EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52011DC0417
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS Reform of the Common Fisheries Policy
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Reforma politicii comune în domeniul pescuitului
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Reforma politicii comune în domeniul pescuitului
/* COM/2011/0417 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Reforma politicii comune în domeniul pescuitului /* COM/2011/0417 final */
CUPRINS 1........... Introducere..................................................................................................................... 2 2........... Obiectivele reformei........................................................................................................ 3 2.1........ Mai mult pește pentru un
pescuit sustenabil.................................................................... 3 2.2........ Viitorul pescuitului și al
acvaculturii și al locurilor de muncă din aceste sectoare.............. 5 2.3........ Prosperitatea
comunităților costiere............................................................................... 6 2.4........ Satisfacerea nevoilor reale ale
consumatorilor informați.................................................. 7 2.5........ Îmbunătățirea
guvernanței prin regionalizare................................................................. 7 2.6........ O finanțare mai
inteligentă............................................................................................. 8 2.7........ Difuzarea principiilor PCP la nivel
internațional............................................................... 8
1.
Introducere
Concluzia Cărții verzi privind
reforma politicii comune în domeniul pescuitului[1]
(PCP) este că această politică nu își atinge obiectivele
principale: stocurile de pește sunt supraexploatate, situația
economică a unor părți ale flotei este fragilă, în pofida
acordării unor subvenții considerabile, locurile de muncă din
sectorul pescuitului nu sunt atractive, iar situația a numeroase
comunități costiere dependente de pescuit este precară.
Rezultatul amplului proces de consultare care a urmat Cărții verzi a
confirmat această analiză[2]. În acest context, Comisia propune o
reformă ambițioasă a politicii de pescuit. Reforma are
obiectivul de a crea condițiile necesare pentru a oferi un viitor mai bun
pentru resursele de pește și pentru pescuit, dar și pentru
mediul marin de care acestea depind. PCP are un potențial enorm de a
asigura bazele unui pescuit sustenabil și care respectă ecosistemul,
furnizând în același timp produse pescărești sănătoase
și de înaltă calitate pentru cetățenii Europei, asigurând
prosperitatea comunităților costiere și rentabilitatea
sectoarelor de producție și de prelucrare a peștelui și
sporind atractivitatea și siguranța locurilor de muncă. Reforma va contribui la Strategia Europa 2020[3] prin eforturile de a crea o creștere
sustenabilă și favorabilă incluziunii, de a spori coeziunea în
regiunile costiere și de a îmbunătăți performanța
economică a sectorului. Având obiectivul de a asigura exploatarea
sustenabilă a resurselor marine vii, reforma este totodată un
element-cheie al inițiativei emblematice „O Europă eficientă din
punctul de vedere al utilizării resurselor”[4]. Sustenabilitatea este elementul central al
reformei propuse. A pescui în mod sustenabil înseamnă a pescui la niveluri
care nu pun în pericol reproducerea stocurilor și care permit realizarea
unor producții ridicate pe termen lung. Pentru aceasta este necesară
gestionarea volumului de pește extras din mare prin pescuit. Comisia propune
ca, începând din 2015, stocurile să fie exploatate la niveluri sustenabile
care asigură „producția maximă durabilă”. Comisia propune
totodată și eliminarea, începând din 2016, a practicii de aruncare a
capturilor nedorite înapoi în mare. Aceste capturi respinse reprezintă o
risipă de resurse inacceptabilă. Conform celor mai bune estimări[5], dacă stocurile ar fi exploatate la
nivelul care asigură producția maximă durabilă, dimensiunea
lor ar crește cu aproximativ 70%. Capturile globale ar crește cu aproximativ
17%, marjele de profit s-ar putea majora de trei ori, rentabilitatea
investițiilor ar fi de șase ori mai mare, iar valoarea
