52009DC0324

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 3.7.2009

COM(2009) 324 final

CARTEA ALBĂ

Modernizarea standardizării în domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC) în UE – direcții de înaintare

CARTEA ALBĂ

Modernizarea standardizării în domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC) în UE – direcții de înaintare

1. Către o politică modernă de standardizare a TIC

Tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC) constituie un element motor esențial al competitivității și reprezintă unul dintre sectoarele industriale cheie ale secolului 21. În 2007, industria europeană a TIC a înregistrat o cifră de afaceri de 670 de miliarde de euro și a reprezentat peste 5 % din ocuparea totală a forței de muncă în UE. Tehnologia europeană a informației și a comunicațiilor necesită condiții cadru propice pentru a contribui pe deplin la obiectivele în materie de creștere și de ocupare a forței de muncă și, în acest context, standardizarea joacă un rol important. Mai mult, dat fiind că instrumentele TIC sunt utilizate în toate sectoarele economice, o politică europeană eficace de standardizare a TIC poate încuraja adoptarea mai rapidă a unor noi tehnologii și aplicații, contribuind prin aceasta la competitivitatea economiei europene în ansamblu.

Standardizarea reprezintă o cooperare voluntară între industrie, consumatori, autoritățile publice și alte părți interesate pentru elaborarea specificațiilor tehnice. Industria utilizează standardele pentru a răspunde necesităților pieței - pentru a susține competitivitatea acesteia, a asigura acceptarea soluțiilor inovatoare sau a ameliora interoperabilitatea. Autoritățile publice se referă la standarde în legislație, în politici și în achizițiile publice, pentru a realiza obiective societale cum sunt securitatea, interoperabilitatea, accesibilitatea, performanțele de mediu, etc. În timp ce industria poate utiliza orice tip de standarde, autoritățile publice manifestă o preferință clară, sau respectă chiar o obligație de a utiliza standarde care rezultă din proceduri deschise, transparente și participative. Cu toate acestea, autoritățile publice pot contribui, prin referirea la standarde și prin utilizarea acestora, la favorizarea competitivității industriei și la promovarea concurenței în folosul consumatorilor.

Punerea în aplicare a politicii europene de standardizare actuale[1] se bazează pe lucrările organismelor europene de standardizare (OES) și pe cooperarea acestora cu organismele internaționale de standardizare. Aceasta permite Comisiei să invite OES să întreprindă inițiative specifice de standardizare și permite UE și statelor membre să se refere la standardele europene stabilite de respectivele organisme în cadrul legislației și al strategiilor. Mai mult, actualul temei juridic al standardizării TIC recunoaște anumite specificități ale TIC precum nevoia de interoperabilitate și permite o anumită flexibilitate în caz de referire la standarde TIC în cadrul achizițiilor publice[2].

Peisajul standardizării TIC s-a schimbat în mod radical în ultimii zece ani. Alături de organismele tradiționale de standardizare, forumurile și consorțiile specializate, cel mai adesea la nivel global, au devenit mai active și unele s-au impus ca lideri mondiali în materie de standardizare a TIC, îndeosebi cele care sunt răspunzătoare de standardele privind internetul și rețeaua World Wide Web. Această evoluție nu se reflectă în politica europeană de standardizare. La ora actuală, nu se pot face referiri la standardele forumurilor și consorțiilor, chiar dacă acestea ar putea contribui la atingerea obiectivelor politicilor publice. În absența unei măsuri decisive, UE riscă să nu mai joace niciun rol în standardizarea TIC, aceasta realizându-se aproape în întregime în afara Europei și fără a lua în considerare nevoile Europei.

Această analiză este împărtășită pe larg de către statele membre iar Consiliul a amintit că este necesar să se înainteze în aplicarea standardizării la domenii precum TIC și a subliniat că actualul sistem european de normalizare trebuie să se adapteze nevoilor piețelor cu evoluție rapidă, îndeosebi în domeniul serviciilor și al produselor de înaltă tehnologie[3].

Este absolut imperios ca politica europeană de standardizare a TIC să fie modernizată și să se exploateze pe deplin potențialul standardizării. În caz contrar, UE nu va reuși să stăpânească societatea informațională, nu va atinge un anumit număr de obiective politice importante care necesită interoperabilitate, cum sunt e-sănătatea, accesibilitatea, securitatea, e-comerțul, e-guvernarea, transportul, etc., și va întâmpina dificultăți pentru a fi o forță motrice în elaborarea și promovarea standardelor internaționale pentru protecția datelor personale, astfel cum sunt menționate în Comunicarea privind programul de la Stockholm[4].

