EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52010XC0330(02)
Communication from the Commission on the application of Article 101(3) of the Treaty on the Functioning of the European Union to certain categories of agreements, decisions and concerted practices in the insurance sector (Text with EEA relevance)
Comunicarea Comisiei privind aplicarea articolului 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de acorduri, decizii și practici concertate în sectorul asigurărilor (Text cu relevanță pentru SEE)
Comunicarea Comisiei privind aplicarea articolului 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de acorduri, decizii și practici concertate în sectorul asigurărilor (Text cu relevanță pentru SEE)
OJ C 82, 30.3.2010, p. 20–23
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
30.3.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 82/20 |
Comunicarea Comisiei privind aplicarea articolului 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de acorduri, decizii și practici concertate în sectorul asigurărilor
(Text cu relevanță pentru SEE)
2010/C 82/02
1. INTRODUCERE ȘI CONTEXT
1. |
Regulamentul (CE) nr. 358/2003 al Comisiei (1), Regulament de exceptare pe categorii (REC-ul) anterior, care a expirat la 31 martie 2010, aplica articolul 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (2) (tratatul) anumitor categorii de acorduri, decizii și practici concertate din sectorul asigurărilor. |
2. |
În urma unei îndelungate analize (analiza) privind funcționarea Regulamentului (CE) nr. 358/2003, Comisia a publicat, la 24 martie 2009, Raportul său către Parlamentul European și către Consiliu privind funcționarea acelui regulament (3) (raportul), precum și un document de lucru (4) (documentul de lucru) care îl însoțește. |
3. |
Având în vedere rezultatele analizei, Comisia a adoptat acum un nou REC în domeniul asigurărilor, care reînnoiește exceptările pentru două din cele patru categorii de acorduri exceptate în REC-ul anterior, și anume: (i) compilații, tabele și studii realizate în comun și (ii) acoperirea în comun a anumitor tipuri de riscuri (pool-uri). |
2. ANALIZAREA PRINCIPIILOR DE BAZĂ
4. |
Obiectivul inițial al Comisiei valabil în momentul adoptării Regulamentului (CE) nr. 358/2003, acela de a reduce numărul de notificări primite, nu mai este relevant, deoarece, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1/2003, întreprinderile nu mai pot notifica Comisiei acordurile, ci trebuie să se autoevalueze. În acest context, un instrument juridic specific, așa cum este REC-ul, ar trebui adoptat doar în cazul în care cooperarea în sectorul asigurărilor este „specială” și diferită de cea din alte sectoare care nu beneficiază de un REC (adică majoritatea sectoarelor, în prezent). Analiza Comisiei privind necesitatea de a înnoi sau nu REC-ul abordează trei aspecte esențiale asociate fiecăreia dintre cele patru categorii de acorduri pentru care REC-ul prevede o exceptare, și anume:
|
3. EXCEPTĂRI REÎNNOITE
5. |
Pe baza analizei efectuate și a consultării cu părțile interesate care s-a derulat timp de 2 ani, Comisia a adoptat noul REC [Regulamentul (UE) nr. 267/2010 al Comisiei din 24 martie] de reînnoire (cu modificări) a exceptărilor pentru două forme de cooperare, și anume (i) compilații, tablele și studii realizate în comun și (ii) acoperirea în comun a anumitor tipuri de riscuri (pool-uri). |
6. |
În cazul în care acordurile care intră în aceste categorii nu respectă toate condițiile necesare pentru a beneficia de exceptarea pe categorii, este necesară o analiză individuală în temeiul articolului 101 din tratat. Cadrul analitic stabilit în Orientările Comisiei privind aplicabilitatea articolului 81 din Tratatul CE în cazul acordurilor de cooperare orizontală (5) (Orientările Orizontale) va ajuta întreprinderile în evaluarea compatibilității acordurilor cu articolul 101 din tratat (6). |
3.1. Compilații, tabele și studii în comun
7. |
Sub rezerva anumitor condiții, REC-ul anterior excepta anumite acorduri referitoare la stabilirea și distribuirea în comun a (i) calculelor costului mediu pentru acoperirea unui risc specific din trecut, și a (ii) a tabelelor care indică ratele mortalității și a tabelelor care indică incidența bolilor, a accidentelor și a cazurilor de invaliditate asociate asigurării care implică o componentă de capitalizare. De asemenea, excepta (sub rezerva anumitor condiții) realizarea în comun a unor studii privind impactul probabil al condițiilor generale externe întreprinderilor interesate, fie privind frecvența sau valoarea viitoarelor cereri de despăgubire pentru un anumit risc sau o anumită categorie de riscuri, fie privind profitabilitatea diverselor tipuri de investiții, precum și distribuirea rezultatelor acestor studii. |
8. |
După cum se arată pe scurt în raport, costurile produselor de asigurare sunt necunoscute atunci când este convenit prețul și când sunt acoperite riscurile. Calcularea riscului reprezintă un aspect esențial în stabilirea prețurilor tuturor produselor de asigurare, ceea ce pare a fi un factor de diferențiere față de alte sectoare, inclusiv față de sectorul bancar. Accesul la date statistice din trecut în vederea stabilirii, din punct de vedere tehnic, a prețurilor pentru riscuri este astfel crucial. Prin urmare, Comisia consideră că, în acest domeniu, cooperarea este nu doar specifică sectorului asigurărilor, ci și necesară în vederea stabilirii prețului riscurilor. |
9. |
De asemenea, Comisia consideră că există motive întemeiate pentru protejarea și facilitarea cooperării în acest domeniu prin intermediul unui REC și că este potrivit ca REC-ul să fie reînnoit pentru această categorie de acorduri în vederea evitării diminuării unei astfel de cooperări care favorizează concurența. |
10. |
Cu toate acestea, la reînnoirea exceptării, Comisia a făcut următoarele modificări esențiale: (i) termenul „calcule comune” a fost modificat cu termenul „compilații comune” (care pot include și unele calcule); (ii) clarificarea privind faptul că schimbul de informații este permis numai în caz de nevoie și (iii) accesul la date puse în comun este permis acum și pentru organizațiile de consumatori și organizațiile de clienți (nu persoanelor), cu o excepție privind securitatea publică. |
3.2. Acoperirea în comun a anumitor tipuri de riscuri (pool-uri)
11. |
REC-ul anterior excepta (7) constituirea și funcționarea pool-urilor de co(re)asigurare pentru acoperirea în comun a riscurilor noi precum și a pool-urilor de co(re)asigurare care acoperă riscuri vechi, sub rezerva anumitor condiții privind, în special, pragurile cotelor de piață. |
12. |
În urma analizei efectuate, Comisia consideră că, în cazul anumitor tipuri de riscuri (cum ar fi riscurile nucleare, de terorism și de mediu), pentru care societățile individuale de asigurări ezită sau nu sunt capabile să acopere singure întregul risc, partajarea riscurilor este fundamentală pentru a garanta acoperirea tuturor riscurilor. Aceasta diferențiază sectorul asigurărilor de alte sectoare și declanșează o nevoie sporită de cooperare (8). Prin urmare, noul REC exceptează, în anumite condiții, și pool-urile. |
13. |
La reînnoirea exceptării, Comisia a făcut următoarele modificări esențiale: (i) modificarea abordării pentru calcularea cotei de piață în vederea armonizării acesteia cu alte norme de concurență generale și sectoriale, astfel încât să se țină seama nu numai de venitul brut din prime obținut în cadrul pool-ului de întreprinderile participante, ci și de cel obținut în afara pool-ului și (ii) modificarea și extindere a definiției „riscurilor noi”. |
14. |
În ceea ce privește autoevaluarea, este important să se ia în considerare faptul că există trei categorii de pool-uri și să se determine cărei categorii îi aparține fiecare pool: (i) pool-uri care nu au nevoie de protecția unui REC, întrucât nu provoacă o restrângere a concurenței atât timp cât crearea de pool-uri este necesară pentru a le permite membrilor să furnizeze un tip de asigurare pe care nu ar putea să o furnizeze singuri; (ii) pool-uri care intră sub incidența articolului 101 alineatul (1) din tratat și care nu respectă condițiile prevăzute de noul REC, dar care pot beneficia de o exceptare individuală în temeiul articolului 101 alineatul (3) din tratat și (iii) pool-uri care intră sub incidența articolului 101 alineatul (1) din tratat, dar care respectă condițiile prevăzute de REC. |
15. |
Pentru categoriile (ii) și (iii), este necesară definirea atentă a pieței relevante a produsului și a pieței geografice, deoarece definirea pieței reprezintă o condiție prealabilă pentru evaluarea respectării pragurilor cotelor de piață (9). Pool-urile pot folosi ca referință Comunicarea Comisiei privind definirea pieței relevante în sensul dreptului comunitar al concurenței (10), împreună cu deciziile relevante ale Comisiei și cu scrisorile de clasare din sectorul asigurărilor, pentru a stabili piața relevantă pe care acestea operează. |
16. |
Cu toate acestea, analiza a arătat că mulți asigurători utilizau în mod incorect exceptarea din REC referitoare la pool-uri, considerând-o ca o exceptare „universal valabilă”, fără a efectua o evaluare juridică atentă necesară pentru a stabili compatibilitatea pool-ului cu condițiile prevăzute de REC (11). |
17. |
De asemenea, ar trebui să se reamintească faptul că acordurile ad-hoc de co(re)asigurare de pe piețele de subscriere (12) nu au intrat niciodată sub incidența REC-ului, acestea rămânând în afara sferei de aplicare a noului REC. După cum se precizează în raportul final al Comisiei referitor la investigația sectorială privind asigurările pentru persoane juridice din 25 septembrie 2007 (13), practicile care implică o aliniere a primelor de asigurare (între co(re)asigurători prin intermediul unor acorduri ad-hoc de co(re)asigurare) pot intra sub incidența articolului 101 alineatul (1) din tratat, însă pot beneficia de exceptarea prevăzută la articolul 101 alineatul (3) din tratat. |
18. |
Comisia intenționează să monitorizeze îndeaproape, în cooperare cu autoritățile naționale de concurență din cadrul rețelei europene a concurenței, funcționarea pool-urilor pentru a se asigura că nu au loc aplicări „universal valabile” ale REC-ului sau ale articolului 101 alineatul (3) din Ttratat. Această monitorizare atentă va fi angajată în corelație cu măsurile de aplicare a legislației luate împotriva pool-urilor care sunt în contradicție cu articolul 101 alineatul (1) din tratat și/sau cu REC-ul. |
4. EXCEPTĂRI NEREÎNNOITE
19. |
Pe baza analizei Comisiei prezentate în raport și în documentul de lucru, precum și în evaluarea impactului pentru noul REC, două din cele patru exceptări din REC-ul anterior, și anume acordurile privind condițiile standard de asigurare și dispozitivele de securitate nu au fost reînnoite în noul REC. Principalul motiv este că acestea nu sunt specifice sectorului asigurărilor și, prin urmare, includerea lor într-un astfel de instrument juridic excepțional poate conduce la o discriminare nejustificată în raport cu alte sectoare care nu beneficiază de un REC. În plus, cu toate că aceste două forme de cooperare pot genera unele beneficii pentru consumatori, analiza a arătat că ele pot provoca și anumite probleme de concurență. Prin urmare, este mult mai potrivit ca ele să facă obiectul unei autoevaluări. |
20. |
Cu toate că nereînnoirea REC-ului în ceea ce privește aceste două tipuri de cooperare va duce, în mod inevitabil, la un grad puțin mai redus de securitate juridică, ar trebui să se sublinieze faptul că sectorul asigurărilor va beneficia din acest punct de vedere de același nivel de securitate juridică ca și celelalte sectoare care nu beneficiază de un REC. Mai mult, așa cum se subliniază în continuare, Comisia intenționează să includă aceste două forme de cooperare în Orientările sale orizontale. |
4.1. Condițiile standard de asigurare
21. |
REC-ul anterior excepta stabilirea și distribuirea în comun a condițiilor standard neobligatorii pentru polițele de asigurare directă (14). |
22. |
Pe baza elementelor identificate în cursul analizei efectuate, Comisia nu mai consideră că este necesar un REC sectorial, deoarece cooperarea privind condițiile standard de asigurare nu este specifică sectorului asigurărilor, ci este comună multor alte sectoare, printre care sectorul bancar, care nu beneficiază de un REC. Întrucât condițiile standard de asigurare nu sunt specifice sectorului asigurărilor, este potrivit ca orice orientări privind condițiile standard de asigurare să fie oferite întregului sector sub forma unui instrument orizontal. |
23. |
Comisia consideră că, în multe cazuri, condițiile standard de asigurare ar putea produce efecte pozitive pentru concurență și consumatori. De exemplu, condițiile standard ale probelor permit compararea polițelor de asigurare oferite de diferiți asigurători, oferind consumatorilor posibilitatea de a verifica mai ușor conținutul garanțiilor și facilitând schimbarea asigurătorilor și a produselor de asigurare. Cu toate acestea, deși consumatorii au nevoie să poată face comparații între produsele de asigurări, o prea mare standardizare poate fi dăunătoare pentru consumatori și poate duce la o lipsă a concurenței cu privire la alte aspecte decât prețul. În plus, având în vedere că anumite condiții standard de asigurare pot fi neechilibrate, este mai potrivit ca întreprinderile să se autoevalueze în temeiul articolului 101 alineatul (3) din tratat, atunci când articolul 101 alineatul (1) este aplicabil, pentru a demonstra că acea cooperare la care participă generează câștiguri de eficiență, din care o parte echitabilă este destinată consumatorilor (15). |
24. |
În consecință, Comisia intenționează să extindă orientările sale orizontale pentru a aborda, de asemenea, condițiile standard de asigurare pentru toate sectoarele. Acestea sunt, în prezent, în curs de analiză și se prevede publicarea în primul semestru 2010 a unui proiect al Orientărilor orizontale revizuite care să fie consultat de părțile interesate. |
4.2. Dispozitive de securitate
25. |
REC-ul anterior excepta (i) specificațiile tehnice, normele sau codurile de practică privind dispozitivele de securitate și procedurile pentru evaluarea și aprobarea conformității lor cu aceste standarde; precum și (ii) specificațiile tehnice, normele sau codurile de practică pentru instalarea și întreținerea dispozitivelor de securitate și procedurile pentru evaluarea și aprobarea conformității întreprinderilor care instalează și asigură întreținerea dispozitivelor de securitate care respectă aceste standarde. |
26. |
Cu toate acestea, Comisia consideră că stabilirea de standarde tehnice se încadrează în domeniul general de stabilire a standardelor, care nu este propriu doar sectorului asigurărilor. Întrucât aceste tipuri de acorduri nu sunt specifice sectorului asigurărilor, este potrivit ca orice tip orientări să fie oferite întregului sector sub forma unui instrument orizontal. Acest lucru se întâmplă deja, întrucât punctul 6 din Orientările orizontale furnizează indicații privind compatibilitatea standardelor tehnice cu articolul 101 din tratat. În plus, orientările orizontale sunt, în prezent, în curs de analiză și se prevede publicarea, în primul semestru 2010, a unui proiect al Orientărilor orizontale revizuite în vederea consultării părților interesate. |
27. |
În plus, aceste acorduri făceau obiectul REC-ului, întrucât nu există nicio armonizare la nivelul Uniunii. Analiza efectuată de Comisie a arătat că sfera de aplicare a REC-ului este redusă, deoarece această armonizare este acum extinsă. În ceea ce privește domeniul restrâns în care nu există încă o armonizare în cadrul Uniunii, normele naționale detaliate duc la fragmentarea pieței interne, la reducerea concurenței între producătorii de dispozitive de securitate din diferitele state membre și la mai puține posibilități pentru consumatori, întrucât aceștia nu se pot asigura în cazul în care dispozitivele lor de securitate nu respectă standardele stabilite în comun de asigurători. |
28. |
Prin urmare, Comisia nu a reînnoit REC-ul pentru aceste categorii de acorduri. |
5. CONCLUZII
29. |
Va fi nevoie ca întreprinderile să își evalueze cu atenție cooperarea privind compilațiile, tabelele și studiile realizate în comun, precum și cea privind pool-urile, în condițiile stabilite prin REC, pentru a evita aplicarea universală a REC-ului. |
30. |
În ceea ce privește autoevaluarea în temeiul articolului 101 alineatul (3) din tratat, pentru cooperarea în legătură cu condițiile standard de asigurare și cu dispozitivele de securitate, întreprinderile beneficiază de două instrumente juridice, și anume Orientările orizontale (în curs de analiză) și Orientările privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat (16). |
(2) De la 1 decembrie 2009, articolul 81 din Tratatul CE devine articolul 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Cele doua articole sunt, pe fond, identice. În sensul prezentei Comunicări, acolo unde este cazul, trimiterile la articolul 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene trebuie înțelese ca fiind trimiteri la articolul 81 in Tratatul CE.
(3) http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52009DC0138:EN:NOT
(4) http://ec.europa.eu/competition/sectors/financial_services/insurance_ber_working_document.pdf
(5) A se vedea punctul 7 din Comunicarea Comisiei din 6 ianuarie 2001: Linii directoare privind aplicabilitatea articolului 81 din Tratatul CE în cazul acordurilor de cooperare orizontală, JO C 3, 6.1.2001, p. 2.
(6) Orientările privind acordurile de cooperare orizontală aflate în vigoare sunt în curs de revizuire.
(7) Timp de trei ani de la data înființării grupului, indiferent de cota de piață a acestuia.
(8) O metodă alternativă de acoperire a riscurilor prin co(re)asigurare o reprezintă acordurile ad-hoc de co(re)asigurare privind piața de subscriere, care pot constitui o opțiune mai puțin restrictivă în funcție de analiza efectuată de la caz la caz.
(9) Au fost exprimate, de asemenea, îngrijorări în ceea ce privește definirea „riscurilor noi”.
(10) JO C 372, 9.12.1997, p. 5.
(11) În special în ceea ce privește pragurile cotelor de piață. Mai mult, este esențial ca toate pool-urile care acoperă riscuri noi și care tind să intre sub incidența REC să se asigure că respectă, în fapt, definiția exactă a riscurilor noi de la articolul 1 din noul REC, după cum se precizează în raportul și documentul de lucru.
(12) O anumită parte a unui risc dat este acoperită de un asigurător principal, iar partea care rămâne din risc este acoperită de coasigurători, care sunt invitați să acopere această parte.
(13) COM(2007) 556 final Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și Social și către Comitetul Regiunilor – Investigație sectorială efectuată în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 în ceea ce privește asigurările pentru persoane juridice (Raport final).
(14) Articolul 6 alineatul (1) literele (a)-(k) din Regulamentul (CE) nr. 358/2003 al Comisiei.
(15) Unele dintre clauzele enumerate la articolul 6 alineatul (1) din REC-ul anterior, adică Regulamentul (CE) nr. 358/2003, ar rămâne relevante pentru autoevaluarea acordurilor în temeiul articolului 101 din tratat, în special cele care au un impact asupra prețurilor și asupra inovației în materie de produse. O relevanță specială au, de exemplu, clauzele care (i) conțin orice indicație privind nivelul primelor comerciale; (ii) indică valoarea acoperirii garantate sau al francizei pe care trebuie să o plătească asiguratul; sau (iii) impun o acoperire vastă, care cuprinde riscuri la care nu sunt expuși simultan un număr semnificativ de asigurați; (iv) obligă asiguratul să obțină acoperire de la același asigurător pentru riscuri diferite.
(16) JO C 101, 27.4.2004, p. 97.