adăugată brută a sectorului capturilor ar crește cu aproape
90%. Sustenabilitatea pescuitului ar elibera
sectorul capturilor de dependența de sprijin public și ar facilita
stabilizarea prețurilor în condiții de transparență, ceea
ce ar aduce beneficii evidente consumatorilor. Un sector puternic, eficient
și viabil din punct de vedere economic, funcționând în condiții
de piață, ar avea un rol mai important și mai activ în
gestionarea stocurilor și ar contribui la reducerea
supracapacității flotei, care reprezintă în acest moment una
dintre cauzele principale ale pescuitului excesiv. Pescuitul sustenabil este esențial pentru
viitorul comunităților costiere, pentru care, în unele cazuri, vor fi
necesare măsuri specifice care să le ajute la gestionarea flotelor
lor costiere artizanale. Comisia propune integrarea PCP în economia
maritimă în sens larg. În acest fel vor fi elaborate politici mai coerente
pentru mările și zonele costiere ale UE, iar regiunile costiere vor
fi ajutate să își diversifice sursele de venituri astfel încât
să beneficieze de o mai bună calitate a vieții. Peștele constituie baza resurselor
sectorului și totodată o sursă de proteine sănătoase
pentru alimentația umană. Este așadar în interesul întregii
societăți să se asigure sustenabilitatea pescuitului și a
acvaculturii în zonele costiere și rurale, aceasta permițând
totodată satisfacerea cererii din ce în ce mai mari de pește și
fructe de mare de calitate. Pachetul de reformă a PCP este compus din
următoarele elemente: · o propunere legislativă de regulament de bază [care să
înlocuiască Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului], · o propunere legislativă referitoare la politica de piață
[care să înlocuiască Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului], · o comunicare privind dimensiunea externă a PCP, · un raport asupra Regulamentului (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului cu
privire la capitolele Conservare și durabilitate și Adaptarea
capacității de pescuit și la articolul 17 alineatul (2)
privind restricționarea accesului flotelor în zona de 12 mile marine. În contextul cadrului financiar multianual
și al perspectivelor financiare, Comisia a prevăzut o propunere legislativă
privind viitorul instrument financiar 2014-2020 în sprijinul PCP, care ar urma
să fie adoptată în cursul anului 2011.
2.
Obiectivele reformei
2.1.
Mai mult pește pentru un pescuit sustenabil
Stocurile de pește trebuie aduse la
niveluri sustenabile și menținute în condiții de
sănătate. De aceea, ele trebuie exploatate la niveluri care
asigură producția maximă durabilă. Aceste niveluri
pot fi definite ca fiind capturile maxime care pot fi extrase în
siguranță în fiecare an și care mențin dimensiunea populației
de pește la nivelul maxim de productivitate. Acest obiectiv este
prevăzut de Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului
mării și a fost adoptat la Summitul privind dezvoltarea durabilă
din 2002 ca țintă mondială care trebuie atinsă până în
2015. Atingerea acestui obiectiv ar permite totodată PCP reformate să
aducă o contribuție mai utilă la atingerea unei stări
ecologice bune a mediului marin, așa cum prevede Directiva-cadru
„Strategia pentru mediul marin”[6].
Obiectivul atingerii, până în 2015, a nivelurilor care asigură
producția maximă durabilă este prevăzut explicit în
regulamentul de bază propus. Aruncarea înapoi în mare a capturilor nu mai poate fi acceptată. Această practică
creează o imagine negativă a sectorului și are efecte negative
asupra exploatării sustenabile a stocurilor, a ecosistemelor marine
și a viabilității financiare a pescuitului și poate
influența calitatea avizelor științifice. Eliminarea ei trebuie
să facă parte din obiectivele PCP reformate. Regulamentul de
bază propus introduce obligația operatorilor din sector de debarcare
a capturilor din specii reglementate. Această obligație va intra în
vigoare pe grupuri de specii conform unui calendar ambițios, dar realist,
și va fi completată de măsuri de însoțire. Speciile cu o
probabilitate mare de supraviețuire în momentul aruncării înapoi în
mare după capturare nu ar trebui să fie acoperite de obligația
de debarcare. Planurile de gestionare multianuale rămân instrumentul prin care se realizează angajamentul
politic pe termen lung în favoarea exploatării sustenabile a resurselor.