Mai pe larg, este necesar să se realizeze următoarele obiective politice:

- impulsionarea inovării și competitivității prin adaptarea politicii de standardizare a TIC la evoluția pieței și a politicii;

- furnizarea rapidă de standarde TIC de înaltă calitate către industrie, inclusiv către IMM-uri, pentru a garanta competitivitatea pe plan mondial, satisfăcând, în același timp așteptările societății;

- întărirea poziției standardizării europene a TIC la nivel mondial;

- asigurarea de avantaje pentru consumatori prin promovarea concurenței pe piețele TIC la nivel european și internațional;

- consolidarea pieței interne prin fixarea de criterii și de proceduri comune pentru trimiterile la standardele TIC în cadrul legislației, politicii și achizițiilor publice din Europa;

- ameliorarea calității și coerenței standardelor TIC;

- susținerea activă a aplicării standardelor TIC.

În scopul de a renova politica europeană de standardizare a TIC, Comisia a lansat o revizuire cuprinzând un studiu care să analizeze actuala politică europeană de standardizare a TIC și să formuleze recomandări pentru dezvoltarea viitoare a acesteia. Raportul privind studiul a fost publicat în iulie 2007[5] și a fost urmat de o consultare prin internet. Comentariile primite au fost publicate pe site-ul internet Europa[6] și, în februarie 2008[7], a fost organizată o conferință deschisă, pentru a examina recomandările cuprinse în studiu precum și respectivele comentarii.

Drept rezultat, a fost decisă prezentarea unei cărți albe, pentru a evalua gradul de consens cu privire la propunerile posibile privind opțiunile politice și măsurile specifice care ar ajuta politica europeană de standardizare a TIC să răspundă mai bine necesităților industriei și societății.

Politica europeană de standardizare a TIC ar trebui să continue să se bazeze pe principiile unei standardizări voluntare, determinate de piață, neutralității tehnologiilor și echilibrului de interese, dar se cuvine să se efectueze un anumit număr de ameliorări în sistemul actual, prin următoarele acțiuni:

- instituirea unei politici de standarde TIC care să țină seama de dinamica globală și de cerințele sectorului TIC și care să reflecte diferitele nevoi ale infrastructurii și ale domeniilor de aplicare;

- permiterea unei abordări mai integrate a standardizării TIC și a utilizării de standarde și de specificații în domeniul TIC;

- consolidarea competitivității industriei și a concurenței loiale prin favorizarea aplicării de standarde și de specificații;

- intensificarea colaborării și cooperării în domeniul dezvoltării standardelor TIC atât la nivel european, cât și mondial.

2. Aspecte cheie ale modernizării standardizării TIC în UE

2.1. Caracteristici ale standardelor TIC în cadrul legisla ției și al politicilor UE

Pentru a facilita utilizarea celor mai bune standarde disponibile în scopul sprijinirii legislației și politicilor europene, este necesar să se stabilească, sub forma unei liste de caracteristici, cerințele aplicabile unor astfel de standarde și procedurilor de standardizare corespunzătoare. Aceste caracteristici garantează respectarea obiectivelor politicilor publice și nevoilor societății. Lista caracteristicilor poate necesita, totuși, o clarificare suplimentară, îndeosebi în ceea ce privește politicile în materie de DPI, pentru a ține seama de noile abordări în domeniul elaborării de programe informatice, precum modelul „ open source ”.

Se propune să se utilizeze criteriile elaborate de OMC pentru organismele internaționale de standardizare pentru a stabili lista caracteristicilor. Legătura strânsă între criteriile OMC și caracteristicile proprii politicii europene de standardizare a TIC favorizează liberul schimb de produse, servicii și aplicații conforme iar partenerii noștri comerciali vor trebui să aplice criterii similare în abordarea standardizării.

Se sugerează ca următoarele caracteristici, care sunt deja respectate de către OES, precum și de anumite forumuri și consorții, să fie respectate în mod sistematic în procedurile de standardizare:

1. Deschiderea : Procedura de standardizare are loc în cadrul unui organism fără scop lucrativ, pe baza unei decizii deschise care asigură accesibilitate tuturor părților interesate. Procedura de standardizare deschisă este condusă de categoriile relevante de părți interesate și reflectă exigențele utilizatorului.

