).

Consiliile consultative

Comisia propune consolidarea și, dacă este posibil, extinderea experienței cu consiliile consultative regionale în cadrul PCP. Deoarece unele dintre ele nu au caracter sau limitări regionale, cele șapte consilii existente trebuie să fie redenumite consilii consultative, totodată fiind prevăzută crearea Consiliului consultativ pentru acvacultură. Având în vedere caracteristicile specifice ale Mării Negre, un bazin maritim închis împărțit cu patru state care nu sunt membre ale Uniunii. și ținând cont de discuțiile în curs cu toate țările de la Marea Neagră care nu sunt membre ale UE, cu scopul de a obține opinii privind politica de conservare și de a stimula cooperarea dintre România, Bulgaria și vecinii lor din jurul bazinului Mării Negre, Comisia intenționează să instituie, până în 2015, un Consiliu consultativ pentru Marea Neagră.

Dispoziții finale

Ultima parte stabilește domeniile pentru delegarea competențelor către Comisie, exercitarea acestei delegări, revocarea sa și obiecțiile, precum și crearea unui Comitet pentru pescuit și acvacultură în legătură cu actele de punere în aplicare. De asemenea, se propune abrogarea și/sau modificarea legislației relevante existente.

2011/0195 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind politica comună în domeniul pescuitului

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene[14],

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[15],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului[16] a stabilit un sistem comunitar pentru conservarea și exploatarea sustenabilă a resurselor piscicole în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului.

(2) Sfera de aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului cuprinde conservarea, gestionarea și exploatarea resurselor biologice marine. În plus, sfera de aplicare al politicii comune în domeniul pescuitului cuprinde, pe lângă măsurile de piață și măsurile financiare luate în sprijinul obiectivelor acesteia, resursele biologice de apă dulce și acvacultura, precum și prelucrarea și comercializarea produselor obținut din pescuit și din acvacultură, în cazul în care astfel de activități au loc pe teritoriul statelor membre sau în apele Uniunii, fiind desfășurate inclusiv de către navele de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe și sunt înmatriculate în țări terțe, sau de către navele de pescuit ale Uniunii, sau de către resortisanți ai statelor membre, fără a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion, ținând cont de dispozițiile articolului 117 din Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării.

(3) Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să garanteze că activitățile de pescuit și de acvacultură contribuie la crearea unor condiții de mediu, economice și sociale sustenabile pe termen lung. În plus, ea trebuie să contribuie la creșterea productivității, la un standard de viață echitabil pentru sectorul pescuitului și la stabilitatea piețelor, precum și să asigure disponibilitatea resurselor și prețuri rezonabile de livrare către consumatori.

(4) Uniunea este parte contractantă la Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982 (UNCLOS)[17] și a ratificat Acordul Națiunilor Unite privind punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982 în ceea ce privește conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori din 4 august 1995 (Acordul Organizației Națiunilor Unite privind rezervele de pește)[18]. Uniunea a acceptat, de asemenea, Acordul privind promovarea respectării măsurilor internaționale de conservare și gestionare de către navele de pescuit în marea liberă din 24 noiembrie 1993 al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (Acordul de conformitate al FAO)[19]. Aceste instrumente internaționale prevăd, mai ales, obligații de conservare, inclusiv, printre altele, obligația de a lua măsuri de conservare și gestionare menite a menține sau a restabili resursele marine la niveluri care să permită obținerea productivității maxime durabile, atât în interiorul zonelor maritime aflate sub jurisdicție națională, cât și în marea liberă, și de a coopera cu alte state în acest scop, obligația de a aplica abordarea precaută pe scară largă în ceea ce privește conservarea, gestionarea și exploatarea stocurilor de pește, obligația de a asigura compatibilitatea măsurilor de conservare și gestionare în cazul în care resursele marine se află în zone marine care țin de jurisdicții diferite și obligația de a ține cont de alte utilizări legitime ale mării. Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să contribuie la îndeplinirea în mod adecvat a obligațiilor internaționale ale Uniunii în temeiul acestor instrumente internaționale. În cazul în care adoptă măsuri de conservare și gestionare pentru care au fost împuternicite în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, statele membre trebuie, de asemenea, să acționeze într-un mod care este întru totul conform cu obligațiile internaționale privind conservarea și de cooperarea prevăzute de instrumentele internaționale menționate.

(5) În cadrul Summitului privind dezvoltarea durabilă de la Johannesburg din 2002, Uniunea Europeană și statele sale membre s-au angajat să acționeze împotriva reducerii continue a numeroase stocuri de pește. Prin urmare, Uniunea trebuie să își îmbunătățească politica comună în domeniul pescuitului pentru a se asigura că, în mod prioritar, nivelurile de exploatare a stocurilor de resurse biologice marine sunt restabilite și menținute la niveluri care pot să asigure, cel târziu din 2015, productivitatea maximă durabilă a populațiilor stocurilor exploatate. În cazurile în care nu sunt disponibile informații științifice suficiente, ar putea fi necesară aplicarea unor valori aproximative pentru productivitatea maximă durabilă.

(6) Prin decizia luată de Conferința privind planul strategic pentru biodiversitate 2011 – 2020 a părților la Convenția privind diversitatea biologică[20] au fost stabilite ținte în ceea ce privește pescăriile; politica comună în domeniul pescuitului trebuie să asigure coerența cu țintele privind biodiversitatea adoptate de Consiliul European[21], și cu cele din Comunicarea Comisiei „Asigurarea noastră de viață, capitalului nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020”[22], în special pentru a obține productivitatea maximă durabilă până în 2015.

(7) Exploatarea durabilă a resurselor biologice marine trebuie să se bazeze pe abordarea precaută, care trebuie să derive din principiul precauției la care se face referire în primul paragraf al articolului 191 alineatul (2) din tratat.

(8) Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să contribuie la protecția mediului marin și, în special, la atingerea unei stări ecologice bune până în 2020 cel târziu, conform dispozițiilor de la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”)[23].

(9) În ceea ce privește gestionarea pescăriilor, trebuie pusă în aplicare o abordare ecosistemică, impacturile de mediu ale activităților de pescuit trebuie limitate, iar capturile nedorite trebuie reduse la minimum și eliminate treptat.

(10) Este important ca gestionarea politicii comune în domeniul pescuitului să fie ghidată după principiile bunei guvernanțe. Aceste principii includ luarea deciziilor pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, implicarea amplă a părților interesate și o perspectivă pe termen lung. De asemenea, gestionarea cu succes a politicii comune în domeniul pescuitului depinde de definirea clară a responsabilităților la nivelul Uniunii, național, regional și local și de compatibilitatea reciprocă și coerența măsurilor luate cu celelalte politici ale Uniunii.

(11) Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să țină cont întru totul, acolo unde este cazul, de sănătatea animalelor, de bunăstarea animalelor și de siguranța produselor alimentare și a hranei pentru animale.

(12) Punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului trebuie să țină cont de interacțiunile cu alte afaceri maritime, cum sunt cele gestionate prin politica maritimă integrată[24], recunoscând-se faptul că toate aspectele legate de mările și oceanele Europei sunt legate între ele, inclusiv planificarea spațiului maritim. Trebuie asigurate coerența și integrarea în gestionarea diferitelor politici sectoriale din Marea Baltică, Marea Nordului, Mările Celtice, Golful Biscaya și coasta iberică, bazinul Mării Mediterane și cel al Mării Negre.

(13) Navele de pescuit din Uniunea Europeană trebuie să aibă acces egal la apele și la resursele Uniunii care fac obiectul normelor PCP.

(14) Normele în vigoare de restricționare a accesului la resurse în interiorul zonelor de 12 mile marine ale statelor membre au funcționat în mod satisfăcător, fiind benefice pentru conservare prin limitarea efortului de pescuit în cea mai sensibilă parte a apelor Uniunii. De asemenea, aceste norme au menținut activitățile de pescuit tradiționale de care depinde foarte mult dezvoltarea socială și economică a anumitor comunități costiere. Prin urmare, aceste norme trebuie să se aplice în continuare.

(15) Resursele biologice marine din jurul insulelor Azore, Madeira și Canare trebuie să beneficieze în continuare de o protecție specială, deoarece contribuie la menținerea economiei locale a acestor insule, având în vedere situația structurală, socială și economică a respectivelor insule. Limitarea anumitor activități de pescuit în apele respective la navele de pescuit înregistrate în porturile din Insulele Azore, Madeira și Canare trebuie, în consecință, menținută.

(16) Obiectivul exploatării sustenabile a resurselor biologice marine este îndeplinit cu mai multă eficacitate printr-o abordare multianuală a gestionării pescăriilor, în cadrul căreia se instituie în mod prioritar planuri multianuale care să reflecte caracteristicile specifice ale diferitelor pescării.

(17) Ori de câte ori este posibil, planurile multianuale trebuie să cuprindă mai multe stocuri, dacă stocurile respective sunt exploatate împreună. Planurile multianuale trebuie să constituie baza pentru stabilirea posibilităților de pescuit și a țintelor cuantificabile în vederea exploatării durabile a stocurilor și a ecosistemelor marine în cauză, definind calendare clare și mecanisme de salvgardare pentru situații neprevăzute.

(18) Sunt necesare măsuri pentru reducerea și eliminarea nivelurilor actuale ridicate de capturi nedorite și aruncate înapoi în mare. Într-adevăr, capturile nedorite și aruncarea lor înapoi în mare reprezintă o risipă considerabilă și afectează negativ exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine și ecosistemele marine, precum și viabilitatea financiară a pescăriilor. Trebuie stabilită și pusă treptat în aplicare obligația de a debarca integral capturile din stocurile gestionate extrase în timpul activităților de pescuit în apele Uniunii sau de către navele de pescuit ale Uniunii.

(19) Debarcarea capturilor nedorite nu trebuie să genereze avantaje economice complete pentru operator. În cazul debarcărilor de capturi de pește sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, destinația acestor capturi trebuie să fie limitată și sa excludă vânzarea pentru consumul uman.

(20) În scopul conservării stocurilor, trebuie aplicate obiective clare cu privire la anumite măsuri tehnice.

(21) În ceea ce privește stocurile pentru care nu au fost stabilite planuri multianuale, trebuie asigurate rate de exploatare prin care să se ajungă la producția maximă durabilă, prin stabilirea de limite pentru capturi și/sau pentru efortul de pescuit.

(22) Având în vedere situația economică precară în care se găsește sectorul pescuitului și dependența de activitățile de pescuit a anumitor comunități costiere, este necesară asigurarea stabilității relative a activităților de pescuit, prin alocarea posibilităților de pescuit între statele membre, pe baza unei cote previzibile din stocuri pentru fiecare stat membru.

(23) Având în vedere situația biologică temporară a stocurilor, această stabilitate relativă a activităților de pescuit trebuie să protejeze nevoile specifice ale regiunilor în care comunitățile locale depind în mod special de pescuit și de activitățile conexe, în conformitate cu decizia luată de Consiliu prin Rezoluția sa din 3 noiembrie 1976 privind anumite aspecte externe ale creării unei zone de pescuit de 200 de mile în Comunitate[25], cu aplicare de la 1 ianuarie 1977, în special anexa VII. Prin urmare, conceptul vizat, acela de stabilitate relativă, trebuie să fie înțeles în acest sens.

(24) Statele membre trebuie să fie în măsură să prezinte Comisiei cereri motivate, pentru ca aceasta să elaboreze măsuri în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului care să corespundă măsurilor identificate de statele membre ca necesare pentru a se conforma obligațiilor care le revin în ceea ce privește ariile de protecție specială prevăzute la articolului 4 din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice[26], în ceea ce privește ariile speciale de conservare prevăzute la articolul 6 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică[27] și în ceea ce privește ariile marine protejate prevăzute la articolului 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”)[28].

(25) Comisia trebuie să aibă posibilitatea de a adopta măsuri temporare în cazul unei amenințări grave la adresa conservării resurselor biologice marine sau la adresa ecosistemului marin, amenințare care rezultă din activitățile de pescuit și care necesită acțiune imediată.

(26) Statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a adopta măsuri de conservare și măsuri tehnice pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, pentru a permite politicii să abordeze mai bine realitățile și caracteristicile specifice ale fiecărei pescării în parte și pentru a crește gradul de respectare a politicii.

(27) În ceea ce privește propria zonă de 12 mile marine, statelor membre trebuie să li se permită să adopte măsuri de conservare și gestionare aplicabile tuturor navelor de pescuit ale Uniunii, cu condiția ca, în cazul în care se măsurile respective se aplică navelor de pescuit din Uniune aparținând altor state membre, măsurile adoptate să fie nediscriminatorii, să fi avut loc o consultare prealabilă cu alte state membre interesate, iar Uniunea să nu fi adoptat măsuri care să vizeze în mod specific conservarea și gestionarea în respectiva zonă de 12 mile marine.

(28) În ceea ce privește stocurile din apele Uniunii, statelor membre trebuie să li se permită să adopte măsuri de conservare și gestionare aplicabile exclusiv navelor de pescuit care arborează pavilionul lor.

(29) Cel târziu la 31 decembrie 2013, trebuie pus în aplicare un sistem de concesiuni de pescuit transferabile pentru majoritatea stocurilor gestionate în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, pentru toate navele cu o lungime de minimum 12 metri și pentru toate celelalte nave care pescuiesc cu unelte tractate. Statele membre pot exclude din sistemul concesiunilor de pescuit transferabile navele cu o lungime de până la 12 metri care nu utilizează unelte tractate. Acest sistem trebuie să contribuie la reduceri ale flotei determinate de sector și la îmbunătățirea performanței economice, transformând posibilitățile de pescuit anuale ale unui stat membru în concesiuni sigure din punct de vedere juridic, exclusive și transferabile. Deoarece resursele biologice marine sunt un bun comun, concesiunile de pescuit transferabile trebuie să stabilească doar drepturi de utilizare a unei părți a posibilităților de pescuit anuale care revin unui stat membru, drepturile putând fi retrase în conformitate cu normele stabilite.

(30) Concesiunile de pescuit trebuie să fie transferabile și să poată fi închiriate pentru ca gestionarea posibilităților de pescuit să fie descentralizată și încredințată sectorului pescuitului și pentru a se asigura faptul că pescarii care pleacă din sector nu vor trebui să se bazeze pe asistență financiară publică în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului.