Aceste planuri vor înlocui abordarea actuală bazată pe câte un singur
stoc, astfel încât marea majoritate a stocurilor vor fi acoperite de planuri de
gestionare concepute pentru mai multe stocuri. Statele membre de la Marea
Mediterană trebuie să elaboreze planuri de gestionare naționale
pentru pescuitul realizat în apele lor teritoriale. Aceasta ar trebui să
ducă la elaborarea unor planuri ale UE pentru pescuitul mediteranean care
prezintă o dimensiune internațională. UE ar trebui să
urmărească obținerea unor angajamente pe termen lung similare
din partea țărilor terțe partenere. Gestionarea pescuitului trebuie să se
bazeze pe avize științifice solide și să aplice
abordarea ecosistemică și abordarea precaută. Comisia va
solicita în continuare avizele organismelor consultative științifice
conform standardelor de calitate garantate. Suprapunerea
activităților diverselor organisme științifice va fi
eliminată în vederea raționalizării și a maximizării
sinergiilor din cadrul procesului consultativ. Parteneriatele dintre comunitatea
științifică și sector pot
îmbunătăți calitatea și disponibilitatea datelor și a
cunoștințelor. Totodată, ele pot promova o înțelegere
comună între operatori și cercetători, fără a
compromite independența acestora din urmă. Parteneriatele de acest
tip trebuie așadar încurajate. Pentru elaborarea politicii, atât în faza de
pregătire, cât și în cea de implementare și executare, este
necesar să se dispună de date complete și fiabile[7]. Politica reformată va stabili
obligații noi, clar formulate, pentru statele membre în ceea ce
privește colectarea și disponibilitatea datelor. Comisia are în
vedere un sistem european integrat de informații pentru gestionarea
pescuitului. Acesta va răspunde în mod eficient nevoilor utilizatorilor,
va îmbunătăți calitatea datelor și va contribui la
gestionarea mai eficientă a pescuitului. Sistemul va simplifica normele
și obligațiile de raportare, acolo unde este posibil, și va
reduce costurile. Statele membre vor trebui să adopte și să
coordoneze programe naționale de colectare a datelor și de cercetare
și inovare științifică în domeniul pescuitului, pentru a
utiliza în mod optim programele-cadru de cercetare ale UE.
2.2.
Viitorul pescuitului și al acvaculturii
și al locurilor de muncă din aceste sectoare
PCP trebuie să creeze condițiile
propice pentru un sector puternic, viabil și competitiv, care să
ofere locuri de muncă atractive. Sectorul pescuitului și cel al
acvaculturii trebuie să funcționeze eficient și să fie
robuste din punct de vedere financiar, fără a avea nevoie de sprijin
public. Regulamentul de bază propus introduce un
stimulent bazat pe piață pentru un sector al pescuitului puternic
și rentabil, prin instituirea concesiunilor de pescuit transferabile,
care vor contribui la creșterea eficienței sectorului în
condiții de securitate juridică. Sistemul concesiunilor transferabile
permite reducerea capacității de pescuit și creșterea
viabilității economice fără costuri pentru contribuabili,
așa cum a demonstrat-o experiența dobândită în unele statele
membre și în țări terțe. Potrivit propunerii Comisiei,
aceste concesiuni vor fi transferabile, însă numai în interiorul
aceluiași stat membru. Statele membre pot defini criterii compatibile cu
legislația UE pentru a stabili o legătură economică
reală între operațiunile de pescuit ale unei nave și
populațiile dependente de pescuit și de sectoarele conexe. Statele
membre pot reglementa concesiunile de pescuit transferabile astfel încât
să asigure o legătură strânsă între acestea și
comunitățile pescărești (de exemplu, limitând
transferabilitatea în cadrul segmentelor flotei) și să prevină