2. Consensul : Procedura de standardizare se bazează pe colaborare și pe consens. Procedura nu favorizează niciuna dintre părțile interesate.

3. Echilibrul : Procedura de standardizare este accesibilă părților interesate în orice stadiu de dezvoltare și decizional. Se dorește participarea tuturor categoriilor de părți interesate, pentru a se obține un echilibru.

4. Transparența : Procedura de standardizare este accesibilă tuturor părților interesate și toate informațiile referitoare la discuțiile tehnice și la procesul decizional sunt arhivate și identificate. Informațiile privind activitățile (noi) de standardizare sunt difuzate pe scară largă prin mijloace adecvate și accesibile. Comentariile părților interesate sunt luate în considerare și primesc un răspuns.

Mai mult, următoarele caracteristici ar trebui să se regăsească în standardele propriu-zise.

5. Întreținere : Asistența și întreținerea continuă a standardelor publicate, cuprinzând o adaptare rapidă la noi evoluții a căror necesitate, eficacitate și interoperabilitate sunt garantate pe o perioadă îndelungată.

6. Disponibilitate : Standardele care rezultă sunt disponibile pentru public în scopul punerii în aplicare și utilizării în condiții rezonabile (în schimbul unei taxe rezonabile sau în mod gratuit).

7. Drepturi de proprietate intelectuală : DPI-urile indispensabile punerii în aplicare a standardelor sunt cedate solicitanților pe o bază rezonabilă (echitabilă) și nediscriminatorie, denumită ((F)RAND)[8], care include, la discreția titularilor de DPI, atribuirea de licențe gratuite pentru DPI-uri esențiale.

8. Relevanță : Standardul este eficace și relevant. Standardele trebuie să răspundă nevoilor pieței și cerințelor reglementare, în special atunci când acestea sunt consemnate în mandate de standardizare.

9. Neutralitate și stabilitate : Ori de câte ori este posibil, standardele ar trebui să fie orientate mai curând către performanțe decât bazate pe caracteristici conceptuale sau descriptive. Acestea nu ar trebui să provoace perturbări pe piață (piața globală) și ar trebui să permită celor care le pun în aplicare să consolideze concurența și inovarea pe baza lor. În plus, pentru a le spori stabilitatea, standardele ar trebui să fie bazate pe evoluții științifice și tehnologice avansate.

10. Calitate : Calitatea și nivelul de detaliu sunt suficiente pentru a permite elaborarea unei întregi varietăți de aplicații concurențiale de produse și servicii interoperabile. Interfețele standardizate nu sunt ascunse sau controlate de nimeni decât de organismele de standardizare.

11. Comisia propune ca aceste caracteristici să fie luate în considerare în cadrul viitoarei politici de standardizare în domeniul TIC.

2.2. Utilizarea standardelor TIC în domeniul achizi țiilor publice

Referirea la standarde în cadrul achizițiilor publice poate constitui un mijloc important de favorizare a inovării, acordând, în același timp, autorităților publice, instrumentele de care acestea au nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile, îndeosebi în domeniul piețelor-pilot[9], așa cum este e-sănătatea.

Achizițiile publice trebuie să se conformeze Directivei 2004/18/CE[10] care stabilește o distincție între standardele formale și celelalte specificații tehnice pentru care se cere, de asemenea, o descriere a exigențelor funcționale. Aceasta solicită, între altele, utilizarea de specificații neutre din punct de vedere tehnologic, pentru ca ofertele să poată reflecta diversitatea tehnică. Atunci când autoritățile publice fac referințe la standarde tehnice în specificațiile lor tehnice, acestea ar trebui să precizeze, de asemenea, dacă autorizează ca solicitanții să demonstreze că oferta lor îndeplinește cerințele specificațiilor, chiar dacă aceasta nu este conformă cu standardul tehnic respectiv.

Cu toate acestea, la achiziționarea de servicii și produse TIC, este posibil ca cerințele suplimentare să fie prioritare. Autoritățile publice trebuie să poată să-și definească strategiile și arhitecturile în materie de TIC, inclusiv interoperabilitatea între organisme și se vor aproviziona cu sisteme/servicii și produse TIC sau compozanți TIC care îndeplinesc cerințele lor.