(31) Caracteristicile specifice și vulnerabilitatea socioeconomică a unor flote artizanale justifică limitarea la navele mari a sistemului obligatoriu al concesiunilor de pescuit transferabile. Sistemul concesiunilor de pescuit transferabile trebuie să se aplice stocurilor pentru care sunt alocate posibilități de pescuit.

(32) În ceea ce privește navele de pescuit din Uniune care nu funcționează în cadrul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile, pot fi luate măsuri specifice pentru a adapta numărul navelor de pescuit din Uniune la resursele disponibile. Prin aceste măsuri trebuie să se stabilească plafoane obligatorii pentru capacitatea maximă a flotei și să se instituie programe naționale de intrare/ieșire referitoare la finanțarea pentru dezafectare acordată în cadrul Fondului european pentru pescuit.

(33) Statele membre trebuie să înregistreze informațiile minime privind caracteristicile și activitățile navelor de pescuit din Uniune care arborează pavilionul lor. Respectivele informații înregistrate trebuie puse la dispoziția Comisiei în scopul monitorizării dimensiunii flotelor statelor membre.

(34) Gestionarea pescăriilor pe baza celor mai bune avize științifice disponibile necesită seturi de date armonizate, fiabile și exacte. Prin urmare, statele membre trebuie să colecteze date privind flotele și activitățile lor de pescuit, în special date biologice privind capturile, inclusiv privind capturile aruncate înapoi în mare, informații bazate pe studii privind stocurile de pește și potențialul impact de mediu al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin.

(35) Colectarea datelor trebuie să includă date care să faciliteze evaluarea economică a întreprinderilor active în sectorul pescuitului, în sectorul acvaculturii și în sectorul prelucrării produselor obținute din pescuit și acvacultură, precum și a evoluției situației ocupării forței de muncă din aceste sectoare.

(36) Pe baza unui program multianual al Uniunii, statele membre trebuie să gestioneze și să pună datele colectate la dispoziția utilizatorilor finali ai datelor științifice. De asemenea, statele membre trebuie să coopereze între ele pentru a-și coordona activitățile de colectare a datelor. Atunci când este cazul, statele membre trebuie să coopereze, de asemenea, cu țările terțe din același bazin maritim în ceea ce privește colectarea datelor.

(37) Cunoștințele științifice în domeniul pescuitului orientate spre politică trebuie consolidate cu ajutorul programelor de cercetare și inovare și de colectare de date științifice în domeniul pescuitului adoptate la nivel național, în coordonare cu alte state membre, precum și cu ajutorul instrumentelor din cadrul de cercetare și inovare al Uniunii.

(38) Uniunea trebuie să promoveze la nivel internațional obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului. În acest scop, Uniunea trebuie să depună toate eforturile pentru a îmbunătăți performanța organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește conservarea și gestionarea stocurilor de pește internaționale, prin promovarea unui proces decizional bazat pe date științifice, pe îmbunătățirea nivelului de respectare a normelor, pe o transparență sporită și pe participarea părților interesate, precum și prin combaterea activităților de pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

(39) Acordurile pentru pescuit sustenabil încheiate cu țările terțe trebuie să garanteze că activitățile de pescuit ale Uniunii în apele țărilor terțe sunt bazate pe cele mai bune avize științifice disponibile, asigurând exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine. Acordurile respective, care prevăd drepturi de acces în schimbul unei contribuții financiare din partea Uniunii, trebuie să contribuie la instituirea unui cadru de guvernanță de înaltă calitate care să garanteze mai ales măsuri eficiente de monitorizare, control și supraveghere.

(40) Introducerea unei clauze referitoare la drepturile omului în acordurile pentru pescuitul sustenabil trebuie să fie pe deplin compatibilă cu obiectivele generale ale politicii de dezvoltare a Uniunii.

(41) Respectarea principiilor democratice și a drepturilor omului, prevăzute în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în alte instrumente internaționale relevante în domeniul drepturilor omului, precum și principiul statului de drept trebuie să constituie un element esențial al acordurilor pentru pescuit sustenabil și să facă obiectul unei clauze specifice referitoare la drepturile omului.

(42) Acvacultura trebuie să contribuie la conservarea potențialului de producție de alimente pe o bază sustenabilă în întreaga Uniune, astfel încât să se garanteze securitatea alimentară pe termen lung a cetățenilor europeni și să se contribuie la satisfacerea cererii tot mai mari de alimente de origine acvatică la nivel mondial.

(43) Strategia Comisiei pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii europene[29] adoptată în 2009, care a fost salutată și aprobată de Consiliu și primită favorabil de Parlamentul European, a menționat necesitatea creării și promovării unor condiții de concurență echitabile în domeniul acvaculturii, ca bază pentru dezvoltarea sa sustenabilă.

(44) Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să contribuie la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și să ajute la îndeplinirea obiectivelor stabilite în strategie[30].

(45) Activitățile de acvacultură din Uniune sunt influențate de condițiile diferite din diversele state membre, inclusiv în ceea ce privește autorizațiile pentru operatori; trebuie elaborate orientări strategice la nivelul Uniunii privind planurile strategice naționale, pentru a îmbunătăți competitivitatea sectorului acvaculturii, susținând dezvoltarea și inovarea acestuia și încurajând activitatea economică și diversificarea, precum și îmbunătățind calitatea vieții în zonele costiere și rurale și, de asemenea, trebuie dezvoltate mecanisme pentru schimbul de informații și bune practici între statele membre, printr-o metodă deschisă de coordonare a măsurilor naționale privind securitatea activității economice, accesul la apele și spațiul Uniunii și simplificarea administrativă a acordării licențelor.

(46) Având în vedere natura specifică a acvaculturii, este necesară instituirea unui consiliu consultativ pentru consultarea părților interesate cu privire la elementele politicilor Uniunii care ar putea afecta acvacultura.

(47) Trebuie consolidată competitivitatea sectorului de pescuit și acvacultură al Uniunii și este necesar un apel la simplificare, în sprijinul unei mai bune gestionări a activităților de producție și comercializare ale sectorului; organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură trebuie să asigure condiții de concurență echitabile pentru toate produsele din pescuit și din acvacultură comercializate în Uniune, trebuie să le permită consumatorilor să aleagă în mai bună cunoștință de cauză și să sprijine consumul responsabil și trebuie, de asemenea, să îmbunătățească înțelegerea și cunoașterea din punct de vedere economic a piețelor Uniunii de-a lungul lanțului de aprovizionare.

(48) Organizarea comună a piețelor trebuie pusă în aplicare în conformitate cu angajamentele internaționale ale Uniunii, în special în ceea ce privește dispozițiile Organizației Mondiale a Comerțului. Pentru succesul politicii comune în domeniul pescuitului este necesar un sistem eficace de control, inspecție și executare, care să includă lupta împotriva activităților de pescuit INN. Trebuie să instituit un sistem de control, inspecție și executare al Uniunii, astfel încât să se asigure respectarea normelor politicii comune în domeniul pescuitului.

(49) În cadrul acestui sistem de control, inspecție și executare al Uniunii trebuie promovată utilizarea tehnologiilor moderne. Statele membre sau Comisia trebuie să aibă posibilitatea de a desfășura proiecte pilot privind noile tehnologii de control și sisteme de gestionare a datelor.

(50) Pentru a asigura implicarea operatorilor interesați în sistemul de control, inspecție și executare al Uniunii, statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a solicita titularilor unei licențe de pescuit pentru nave de pescuit din Uniune cu o lungime totală de minimum 12 metri și care arborează pavilionul lor să contribuie în mod proporțional la costurile sistemului respectiv.

(51) Obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de statele membre, având în vedere problemele întâmpinate în dezvoltarea industriei pescuitului și în gestionarea acesteia, precum și resursele financiare limitate ale statelor membre. Prin urmare, pentru a contribui la realizarea acestor obiective, trebuie acordată asistență financiară multianuală din partea Uniunii, concentrată asupra priorităților politicii comune în domeniul pescuitului.

(52) Asistența financiară a Uniunii trebuie condiționată de respectarea de către statele membre și de către operatori a politicii comune în domeniul pescuitului. Astfel, această asistență financiară trebuie întreruptă sau suspendată sau trebuie să facă obiectul unor corecții în cazurile de încălcare de către statele membre a normelor politicii comune în domeniul pescuitului și în cazul unor încălcări grave ale normelor respective de către operatori.

(53) Dialogul cu părțile interesate s-a dovedit esențial pentru îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului. Având în vedere condițiile diferite existente în apele Uniunii și regionalizarea sporită a politicii comune în domeniul pescuitului, consiliile consultative trebuie să permită politicii comune în domeniul pescuitului să beneficieze de cunoștințele și experiența tuturor părților interesate.

(54) Este oportun ca Comisia să fie împuternicită prin acte delegate să instituie un nou consiliu consultativ și să modifice domeniile de competență ale consiliilor existente, având în vedere mai ales caracteristicile specifice ale Mării Negre.

(55) În scopul îndeplinirii obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, Comisiei trebuie să i se delege competența de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din tratat, pentru a specifica măsuri legate de pescuit menite a atenua impactul activităților de pescuit în ariile speciale de conservare, pentru a adapta obligația de a debarca integral capturile în scopul respectării obligațiilor internaționale ale Uniunii, pentru a stabili măsuri de conservare standard în cadrul planurilor multianuale sau măsuri tehnice, pentru a recalcula plafoanele pentru capacitatea flotei, pentru a defini informațiile privind caracteristicile și activitatea navelor de pescuit din Uniune, pentru a stabili norme pentru desfășurarea proiectelor pilot privind noile tehnologii de control și sisteme de gestionare a datelor, precum și pentru a modifica anexa III în ceea ce privește domeniile care sunt de competența consiliilor consultative și alcătuirea și funcționarea consiliilor consultative.

(56) Este deosebit de important ca Comisia să desfășoare consultări adecvate în etapa pregătitoare a adoptării actelor delegate, inclusiv la nivel de experți.

(57) Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(58) Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a cerințelor operaționale tehnice privind modalitățile de transmitere a informațiilor legate de registrele flotelor de pescuit și de datele cerute privind gestionarea pescăriilor, Comisiei trebuie să i se confere competențe de executare. Aceste competențe trebuie să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[31].

(59) Pentru a se îndeplini obiectivul de bază al politicii comune în domeniul pescuitului, și anume pentru a oferi sectoarelor pescuitului și acvaculturii condiții de mediu, economice și sociale sustenabile pe termen lung, precum și pentru a contribui la disponibilitatea aprovizionării cu alimente, este necesar și oportun să se stabilească norme privind conservarea și exploatarea resurselor biologice marine.

(60) În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivului respectiv.

(61) Decizia nr. 585/2004/CE a Consiliului din 19 iulie 2004 de instituire a consiliilor consultative regionale în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului[32] trebuie abrogată de la data intrării în vigoare a normelor corespunzătoare în temeiul prezentului regulament.

(62) Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului[33] trebuie abrogat, dar trebuie să se aplice în continuare programelor naționale adoptate pentru colectarea și gestionarea datelor pentru anii 2011 – 2013.

(63) Având în vedere numărul și importanța modificărilor care trebuie făcute, Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului trebuie abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

PARTEA I DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1 Domeniul de aplicare

1. Politica comună în domeniul pescuitului cuprinde:

(a) conservarea, gestionarea și exploatarea resurselor biologice marine; și

(b) resursele biologice de apă dulce, acvacultura și prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și din acvacultură, în cadrul măsurilor referitoare la piețe și al măsurilor financiare care sprijină politica comună în domeniul pescuitului.

2. Politica comună în domeniul pescuitului cuprinde activitățile menționate la alineatul (1) în cazul în care acestea sunt desfășurate:

(a) pe teritoriul statelor membre; sau

(b) în apele Uniunii, inclusiv de navele de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe și sunt înregistrate în țări terțe; sau

(c) de navele de pescuit ale Uniunii în afara apelor UE; sau

(d) de către resortisanți ai statelor membre, fără a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion.

Articolul 2 Obiective generale

1. Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să garanteze că activitățile de pescuit și de acvacultură asigură condiții de mediu, economice și sociale sustenabile pe termen lung și contribuie la disponibilitatea aprovizionării cu alimente.

2. Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să aplice abordarea precaută a gestionării pescăriilor și urmărește să garanteze, până în 2015, că exploatarea resurselor biologice marine vii duce la refacerea și menținerea populațiilor de specii recoltate deasupra nivelurilor care permit obținerea producției maxime durabile.

3. Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să pună în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescăriilor, pentru a garanta că impacturile activităților de pescuit asupra ecosistemului marin sunt limitate.

4. Politica comună de pescuit trebuie să integreze cerințele legislației Uniunii privind mediul.

Articolul 3 Obiective specifice

Pentru îndeplinirea obiectivelor generale prevăzute la articolul 2, politica comună în domeniul pescuitului trebuie, în mod concret:

(a) să elimine capturile nedorite din stocurile comerciale și să garanteze treptat debarcarea tuturor capturilor din astfel de stocuri;

(b) să ofere condiții pentru activități de pescuit eficiente în cadrul unui sector al pescuitului viabil și competitiv din punct de vedere economic;

(c) să promoveze dezvoltarea activităților de acvacultură din Uniune, pentru a contribui la securitatea alimentară și la ocuparea forței de muncă în zonele costiere și rurale;

(d) să contribuie la un nivel de trai echitabil pentru cei ce depind de activitățile de pescuit;

(e) să țină cont de interesele consumatorilor;

(f) să garanteze colectarea și gestionarea datelor în mod sistematic și armonizat.

Articolul 4 Principiile bunei guvernanțe

Politica comună în domeniul pescuitului este ghidată de următoarele principii de bună guvernanță:

(a) o clară definire a responsabilităților la nivelurile Uniunii, național, regional și local;

(b) stabilirea măsurilor în conformitate cu cele mai bune avize științifice disponibile;

(c) o perspectivă pe termen lung;

(d) o amplă implicare a părților interesate în toate etapele, de la conceperea măsurilor și până la punerea lor în aplicare;

(e) responsabilitatea primară a statului de pavilion;

(f) coerența cu politica maritimă integrată și cu alte politici ale Uniunii.