eventualele speculații. Caracteristicile specifice ale flotelor costiere
artizanale, legătura lor specială cu comunitățile costiere
și vulnerabilitatea unora dintre aceste întreprinderi mici și
mijlocii justifică limitarea aplicării obligatorii a concesiunilor de
pescuit transferabile la navele de dimensiuni mai mari. Statele membre pot
exclude din acest sistem navele cu o lungime sub 12 metri, cu excepția
celor echipate cu unelte tractate. Supracapacitatea flotei rămâne unul
dintre principalele obstacole din calea pescuitului sustenabil. Noul sistem, în
care flotele vor fi reduse la inițiativa sectorului, prin intermediul
concesiunilor de pescuit transferabile, nu va necesita finanțare
publică și va elimina stimulentele care favorizează capacitatea
excedentară. Unii operatori vor fi motivați să obțină
mai multe concesiuni, în timp ce alții vor decide să
părăsească sectorul. Se preconizează că, până în
2022, prin acest sistem veniturile vor crește cu peste 20%, iar salariile
echipajelor cu 50% până la peste 100%. Restructurarea sectorului
capturilor în funcție de aceste principii va îmbunătăți
totodată și performanța sectorului de procesare, va mări
semnificativ valoarea adăugată brută și va crea mai multe
posibilități de angajare[8].
Printre obiectivele reformei se numără și impulsionarea
dezvoltării viitoare a sectorului pescuitului, alături de limitarea
desființării locurilor de muncă. Reforma va avea ca rezultat
restructurarea sectorului pescuitului și vor fi necesare măsuri
pentru gestionarea dimensiunii ocupaționale a acestei restructurări.
În acest scop, participarea partenerilor sociali la toate nivelurile va avea o importanță
esențială. Concesiunile de pescuit transferabile
oferă totodată o soluție socială pentru cei care doresc
să părăsească sectorul, întrucât aceștia își vor
putea vinde drepturile la valoarea de piață. Atractivitatea locurilor de muncă
și condițiile de lucru decente sunt
chestiuni urgente pentru flote în general, fiind deosebit de importante pentru
numeroase flote costiere artizanale. Restabilirea rentabilității
sectorului de pescuit constituie, alături de dezvoltarea dialogului social
la toate nivelurile, o modalitate eficientă de a îmbunătăți
siguranța și condițiile de muncă de pe navele de pescuit[9], pentru ca pescuitul să devină un
mijloc de subzistență atractiv și sigur. PCP reformată
trebuie să contribuie la modernizarea condițiilor de muncă la
bordul navelor, pentru a asigura respectarea standardelor moderne de
sănătate și siguranță. În acest context, Comisia va
institui o colaborare activă cu partenerii sociali. Promovarea dezvoltării sustenabile a acvaculturii
este esențială pentru a satisface cererea mondială tot mai mare
de pește și fructe de mare. În UE, acvacultura este o activitate
diversificată, care variază de la crescătorii extensive și
tradiționale în zone de coastă și în lacuri la
activități industrializate de înaltă tehnologie, cu
precădere în piscicultura marină. Acvacultura este totodată o
activitate economică importantă, care sprijină creșterea
economică sustenabilă a comunităților costiere și
rurale, iar activitățile din acest sector, de exemplu acvacultura
extensivă din zonele umede, pot contribui la conservarea și
protecția unor caracteristici de mediu. Sustenabilitatea acvaculturii și
calitatea și siguranța produselor sale sunt factori esențiali
pentru consolidarea potențialului sectorului și creșterea
competitivității acestuia[10].
UE trebuie să promoveze o acvacultură sustenabilă,
competitivă și diversificată, sprijinită de cercetarea
și tehnologia de ultimă oră și capabilă să
depășească problemele de acces și barierele administrative.