Decizia 87/95/CE a Consiliului care definește actuala politică a UE de standardizare în domeniul TIC, recunoaște specificitatea domeniului TIC și oferă orientări pentru achizițiile publice de sisteme TIC. Aceasta subliniază importanța interoperabilității și încurajează referirea la standardele funcționale pentru atingerea acestui obiectiv. Ea include, de asemenea, o dispoziție care permite îndepărtarea de la regulă în anumite cazuri justificate. Cu toate acestea, Decizia 87/95/CE a Consiliului este depășită, deoarece ea vizează produse și nu noțiunea de servicii și aplicații, așa cum este cazul în prezent. În consecință, Decizia 87/95/CE a Consiliului ar trebui să fie actualizată, pentru a oferi autorităților publice standarde și specificații care corespund necesităților actuale în materie de achiziții publice de servicii și aplicații TIC.

Standardele și specificațiile care acoperă interfețele între organisme sau între sisteme și servicii TIC vor trebui, înainte de toate, să răspundă unor necesități comerciale specifice ale autorităților publice și, prin urmare, să aplice strategiile și arhitecturile TIC ale acestora. După caz și păstrând în minte faptul că este nevoie de flexibilitate pentru satisfacerea acestor necesități, aceste interfețe ar trebui să fie definite pe baza referirii la tehnologie, adică la standarde și specificații neutre din punct de vedere al produsului și al vânzătorului, care să poată fi aplicate de către furnizori diferiți. Aceasta garantează o concurență efectivă între licitanți și, prin urmare, prețuri mai joase, și sporește probabilitatea ca sistemele TIC să fie interoperabile cu sistemele actuale și viitoare utilizate de către alte organisme publice sau de către persoane și întreprinderi private.

12. Comisia propune actualizarea dispozițiilor referitoare la achizițiile publice din Decizia 87/95/CE a Consiliului, astfel încât autoritățile publice să poată achiziționa mai ușor servicii, aplicații și produse TIC care să răspundă exigențelor lor specifice și să garanteze îndeosebi un nivel corespunzător de interoperabilitate.

13. Comisia propune să clarifice faptul că, atunci când sunt definite în contextul strategiilor, arhitecturilor și cadrelor de interoperabilitate TIC, punerea în aplicare a interfețelor standardizate poate fi impusă în procedurile de achiziții publice, cu condiția ca principiile de deschidere, de echitate, de obiectivitate și de nediscriminare, precum și directivele privind achizițiile publice să fie respectate.

2.3. Favorizarea sinergiei între cercetare, inovare și standardizare în domeniul TIC

Numeroase proiecte de cercetare și dezvoltare (C&D) în domeniul TIC duc la rezultate extrem de interesante. Totuși, acestea sunt, adesea, insuficient transpuse în aplicații concrete, susceptibile de a fi comercializate ulterior. Standardele constituie un mijloc important de a promova traducerea rezultatelor cercetării în aplicații practice.

Inițiativele care vizează conectarea mai strânsă a standardizării TIC cu C&D din domeniul TIC par a fi deosebit de eficace atunci când sunt realizate mai degrabă începând din faza de planificare decât din cea de executare a proiectului specific de cercetare. Sensibilizarea la standardizare trebuie, deci, să fie luată în considerare la un stadiu precoce din ciclul de viață al cercetării și ar trebui să constituie o parte integrantă a programelor de cercetare strategice elaborate de Platformele Tehnologice Europene (PTE).

14. Comisia propune consultarea regulată a părților interesate din domeniul standardizării și al cercetării, în special PTE-uri, pentru a se asigura că inițiativele europene din domeniul cercetării contribuie în modul cel mai eficace posibil la activitățile de standardizare a TIC.

15. Comisia propune ca organismele de standardizare să-și adapteze procedurile după caz, astfel încât să se asigure că contribuțiile organizațiilor de cercetare, consorțiilor și proiectelor facilitează elaborarea rapidă de standarde TIC.

16. Comisia propune ca statele membre să ia în considerare o abordare similară pentru toate inițiativele de C&D în materie de TIC la nivel național.

2.4. Drepturi de proprietate intelectuală în materie de standarde TIC

Interoperabilitatea TIC-urilor și, îndeosebi, interoperabilitatea programelor informatice joacă un rol critic într-o lume din ce în ce mai interconectată. În consecință, DPI joacă un rol important în standardizare pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală care acoperă soluțiile tehnologice necesare pentru interoperabilitate[11].