Articolul 5 Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

– prin „apele Uniunii” se înțelege apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre, cu excepția apelor adiacente teritoriilor enumerate în anexa II la tratat;

– prin „resurse biologice marine” se înțelege specii acvatice marine vii disponibile și accesibile, inclusiv specii anadrome și catadrome, pe parcursul tuturor etapelor ciclului lor de viață;

– prin „resurse biologice de apă dulce” se înțelege specii acvatice de apă dulce vii disponibile și accesibile;

– prin „navă de pescuit” se înțelege orice navă echipată pentru pescuitul comercial al resurselor biologice marine;

– prin „navă de pescuit a Uniunii” se înțelege o navă de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru și care este înregistrată în Uniune;

– prin „producție maximă durabilă” se înțelege captura maximă care poate fi extrasă dintr-un stoc de pește pe o perioadă nedeterminată;

– prin „abordare precaută a gestionării pescăriilor” se înțelege o abordare conform căreia absența unor informații științifice adecvate nu trebuie să justifice decizia de a amâna sau a nu lua măsuri de gestionare pentru conservarea speciilor vizate, a speciilor asociate sau dependente, precum și a speciilor care nu sunt vizate și a mediului acestora;

– prin „abordare ecosistemică a gestionării pescăriilor” se înțelege o abordare care garantează că beneficiile care rezultă din exploatarea resurselor acvatice vii sunt mari, în timp ce impacturile directe și indirecte ale operațiunilor de pescuit asupra ecosistemelor marine rămân scăzute și nu afectează negativ funcționarea, diversitatea și integritatea viitoare ale respectivelor ecosisteme;

– prin „rată de mortalitate prin pescuit” se înțelege capturile dintr-un stoc într-o anumită perioadă, exprimate ca proporție din stocul mediu disponibil în pescărie în acea perioadă;

– prin „stoc” se înțelege o resursă biologică marină cu caracteristici distinctive existentă într-o anumită zonă de gestionare;

– prin „limită de captură” se înțelege o limită cantitativă pentru debarcările dintr-un stoc de pește sau dintr-un grup de stocuri de pește într-o anumită perioadă;

– prin „nivel de referință pentru conservare” se înțelege valorile parametrilor populației unui stoc de pește (precum biomasa sau rata de mortalitate prin pescuit) utilizate în gestionarea pescăriilor, de exemplu cu privire la un nivel acceptabil de risc biologic sau un nivel dorit de producție;

– prin „măsură de salvgardare” se înțelege o măsură de precauție al cărei scop este protejarea sau prevenirea unui eveniment nedorit;

– prin „măsuri tehnice” se înțelege măsuri care reglementează compoziția capturilor în funcție de specii și dimensiuni și impacturile asupra componentelor ecosistemelor generate de activitățile de pescuit, prin condiționarea utilizării și structurii uneltelor de pescuit și prin restricționarea accesului la zonele de pescuit;

– prin „posibilitate de pescuit” se înțelege un drept legal de a pescui, cuantificat, exprimat în capturi și/sau efort de pescuit, și condițiile legate din punct de vedere funcțional de acest drept care sunt necesare în vederea cuantificării sale la un anumit nivel;

– prin „efort de pescuit” se înțelege produsul capacității și activității unei nave de pescuit; în cazul unui grup de nave, este suma eforturilor de pescuit ale tuturor navelor din grup;

– prin „concesiuni de pescuit transferabile” se înțelege drepturi revocabile de utilizare a unei anumite părți din posibilitățile de pescuit alocate unui stat membru sau stabilite în planurile de gestionare adoptate de un stat membru în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006[34], pe care titularul le poate transfera altor deținători eligibili de astfel de concesiuni de pescuit transferabile;

– prin „posibilități de pescuit individuale” se înțelege posibilitățile de pescuit anuale alocate titularilor de concesiuni de pescuit transferabile dintr-un stat membru pe baza proporției de posibilități de pescuit care aparține statului membru respectiv;

– prin „capacitate de pescuit” se înțelege tonajul unei nave exprimat în GT (tonaj brut) și puterea acestuia exprimată în kW (kilowați), astfel cum sunt definite în articolele 4 și 5 din Regulamentul (CEE) nr. 2930/86 al Consiliului[35];

– prin „acvacultură” se înțelege creșterea sau cultivarea de organisme acvatice utilizând tehnici destinate creșterii producției organismelor în cauză peste capacitatea naturală a mediului, într-un cadru în care organismele respective rămân proprietatea unei persoane fizice sau juridice pe întreaga perioadă a creșterii și cultivării, până la recoltare și incluzând această etapă;

– prin „licență de pescuit” se înțelege o licență astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

– prin „autorizație de pescuit” se înțelege o autorizație astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (10) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

– prin „pescuit” se înțelege colectarea sau capturarea unor organisme acvatice care trăiesc în mediul lor natural, sau utilizarea intenționată a oricărui mijloc care permite o astfel de colectare sau capturare;

– prin „produse obținute din pescuit” se înțelege organismele acvatice care rezultă din orice activitate de pescuit;

– prin „operator” se înțelege persoana fizică sau juridică ce operează sau deține o întreprindere care desfășoară oricare dintre activitățile legate de oricare dintre etapele lanțurilor de producție, prelucrare, comercializare, distribuție și vânzare cu amănuntul a produselor obținute din pescuit și acvacultură;

– prin „încălcare gravă” se înțelege o încălcare, astfel cum este definită la articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului sau la articolul 90 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului;

– prin „utilizator final al datelor științifice” se înțelege un organism care are un interes de cercetare sau de gestiune în analiza științifică a datelor din sectorul pescuitului;

– prin „excedent de captură admisibilă” se înțelege acea parte a capturii admisibile pe care un stat costier nu are capacitatea de a o recolta;

– prin „produse de acvacultură” se înțelege organismele acvatice care rezultă din orice activitate de acvacultură, în orice stadiu al ciclului lor de viață;

– prin „biomasa stocului de reproducere” se înțelege o estimare a masei de pește dintr-o anumită resursă care se reproduce la un anumit moment, cuprinzând atât masculii, cât și femelele, și incluzând peștii vivipari;

– prin „pescării mixte” se înțelege pescăriile în cazul cărora în aria vizată de activitatea de pescuit sunt prezente mai multe specii, acestea riscând să fie prinse de uneltele de pescuit;

– prin „acorduri pentru pescuit sustenabil” se înțelege acorduri internaționale încheiate cu un alt stat în scopul obținerii accesului la resurse sau ape în schimbul unei compensații financiare din partea Uniunii.

PARTEA II ACCESUL LA APE

Articolul 6 Norme generale privind accesul la ape

1. Navele de pescuit ale Uniunii au acces în mod egal la ape și resurse în toate apele Uniunii, altele decât cele prevăzute la alineatele (2) și (3), sub rezerva măsurilor adoptate în temeiul părții III.

2. În apele situate în zona de până la 12 mile marine de la liniile de bază aflate sub suveranitatea sau jurisdicția lor, statele membre sunt autorizate, de la 1 ianuarie 2013 până la 31 decembrie 2022, să restricționeze pescuitul la navele de pescuit care pescuiesc în mod tradițional în apele respective pornind din porturile de pe coasta adiacentă, fără a aduce atingere aranjamentelor aplicabile navelor de pescuit ale Uniunii care arborează pavilionul altor state membre în baza relațiilor de vecinătate existente între statele membre și aranjamentelor cuprinse în anexa I, prin care sunt stabilite, pentru fiecare stat membru, zonele geografice din interiorul zonelor costiere ale altor state membre în care se desfășoară activități de pescuit, precum și speciile vizate. Statele membre informează Comisia cu privire la restricțiile instituite în temeiul prezentului alineat.

3. De la 1 ianuarie 2013 la 31 decembrie 2022, în apele de până la 100 de mile marine de la liniile de bază ale Insulelor Azore, Madeira și Canare, statele membre în cauză pot restricționa pescuitul la navele înregistrate în porturile insulelor respective. Aceste restricții nu se aplică navelor Uniunii care pescuiesc în apele respective în mod tradițional, cu condiția ca aceste nave să nu depășească efortul de pescuit exercitat în mod tradițional. Statele membre informează Comisia cu privire la restricțiile instituite în temeiul prezentului alineat.

4. Dispozițiile care vor urma aranjamentelor menționate la alineatele (2) și (3) trebuie adoptate până la 31 decembrie 2022.

PARTEA III MĂSURI PENTRU CONSERVAREA RESURSELOR BIOLOGICE MARINE

TITLUL I TIPURI DE MĂSURI

Articolul 7 Tipuri de măsuri de conservare

Măsurile pentru conservarea resurselor biologice marine pot include următoarele:

(a) adoptarea unor planuri multianuale în temeiul articolelor 9 – 11;

(b) stabilirea unor ținte pentru exploatarea sustenabilă a stocurilor;

(c) adoptarea de măsuri în scopul adaptării numărul de nave de pescuit și/sau a tipurilor de nave de pescuit la posibilitățile de pescuit disponibile;

(d) stabilirea de stimulente, inclusiv a unora de natură economică, destinate promovării unui pescuit mai selectiv sau cu impact redus;

(e) stabilirea posibilităților de pescuit;

(f) adoptarea măsurilor tehnice menționate la articolul 14;

(g) adoptarea unor măsuri privind obligația de a debarca integral capturile;

(h) desfășurarea de proiecte pilot privind tipuri alternative de tehnici de gestionare a pescuitului.

Articolul 8 Tipuri de măsuri tehnice

Măsurile tehnice pot include următoarele:

(a) dimensiunile ochiului de plasă și norme în ceea ce privește utilizarea uneltelor de pescuit;

(b) restricții privind construcția uneltelor de pescuit, inclusiv

i) modificări sau dispozitive suplimentare pentru îmbunătățirea selectivității sau pentru reducerea impactului asupra zonei bentonice;

ii) modificări sau dispozitive suplimentare pentru reducerea capturilor accidentale de specii aflate în pericol, amenințate și protejate;

(c) interdicții de utilizare a anumitor unelte de pescuit în anumite zone sau anotimpuri;

(d) interzicerea sau restricționarea activităților de pescuit în anumite zone și/sau perioade;

(e) cerințe aplicabile navelor de pescuit pentru ca acestea să își înceteze operațiunile într-o anumită zonă pentru o anumită perioadă minimă pentru a proteja o agregare temporară a unei resurse marine vulnerabile;

(f) măsuri specifice de reducere a impactului activităților de pescuit asupra ecosistemelor marine și a speciilor care nu sunt vizate;

(g) alte măsuri tehnice care vizează protejarea biodiversității marine.

TITLUL II MĂSURI ALE UNIUNII

Articolul 9 Planurile multianuale

1. În mod prioritar, trebuie elaborate planuri multianuale care să prevadă măsuri de conservare pentru menținerea sau refacerea stocurilor de pește peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă.

2. Planurile multianuale trebuie să prevadă:

(a) baza de stabilire a posibilităților de pescuit pentru stocurile de pește în cauză, pornind de la niveluri de referință pentru conservare predefinite; și

(b) măsuri prin care să se prevină în mod eficace depășirea nivelurilor de referință pentru conservare.

3. Atunci când este posibil, planurile multianuale trebuie să se refere fie la activitățile de pescuit în care se exploatează câte un singur stoc de pește, fie la activitățile de pescuit în care se exploatează un amestec de stocuri, ținând cont de interacțiunile dintre stocuri și pescării.

4. Planurile multianuale trebuie să se bazeze pe abordarea precaută a gestionării pescăriilor și să țină cont de limitările datelor disponibile și ale metodelor de evaluare, precum și de toate sursele cuantificate de incertitudine într-un mod valabil din punct de vedere științific.

Articolul 10 Obiectivele planurilor multianuale

1. Planurile multianuale trebuie să prevadă adaptări ale ratei mortalității prin pescuit, astfel încât să se ajungă la o rată a mortalității prin pescuit care să refacă și să mențină toate stocurile peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă cel târziu în 2015.

2. În cazurile în care nu este posibilă determinarea unei rate a mortalității prin pescuit care să refacă și să mențină stocurile peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă, planurile multianuale trebuie să prevadă măsuri de precauție care să asigure un nivel comparabil de conservare a stocurilor respective.

Articolul 11 Conținutul planurilor multianuale

Un plan multianual trebuie să includă:

(a) domeniul de aplicare, mai exact stocurile, pescăria și ecosistemul marin cărora li se aplică planul multianual;

(b) obiective compatibile cu obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3;

(c) obiective și ținte cuantificabile exprimate în termeni de:

i) rata de mortalitate prin pescuit și/sau

ii) biomasa stocului de reproducere și

iii) stabilitatea capturilor;

(d) calendare precise pentru atingerea țintelor cuantificabile;

(e) măsuri tehnice, inclusiv măsuri privind eliminarea capturilor nedorite;

(f) indicatori cuantificabili pentru monitorizarea și evaluarea periodică a progreselor legate de atingerea țintelor planului multianual;

(g) măsuri și obiective specifice referitoare la partea de apă dulce a ciclului de viață al speciilor anadrome și catadrome;

(h) reducerea la minimum a impacturilor pescuitului asupra ecosistemului;

(i) măsuri de salvgardare și criterii de activare a respectivelor măsuri de salvgardare;

(j) orice alte măsuri adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor din planurile multianuale.

Articolul 12 Respectarea obligațiilor care decurg din legislația de mediu a Uniunii

1.           În ariile speciale de conservare în sensul articolului 6 din Directiva 92/43/CEE, al articolului 4 din Directiva 2009/147/CE și al articolului 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE, activitățile de pescuit ale statelor membre trebuie să se desfășoare în așa fel încât să se atenueze impactul activităților de pescuit în respectivele arii speciale de conservare.

2.           Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specifica măsuri legate de pescuit care să atenueze impactul activităților de pescuit în ariile speciale de conservare.

Articolul 13 Măsurile Comisiei în caz de amenințare gravă la adresa resurselor biologice marine

1. Pe baza unor dovezi privind o amenințare gravă la adresa conservării resurselor biologice marine sau la adresa ecosistemului marin care necesită o acțiune imediată, Comisia, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie inițiativă, poate decide aplicarea unor măsuri temporare pentru atenuarea riscului.

2. Statul membru trebuie să comunice cererea motivată menționată la alineatul (1) simultan Comisiei, celorlalte state membre și consiliilor consultative în cauză.

Articolul 14 Cadre de măsuri tehnice

Trebuie instituite cadre de măsuri tehnice care să asigure protecția resurselor biologice marine și reducerea impactului activităților de pescuit asupra stocurilor de pește și asupra ecosistemelor marine. Cadrele de măsuri tehnice trebuie:

(a) să contribuie la menținerea sau refacerea stocurilor de pește peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă, prin îmbunătățirea selecției în funcție de dimensiuni și, după caz, prin selecția în funcție de specie;

(b) să ducă la o reducere, în cadrul stocurilor de pește, a capturilor de exemplare care nu au atins dimensiunile minime;

(c) să ducă la o reducere a capturilor de organisme marine nedorite;

(d) să atenueze impactul uneltelor de pescuit asupra ecosistemului și asupra mediului, acordând o atenție specială protecției stocurilor și a habitatelor sensibile din punct de vedere biologic.