Sectorul acvaculturii are o dimensiune
europeană evidentă, deoarece alegerile strategice de la nivel
național pot avea efecte asupra dezvoltării activității în
statele membre vecine. Reforma va impune statelor membre obligația de a
elabora planuri strategice naționale bazate pe un set de linii
directoare strategice ale UE pentru a crea condiții favorabile pentru
încurajarea activității economice și creșterea
competitivității, pentru a sprijini dezvoltarea sustenabilă
și inovarea și pentru a stimula diversificarea. Prin utilizarea
metodelor deschise de coordonare, va fi posibilă
îmbunătățirea schimbului de informații și bune
practici între statele membre (de exemplu, cu privire la accesul la spații
și la ape sau la acordarea licențelor).
2.3.
Prosperitatea comunităților costiere
Comisia s-a angajat să acționeze
pentru promovarea creșterii și a locurilor de muncă în
comunitățile costiere dependente de pescuit și acvacultură.
Sectorul pescuitului joacă adesea un rol crucial în zonele costiere ale UE
continentale și în regiunile ultraperiferice. Importanța economică și
socială a flotelor costiere artizanale și a acvaculturii în
anumite regiuni impune luarea unor măsuri specifice pentru aceste flote.
Aceste măsuri trebuie să sprijine creșterea ecologică,
inteligentă și favorabilă incluziunii și să contribuie
la un sector al pescuitului și acvaculturii sustenabil și cu un
impact scăzut asupra mediului, la inovare, la diversificarea veniturilor,
la reconversie, la îmbunătățirea cunoștințelor
științifice și la instaurarea unei culturi a respectării
legislației.
2.4.
Satisfacerea nevoilor reale ale consumatorilor
informați
Comercializarea
produselor obținute din pescuit și acvacultură trebuie să
ia mai bine în calcul interesele consumatorilor și să sporească
încrederea în aceste produse. Propunerea va stimula publicarea de
informații destinate consumatorilor despre caracteristicile produsului
și ale producției și, acolo unde este necesar, va facilita
etichetarea voluntară, prin care se vor putea oferi, de exemplu, informații
cu privire la tehnicile de producție sau mențiuni privind caracterul
ecologic. Organizațiile de producători
își vor putea programa mai eficient producția cu ajutorul planurilor
anuale care combină activitățile de pescuit sustenabile cu
ajustarea mai precisă a ofertei în funcție de cerere, atât în planul
cantității, cât și în cel al calității. În acest fel
vor putea fi satisfăcute cererile specifice, iar calitatea produselor va
fi îmbunătățită. Ameliorarea colectării și a
difuzării informațiilor prin cunoașterea pieței va
duce la o mai bună înțelegere a piețelor produselor
obținute din pescuit și din acvacultură și a cererilor
consumatorilor.
2.5.
Îmbunătățirea guvernanței prin
regionalizare
O abordare centralizată, de la vârf spre
bază, face dificilă adaptarea PCP la particularitățile
diferitelor bazine maritime din UE. Statele membre și părțile
interesate își vor asuma mai multe responsabilități pentru
gestionarea resurselor la nivelul zonelor de pescuit și pentru
coerența acestei gestionări cu alte acțiuni întreprinse în
fiecare bazin maritim. Comisia propune un program ambițios în
materie de regionalizare și simplificare. Legislația UE în domeniul
pescuitului adoptată la nivel central ar trebui să se axeze pe
obiective, ținte, standarde comune minime și rezultate și pe
termenele de executare. Deciziile-cheie vor fi luate în continuare la nivelul
UE, însă statele membre vor avea posibilitatea de a decide alte
măsuri de gestionare a pescuitului, sub supravegherea Comisiei, cu
respectarea deplină a prevederilor legislației UE. Pentru a asigura o gestionare eficientă,
statele membre ar putea adopta, de exemplu, combinația pe care o doresc în
materie de măsuri tehnice de conservare și măsuri împotriva
aruncării capturilor înapoi în mare. Ele ar implementa apoi individual
aceste măsuri în legislația lor națională. Regionalizarea
ar continua la toate nivelurile și ar include o rată mai mare de
autogestionare în sectorul pescuitului prin sporirea participării
pescarilor la politici și acceptarea de către aceștia a
politicilor respective, ceea ce ar duce la o mai bună respectare a
normelor. Comisia propune sporirea rolului organizațiilor de pescari,
acestea urmând să beneficieze de noi oportunități pentru o
exploatare sustenabilă a resurselor, atât la nivelul planificării,
cât și la cel al executării. Organizațiile de producători
vor deveni participanți activi la planificarea activităților de
pescuit ale membrilor lor și la stabilizarea pieței, la gestionarea
cotelor, a efortului de pescuit și la flotelor, optimizând utilizarea
cotelor și punând capăt aruncării capturilor înapoi în mare prin
schimbul și închirierea cotelor și prin tratarea capturilor nedorite.