În general, politica europeană de standardizare autorizează incorporarea în standarde a tehnologiilor brevetate, protejate prin DPI. Normele europene în materie de concurență prevăd, totuși, că definirea standardelor nu ar trebui să conducă la o restricționare a concurenței și ar trebui să se bazeze pe proceduri nediscriminatorii, deschise și transparente[12]. Standardele care sunt disponibile fără condiții și pot fi aplicate de către toate părțile interesate permite o concurență eficace.

Există numeroase politici diferite în materie de DPI, adaptate unor circumstanțe individuale, în rândul organismelor de standardizare. În mod particular, standardizarea programelor informatice care susțin cerințele de interoperabilitate pare să urmeze o abordare care îi este personală. Aceste diferențe nu pun probleme în sine, cu condiția ca DPI-urile aplicabile standardului să fie suficient luate în considerație în procedură și ca politicile să respecte normele în materie de concurență. Politicile de definire a standardelor ar trebui, de asemenea, să fie stabile, previzibile, transparente și eficace. Acestea ar trebui să permită concurența și să faciliteze inovarea în materie de produse. Deschiderea și accesibilitatea procedurilor de standardizare, precum și disponibilitatea standardelor pentru toate părțile interesate constituie condiții prealabile importante pentru punerea în aplicare a unor politici eficace în materie de DPI.

Părțile interesate din sub-sectorul comunicațiilor al TIC par să fie, în general, mulțumite de abordarea (F)RAND cu privire la principalele licențe de DPI din standarde. Cu toate acestea, chiar și pe acest plan, complexitatea tot mai mare a serviciilor și aplicațiilor inovatoare poate genera o multitudine de brevete esențiale care ar crea o situație complexă și o sarcină cumulativă privind DPI în standarde.

Deși principiile (F)RAND pot fi un mijloc de a garanta un echilibru echitabil între drepturile licențiaților și ale licențiatorilor, multe dintre părțile interesate au sentimentul că este încă posibil să se reducă complexitatea și să se amelioreze previzibilitatea procesului de acordare a licențelor. Declarația ex-ante a celor mai restrictive condiții de acordare de licență, precizând, eventual nivelul (maxim) al redevențelor înainte de adoptarea unui standard, ar putea constitui un mijloc de a ameliora eficacitatea licențelor acordate conform (F)RAND deoarece aceasta permite o concurență atât în privința tehnologiei cât și în privința prețurilor.

Pe de altă parte, o majoritate de părți interesate din domeniul TI, în special în industria programelor informatice și printre utilizatorii acesteia, sunt de părere că se poate atinge un nivel mai satisfăcător de interoperabilitate prin aplicarea politicilor de DPI care ar putea fi percepute ca fiind diferite de o abordare (F)RAND. Mai multe forumuri și consorții care acoperă standardizarea programelor informatice au adoptat, prin urmare, abordări diferite cu privire la DPI. Unele, de exemplu, au cerut ca DPI prezente în standarde să facă obiectul unor licențe gratuite.

În final, multe IMM-uri interesate precum și organizații de consumatori susțin o abordare fără redevențe, deseori numită RF ( royalty free ) în cadrul (F)RAND, în special pentru standardele care trebuie să fie menționate în legislație și în politici.

Chiar dacă este clar că numeroase aspecte ale tratamentului DPI sunt acoperite de alte domenii politice, anumite aspecte ale standardizării TIC, punând accentul pe standardele funcționale și pe interoperabilitate, fac ca tratamentul DPI să fie deosebit de important și de delicat în acest domeniu. Flexibilitatea ar trebui, totuși, să fie menținută, pentru a permite o concurență loială între diferitele modele comerciale, inclusiv modelul „ open source ”, care devine din ce în ce mai popular, a cărui utilizare și punere în aplicare pot fi dependente de condiții foarte diferite de redevențele prevăzute în cadrul abordării (F)RAND.

Comisia propune ca organismele de standardizare în domeniul TIC, sub rezerva respectării legislației în materie de concurență și a respectului DPI: să pună în aplicare, în domeniul DPI, politici clare, transparente și echilibrate, care nu creează discriminare și permit concurența între diferitele modele comerciale; să garanteze eficacitatea procedurilor pentru informațiile privind DPI; să ia în considerare o declarație a condițiilor celor mai restrictive de acordare de licență, incluzând, eventual, nivelul (maxim) de redevențe înainte de adoptarea unui standard, ca o cale posibilă de ameliorare a previzibilității și a transparenței. |

17. 2.5. Integrarea forumurilor și consorțiilor în procedura de standardizare a TIC

În prezent, politica europeană de standardizare limitează menționarea standardelor în legislația și în politicile UE la standardele stabilite de OES. Cu toate acestea, organizațiilor europene de standardizare li se cere să realizeze sarcini și să adopte metode de muncă care pot să creeze dificultăți de a răspunde la toate cerințele crescânde de standarde oportune în domeniul cu evoluție rapidă al TIC. Studiul și procedura de consultare care au urmat au demonstrat că industria are tendința de a plasa rarele competențe tehnice de nivel înalt necesare standardizării în multe domenii complexe ale TIC în forumuri și consorții care pot reacționa mai repede la cererile pieței în privința unor chestiuni cum este interoperabilitatea.

Forumurile și consorțiile au produs numeroase standarde TIC importante, în special în domenii unde expertiza tehnică se află în mod clar în forumuri și consorții specifice și nu în cadrul OES. Acesta este cazul standardelor care acoperă protocoalele Internet stabilite de IETF și orientările privind accesibilitatea rețelei internet produse de W3C. Standardele menționate sunt unanim acceptate pe piață. Standardele stabilite de forumurile și consorțiile industriale cu acces direct la resursele tehnice cerute sunt din ce în ce mai numeroase și sunt adesea puse în aplicare în produse și servicii inovatoare. Politica europeană ar trebui să se bazeze pe potențialul oferit de forumuri și consorții și să se bucure de toate avantajele acestuia.

Se preconizează că o mai bună cooperare cu forumurile și consorțiile din domeniul TIC și, în special, o coordonare sporită între acestea și organismele oficiale de standardizare vor reduce riscul fragmentării, duplicării și al standardelor conflictuale în domeniul TIC. O adoptare lentă și soluțiile fragmentate sunt subiecte preocupante în serviciile care prezintă un interes societal major, precum e-guvernarea, e-formarea și e-sănătatea. Eforturile de cooperare și de coordonare vor spori interoperabilitatea, sporind astfel adoptarea de soluții inovatoare pe piață.

Eforturile de utilizare sporită a activității forumurilor și consorțiilor ar trebui să țină seama de faptul că asocierea standardelor cu legislația și cu politicile UE are o dimensiune care ține de politica publică, în plus față de caracterul pur voluntar al standardelor în sine. Aceasta explică importanța listei caracteristicilor descrise mai sus în cazul menționării legislative.

Datorită acestui fapt, și în plus față de colaborarea strânsă între organismele oficiale și cele neoficiale de standardizare, menționarea directă a standardelor forumurilor și consorțiilor în domenii unde nu există niciun risc de duplicare a lucrărilor OES sau ale organismelor internaționale oficiale de standardizare ar fi mijlocul cel mai eficace pentru UE de a completa lacunele specifice ale standardizării.

Recunoașterea standardelor elaborate de forumuri și consorții astfel cum sunt IETF, W3C și OASIS ar facilita în mod general cooperarea în chestiuni de standardizare TIC cu parteneri comerciali majori cum sunt Statele Unite și o astfel de cooperare ar putea fi reluată în cadrul Consiliului Economic Transatlantic.

În același timp cu reafirmarea utilității standardelor armonizate în domenii acoperite în prezent de noua abordare, autoritățile publice ar trebui să aibă posibilitatea, în funcție de îndeplinirea condițiilor adecvate, să se îndepărteze de la regula generală a menționării standardelor oficiale ale OES. În acest scop, Comisia ar putea institui o procedură adecvată pentru a permite menționarea unor standarde elaborate de forumuri și consorții specifice în legislație și în politici.