Articolul 15 Obligația de a debarca integral capturile

1. Toate capturile din următoarele stocuri de pește care fac obiectul unor limite de captură și care sunt capturate în timpul activităților de pescuit în apele Uniunii sau de navele de pescuit ale Uniunii aflate în afara apelor UE trebuie să fie aduse și păstrate la bordul navelor de pescuit, înregistrate și debarcate, cu excepția cazului în care se utilizează ca momeală vie, în conformitate cu următorul calendar:

(a) începând cel târziu de la 1 ianuarie 2014:

– macrou, hering, stavrid negru, putasu, speciile de caproide, hamsie, argentină, sardinele, capelin;

– ton roșu, pește-spadă, ton alb, ton obez, alte istioforide;

(b) începând cel târziu de la 1 ianuarie 2015: cod, merluciu, limbă-de-mare;

(c) începând cel târziu de la 1 ianuarie 2016: eglefin, merlan, cardină albă, pește-pescar, cambulă de Baltica, mihalț-de-mare, cod saithe, polac, limbă-roșie, calcan, calcan-neted, mihalț-de-mare albastru, sabie neagră, grenadier de piatră, pion portocaliu, halibut negru, brosme, sebastă și stocurile demersale din Marea Mediterană.

2. În cazul stocurilor de pește prevăzute la alineatul (1), trebuie stabilite, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, dimensiunile minime de referință pentru conservare. Vânzarea capturilor din aceste stocuri de pește sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare este permisă numai pentru prelucrarea în făină de pește sau în hrană pentru animale de companie.

3. Trebuie stabilite, în conformitate cu articolul 27 din [regulamentul privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură], standardele de comercializare pentru capturile de pește care depășesc posibilitățile de pescuit stabilite.

4. Statele membre trebuie să se asigure că navele de pescuit ale Uniunii care le arborează pavilionul sunt echipate pentru a asigura documentarea completă a tuturor activităților de pescuit și de prelucrare, în scopul monitorizării respectării obligației de a debarca integral capturile.

5. Alineatul (1) nu aduce atingere obligațiilor internaționale.

6. Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specifica măsurile prevăzute la alineatul (1) în scopul respectării obligațiilor internaționale ale Uniunii.

Articolul 16 Posibilitățile de pescuit

1. Posibilitățile de pescuit alocate statelor membre trebuie să asigure fiecărui stat membru o relativă stabilitate a activităților de pescuit pentru fiecare stoc sau pescărie. Interesele fiecărui stat membru trebuie să fie luate în considerare atunci când sunt alocate noi posibilități de pescuit.

2. În cadrul posibilităților de pescuit totale pot fi rezervate posibilități de pescuit pentru capturile accidentale.

3. Posibilitățile de pescuit trebuie să respecte țintele cuantificabile, calendarele și marjele stabilite în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) și cu articolul 11 literele (b), (c) și (h).

4. După ce trimit Comisiei o notificare în acest sens, statele membre pot schimba între ele toate sau o parte dintre posibilitățile de pescuit care le-au fost alocate.

TITLUL III REGIONALIZAREA

CAPITOLUL I PLANURILE MULTIANUALE

Articolul 17 Măsurile de conservare adoptate în conformitate cu planurile multianuale

1. Într-un plan multianual elaborat în temeiul articolelor 9, 10 și 11, statele membre pot fi autorizate să adopte măsuri conforme cu planul multianual respectiv care să specifice măsurile de conservare aplicabile navelor care le arborează pavilionul în legătură cu stocuri din apele Uniunii pentru care le-au fost alocate posibilități de pescuit.

2. Statele membre trebuie să se asigure că măsurile de conservare adoptate în temeiul alineatului (1):

(a) sunt compatibile cu obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3;

(b) sunt compatibile cu domeniul de aplicare și obiectivele planului multianual;

(c) îndeplinesc în mod eficace obiectivele și țintele cuantificabile stabilite în planul multianual; și

(d) nu sunt mai puțin severe decât cele existente în legislația Uniunii.

Articolul 18 Notificarea măsurilor de conservare ale statelor membre

Statele membre care adoptă măsuri de conservare în temeiul articolului 17 alineatul (1) trebuie să notifice măsurile respective Comisiei, celorlalte state membre interesate și consiliilor consultative competente.

Articolul 19 Evaluarea

Comisia poate în orice moment să evalueze compatibilitatea și eficacitatea măsurilor de conservare adoptate de statele membre în temeiul articolului 17 alineatul (1).

Articolul 20 Măsurile de conservare implicite adoptate în cadrul planurilor multianuale

1. Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specifica măsurile de conservare pentru pescăriile cuprinse într-un plan multianual, în cazul în care statele membre care sunt autorizate să ia măsuri în conformitate cu articolul 17 nu comunică aceste măsuri Comisiei în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a planului multianual.

2. Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specifica măsuri de conservare pentru pescăriile cuprinse într-un plan multianual, dacă

(a)     se consideră că măsurile statelor membre nu sunt compatibile cu obiectivele unui plan multianual, pe baza unei evaluări desfășurate în temeiul articolului 19 sau

(b)     se consideră că măsurile statelor membre nu îndeplinesc în mod eficace obiectivele și țintele cuantificabile stabilite în planurile multianuale, pe baza unei evaluări desfășurate în temeiul articolului 19 sau

(c)     sunt declanșate măsurile de salvgardare stabilite în conformitate cu articolul 11 litera (i).

3. Scopul măsurilor de conservare adoptate de Comisie este de a garanta îndeplinirea obiectivelor și țintelor stabilite în planurile multianuale. Aplicabilitatea măsurilor statului membru încetează din momentul adoptării de către Comisie a actului delegat.

CAPITOLUL II MĂSURI TEHNICE

Articolul 21 Măsuri tehnice

Într-un cadru de măsuri tehnice instituit în temeiul articolului 14, statele membre pot fi autorizate să adopte măsuri conforme cu respectivul cadru care să specifice măsurile tehnice aplicabile navelor care le arborează pavilionul, în ceea ce privește stocurile din apele proprii pentru care le-au fost alocate posibilități de pescuit. Statele membre trebuie să se asigure că aceste măsuri tehnice:

(a) sunt compatibile cu obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3;

(b) sunt compatibile cu obiectivele prevăzute în măsurile adoptate în conformitate cu articolul 14;

(c) îndeplinesc în mod eficace obiectivele prevăzute în măsurile adoptate în conformitate cu articolul 14 și

(d) nu sunt mai puțin severe decât cele existente în legislația Uniunii.

Articolul 22 Notificarea măsurilor tehnice ale statelor membre

Statele membre care adoptă măsuri tehnice în temeiul articolului 21 trebuie să notifice măsurile respective Comisiei, altor state membre interesate și consiliilor consultative competente.

Articolul 23 Evaluarea

Comisia poate în orice moment să evalueze compatibilitatea și eficacitatea măsurilor tehnice adoptate de statele membre în temeiul articolului 21.

Articolul 24 Măsurile implicite adoptate în temeiul unui cadru de măsuri tehnice

1. Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specifica măsurile tehnice cuprinse într-un cadru de măsuri tehnice, în cazul în care statele membre care sunt autorizate să ia măsuri în conformitate cu articolul 21 nu comunică aceste măsuri Comisiei în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a cadrului de măsuri tehnice.

2. Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specifica măsuri tehnice, în cazul în care, pe baza unei evaluări desfășurate în temeiul articolului 23, se consideră că măsurile statelor membre:

(a)     sunt incompatibile cu obiectivele stabilite într-un cadru de măsuri tehnice sau

(b)     nu îndeplinesc în mod eficace obiectivele stabilite într-un astfel de cadru de măsuri tehnice.

3. Scopul măsurilor tehnice adoptate de Comisie este de a garanta îndeplinirea obiectivelor cadrului de măsuri tehnice. Aplicabilitatea măsurilor statului membru încetează din momentul adoptării de către Comisie a actului delegat.

TITLUL IV MĂSURI NAȚIONALE

Articolul 25 Măsuri ale statelor membre aplicabile exclusiv navelor de pescuit care arborează pavilionul acestora

Un stat membru poate adopta măsuri pentru conservarea stocurilor de pește în apele Uniunii, cu condiția ca respectivele măsuri:

(a) să se aplice numai navelor de pescuit care arborează pavilionul statului membru respectiv, sau, în cazul activităților de pescuit care nu sunt desfășurate de o navă de pescuit, persoanelor stabilite pe teritoriul său;

(b) să fie compatibile cu obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3; și

(c) să nu fie mai puțin severe decât cele din legislația existentă a Uniunii.

Articolul 26 Măsuri ale statelor membre aplicabile în interiorul zonei de 12 mile marine

1. Un stat membru poate adopta măsuri nediscriminatorii pentru conservarea și gestionarea stocurilor de pește și pentru reducerea la minimum a efectului pescuitului asupra conservării ecosistemelor marine în limita a 12 mile marine de la liniile sale de bază, cu condiția ca Uniunea să nu fi adoptat măsuri de conservare și gestionare anume pentru zona respectivă. Măsurile statului membru trebuie să fie compatibile cu obiectivele stabilite la articolele 2 și 3 și nu trebuie să fie mai puțin severe decât cele din legislația existentă a Uniunii.

2. În cazul în care măsurile de conservare și gestionare care urmează a fi adoptate de un stat membru riscă să afecteze navele de pescuit ale altor state membre, măsurile respective trebuie să fie adoptate numai după consultarea Comisiei, a statelor membre în cauză și a consiliilor consultative competente în privința proiectului care cuprinde măsurile respective, însoțit de o expunere de motive.

PARTEA IV ACCESUL LA RESURSE

Articolul 27 Instituirea unor sisteme de concesiuni de pescuit transferabile

1. Cel târziu la 31 decembrie 2013, fiecare stat membru trebuie să instituie un sistem de concesiuni de pescuit transferabile pentru

(a) toate navele de pescuit cu o lungime totală de minimum 12 metri; și

(b) toate navele de pescuit cu o lungime totală mai mică de 12 metri care pescuiesc cu unelte tractate.

2. Statele membre pot extinde sistemul concesiunilor de pescuit transferabile la navele de pescuit care au o lungime totală mai mică de 12 metri și care utilizează alte tipuri de unelte decât uneltele tractate și trebuie să informeze Comisia cu privire la această decizie.

Articolul 28 Alocarea concesiunilor de pescuit transferabile

1. O concesiune de pescuit transferabilă instituie un drept de a utiliza posibilitățile de pescuit individuale alocate în conformitate cu articolul 29 alineatul (1).

2. Fiecare stat membru alocă concesiuni de pescuit transferabile pe baza unor criterii transparente pentru fiecare stoc sau grup de stocuri pentru care sunt alocate posibilități de pescuit în conformitate cu articolul 16, cu excepția posibilităților de pescuit obținute în temeiul acordurilor pentru pescuit sustenabil.

3. În cazul alocării de concesiuni de pescuit transferabile aferente pescăriilor mixte, statele membre trebuie să țină cont de compoziția probabilă a capturilor realizate de navele care participă la respectivele pescării.

4. Un stat membru poate aloca concesiuni de pescuit transferabile unui proprietar al unei nave de pescuit care arborează pavilionul acelui stat membru sau unor persoane juridice sau fizice doar în scopul utilizării pe o astfel de navă. Concesiunile de pescuit transferabile pot fi grupate în vederea gestionării colective de către persoane juridice sau fizice sau de către organizații de producători recunoscute. Pe baza unor criterii transparente și obiective, statele membre pot limita eligibilitatea pentru acordarea concesiunilor de pescuit transferabile.

5. Statele membre pot limita perioada de valabilitate a concesiunilor de pescuit transferabile la o perioadă de cel puțin 15 ani, în scopul realocării lor. În cazul în care nu limitează perioada de valabilitate a concesiunilor de pescuit transferabile, statele membre pot retrage concesiunile respective cu un preaviz de cel puțin 15 ani.

6. Statele membre pot retrage concesiunile de pescuit transferabile cu un preaviz mai scurt în cazul în care se constată o încălcare gravă comisă de titularul concesiunilor. Aceste retrageri trebuie efectuate astfel încât să fie aplicate pe deplin politica comună în domeniul pescuitului și principiul proporționalității și, ori de cât ori este necesar, cu efect imediat.

7. Fără a aduce atingere alineatelor (5) și (6), statele membre pot retrage concesiunile de pescuit transferabile care nu au fost utilizate pe o navă de pescuit timp de trei ani consecutivi.

Articolul 29 Alocarea posibilităților de pescuit individuale

1. Statele membre alocă posibilități de pescuit individuale titularilor de concesiuni de pescuit transferabile menționate la articolul 28, în funcție de posibilitățile de pescuit alocate statelor membre sau stabilite în planurile de gestionare adoptate de statele membre în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006.

2. Statele membre stabilesc posibilitățile de pescuit care, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, pot fi alocate navelor de pescuit care le arborează pavilionul, pentru specii pentru care Consiliul nu a stabilit posibilități de pescuit.

3. Navele de pescuit trebuie să se angajeze în activități de pescuit doar dacă dețin suficiente posibilități de pescuit individuale încât să acopere toate capturile pe care le-ar putea realiza.

4. Statele membre pot rezerva până la 5 % din posibilitățile de pescuit. Statele membre stabilesc criterii obiective și transparente pentru alocarea acestor posibilități de pescuit rezervate. Aceste posibilități de pescuit pot fi alocate numai titularilor eligibili de concesiuni de pescuit transferabile, conform dispozițiilor de la articolul 28 alineatul (4).

5. Atunci când alocă concesiuni de pescuit transferabile în conformitate cu articolul 28 și când alocă posibilități de pescuit în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, statele membre pot oferi, în cadrul posibilităților de pescuit care le-au fost alocate, stimulente navelor de pescuit care utilizează unelte de pescuit selective care elimină capturile accidentale nedorite.

6. Statele membre pot prevedea plata unei redevențe pentru utilizarea posibilităților de pescuit individuale, drept contribuție la costurile legate de gestionarea pescăriilor.