Pe baza experienței dobândite până
în prezent, Comisia are în vedere menținerea și extinderea rolului consiliilor
consultative în elaborarea politicii de conservare în cadrul modelului de
regionalizare. În mod similar, consiliile consultative și-ar putea extinde
activitățile la alte domenii ale gestionării mediului marin care
afectează activitățile de pescuit. Având în vedere
particularitățile Mării Negre, un bazin maritim închis
împărțit cu patru state care nu sunt membre ale Uniunii, Comisia
propune înființarea unui Consiliu consultativ pentru Marea Neagră.
Acest organism ar putea oferi avize Comisiei cu privire la politica de
conservare, la cercetare, la colectarea datelor și la inovare pentru a
consolida cooperarea dintre România, Bulgaria și vecinii lor din
același bazin maritim. Consiliul respectiv ar putea juca un rol
esențial în promovarea unui model regional de cooperare adaptat la particularitățile
Mării Negre. Natura specifică a sectorului
acvaculturii necesită un organism specific pentru consultarea
părților interesate și pentru a oferi avize cu privire la
elemente precise ale politicilor care ar putea afecta acvacultura. În acest
scop, Comisia propune crearea unui Consiliu consultativ pentru
acvacultură. Pentru chestiunile care nu sunt acoperite de
consiliile consultative, Comisia intenționează să asigure
participarea cât mai largă a părților interesate, într-un mod
eficient din punct de vedere al costurilor. Va fi dezvoltat un mecanism
flexibil și raționalizat prin care să fie furnizate Comisiei
opinii și avize ale experților. Succesul reformei propuse a PCP depinde în
mare măsură de combinația corectă între respectarea
normelor de către operatori și aplicarea eficientă a
acestora de către autoritățile publice. Propunerea de
reformă se bazează pe noile regulamente referitoare la control
și la pescuitul INN[11].
Totodată, regulamentul de bază propus introduce principiul condiționalității,
conform căruia disponibilitatea anumitor resurse financiare sau de
altă natură pentru statele membre sau operatori depinde de
respectarea normelor PCP.
2.6.
O finanțare mai inteligentă
În viitor, sprijinul financiar din partea
UE, deși va acoperi întreaga gamă de activități, de la
producția primară la procesare și comercializare, va trebui
să fie strict axat pe atingerea obiectivelor PCP reformate.
Finanțarea publică pentru sector va fi integral reformată
și simplificată pentru a reflecta obiectivele noii PCP propuse. Ea va
fi pe deplin aliniată la obiectivele Strategiei Europa 2020. Comisia
propune totodată modernizarea regimului de intervenție în
cadrul organizării comune a piețelor. Acest sistem nu mai
reflectă echilibrul schimbător dintre cerere și ofertă.
Utilizarea fondurilor publice pentru distrugerea peștilor nu se mai
justifică. Regimul actual va fi înlocuit de un mecanism simplificat de
depozitare pentru a garanta un nivel minim de stabilitate a pieței.
2.7.