18. Comisia propune să permită menționarea standardelor forumurilor și consorțiilor specifice în legislația și politicile UE relevante, sub rezerva unei evaluări pozitive a standardului și a procedurilor forumului sau consorțiului, cu privire la lista caracteristicilor astfel cum este descrisă în Capitolul 2.1

19. Comisia propune promovarea unei mai bune cooperări între forumuri și consorții, pe de o parte, și OES, pe de altă parte, pe baza unei proceduri care ar conduce la publicarea standardelor de către OES

2.6. Consolidarea dialogului și parteneriatului cu părțile interesate

Decizia 87/95/CE a Consiliului prevede instituirea unui comitet, Grupul de înalți funcționari pentru standardizare în domeniul tehnologiei informației (SOGITS), care să asiste Comisia în gestionarea Deciziei. Compoziția acestuia se limitează la statele membre, dar reprezentanții OES au statutul de observator iar SOGITS are posibilitatea de a invita experți pentru a discuta aspecte specifice. Cu toate acestea, aspectele mai largi ale politicii de standardizare în domeniul TIC, inclusiv stabilirea priorităților, utilizarea lucrărilor de standardizare ale unor alte surse și coerența între politica de standardizare a TIC și alte politici care utilizează standardele TIC, sunt în mare măsură în afara mandatului grupului SOGITS. În consecință SOGITS nu a obținut decât un succes limitat în trecut.

Comisia consideră că grupului SOGITS ar trebui să fie înlocuit de o platformă care să reprezinte toate părțile interesate. O astfel de platformă ar garanta o politică de standardizare mai coerentă și mai transparentă în domeniul TIC și ar facilita astfel elaborarea de standarde TIC de înaltă calitate. Aceasta ar oferi, de asemenea, Comisiei și statelor membre recomandări de specialitate în chestiuni privind politica de standardizare în domeniul TIC și punerea în aplicare a acesteia, ca de exemplu:

- consiliere privind programul de lucru anual al Comisiei cu privire la standardizarea în domeniul TIC și stabilirea priorităților;

- identificarea precoce a nevoilor în materie de standardizare în domeniul TIC pentru a susține noile cadre juridice și noile politici ale UE;

- discutarea mandatelor posibile acordate OES și altor organisme care participă la elaborarea specificațiilor TIC;

- monitorizarea și actualizarea aspectelor legate de standardizare în domeniul TIC în scopul sprijinirii noilor cadre juridice și noilor politici ale UE în cursul executării acestora;

- examinarea aplicării listei caracteristicilor în legătură cu procedurile și cu standardele forumurilor și consorțiilor;

- identificarea forumurilor și consorțiilor relevante și definirea rolului acestora pentru a ameliora integrarea lucrărilor acestora în standardizarea europeană a TIC;

- colectarea de informații privind programele de lucru ale organizațiilor participante și, după caz, a activităților organizațiilor naționale de standardizare în domeniul TIC.

Acest dialog ar trebui să permită statelor membre și Comisiei să discute chestiunile din cadrul responsabilității lor specifice, permițând, în același timp, discuțiile cu cercul lărgit al părților interesate din organizațiile de standardizare, inclusiv forumuri și consorții, industrie, IMM-uri, consumatori, etc.

Mai mult, platforma părților interesate ar trebui să fie completată de o structură bazată pe actualul Comitet al standardelor TIC (ICTSB) pentru coordonarea activităților de standardizare ale OES și ale forumurilor și consorțiilor, ca răspuns la orientările sale politice. Principala sarcină a ICTSB va fi aceea de a monitoriza și a coordona activitățile de elaborare a standardelor în cadrul organizațiilor relevante de stabilire a standardelor ca răspuns la orientările politice definite în platforma părților interesate.

20. Comisia propune stabilirea unei platforme politice permanente pentru standardizare în domeniul TIC care să asocieze numeroase părți interesate (cu o compoziție mai largă decât comitetul SOGITS al statelor membre instituit anterior prin Decizia 87/95/CE a Consiliului) care să consilieze Comisia cu privire la toate aspectele legate de politica europeană de standardizare a TIC și de punerea sa în aplicare eficace.

21. Comisia propune invitarea OES și a celorlalte organisme de standardizare în domeniul TIC la o revizuire a funcționării și a compoziției actualului ICTSB, pentru a-i optimiza eficacitatea.

3. URMăTOARELE ETAPE

Prin publicarea prezentei cărți albe, Comisia invită toate părțile interesate să formuleze comentarii, îndeosebi asupra propunerilor de acțiuni suplimentare. După cum se indică în capitolele de mai sus, aceste propuneri sunt concentrate asupra unor posibile măsuri nelegislative și asupra unor măsuri care ar putea fi aplicate prin actualizarea Deciziei 87/95/CE a Consiliului.