Articolul 30 Registrul concesiunilor de pescuit transferabile și al posibilităților de pescuit individuale

Statele membre trebuie să creeze și să mențină un registru al concesiunilor de pescuit transferabile și al posibilităților de pescuit individuale.

Articolul 31 Transferul concesiunilor de pescuit transferabile

1. Concesiunile de pescuit transferabile pot fi transferate în întregime sau parțial în interiorul unui stat membru între titularii eligibili ai unor astfel de concesiuni.

2. Un stat membru poate autoriza transferul unor concesiuni de pescuit transferabile către și din alte state membre.

3. Statele membre pot reglementa transferul concesiunilor de pescuit transferabile, stabilind, pe baza unor criterii transparente și obiective, condiții de transfer.

Articolul 32 Închirierea posibilităților de pescuit individuale

1. Posibilitățile de pescuit individuale pot fi închiriate în totalitate sau parțial în interiorul unui stat membru.

2. Statul membru poate autoriza închirierea posibilităților de pescuit individuale către și din alte state membre.

Articolul 33 Alocarea posibilităților de pescuit care nu fac obiectul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile

1. Fiecare stat membru trebuie să decidă modul în care pot fi alocate navelor care arborează pavilionul său posibilitățile de pescuit care i-au fost alocate în conformitate cu articolul 16 și care nu fac obiectul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile. Statul membru informează Comisia cu privire la metoda de alocare.

PARTEA V GESTIONAREA CAPACITĂȚII DE PESCUIT

Articolul 34 Adaptarea capacității de pescuit

1. Statele membre trebuie să instituie măsuri de adaptare a capacității de pescuit a flotelor lor pentru a obține un echilibru eficace între respectiva capacitate de pescuit și posibilitățile lor de pescuit.

2. Nu este permisă nicio ieșire din flotă cu ajutor public acordat în cadrul Fondului European pentru Pescuit pentru perioada de programare 2007-2013, cu excepția cazului în care această ieșire este precedată de retragerea licenței de pescuit și a autorizațiilor de pescuit.

3. Capacitatea de pescuit care corespunde navelor de pescuit retrase cu ajutor public nu poate fi înlocuită.

4. Statele membre trebuie să se asigure că, de la data de 1 ianuarie 2013, capacitatea de pescuit a flotei lor nu depășește în niciun moment plafoanele pentru capacitatea de pescuit stabilite în conformitate cu articolul 35.

Articolul 35 Gestionarea capacității de pescuit

1. Flota fiecărui stat membru trebuie să respecte plafoanele pentru capacitatea de pescuit prevăzute în anexa II.

2. Statele membre pot solicita Comisiei să excludă navele de pescuit care fac obiectul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile instituit în conformitate cu articolul 27 din plafoanele pentru capacitatea de pescuit stabilite în conformitate cu alineatul (1). În acest caz, plafoanele pentru capacitatea de pescuit trebuie recalculate pentru a lua în calcul navele de pescuit care nu fac obiectul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile.

3. Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 cu privire la recalcularea plafoanelor pentru capacitatea de pescuit menționate la alineatele (1) și (2).

Articolul 36 Registrele flotelor de pescuit

1. Statele membre trebuie să înregistreze informațiile privind caracteristicile și activitatea navelor de pescuit ale Uniunii aflate sub pavilionul lor care sunt necesare pentru gestionarea măsurilor stabilite în temeiul prezentului regulament.

2. Statele membre trebuie să pună la dispoziția Comisiei informațiile menționate la alineatul (1).

3. Comisia instituie un registru al flotei de pescuit a Uniunii care să conțină informațiile pe care le primește în temeiul alineatului (2).

4. Informațiile conținute în registrul flotei de pescuit a Uniunii se pun la dispoziția tuturor statelor membre. Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 privind definirea informațiilor menționate la alineatul (1).

5. Comisia stabilește cerințe operaționale tehnice pentru modalitățile de transmitere a informațiilor menționate la alineatele (2), (3) și (4). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56.

PARTEA VI BAZA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU GESTIONAREA PESCĂRIILOR

Articolul 37 Cerințe privind datele pentru gestionarea pescăriilor

1. Statele membre trebuie să culeagă datele biologice, tehnice, de mediu și socioeconomice necesare pentru gestionarea ecosistemică a pescăriilor, trebuie să gestioneze aceste date și să le pună la dispoziția utilizatorilor finali ai datelor științifice, inclusiv a organismelor desemnate de Comisie. Datele respective vor permite, în mod concret, evaluarea:

(a) stării resurselor biologice marine exploatate,

(b) nivelului de pescuit și a impactului pe care îl au activitățile de pescuit asupra resurselor biologice marine și asupra ecosistemelor marine și

(c) performanțelor socioeconomice ale sectoarelor pescuitului, acvaculturii și prelucrării în apele Uniunii și în afara acestora.

2. Statele membre trebuie:

(d) să se asigure că datele colectate sunt exacte și fiabile;

(e) să evite dublarea colectării datelor pentru diferite scopuri;

(f) să asigure stocarea în condiții de siguranță a datelor colectate și, dacă este cazul, protejarea adecvată și confidențialitatea acestora;

(g) să se asigure că Comisia sau organismele desemnate de aceasta au acces la bazele de date și sistemele naționale utilizate pentru prelucrarea datelor culese, în scopul verificării existenței și calității datelor.

3. Statele membre trebuie să asigure coordonarea națională a colectării și gestionării datelor științifice pentru gestionarea pescăriilor. În acest scop, statele membre desemnează un corespondent național și organizează anual o reuniune națională de coordonare. Comisia trebuie să fie informată cu privire la activitățile de coordonare naționale și să fie invitată la reuniunile de coordonare.

4. Statele membre trebuie să își coordoneze activitățile de colectare a datelor cu cele ale altor state membre din aceeași regiune și să depună toate eforturile pentru a-și coordona acțiunile cu cele ale țărilor terțe care au suveranitate sau jurisdicție asupra apelor din aceeași regiune.

5. Începând din 2014, colectarea, gestionarea și utilizarea datelor trebuie să se desfășoare în cadrul unui program multianual. Un asemenea program multianual trebuie să includă ținte privind gradul de precizie al datelor care trebuie colectate și nivelurile de agregare pentru colectarea, gestionarea și utilizarea acestor date.

6. Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specifica țintele referitoare la precizia datelor care urmează să fie colectate și pentru a defini nivelurile de agregare pentru colectarea, gestionarea și utilizarea acestor date, pentru programul multianual menționat la alineatul (5).

7. Comisia stabilește cerințe operaționale tehnice pentru modalitățile de transmitere a datelor colectate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56.

Articolul 38 Programe de cercetare

1. Statele membre trebuie să adopte programe naționale de colectare de date științifice și de cercetare și inovare în domeniul pescuitului. Ele își coordonează activitățile de colectare de date, cercetare și inovare în domeniul pescuitului cu alte state membre și cu cadrele de cercetare și inovare ale Uniunii.

2. Statele membre trebuie să asigure disponibilitatea competențelor și a resurselor umane pertinente necesare pentru a fi implicate în procesul consultativ științific.

PARTEA VII POLITICA EXTERNĂ

TITLUL I ORGANIZAȚIILE DE PESCUIT INTERNAȚIONALE

Articolul 39 Obiective

1. Uniunea participă la activitățile organizațiilor internaționale din domeniul pescuitului, inclusiv ale organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP), în conformitate cu obligațiile internaționale și obiectivele de politică și în conformitate cu obiectivele stabilite la articolele 2 și 3.

2. Pozițiile Uniunii în cadrul organizațiilor internaționale care se ocupă de pescuit și al ORGP trebuie să se bazeze pe cele mai bune avize științifice disponibile, pentru a se garanta faptul că resurse pescărești sunt menținute sau restabilite deasupra nivelurilor care pot să asigure producția maximă durabilă.

3. Uniunea contribuie în mod activ și sprijină dezvoltarea cunoștințelor științifice și a consultanței în cadrul ORGP și al organizațiilor internaționale.

Articolul 40 Respectarea dispozițiilor internaționale

Uniunea cooperează cu țările terțe și cu organizațiile internaționale din domeniul pescuitului, inclusiv cu ORGP, pentru a consolida respectarea măsurilor adoptate de aceste organizații internaționale.

TITLUL II ACORDURILE PENTRU PESCUIT SUSTENABIL

Articolul 41 Principiile și obiectivele acordurilor pentru pescuit sustenabil

1. Acordurile pentru pescuit sustenabil cu țările terțe trebuie să creeze un cadru de guvernanță juridică, economică și de mediu pentru activitățile de pescuit efectuate de navele de pescuit ale Uniunii în apele țărilor terțe.

2. Navele de pescuit ale Uniunii pot captura numai excedentul de captură admisibilă stabilit de țara terță în conformitate cu articolul 62 alineatul (2) din Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării și identificat pe baza celor mai bune avize științifice disponibile și a informațiilor relevante schimbate între Uniune și țara terță în cauză cu privire la efortul de pescuit total exercitat asupra stocurilor afectate, pentru a se asigura că resursele de pește rămân peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă.

Articolul 42 Asistență financiară

1.           Prin intermediul acordurilor pentru pescuit sustenabil, Uniunea oferă asistență financiară țărilor terțe pentru:

(a) a suporta o parte din costul accesului la resursele de pește din apele țărilor terțe;

(b) a crea cadrul de guvernanță, inclusiv înființarea și menținerea instituțiilor științifice și de cercetare necesare, capacitatea de monitorizare, control și supraveghere, precum și alte elemente de consolidare a capacității pentru dezvoltarea unei politici de pescuit sustenabil în țara terță. Această asistență financiară trebuie să fie condiționată de obținerea unor rezultate specifice.

PARTEA VIII ACVACULTURA

Articolul 43 Promovarea acvaculturii

1. Până în 2013, Comisia trebuie să elaboreze orientări strategice ale Uniunii fără caracter obligatoriu privind prioritățile și țintele comune pentru dezvoltarea activităților de acvacultură, cu scopul de a promova sustenabilitatea și de a contribui la securitatea alimentară și la creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Aceste orientări strategice trebuie să țină cont de pozițiile de plecare și de condițiile diferite din Uniune, trebuie să constituie baza pentru planurile strategice naționale multianuale și trebuie să vizeze:

(a) îmbunătățirea competitivității sectorului acvaculturii și promovarea dezvoltării și inovării acestuia;

(b) încurajarea activității economice;

(c) diversificarea și îmbunătățirea calității vieții în zonele costiere și rurale;

(d) condiții de concurență echitabile pentru operatorii din sectorul acvaculturii în ceea ce privește accesul la ape și spațiu.

2. Până în 2014, statele membre trebuie să elaboreze un plan strategic național multianual pentru dezvoltarea activităților de acvacultură pe teritoriul lor.

3. Planul strategic național multianual trebuie să includă obiectivele statului membru și măsurile necesare în vederea îndeplinirii acestora.

4. Planurile strategice naționale multianuale trebuie să urmărească în special următoarele:

(a) simplificarea administrativă, în special privind licențele;

(b) securitatea juridică pentru operatorii din sectorul acvaculturii în ceea ce privește accesul la ape și spațiu;

(c) stabilirea unor indicatori de sustenabilitate ecologică, economică și socială;

(d) evaluarea altor efecte transfrontaliere posibile asupra statelor membre învecinate.

5. Statele membre trebuie să facă schimb de informații și de bune practici, prin intermediul unei metode deschise de coordonare a măsurilor naționale prevăzute de planurile strategice multianuale.

Articolul 44 Consultarea consiliilor consultative

În conformitate cu articolul 53, se instituie un Consiliu consultativ pentru acvacultură.

PARTEA IX ORGANIZAREA COMUNĂ A PIEȚELOR

Articolul 45 Obiective

1. Se instituie o organizare comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură, pentru:

(a) a contribui la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolele 2 și 3;

(b) a permite sectorului pescuitului și acvaculturii să aplice politica comună în domeniul pescuitului la nivelul corespunzător;

(c) a consolida competitivitatea sectorului pescuitului și acvaculturii din Uniune, în special competitivitatea producătorilor;

(d) a îmbunătăți transparența piețelor, în special în ceea ce privește cunoștințele economice și înțelegerea piețelor Uniunii pentru produsele din pescuit și acvacultură pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, precum și sensibilizarea consumatorilor;

(e) a contribui la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toate produsele comercializate în Uniune, prin promovarea exploatării sustenabile a resurselor de pește.

2. Organizarea comună a piețelor se aplică produselor din pescuit și acvacultură comercializate în Uniune și enumerate în anexa I la [Regulamentul privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor din pescuit și din acvacultură].

3. Organizarea comună a piețelor cuprinde în special:

(a) organizarea sectorului, inclusiv măsuri de stabilizare a pieței;

(b) standarde de comercializare comune.

PARTEA X CONTROL ȘI EXECUTARE

Articolul 46 Obiective

1. Respectarea normelor politicii comune în domeniul pescuitului trebuie asigurată printr-un sistem eficace al Uniunii pentru controlul pescuitului, inclusiv prin combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

2. Sistemul Uniunii Europene pentru controlul pescuitului se bazează, în special, pe:

(a) o abordare globală și integrată;

(b) utilizarea tehnologiilor de control moderne referitoare la disponibilitatea și calitatea datelor privind pescuitul;

(c) o strategie bazată pe riscuri, axată pe verificări încrucișate sistematice și automate ale tuturor datelor relevante disponibile;

(d) dezvoltarea unei culturi de respectare a legii în rândul operatorilor;

(e) stabilirea unor sancțiuni eficace, proporționale și disuasive.

Articolul 47 Proiecte pilot privind noile tehnologii de control și sisteme de gestionare a datelor

1. Comisia și statele membre pot desfășura proiecte pilot privind noile tehnologii de control și sisteme pentru gestionarea datelor.

2. Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 în ceea ce privește normele pentru desfășurarea proiectelor pilot privind noile tehnologii de control și sisteme de gestionare a datelor.

Articolul 48 Contribuția la costurile generate de control, inspecții și executare

Statele membre pot solicita titularilor unei licențe de pescuit pentru navele de pescuit cu o lungime totală de minimum 12 metri care arborează pavilionul lor să contribuie în mod proporțional la costurile legate de punerea în aplicare a sistemului Uniunii de control al pescuitului.

PARTEA XI INSTRUMENTE FINANCIARE

Articolul 49 Obiective

Poate fi acordată asistență financiară din partea Uniunii pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolele 2 și 3.

Articolul 50 Condiții de acordare a asistenței financiare pentru statele membre

1. Asistența financiară din partea Uniunii pentru statele membre este condiționată de respectarea de către acestea a normelor politicii comune în domeniul pescuitului.

2. Nerespectarea de către statele membre a normelor politicii comune în domeniul pescuitului poate duce la întreruperea sau suspendarea plăților sau la aplicarea unei corecții financiare a asistenței financiare acordate de Uniune în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului. Aceste măsuri sunt proporționale cu natura, amploarea, durata și repetarea nerespectării.

Articolul 51 Condiții de acordare a asistenței financiare pentru operatori

1. Asistența financiară din partea Uniunii pentru operatori este condiționată de respectarea de către aceștia a normelor politicii comune în domeniul pescuitului.

2. Încălcările grave ale normelor politicii comune în domeniul pescuitului comise de operatori duc la interzicerea temporară sau permanentă a accesului la asistența financiară a Uniunii și/sau la aplicarea unor reduceri financiare. Aceste măsuri sunt proporționale cu natura, amploarea, durata și repetarea încălcărilor grave.

3. Statele membre trebuie să se asigure că asistența financiară din partea Uniunii se acordă numai în cazul în care operatorului în cauză nu i-au fost impuse sancțiuni pentru încălcări grave într-o perioadă de un an înainte de data cererii de asistență financiară din partea Uniunii.

PARTEA XII CONSILIILE CONSULTATIVE

Articolul 52 Consiliile consultative

1. Sunt instituite consilii consultative pentru fiecare din domeniile de competență stabilite în anexa III, pentru a promova o reprezentare echilibrată a tuturor părților interesate și pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolele 2 și 3.

2. Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 privind modificarea respectivei anexe pentru a schimba domeniile de competență, a crea noi domenii de competență pentru consiliile consultative sau a crea noi consilii consultative.

3. Fiecare consiliu consultativ își stabilește propriul regulament de procedură.

Articolul 53 Atribuțiile consiliilor consultative

1. Consiliile consultative pot:

(a) prezenta Comisiei sau statului membru în cauză recomandări și sugestii referitoare la gestionarea pescuitului și la acvacultură;

(b) informa Comisia și statele membre cu privire la problemele referitoare la gestionarea pescuitului și la acvacultură în zona lor de competență;

(c) contribui, în strânsă cooperare cu oamenii de știință, la colectarea, furnizarea și analizarea datelor necesare pentru elaborarea măsurilor de conservare.

2. Comisia și, dacă este cazul, statul membru în cauză trebuie să răspundă într-un termen rezonabil la orice recomandare, sugestie sau informație primită în temeiul alineatului (1).

Articolul 54 Compoziția, modul de funcționare și finanțarea consiliilor consultative

1. Consiliile consultative sunt alcătuite din organizații reprezentând operatorii în domeniul pescuitului și din alte grupuri de interese afectate de politica comună în domeniul pescuitului.

2. Fiecare consiliu consultativ este format dintr-o adunare generală și un comitet executiv și adoptă măsurile necesare pentru organizarea sa și pentru a se asigura transparența și respectarea tuturor opiniilor exprimate.

3. Consiliile consultative pot solicita asistență financiară din partea Uniunii, în calitate de organisme care urmăresc un obiectiv de interes european general.

4. Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 privind alcătuirea și funcționarea consiliilor consultative.

PARTEA XIII DISPOZIȚII PROCEDURALE

Articolul 55 Exercitarea delegării

1. Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate, sub rezerva condițiilor stabilite de prezentul articol.

2. Delegarea competenței menționată la articolul 12 alineatul (2), articolul 15 alineatul (6), articolul 20 alineatele (1) și (2), articolul 24 alineatele (1) și (2), articolul 35 alineatul (3), articolul 36 alineatul (4), articolul 37 alineatul (6), articolul 47 alineatul (2), articolul 52 alineatul (2) și articolul 54 alineatul (4) se conferă pentru o perioadă de timp nedeterminată începând de la 1 ianuarie 2013.

3. Delegarea competenței menționată la articolul 12 alineatul (2), articolul 15 alineatul (6), articolul 20 alineatele (1) și (2), articolul 24 alineatele (1) și (2), articolul 35 alineatul (3), articolul 36 alineatul (4), articolul 37 alineatul (6), articolul 47 alineatul (2), articolul 52 alineatul (2) și articolul 54 alineatul (4) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Aceasta produce efecte în ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară, precizată în respectiva decizie. Decizia nu afectează validitatea actelor delegate aflate deja în vigoare.

4. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 12 alineatul (3), al articolului 15 alineatul (4), al articolului 20 alineatele (1) și (2), al articolului 24 alineatele (1) și (2), al articolului 35 alineatul (3), al articolului 36 alineatul (4), al articolului 37 alineatul (7), al articolului 47 alineatul (2), al articolului 52 alineatul (2) sau al articolului 54 alineatul (4) intră în vigoare numai dacă nu a fost formulată nicio obiecțiune din partea Parlamentului European sau Consiliului în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea perioadei respective, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor obiecta. Această perioadă de obiecții se extinde cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 56 Punere în aplicare

În punerea în aplicare a normelor politicii comune în domeniul pescuitului, Comisia este asistată de un Comitet pentru pescuit și acvacultură. Acest comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Partea XIV DISPOZIȚII FINALE

Articolul 57 Abrogări

1. Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

2. Decizia 2004/585/CE se abrogă cu efect de la data intrării în vigoare a normelor adoptate în temeiul articolului 51 alineatul (4) și al articolului 52 alineatul (4).

3. Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1954/2003 se elimină.

4. Regulamentul (CE) nr. 199/2008 se abrogă.

5. Regulamentul (CE) nr. 639/2004 se abrogă.

Articolul 58 Măsuri tranzitorii

Prin derogare de la dispozițiile articolului 57 alineatul (4), Regulamentul (CE) nr. 199/2008 se aplică în continuare programelor naționale adoptate pentru colectarea și gestionarea datelor pentru anii 2011 – 2013.

Articolul 59 Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2013.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la

Pentru Parlamentul European,                     Pentru Consiliu,

Președintele                                                  Președintele

ANEXA I ACCESUL LA APELE COSTIERE ÎN SENSUL ARTICOLULUI 6 ALINEATUL (2)

1. APELE COSTIERE ALE REGATULUI UNIT

A. ACCESUL PENTRU FRANȚA

Aria geografică || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Regatului Unit (6 –12 mile marine)

1. Berwick-upon-Tweed east Coquet Island east || hering || nelimitat

2. Flamborough Head east Spurn Head east || hering || nelimitat

3. Lowestoft east Lyme Regis south || toate speciile || nelimitat

4. Lyme Regis south Eddystone south || demersale || nelimitat

5. Eddystone south Longships south-west || demersale specii de scoici comestibile homar langustă || nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat

6. Longships south-west Hartland Point north-west || demersale langustă homar || nelimitat nelimitat nelimitat

7. De la Hartland Point până la o linie trasată de la nordul Insulei Lundy || demersale || nelimitat

8. De la o linie către vest de Insula Lundy până la Cardigan Harbour || toate speciile || nelimitat

9. Point Lynas North Morecambe Light Vessel east || toate speciile || nelimitat

10. County Down || demersale || nelimitat

11. New Island north-east Sanda Island south-west || toate speciile || nelimitat

12. Port Stewart north Barra Head west || toate speciile || nelimitat

13. Latitudine 57°40'N Butt of Lewis west || toate speciile cu excepția crustaceelor și moluștelor || nelimitat

14. St Kilda, Flannan Islands || toate speciile || nelimitat

15. La vest de linia ce unește farul de pe Butt of Lewis de punctul 59°30′ N-5°45′ V || toate speciile || nelimitat

B. ACCESUL PENTRU IRLANDA

Aria geografică || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice ||

|| Coasta Regatului Unit (6 –12 mile marine)

|| 1. Point Lynas north Mull of Galloway south || demersale langustină || nelimitat nelimitat

|| 2. Mull of Oa west Barra Head west || demersale langustină || nelimitat nelimitat

C. ACCESUL PENTRU GERMANIA

Aria geografică || Specia || Importanța sau caracteristici specifice

Coasta Regatului Unit (6 –12 mile marine)

1. La est de Shetlands și Fair Isle, între liniile trasate spre sud-est de la Sumbrugh Head Lighthouse, către nord-est de la Skroo Lighthouse și spre sud-vest de la Skadan Lighthouse || hering || nelimitat

2. Berwick-upon-Tweed east, Whitby High lighthouse east || hering || nelimitat

3. North Foreland lighthouse east, Dungeness new lighthouse south || hering || nelimitat

4. Zona din jurul St. Kilda || hering macrou || nelimitat nelimitat

5. La vest de farul de pe Butt of Lewis, până la linia ce unește farul de pe Butt of Lewis și punctul 59°30´ N- 5°45´ V || hering || nelimitat

6. Zona din jurul North Rona și Sulisker (Sulasgeir) || hering || nelimitat

D. ACCESUL PENTRU ȚĂRILE DE JOS

Aria geografică || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Regatului Unit (6 –12 mile marine)

1. La est de Shetlands și Fair Isle, între liniile spre sud-est de Sumburgh Head Lighthouse, către nord-est de Skroo Lighthouse și spre sud-vest de Skadan Lighthouse || hering || nelimitat

2. Berwick upon Tweed east, Flamborough Head east || hering || nelimitat

3. North Foreland east, Dungeness new lighthouse south || hering || nelimitat

E. ACCESUL PENTRU BELGIA

Aria geografică || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Regatului Unit (6 –12 mile marine)

1. Berwick upon Tweed east Coquer Island east || hering || nelimitat

2. Cromer north North Foreland east || demersale || nelimitat

3. North Foreland east Dungeness new lighthouse south || demersale hering || nelimitat nelimitat

4. Dungeness new lighthouse south, Selsey Bill south || demersale || nelimitat

5. Straight Point south-east, South Bishop north-west || demersale || nelimitat

2. APELE COSTIERE ALE IRLANDEI

A. ACCESUL PENTRU FRANȚA

Aria geografică || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta irlandeză (6–12 mile marine)

1. Erris Head north-west Sybil Point west || demersale langustină || nelimitat nelimitat

2. Mizen Head south Stags south || demersale langustină macrou || nelimitat nelimitat nelimitat

3. Stags south Cork south || demersale langustină macrou hering || nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat

4. Cork south, Carnsore Point south || toate speciile || nelimitat

5. Carnsore Point south, Haulbowline south-east || toate speciile, cu excepția crustaceelor și moluștelor || nelimitat

B. ACCESUL PENTRU REGATUL UNIT

Aria geografică || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta irlandeză (6 –12 mile marine)

1. Mine Head south Hook Point || demersale hering macrou || nelimitat nelimitat nelimitat

2. Hook Point Carlingford Lough || demersale hering macrou langustină specii de scoici comestibile || nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat

C. ACCESUL PENTRU ȚĂRILE DE JOS

Aria geografică || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta irlandeză (6 –12 mile marine)

1. Stags south Carnsore Point south || hering macrou || nelimitat nelimitat

D. ACCESUL PENTRU GERMANIA

Aria geografică || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta irlandeză (6–12 mile marine)

1. Old Head of Kinsale south Carnsore Point south || hering || nelimitat

2. Cork south Carnsore Point south || macrou || nelimitat

E. ACCESUL PENTRU BELGIA

Aria geografică || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta irlandeză (6–12 mile marine)

1. Cork south Carnsore Point south || demersale || nelimitat

2. Wicklow Head east Carlingford Lough south-east || demersale || nelimitat

3. APELE COSTIERE ALE BELGIEI

Aria geografică || Statul membru || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice

3–12 mile marine || Țările de Jos || toate speciile || nelimitat

|| Franța || hering || nelimitat

4. APELE COSTIERE ALE DANEMARCEI

Aria geografică || Statul membru || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Mării Nordului (frontiera Danemarca/Germania până la Hanstholm) (6–12 mile marine) || Germania || pești plați crevete || nelimitat nelimitat

Frontiera Danemarca/Germania până la Blåvands Huk || Țările de Jos || pești plați pești rotunzi || nelimitat nelimitat

Blåvands Huk până la Bovbjerg || Belgia || cod || Nelimitat, doar în lunile iunie și iulie

|| || eglefin || Nelimitat, doar în lunile iunie și iulie

|| Germania || pești plați || nelimitat

|| Țările de Jos || cambulă de Baltica || nelimitat

|| limbă-de-mare || nelimitat

Thyborøn până la Hanstholm || Belgia || merlan || Nelimitat, doar în lunile iunie și iulie

|| || cambulă de Baltica || Nelimitat, doar în lunile iunie și iulie

|| Germania || pești plați || nelimitat

|| șprot || nelimitat

|| cod || nelimitat

|| cod saithe || nelimitat

|| eglefin || nelimitat

|| macrou || nelimitat

|| hering || nelimitat

|| merlan || nelimitat

|| Țările de Jos || cod || nelimitat

|| cambulă de Baltica || nelimitat

|| limbă-de-mare || nelimitat

Skagerrak (de la Hanstholm până la Skagen) (4–12 mile marine) || Belgia Germania Țările de Jos || cambulă de Baltica pești plați șprot cod cod saithe eglefin macrou hering merlan cod cambulă de Baltica limbă-de-mare || Nelimitat, doar în lunile iunie și iulie nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat

Kattegat (3-12 mile marine) || Germania || cod || nelimitat

|| || pești plați || nelimitat

|| langustină || nelimitat

|| hering || nelimitat

La nord de Zeeland până la paralela latitudinii ce traversează farul Forsnæs || Germania || șprot || nelimitat

Marea Baltică (inclusiv Belts, Sound, Bornholm) 3-12 mile marine || Germania || pești plați || nelimitat

|| || cod || nelimitat

|| hering || nelimitat

|| șprot || nelimitat

|| anghilă || nelimitat

|| somon || nelimitat

|| merlan || nelimitat

|| macrou || nelimitat

Skagerrak (4-12 mile marine) || Suedia || toate speciile || nelimitat

Kattegat (3 (*)-12 mile marine) || Suedia || toate speciile || nelimitat

Marea Baltică (3-12 mile marine) || Suedia || toate speciile || nelimitat

(*) Măsurate de la linia țărmului.

5. APELE COSTIERE ALE GERMANIEI

Aria geografică || Statul membru || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Mării Nordului (3–12 mile marine) toate coastele || Danemarca || demersale || nelimitat ||

|| || șprot || nelimitat

|| specii de anghilă || nelimitat

|| Țările de Jos || demersale || nelimitat

|| crevete || nelimitat

Frontiera Danemarca/Germania până la vârful de nord al Amrum la 54°43′N || Danemarca || crevete || nelimitat ||

Zona din jurul Helgoland || Regatul Unit || cod || nelimitat ||

|| || cambulă de Baltica || nelimitat

Coasta baltică (3-12 mile marine) || Danemarca || cod || nelimitat ||

|| || cambulă de Baltica || nelimitat

|| hering || nelimitat

|| șprot || nelimitat

|| anghilă || nelimitat

|| merlan || nelimitat

|| macrou || nelimitat

6. APELE COSTIERE ALE FRANȚEI ȘI ALE DEPARTAMENTELOR DE PESTE MĂRI

Aria geografică || Statul membru || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice ||

Coasta de nord-est a Atlanticului (6–12 mile marine) ||

Frontiera Belgia/Franța, până la estul Departamentului Manche (Estuarul Vire-Grandecamp les Bains 49°23′30″N-1°02′VNNE) || Belgia || demersale || nelimitat ||

|| || specii de scoici comestibile || nelimitat

|| Țările de Jos || toate speciile || nelimitat

Dunkerque (2° 20′ E) până la Cap d'Antifer (0° 10′ E) || Germania || hering || nelimitat doar în lunile octombrie-decembrie ||

Frontiera Belgia/Franța până la Cap d'Alprech vest (50° 42′ 30″ N-1° 33′ 30″ E) || Regatul Unit || hering || nelimitat ||

Coasta Atlanticului (6–12 mile marine) ||

Frontiera Spania/Franța până la 46° 08′ N || Spania || hamsii || pescuit dirijat, nelimitat doar între 1 martie și 30 iunie ||

|| || pescuit de momeală vie doar între 1 iulie și 31 octombrie

|| sardine || nelimitat doar între 1 ianuarie și 28 februarie și între 1 iulie și 31 decembrie

|| În plus, activitățile legate de speciile menționate mai sus trebuie desfășurate în conformitate cu și în cadrul limitelor activităților desfășurate în anul 1984

Coasta mediteraneană (6–12 mile marine) ||

Frontiera spaniolă Cap Leucate || Spania || toate speciile || nelimitat ||

7. APELE COSTIERE ALE SPANIEI

Aria geografică || Statul membru || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Atlanticului (6–12 mile marine)

Frontiera Franța/Spania până la farul de pe Capul Mayor (3° 47′ V) || Franța || pelagice || nelimitat, în conformitate cu și în cadrul limitelor activităților desfășurate în anul 1984

Coasta mediteraneană (6–12 mile marine)

Frontiera franceză/Capul Creus || Franța || toate speciile || nelimitat

8. APELE COSTIERE ALE ȚĂRILOR DE JOS

Aria geografică || Statul membru || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice

(3–12 mile marine) întreaga coastă || Belgia || toate speciile || nelimitat

|| Danemarca || demersale șprot specii de anghilă stavrid negru || nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat

|| Germania || cod crevete || nelimitat nelimitat

(6–12 mile marine) întreaga coastă || Franța || toate speciile || nelimitat

Punctul de sud Texel, spre vest până la frontiera Olanda/Germania || Regatul Unit || demersale || nelimitat

9. APELE COSTIERE ALE FINLANDEI

Aria geografică || Statul membru || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice

Marea Baltică (4-12 mile marine) (*) || Suedia || toate speciile || nelimitat

(*) 3-12 mile marine în jurul Insulelor Bogskär.

10. APELE COSTIERE ALE SUEDIEI

Aria geografică || Statul membru || Specia || Importanța sau caracteristicile specifice

Skagerrak (4-12 mile marine) || Danemarca || toate speciile || nelimitat

Kattegat (3 (*)-12 mile marine) || Danemarca || toate speciile || nelimitat

Marea Baltică (4-12 mile marine) || Danemarca || toate speciile || nelimitat

|| Finlanda || toate speciile || nelimitat

(*) Măsurate de la linia țărmului. || || ||

ANEXA II PLAFOANELE PENTRU CAPACITATEA DE PESCUIT

Plafoanele pentru capacitate (pe baza situației la 31 decembrie 2010) || ||

Statul membru || GT || kW

Belgia || 18 911 || 51 585

Bulgaria || 8 448 || 67 607

Danemarca || 88 528 || 313 341

Germania || 71 114 || 167 089

Estonia || 22 057 || 53 770

Irlanda || 77 254 || 210 083

Grecia || 91 245 || 514 198

Spania (inclusiv regiunile ultraperiferice) || 446 309 || 1 021 154

Franța (inclusiv regiunile ultraperiferice) || 219 215 || 1 194 360

Italia || 192 963 || 1 158 837

Cipru || 11 193 || 48 508

Letonia || 49 067 || 65 196

Lituania || 73 489 || 73 516

Malta || 15 055 || 96 912

Țările de Jos || 166 384 || 350 736

Polonia || 38 376 || 92 745

Portugalia (inclusiv regiunile ultraperiferice) || 115 305 || 388 054

România || 1 885 || 6 716

Slovenia || 1 057 || 10 974

Finlanda || 18 187 || 182 385

Suedia || 42 612 || 210 744

Regatul Unit || 235 570 || 924 739

|| ||

Regiunile ultraperiferice ale UE || GT || kW

Spania

Insulele Canare: L< 12 m. Ape UE || 2 649 || 21 219

Insulele Canare: L > 12 m. Ape UE || 3 059 || 10 364

Insulele Canare: L > 12 m. Ape internaționale și ale țărilor terțe || 28 823 || 45 593

Franța

Insula Réunion: Specii demersale și pelagice. L < 12 m || 1 050 || 19 320

Insula Réunion: Specii pelagice. L > 12 m || 10 002 || 31 465

Guyana Franceză: Specii demersale și pelagice. Lungime < 12 m || 903 || 11 644

Guyana Franceză: Nave pentru pescuit crevete || 7 560 || 19 726

Guyana Franceză: Specii pelagice. Nave de pescuit în larg. || 3 500 || 5 000

Martinica: Specii demersale și pelagice. L < 12 m || 5 409 || 142 116

Martinica: Specii pelagice. L > 12 m || 1 046 || 3 294

Guadelupa: Specii demersale și pelagice. L < 12 m || 6 188 || 162 590

Guadelupa: Specii pelagice. L > 12 m || 500 || 1 750

Portugalia

Madeira: Specii demersale. L < 12 m || 617 || 4 134

Madeira: Specii demersale și pelagice. L > 12 m || 4 114 || 12 734

Madeira: Specii pelagice. Seine. L > 12 m || 181 || 777

Azore: Specii demersale. L < 12 m || 2 626 || 29 895

Azore: Specii demersale și pelagice. L > 12 m || 12 979 || 25 721

L reprezintă lungimea totală || ||

ANEXA III CONSILIILE CONSULTATIVE

Denumirea consiliului consultativ || Zona de competență

Marea Baltică || Zonele ICES[36] IIIb, IIIc și IIId

Marea Mediterană || Apele maritime ale Mării Mediterane la est de meridianul 5°36’ longitudine vest

Marea Nordului || Zonele ICES IV și IIIa

Apele nord-vestice || Zonele ICES V (excluzând Va și numai apele Uniunii din zona Vb), VI și VII

Apele sud-vestice || Zonele ICES VIII, IX și X (apele din jurul insulelor Azore), și zonele CECAF[37] 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0 (apele din jurul insulelor Madeira și Canare)

Stocuri pelagice (putasu, macrou, stavrid negru, hering) || Toate zonele de competență (cu excepția Mării Baltice, a Mării Mediterane și a acvaculturii)

Flotă pentru pescuitul în larg/de lungă distanță || Toate apele care nu aparțin Uniunii

Acvacultură || Acvacultura, astfel cum este definită la articolul 5

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Titlul propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

              1.3.    Natura propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivele propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata și impactul financiar

              1.7.    Metoda (metodele) de gestiune preconizată (preconizate)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestionare și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.        Denumirea propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind politica comună în domeniul pescuitului

1.2.        Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[38]

Domeniul de politică 11: Afaceri maritime și pescuit

1.3.        Tipul propunerii/inițiativei

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[39]

¨ Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

ý Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4.        Obiective

1.4.1.     Obiectivul (obiectivele) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

1.4.2.     Obiectivul (obiectivele) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiective specifice

Contribuția la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE.

1. Să îmbunătățească implicarea părților interesate

2. Să asigure disponibilitatea unor avize științifice

3. Să modernizeze și consolideze controlul în întreaga Uniune

4. Să auditeze activitățile de control și inspecție în statele membre

5. Să contribuie la o mai bună coordonare a activităților de control ale statelor membre prin intermediul Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Activitatea ABB 11 04 01, 11 07 02, 11 08 01, 11 08 02, 11 08 05

1.4.3.     Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Sustenabilitatea este aspectul central al reformei propuse a PCP, iar obiectivul este că cel târziu din 2015 stocurile de pește trebuie să fie exploatate la nivelul producției maxime durabile. Pescăriile sustenabile care duc la creșteri ale capturilor și ale marjelor de profit vor elibera sectorul capturilor de dependența de sprijinul public și vor facilita, de asemenea, obținerea unor prețuri stabile în condiții transparente, aducând beneficii consumatorilor.

1.4.4.     Indicatori de rezultate și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Impacturile asupra mediului: stocuri la nivelul Fmsy, reducerea supracapacității și progres înregistrat în punerea în aplicare a cotelor de pescuit transferabile.

Impacturile economice: venitul celor care activează în sectorul pescuitului, valoarea adăugată brută (VAB), veniturile/pragul de rentabilitate și marja de profit net.

Impacturile sociale: Ocuparea forței de muncă (ENI) și salariile echipajelor per ENI.

1.5.        Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.     Cerința(cerințele) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

PCP trebuie să asigure sustenabilitatea de mediu, economică și socială în ceea ce privește exploatarea resurselor de pește. Aceste obiective sunt la fel de importante din punct de vedere juridic și niciunul dintre ele nu poate fi îndeplinit în mod izolat. Totuși, evaluarea impactului efectuată în ceea ce privește reforma PCP a confirmat că, fără o îmbunătățire mai semnificativă a stării stocurilor, sustenabilitatea economică și socială va rămâne limitată.

1.5.2.     Valoarea adăugată a implicării Uniunii

În conformitate cu articolul 3 litera (d) din TFUE, Uniunea are competență exclusivă în domeniul conservării resurselor biologice marine. În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (d), Uniunea și statele membre au competență partajată în ceea ce privește restul PCP. Valoarea adăugată a implicării Uniunii este legată de faptul că PCP vizează exploatarea unei resurse comune.

1.5.3.     Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Concluzia Cărții verzi privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului[40] a fost că PCP nu își îndeplinește obiectivele principale: stocurile sunt supraexploatate, situația economică a unor părți din flotă este fragilă în ciuda nivelurilor ridicate ale subvențiilor, locurile de muncă în sectorul pescăresc sunt neatractive, iar situația multor comunități costiere care depind de pescuit este precară. Rezultatul procesului amplu de consultare care a urmat publicării Cărții verzi a confirmat această analiză[41].

Principala problemă din cadrul actualei PCP este lipsa sustenabilității mediului din cauza pescuitului excesiv. Toate celelalte probleme contribuie la acest lucru. Supracapacitatea flotei, abaterea de la avizele științifice atunci când se stabilesc capturile totale admisibile și absența unei prioritizări a obiectivelor sunt principalii factori care duc la pescuitul excesiv. În al doilea rând, sustenabilitatea economică slabă a sectorului capturilor este o problemă. Multe flote nu sunt rentabile și sunt vulnerabile la șocurile externe, cum ar fi creșterea prețurilor carburanților. În al treilea rând, lipsa sustenabilității sociale afectează sectorul capturilor și zonele care depind de pescuit.

1.5.4.     Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Obiectivul asigurării unei exploatări a resurselor de pește la nivelul producției maxime durabile a fost stabilit în cadrul Convenției ONU privind dreptul mării și a fost adoptat la Summitul din 2002 privind dezvoltarea durabilă ca obiectiv de îndeplinit până în 2015, în cazul în care este posibil. Acest obiectiv va permite PCP reformate să fie mai eficientă în ceea ce privește obținerea unei stări ecologice bune a mediului marin, în conformitate cu Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”[42].

1.6.        Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

¨ Propunere/inițiativă cu durată limitată

– ¨  Propunere/inițiativă în vigoare de la:

– ¨  Impact financiar din AAAA până în AAAA

ý Propunere/inițiativă cu durată nelimitată

– Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

– Urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7.        Tipul (tipurile) de gestiune preconizat(e)[43]

ý Gestiune centralizată directă de către Comisie

¨ Gestiune centralizată indirectă, prin delegarea sarcinilor de execuție:

– ¨  agențiilor executive

– ¨  organismelor instituite de Comunități[44]

– ¨  organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public

– ¨  persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

ý Gestiune partajată cu state membre

¨ Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe

¨ Gestiune în comun cu organizații internaționale (a se preciza)

Dacă se indică mai multe tipuri de gestiune, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.        Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile.

2.2.        Sistemul de gestiune și control

2.2.1.     Riscul (riscurile) identificat(e)

2.2.2.     Metoda (metodele) de control preconizată(preconizate)

2.3.        Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.        Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) afectată (afectate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuția

Numărul [Descrierea…………………………..……...] || CD/CND ([45]) || din partea țărilor AELS[46] || din partea țărilor candidate[47] || din partea țărilor terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul Financiar

2 || 11 04 01 Dialog mai strâns cu sectorul pescăresc și cu cei afectați de politica comună în domeniul pescuitului || Diferențiate || Nu || Nu || Nu || Nu

2 || 11 07 02 Sprijin pentru gestionarea resurselor de pește (îmbunătățirea consultanței științifice) || Diferențiate || Nu || Nu || Nu || Nu

2 || 11 08 01 Contribuție financiară la cheltuielile suportate de statele membre în materie de control || Diferențiate || Nu || Nu || Nu || Nu

2 || 11 08 02 Controlul și supravegherea activităților de pescuit în apele Uniunii și în afara acestora || Diferențiate || Nu || Nu || Nu || Nu

2 || 11.08.05.01. Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului (ACCP) contribuție la titlurile 1 și 2 || Diferențiate || Nu || Nu || Nu || Nu

2 || 11.08.05.02. Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului (ACCP) contribuție la titlul 3 || Diferențiate || Nu || Nu || Nu || Nu

· Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuția

Numărul [Rubrica……………………………………] || CD/CND || din partea țărilor AELS || din partea țărilor candidate || din partea țărilor terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul Financiar

|| [XX.YY.YY.YY] || || DA/NU || DA/NU || DA/NU || DA/NU

3.2.        Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.     Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 2 || Conservarea și gestionarea resurselor naturale

DG: MARE || || || 2013[48] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || Anul N+7 || Anul N+8 || Anul N+9 || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || || || || ||

11 04 01 || Angajamente || (1) || 6 400 || || || || || || || || || ||

Plăți || (2) || 5 950 || || || || || || || || || ||

11 07 02 || Angajamente || (1a) || 4 500 || || || || || || || || || ||

Plăți || (2a) || 3 500 || || || || || || || || || ||

11 08 01 || Angajamente || (1a) || 47 430 || || || || || || || || || ||

Plăți || (2a) || 25 200 || || || || || || || || || ||

11 08 02 || Angajamente || (1a) || 2 300 || || || || || || || || || ||

Plăți || (2a) || 2 300 || || || || || || || || || ||

11.08.05.01 || Angajamente || (1a) || 7 413 || || || || || || || || || ||

Plăți || (2a) || 7 413 || || || || || || || || || ||

11.08.05.02 || Angajamente || (1a) || 1 711 || || || || || || || || || ||

Plăți || (2a) || 2 711 || || || || || || || || || ||

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe[49] || || || || || || || || || || ||

|| || (3) || || || || || || || || || || ||

TOTAL credite pentru DG MARE || Angajamente || =1+1a +3 || 69 754 || || || || || || || || || ||

Plăți || =2+2a +3 || 47 074 || || || || || || || || || ||

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 69 754 || || || || || || || || || ||

Plăți || (5) || 47 074 || || || || || || || || || ||

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || || || || || || || || || || ||

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 2 din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 69 754 || || || || || || || || || ||

Plăți || =5+ 6 || 47 074 || || || || || || || || || ||

În cazul în care propunerea / inițiativa afectează mai multe rubrici:

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 69 754 || || || || || || || || || ||

Plăți || (5) || 47 074 || || || || || || || || || ||

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || || || || || || || || || || ||

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 4 din cadrul financiar multianual (Suma de referință) || Angajamente || =4+ 6 || || || || || || || || || || ||

Plăți || =5+ 6 || || || || || || || || || || ||

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || 2013 || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || Anul N+7 || Anul N+8 || Anul N+9 || TOTAL

DG: ||

Ÿ Resurse umane || 9 404 || || || || || || || || || ||

Ÿ Alte cheltuieli administrative 11 01 02 11 || 0.210 || || || || || || || || || ||

TOTAL DG || Credite || 9 614 || || || || || || || || || ||

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 9 614 || || || || || || || || || ||

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul 2013[50] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6 || Anul N+7 || Anul N+8 || Anul N+9 || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 79 368 || || || || || || || || || ||

Plăți || 56 688 || || || || || || || || || ||

3.2.2.     Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– ý  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Precizați obiectivele și realizările ò || || || 2013 || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

OUTPUTS

Tipul realizării[51] || Costul mediual realizării || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Număr total de realizări || Costuri totale

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1[52] || Îmbunătățirea implicării părților interesate

CCR pe deplin operaționale || Nr. || 0.280 || 8 || 2.240 || || || || || || || || || || || || || ||

Noi secțiuni web și actualizarea conținutului pe site-urile internet ale DG MARE. || Nr. || 0.040 || 5 || 0.200 || || || || || || || || || || || || || ||

Producția și distribuirea revistei „Pescuitul și acvacultura în Europa ” în 23 de limbi (5 numere pe an). || Nr. || 0.114 || 5 || 0.580 || || || || || || || || || || || || || ||

Producția și difuzarea de materiale informative de bună calitate pentru mass-media, publicul larg și părțile interesate, inclusiv materiale audiovizuale. Campanie de comunicare privind subiectele prioritare, cum ar fi reforma PCP. || Nr. || 0.310 || 6 || 1.860 || || || || || || || || || || || || || ||

Producția și difuzarea de publicații multilingve. || Nr. || 0.025 || 20 || 0.500 || || || || || || || || || || || || || ||

Participarea DG MARE la târguri. || Nr. || 0.200 || 1 || 0.200 || || || || || || || || || || || || || ||

Organizarea Zilei maritime europene, în luna mai a fiecărui an. || Nr. || 0.400 || 1 || 0.400 || || || || || || || || || || || || || ||

Conferințe și seminare privind PCP și PMI în ceea ce privește, de exemplu, reforma PCP. || Nr. || 0.050 || 4 || 0.200 || || || || || || || || || || || || || ||

Altele (materiale promoționale, logo, stocarea și difuzarea de către Oficiul pentru Publicații). || Nr. || 0.110 || 2 || 0.220 || || || || || || || || || || || || || ||

Subtotal obiectivul specific nr. 1 || || 6.400 || || || || || || || || || || || || || ||

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2… || Garantarea disponibilității unor avize științifice

Sprijin pentru punerea în aplicare a cadrului pentru colectarea datelor, în special prin coordonarea și organizarea activităților CSTEP, întreținerea site-urilor internet relevante și sprijin pentru elaborarea raportului anual privind „Performanța economică anuală a flotei de pescuit a Uniunii” în cadrul unui acord administrativ între Comisie și JRC. || Acorduri administrative || 1.400 || 1 || 1.400 || || || || || || || || || || || || || ||

Furnizarea de avize periodice cu privire la situația stocurilor gestionate prin Regulamentul privind TAC și cotele, precum și furnizarea de avize care nu sunt periodice, precum evaluarea planurilor multianuale sau a normelor de control al exploatării în cadrul Memorandumului de înțelegere dintre Comisie și ICES. || Memorandum || 1.500 || 1 || 1.500 || || || || || || || || || || || || || ||

Furnizarea de avize privind stocurile de pește și aspectele biologice, tehnice, economice și ecosistemice, de către experți, în cadrul reuniunilor CSTEP și ale subgrupurilor sale. || Nr. de reuniuni || 0.024 || 25 || 0.6 || || || || || || || || || || || || || ||

Avize științifice și alte servicii pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului în Marea Mediterană. || || 1.0 || 2 || 1.0 || || || || || || || || || || || || || ||

Subtotal obiectivul specific nr. 2 || || 4.500 || || || || || || || || || || || || || ||

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 3… || Modernizarea și consolidarea controlului în întreaga Uniune

Sisteme IT și analiza datelor. || || || N/A || 10.000 || || || || || || || || || || || || || ||

Instrumente pentru trasabilitate și dispozitive pentru măsurarea puterii motorului. || || || 1600 || 8.000 || || || || || || || || || || || || || ||

Proiecte pilot (inclusiv sistemul CCTV începând din 2011). || || || N/A || 2.000 || || || || || || || || || || || || || ||

Dispozitive de localizare automată, sisteme de monitorizare a navelor/sisteme de identificare automată (VMS/AIS). || || || 3000 || 3.800 || || || || || || || || || || || || || ||

Jurnale de bord electronice aflate la bordul navelor. || || || 3300 || 7.400 || || || || || || || || || || || || || ||

Actualizări în cadrul Centrului de monitorizare a pescuitului (CMP). || || || 22 || 11.400 || || || || || || || || || || || || || ||

Investițiile în echipamentul de control (mai exact, nave și aeronave de patrulare). || || || N/A || 3.700 || || || || || || || || || || || || || ||

Cursuri de formare profesională și programe de schimb de experiență pentru personalul de control. || || || 30 || 0.600 || || || || || || || || || || || || || ||

Seminare destinate să sensibilizeze publicul cu privire la necesitatea de a pune în aplicare normele PCP. || || || 5 || 0.530 || || || || || || || || || || || || || ||

Subtotal obiectivul specific nr. 3 || || 47.430 || || || || || || || || || || || || || ||

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 4… || Auditarea activităților de control și inspecție în statele membre

Monitorizarea activităților de control ale statelor membre - Misiuni pentru controlul aplicării normelor PCP - Echipamentul inspectorilor || || || 250 || 0.800 || || || || || || || || || || || || || ||

Facilitarea punerii în aplicare a normelor PCP - Reuniuni ale grupului de experți privind controlul activităților de pescuit, dedicate aspectelor referitoare la controlul pescuitului - Studii || || || 30 || 0.400 || || || || || || || || || || || || || ||

Echipamente și programe informatice, sprijin pentru control (date, controlul încrucișat al datelor, întreținere, acces la bazele de date etc.) || || || N/A || 1.100 || || || || || || || || || || || || || ||

Subtotal obiectivul specific nr. 4 || || 2.300 || || || || || || || || || || || || || ||

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 5… || Contribuția la o mai bună coordonare a activităților de control ale statelor membre prin intermediul Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului

Personal în activitate || || || N/A || 5.634 || || || || || || || || || || || || || ||

Alte cheltuieli legate de personal || || || N/A || 0.440 || || || || || || || || || || || || || ||

Cheltuieli administrative || || || N/A || 1.320 || || || || || || || || || || || || || ||

Consolidarea capacităților || || || N/A || 0.720 || || || || || || || || || || || || || ||

Coordonarea operațională (include planurile de desfășurare comune) || || || N/A || 1.010 || || || || || || || || || || || || || ||

Subtotal obiectivul specific nr. 5 || || 9.124 || || || || || || || || || || || || || ||

COSTURI TOTALE || || 69 754 || || || || || || || || || || || || || ||

3.2.3.     Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.  Rezumat

– ¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– ý  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| 2013 [53] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 9.404 || || || || || || ||

Alte cheltuieli administrative || 0.210 || || || || || || ||

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 9.614 || || || || || || ||

În afara RUBRICII 5[54] din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || || || || || || || ||

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

TOTAL || 9 614 || || || || || || ||

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– ý  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| || 2013 || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

Ÿ Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari) ||

|| 11 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 66 || || || || || ||

|| 11 01 01 02 (în delegații) || 0 || || || || || ||

|| 11 01 05 01 (cercetare indirectă) || 0 || || || || || ||

|| 10 01 05 01 (cercetare directă) || 0 || || || || || ||

|| Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[55] ||

|| 11 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 14 || || || || || ||

|| 11 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || 0 || || || || || ||

|| 11 01 04 yy [56] || - la sediu[57] || 0 || || || || || ||

|| - în delegații || 0 || || || || || ||

|| 11 01 05 02 (AC, INT, END - cercetare indirectă) || 0 || || || || || ||

|| 10 01 05 02 (AC, INT, END – cercetare directă) || 0 || || || || || ||

|| Alte linii bugetare (a se preciza) || 0 || || || || || ||

|| TOTAL || 80 || || || || || ||

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând cont de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari || gestionarea creditelor operaționale și a activităților operaționale menționate mai sus în 2013

Personal extern || gestionarea creditelor operaționale și a activităților operaționale menționate mai sus în 2013

3.2.4.     Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

– ý  Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual actual.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual[58].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

3.2.5.     Participarea terților la finanțare

– ý Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

– ¨ Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || || || || || || || ||

TOTAL credite cofinanțate || || || || || || || ||

3.3.        Impactul estimat asupra veniturilor

– ý  Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

– ¨       asupra resurselor proprii

– ¨       asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară pentru venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[59]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

Articolul ………... || || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

[1]               COM(2009) 163 final, 22 aprilie 2009.

[2]               JO L 125, 27.4.1998, p. 1.

[3]               JO L 17, 21.1.2000, p. 22.

[4]               JO L 349, 31.12.2005, p. 1.

[5]               JO L 223, 15.8.2006, p. 1.

[6]               JO L 409, 30.12.2006, p. 11.

[7]               JO L 60, 5.3.2008, p. 1.

[8]               JO L 286, 29.10.2008, p. 1.

[9]               JO L 343, 22.12.2009, p. 1.

[10]             JO L 256, 3.8.2004, p. 17.

[11]             SEC(2010) 428 final, 16 aprilie 2010.

[12]             Regulamentul (CE) nr. 1954/2003 al Consiliului privind gestionarea efortului de pescuit referitor la anumite zone și resurse de pescuit comunitare, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 635/95 și (CE) nr. 2027/95.

[13]             Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006

[14]             JO

[15]             JO

[16]             JO L 358, 31.12.2002, p. 59.

[17]             JO L 179, 23.6.1998, p. 1.

[18]             JO L 189, 3.7.1998, p. 14.

[19]             JO L 177, 16.7.1996, p. 24.

[20]             Decizia COP X/2

[21]             UE CO 7/10 din 26 martie 2010.

[22]             COM(2011) 244.

[23]             JO L 164, 25.6.2008, p. 19.

[24]             Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană COM(2007)575 final.

[25]             JO C 105, 7.5.1981, p. 1.

[26]             JO L 103, 25.4.1979, p. 1.

[27]             JO L 206, 22.7.1992, p. 7.

[28]             JO L 164, 25.6.2008, p. 19.

[29]             COM (2009) 162final.

[30]             COM(2010) 2020final.

[31]             JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[32]             JO L 256, 3.8.2004, p. 17.

[33]             JO L 60, 5.3.2008, p. 1.

[34]             JO L 409, 30.12.2006, p. 11.

[35]             JO L 274, 25.9.1986, p. 1.

[36]             Zonele ICES (Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 218/2009.

[37]             zonele CECAF (zona central-estică a Atlanticului sau zona principală de pescuit FAO 34) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 216/2009.

[38]             ABM: gestiune pe activități – ABB: întocmirea bugetului pe activități.

[39]             Astfel cum se menționează la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[40]             COM(2009) 163 final din 22 aprilie 2009.

[41]             A se vedea, de asemenea, SEC (2010) 428 final din 16 aprilie 2010 Sinteza consultării privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului.

[42]             Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin.

[43]             Explicațiile privind tipurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[44]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[45]             CD= credite diferențiate / CND = credite nediferențiate.

[46]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[47]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii Occidentali.

[48]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[49]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijinire a punerii în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[50]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[51]             Realizările sunt produsele și serviciile care vor fi furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

[52]             Conform descrierii din secțiunea 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

[53]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[54]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijinire a punerii în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[55]             AC= agent contractual; INT = personal al agențiilor („Interimar”); JED= „Jeune Expert en Délégation” (tânăr expert în delegații); AL= agent local; END= expert național detașat.

[56]             Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[57]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[58]             A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[59]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.