Difuzarea principiilor PCP la nivel internațional
Acțiunile externe ale UE trebuie să
fie coerente cu principiile și obiectivele PCP, și anume
sustenabilitatea și nevoia de a salvgarda ecosistemele marine.
Acțiunile întreprinse se vor baza pe dezvoltarea și utilizarea celor
mai bune cunoștințe științifice și pe o cooperare
sporită pentru asigurarea unei respectări mai stricte a normelor.
Comisia a prezentat noile orientări pentru dimensiunea externă a PCP
reformate într-o comunicare separată. UE va juca un rol mai important în cadrul
organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului, pentru a consolida
funcționarea acestora. Ea va acționa în mod similar în cadrul
organismelor multilaterale cum sunt ONU sau Organizația pentru
Alimentație și Agricultură pentru atingerea aceluiași scop.
UE va promova în același timp gestionarea sustenabilă a resurselor în
cadrul unui dialog consolidat cu principalii parteneri și prin colaborarea
mai strânsă cu țările terțe. Ea va intensifica
totodată acțiunile, în particular în privința luptei împotriva
activităților ilegale, nedeclarate și ilicite și a
reducerii capacității flotei. Acordurile pentru pescuit sustenabil (APS) cu
țări terțe trebuie reorientate către asigurarea unei
gestionări mai sustenabile a resurselor de pește prin includerea unei
clauze de transparență care să garanteze că navele UE
pescuiesc numai resursele pe care țara parteneră nu poate sau nu
intenționează să le pescuiască ea însăși. APS
trebuie să se axeze mai puternic pe cunoștințele
științifice și pe monitorizare, control și supraveghere. În
toate acordurile viitoare ar trebui inclusă o clauză legată de
drepturile omului. UE va continua să promoveze și
să aplice obiectivele PCP pentru acordurile nordice care
prevăd gestionarea în comun a resurselor între UE și țări
terțe cu care aceasta împarte stocuri din Atlanticul de Nord, Oceanul
Arctic, Marea Baltică și Marea Nordului. Rezumatul noilor măsuri propuse în
pachetul de reformă a PCP Conservare și sustenabilitate || Producția maximă durabilă ca obiectiv de conservare într-un termen stabilit (2015) || Eliminarea practicii de aruncare a capturilor înapoi în mare prin obligația de debarcare și prin reguli de gestionare necesare, cu un calendar pentru introducere || Planuri multianuale axate pe obiective esențiale și ținte, limite și termene, pe baza abordării ecosistemice în gestionarea pescuitului || Autorizarea statelor membre pentru a lua măsuri conforme cu legislația UE privind planurile multianuale și măsurile tehnice de conservare || Proceduri accelerate pentru adoptarea de măsuri în materie de pescuit necesare în cadrul managementului de mediu (Natura 2000) Date și cunoștințe științifice || Obligația statelor membre de a colecta și furniza date și de a pregăti programe (regionale) multianuale de colectare de date || Programe naționale de cercetare în domeniul pescuitului cu o coordonare regională între statele membre || Axarea lucrărilor CSTEP pe elementele esențiale Accesul la resurse și capacitatea flotei || Concesiuni de pescuit transferabile obligatorii pentru flotele de mari dimensiuni – cu posibilități de transfer la nivel național || Abandonarea subvențiilor legate de flote Acvacultură || Planuri strategice naționale 2014-2020 pentru promovarea acvaculturii || Crearea unui nou Consiliu consultativ pentru acvacultură Politica de piață || Consolidarea poziției organizațiilor de producători și a organizațiilor interprofesionale pentru a le spori rolul și responsabilitatea în planificarea producției și a comercializării, punând accentul pe gestionarea sustenabilă a resurselor de pește și pe reducerea impactului activităților de acvacultură || Modificarea regimului de intervenție prin instituirea unui mecanism de intervenție unic pentru depozitare || Fixarea prețurilor de intervenție la un nivel adecvat și descentralizat || Îmbunătățirea informațiilor destinate consumatorilor și revizuirea standardelor de comercializare Guvernanță || Extinderea rolului consiliilor consultative în aplicarea PCP la nivel regional || O nouă abordare a participării părților interesate la chestiuni orizontale care nu sunt acoperite de consiliile consultative Instrumente financiare || Alinierea totală la Strategia