În paralel, s-a lansat de curând o revizuire amplă a sistemului european de standardizare actual. Comisia a însărcinat un grup de experți independenți să elaboreze recomandări strategice pentru revizuirea de ansamblu a sistemului european de standardizare până la sfârșitul anului 2009. Propunerile privind politica de standardizare în domeniul TIC puse în lumină în prezenta carte albă vor fi luate în considerare în lucrările grupului de experți.

În lumina rezultatelor reviziei în curs a politicii generale și a consultării publice întreprinse de prezenta carte albă, Comisia are intenția de a prezenta în 2010 toate propunerile politice și legislative necesare.

Comisia solicită comentarii cu privire la prezenta carte albă și, mai ales, cu privire la propunerile încadrate. Aceste contribuții îi pot fi adresate, până la 15 septembrie 2009, de preferință prin intermediul site-ului „Vocea dumneavoastră în Europa” http://ec.europa.eu/yourvoice/consultations/index_en.htm#open ,

sau prin curier electronic, la următoarea adresă: ENTR-ICT-STANDARDISATION@ec.europa.eu

sau prin poștă, la adresa:

Modernising ICT Standardisation Policy in the EU: the Way Forward (ENTR/D/4)

Comisia Europeană – BREY 6/60

B-1049 Bruxelles.

În afara cazului în care răspundeți în calitate personală, vă rugăm să indicați numele și natura organismului pe care îl reprezentați. Întreprinderile care răspund sunt rugate, în plus, să precizeze dimensiunea lor în termeni de cifră de afaceri și de număr de angajați precum și să indice dacă sunt în esență furnizori de produse TIC, furnizori de servicii TIC sau utilizatori de produse sau servicii TIC.

DG Întreprinderi și Industrie va publica contribuția dumneavoastră în rețeaua World-Wide Web ( http://ec.europa.eu/enterprise/ict/policy/standards/ict_index_en.htm ). Vă rugăm să citiți declarația de confidențialitate specifică anexată consultării pentru informații asupra modului în care vor fi tratate datele dumneavoastră personale și contribuția dumneavoastră. Organizațiile profesionale sunt invitate să se înregistreze în Registrul reprezentaților grupurilor de interese al Comisiei (http://ec.europa.eu/transparency/regrin/) stabilit în cadrul Inițiativei europene în materie de transparență în scopul de a oferi Comisiei și publicului larg informații privind obiectivele, finanțarea și structurile reprezentanților grupurilor de interese.

[1] JO L 204, 21.7.1998, p. 37. Directiva 98/34/CE a consolidat modificările aduse Directivei 83/189/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 și a fost ulterior modificată prin Directiva 98/48/CE pentru a acoperi serviciile societății informaționale.

[2] Decizia 87/95/CE a Consiliului, JO L 36, 7.2.1987, p. 31.

[3] http://www.eu2006.fi/news_and_documents/conclusions/vko50/en_GB/1165932111543/_files/76410530393686600/default/92107.pdf

[4] Comunicare: Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor COM(2009) 262

[5] http://ec.europa.eu/enterprise/ict/policy/standards/piper/full_report.pdf

[6] http://ec.europa.eu/enterprise/ict/policy/standards/cf2008_en.htm

[7] http://ec.europa.eu/enterprise/ict/policy/standards/piper_en.htm

[8] Principiul acestei politici (FRAND) este acela că toate părțile acceptă să acorde licențe pentru proprietatea lor intelectuală în respectivele standarde în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii pentru toți cei care doresc să pună în aplicare standardul. Actualul acord de licență este încheiat între proprietarii respectivi ai PI și cei care doresc să pună în aplicare standardul.

[9] Comunicare: O inițiativă privind piețele-pilot pentru Europa – COM(2007) 860.

[10] JO L 134, 30.4.2004, p. 114.

[11] A se vedea Comunicarea privind drepturile de proprietate industrială – COM (2008) 465, 16.7.2008.

[12] A se vedea Orientările privind aplicabilitatea articolului 81 din Tratatul CE în cazul acordurilor de cooperare orizontală - JO C 3, 6.1.2001), p.1. Toate organismele de standardizare vor trebui să respecte aceste orientări. Prezenta carte albă nu aduce atingere aplicării normelor în materie de concurență și orientărilor orizontale.