Europa 2020 || Dispoziții de condiționalitate în ceea ce privește respectarea normelor, aplicabile statelor membre și operatorilor individuali Dimensiunea externă || Organizații regionale de gestionare a pescuitului – participare sporită a UE în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului pentru consolidarea cunoștințelor științifice, a controlului și a respectării normelor în cadrul acestor foruri în scopul îmbunătățirii performanțelor acestora || Nivel multilateral - acțiuni comune cu principalii parteneri ai UE pentru combaterea pescuitului INN și reducerea supracapacității || Îmbunătățirea coerenței între politicile UE în materie de pescuit, dezvoltare, comerț și mediu || Acorduri pentru pescuit sustenabil – îmbunătățirea bazei de cunoștințe științifice și identificarea cu claritate a resurselor excedentare ale țărilor partenere pentru a garanta sustenabilitatea practicilor de pescuit în aceste țări ale flotei UE. Majorarea contribuției financiare din partea sectorului și instituirea unui cadru de guvernanță de calitate. În toate acordurile viitoare ar trebui inclusă o clauză legată de drepturile omului. [1] COM (2009) 163 final din 22 aprilie 2009. [2] A se vedea și SEC(2010)428 final din 16 aprilie
2010 – Sinteza consultării pe tema reformei politicii comune în domeniul
pescuitului. [3] Comunicarea Comisiei „Europa 2020 – O strategie
europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și
favorabilă incluziunii” [COM(2010)2020 din 3 martie 2010] prevede o
strategie care va ajuta UE să iasă din criză mai puternică
și să devină o economie inteligentă, sustenabilă
și favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forței
de muncă, de productivitate și de coeziune socială. Europa 2020
oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piață a
Europei pentru secolul XXI. [4] Comunicare a Comisiei – O Europă eficientă din
punctul de vedere al utilizării resurselor – inițiativă
emblematică a Strategiei Europa 2020, COM(2011)21 din 26 ianuarie 2011. [5] Document de lucru al serviciilor
Comisiei – Evaluarea impactului care însoțește propunerea de
Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind politia
comună în domeniul pescuitului [de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2371/2002]. [6] Conform definiției din Directiva 2008/56/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a
unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul
marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”). [7] Raportul special nr. 7/2007 privind sistemele de
control, de inspecție și de sancțiuni în ceea ce privește
normele de conservare a resurselor halieutice comunitare, însoțit de
răspunsurile Comisiei. [8] Document de lucru al serviciilor
Comisiei – Evaluarea impactului care însoțește propunerea de
Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind politia
comună în domeniul pescuitului [de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
2371/2002]. [9] Ratificarea rapidă de către statele membre a
Convenției din 2007 a Organizației Internaționale a Muncii
privind munca în domeniul pescuitului este un alt pas important către
asigurarea unor condiții de muncă decente la bordul navelor de
pescuit. Convenția va intra în vigoare după ratificarea de către
10 dintre cele 180 de state membre ale OIM (dintre care opt state costiere).
Convenția are ca obiectiv îmbunătățirea siguranței
și a sănătății la locul de muncă și a
îngrijirilor medicale pe mare, perioade de repaus suficiente pentru
menținerea sănătății și a siguranței
echipajelor, protecția oferită de un contract de muncă și
aceeași protecție socială de care beneficiază alți
lucrători. [10] Comunicare a Comisiei către Consiliu și
către Parlamentul European: Construirea unui viitor durabil pentru
acvacultură - Un nou impuls pentru strategia de dezvoltare durabilă a
acvaculturii europene, COM(2009) 162 final din 8 aprilie 2009. [11] Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20
noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru
asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului
și Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008
de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și
eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat.