52007DC0739

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 23.11.2007

COM(2007) 739 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU, CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN

în conformitate cu articolul 5 din Directiva (CE) nr. 84/2000 privind dispoziţiile referitoare la orarul de vară

CUPRINS

1. ISTORICUL LEGISLAŢIEI EUROPENE 3

2. Sinteza analizei aprofundate realizate de Comisie cu privire la implicaţiile orarului de vară 4

3. Implicaţiile orarului de vară – sinteza informaţiilor transmise de statele membre 5

3.1. Avizul statelor membre cu privire la dispoziţiile actuale 5

3.2. Impactul asupra sectoarelor economice cel mai intens afectate 5

3.3. Noi studii 6

3.4. Opinia cetăţenilor 7

4. Concluzii 8

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU, CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN

în conformitate cu articolul 5 din Directiva (CE) nr. 84/2000 privind dispoziţiile referitoare la orarul de vară(Text cu relevanţă pentru SEE)

CONTEXT

La 19 ianuarie 2001, Consiliul şi Parlamentul European au adoptat în comun directiva privind dispoziţiile referitoare la orarul de vară[1].

Articolul 5 din directiva menţionată prevede obligativitatea Comisiei de a prezenta Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Economic şi Social un raport cu privire la consecinţele dispoziţiilor directivei asupra sectoarelor avute în vedere. Articolul 5 prevede, de asemenea, elaborarea raportului pe baza informaţiilor comunicate Comisiei de către fiecare stat membru până cel târziu la 30 aprilie 2007.

Prezenta comunicare reprezintă raportul prevăzut la articolul 5 din Directiva (CE) nr. 84/2000.

1. ISTORICUL LEGISLAŢIEI EUROPENE

Majoritatea statelor membre au introdus orarul de vară în cursul celei de-a şaptea decade a secolului XX, în timp ce alte state utilizaseră deja această măsură cu mult timp înainte, pe parcursul unor perioade mai mult sau mai puţin îndelungate.

Prima directivă, din 22 iulie 1980 , care a intrat în vigoare în 1981, prevedea o dată comună numai pentru începutul perioadei orarului de vară. Directivele adoptate ulterior prevedeau o dată comună pentru începutul orarului de vară, ultima duminică din martie, şi două date de încheiere: una în ultima duminică din septembrie, aplicată de statele continentale, cea de-a doua în a patra duminică din octombrie, în cazul Regatului Unit şi Irlandei. Această situaţie s-a menţinut până la adoptarea celei de-a şaptea directive, Directiva 94/21/CE din 30 mai 1994, care prevedea pentru prima oară, începând cu 1996, o dată comună de încheiere a orarului de vară, şi anume ultima duminică din octombrie. Prin această directivă se realiza, în sfârşit, armonizarea completă a calendarului, după 16 ani de la adoptarea primei directive. Cea de-a opta directivă, Directiva 97/44/CE[2] a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iulie 1997 a prevăzut o prelungire cu patru ani (între 1998 şi 2001 inclusiv) a dispoziţiilor celei de-a şaptea directive.

În fine, directiva actuală a prelungit dispoziţiile celei de-a opta directive, spre deosebire de toate directivele anterioare, pe o perioadă nelimitată. Într-adevăr, astfel cum se menţionează în considerentele directivei, buna funcţionare a anumitor sectoare necesită o programare stabilă pe termen lung. Cu toate acestea, se precizează, de asemenea, că se impune monitorizarea aplicării directivei pe baza unui raport al Comisiei.

2. SINTEZA ANALIZEI APROFUNDATE REALIZATE DE COMISIE CU PRIVIRE LA IMPLICAţIILE ORARULUI DE VARă

Înainte de a propune cea de-a noua directivă, Comisia efectuase o analiză aprofundată a implicaţiilor orarului de vară în statele membre ale Uniunii Europene, precum schimbarea orei de două ori pe an şi faptul că se luminează şi se întunecă mai târziu.

La vremea respectivă, s-a realizat un studiu condus de un consultant independent. Misiunea respectivului consultant a constat în analizarea diferitelor studii existente în domeniu, atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional, chestionarea experţilor din diversele domenii implicate, consultarea părţilor interesate şi a statelor membre, precum şi prezentarea unor concluzii şi recomandări pe baza analizelor şi a cercetărilor efectuate.

Principalele concluzii ale Comisiei, elaborate pe baza acestui studiu şi prezentate în propunerea de directivă actuală, pot fi rezumate după cum urmează[3]:

1. După mai mult de 20 de ani de la adoptarea primei directive în materie, sectoarele economice considerate cel mai intens afectate, respectiv agricultura, turismul şi transporturile , au integrat orarul de vară în activităţile lor şi nu îi contestă raţiunea de a exista.

2. În ceea ce priveşte transporturile , introducerea armonizării complete a calendarului a dus la înlăturarea principalelor dificultăţi întâmpinate în trecut.

3. Datorită luminii naturale, orarul de vară oferă condiţii mai bune de practicare în cursul serii a unor diverse tipuri de activităţi de recreere .

4. Întrucât studiile realizate în domeniu oferă rezultate contradictorii, nu se pot stabili concluzii valide cu privire la impactul orarului de vară asupra mediului înconjurător . Această constatare se aplică în special atunci când se doreşte a se şti dacă orarul de vară cauzează o creştere sau o diminuare a cantităţii de ozon produse în raport cu o situaţie în care nu ar exista schimbarea de orar.

5. Orarul de vară contribuie la realizarea de economii de energie , întrucât, deoarece se întunecă mai târziu, se utilizează mai puţină electricitate pentru iluminat. Cu toate acestea, din aceste economii se deduc consumul sporit de energie necesar încălzirii în timpul dimineţii în momentul schimbării orare, precum şi consumul mai mare de combustibil generat de posibila intensificare a traficului în cursul serii. Iată de ce economiile efectiv realizate sunt greu de cuantificat şi, în orice caz, sunt destul de reduse.

6. Majoritatea efectelor potenţiale ale orarului de vară asupra sănătăţii sunt legate de adaptarea organismului la schimbarea orei în aprilie şi octombrie. În acest sens, specialiştii recunosc că, în stadiul actual al cercetării şi al cunoştinţelor, marea parte a neplăcerilor care se fac simţite sunt de scurtă durată şi nu afectează sănătatea.

7. În ceea ce priveşte siguranţa rutieră , se pune problema de a stabili dacă dimineţile în care se luminează mai târziu, în special primăvara şi toamna, şi serile în care se întunecă mai târziu au vreun impact asupra numărului de accidente rutiere. Absenţa unor informaţii suficiente şi interacţiunea altor factori, precum condiţiile meteorologice nu permit stabilirea unei legături cauzale evidente între orarul de vară şi numărul de accidente.

Informaţiile transmise de statele membre în vederea pregătirii prezentului raport ar trebui să contribuie, după caz, la actualizarea şi/sau completarea concluziilor respectivului studiu.

3. IMPLICAţIILE ORARULUI DE VARă – SINTEZA INFORMAţIILOR TRANSMISE DE STATELE MEMBRE

Comisia a primit din partea a 25 de state membre comentarii referitoare la impactul dispoziţiilor privind orarul de vară în respectivele ţări. În ceea ce priveşte celelalte state membre, Comisia a ajuns la concluzia că acestea nu dispun de informaţii specifice cu privire la impactul orarului de vară[4].

Contribuţiile statelor membre pot fi rezumate după cum urmează:

3.1. Avizul statelor membre cu privire la dispoziţiile actuale

Niciun stat membru nu solicită modificarea dispoziţiilor actuale. Majoritatea statelor membre accentuează importanţa armonizării în cadrul UE a calendarului pentru orarul de vară, în special în sectorul transporturilor.

Belgia se pronunţă în favoarea menţinerii dispoziţiilor actuale sau, ca alternativă, a aplicării orarului de vară pe parcursul întregului an.

3.2. Impactul asupra sectoarelor economice cel mai intens afectate

Majoritatea statelor membre constată, în parte pe baza consultării sectoarelor implicate, că în ţara lor nu există semnale privind un impact considerabil al orarului de vară asupra sectoarelor economice cel mai intens afectate, precum agricultura, transporturile şi turismul.

În Letonia , specialiştii în turism consideră că orarul de vară are un impact pozitiv asupra turismului, în măsura în care se constată, de exemplu, o creştere a cererii pentru articolele de recreere (ciclism, navigaţie etc.).

Rapoartele prezentate de Italia indică faptul că sectoarele construcţiilor şi agriculturii beneficiază de orarul de vară, în special în sudul ţării, datorită faptului că dimineaţa este mai răcoare decât ar fi la aceeaşi oră din zi în cazul în care nu s-ar aplica orarul de vară.

Pe baza informaţiilor disponibile în statele membre, se poate spune că se aplică în continuare concluzia din propunerea de directivă actuală: sectoarele economice au integrat orarul de vară în activităţile lor.

3.3. Noi studii

Câteva state membre au transmis rezultatele unor studii cantitative recente. Aceste studii vizează impactul orarului de vară în ceea ce priveşte consumul de energie , siguranţa rutieră şi sănătatea .

Energia

În Bulgaria , conform rezultatelor unei analize statistice efectuate de operatorul sistemului de electricitate pe baza consumului de electricitate din ultimii trei ani, lipsa utilizării luminii artificiale a dus la realizarea unor economii estimate la 20,5 GWh pe an, respectiv aproximativ 0,01% din consumul total al ţării în 2005[5].

Un studiu efectuat în 2006 în Franţa a realizat, pe baza unor simulări, o comparaţie între situaţia actuală şi o situaţie în care nu s-ar aplica orarul de vară. Studiul a demonstrat că orarul de vară a dus la realizarea unor economii de energie de 684 GWh (iluminare şi climatizare) şi la un consum suplimentar de căldură de 14 GWh, ceea ce înseamnă o economie de 0,014% din consumul total în 2005[6]. De asemenea, studiul a indicat faptul că trecerea cu o lună mai devreme la orarul de vară ar permite realizarea unei economii suplimentare de electricitate de 45 GWh.

În Slovenia , diverse analize statistice realizate de companiile de electricitate indică faptul că schimbarea orarului în martie şi octombrie nu are niciun efect sau are un efect limitat asupra consumului de electricitate.

În Estonia , statisticile arată că în 2000 şi 2001, atunci când, în mod excepţional, orarul de vară nu se aplica în această ţară, consumul de electricitate al gospodăriilor în perioada aprilie-octombrie a fost mai ridicat decât cel din perioada de dinainte şi de după 2000-2001. Cu toate acestea, diferenţa a fost mai mică de 10%, iar raportul dintre consumul din timpul verii şi cel din timpul iernii a fost asemănător cu cel înregistrat în cursul anilor în care se aplica orarul de vară.

La sfârşitul lunii martie 2006, în Letonia s-a realizat o comparaţie între consumul de electricitate şi sarcina maximă a sistemului electric înainte şi după data schimbării orei în primăvară. S-au constatat schimbări minime în evoluţia acestor doi parametri.

Într-un raport prezentat de asociaţia astronomică din Cipru, se propune reducerea duratei orarului de vară şi aplicarea acestuia doar în perioada mai-septembrie. Această abordare ar include lunile în care soarele luminează mai mult de 12 ore pe zi, cu excepţia lunii aprilie, şi în decursul cărora temperatura medie se situează peste 24° C. Raportul susţine că, în acest fel, s-ar putea realiza economii de energie în raport cu calendarul actual, afirmaţie care nu este susţinută de o analiză cantitativă.

Siguranţa rutieră

În Estonia, un studiu comparativ al numărului de accidente cu victime (morţi şi răniţi) survenite cu 30 de zile înainte şi după schimbările de orar din perioada 2000-2006 nu a indicat variaţii statistice considerabile în raport cu numărul anual de accidente.

Cercetările efectuate de „ Estradas de Portugal”[7] nu au evidenţiat existenţa unei legături directe între orarul de vară şi siguranţa rutieră. Acest aviz a fost confirmat de mai mulţi experţi în transporturi.

Sănătate

În Finlanda, două studii realizate în 2003 şi 2004 au analizat impactul schimbării orare asupra organismului uman, pe baza unui eşantion de 10 persoane. Studiile au evidenţiat existenţa unui impact asupra somnului şi a ritmului natural al corpului în cursul celor patru zile următoare schimbării orarului. Cu toate acestea, autorii subliniază faptul că, din cauza dimensiunii reduse a eşantionului analizat, studiile nu permit adoptarea unor concluzii pentru ansamblul populaţiei.

În concluzie , în special în ceea ce priveşte impactul asupra energiei, câteva studii cantitative recente confirmă că au fost realizate unele economii de energie, nu foarte considerabile, în raport cu consumul total de energie, dar aceste studii nu iau în considerare creşterea potenţială a consumului legată de o posibilă intensificare a circulaţiei rutiere în cursul serii. Este adevărat, de asemenea, că economiile de energie în materie de iluminat electric vor prezenta probabil o tendinţă descrescătoare, ca urmare a utilizării din ce în ce mai intense a becurilor cu consum redus, fapt subliniat, printre altele, de Asociaţia împotriva orarului de vară dublu (l'Association contre l'heure d'été double - ACHED). Cu toate acestea, numai experienţa viitoare va demonstra în ce măsură aceste diminuări ale economiilor vor fi compensate printr-o sporire a economiilor realizate în domeniul climatizării, ca urmare a utilizării tot mai intense a instalaţiilor de climatizare în birouri.

3.4. Opinia cetăţenilor

Sondaje de opinie în statele membre

Anumite state membre au comunicat rezultatele unor sondaje de opinie recente sau a unor consultări publice organizate (prin intermediul internetului) pe tema orarului de vară.

Conform unui sondaj efectuat în 2001 în Estonia , numărul celor care erau în favoarea orarului de vară era aproape identic cu numărul celor care se opuneau acestui sistem.

Un sondaj efectuat în 2006 în Lituania a indicat că 55% din populaţie era împotriva orarului de vară şi 32% în favoarea acestuia.

În 2006, în Letonia au fost organizate două consultări pe internet. Rezultatele acestora au indicat că în jur de 60% din participanţi se opuneau orarului de vară. Trebuie precizat, cu toate acestea, faptul că rezultatele menţionate nu au fost obţinute pe baza unui eşantion reprezentativ de persoane, ci pe baza persoanelor care au ales să participe la consultare.

Conform unui sondaj realizat în 2005 în Franţa de institutul CREDOC, aproximativ două treimi dintre francezi sunt fie indiferenţi, fie în favoarea orarului de vară, în sensul că, din 1993, părerile favorabile au crescut cu 12 puncte procentuale, în timp ce cele negative s-au redus cu 13 puncte. Cu toate acestea, în cadrul unui sondaj realizat de SOFRES în 2002, 45% s-au arătat în favoarea menţinerii orarului de vară pe tot parcursul anului , 31,4% erau indiferenţi, iar 26,3% contra orarului de vară.

În concluzie, este evident că numărul foarte redus de sondaje recente în materie nu permite adoptarea unor concluzii valide, cu atât mai mult cu cât gradul de reprezentativitate şi rezultatele acestora variază de la o ţară la alta.

EUROBAROMETRU

Conform rezultatelor Eurobarometrului din 1990, indicele de satisfacţie înregistrat pe întreg teritoriul Comunităţii Europene era de 57,4%.

Rezultatele Eurobarometrului realizat în 1993 privind data de încheiere a orarului de vară indicau faptul că majoritatea populaţiei din cele 12 state membre ale Comunităţii (54,5%) prefera o dată de la sfârşitul lunii octombrie, adică sistemul actual, şi nu la sfârşitului lunii septembrie (38,4%).

Contacte cu asociaţiile şi cetăţenii

Comisia a fost contactată periodic de ACHED, o asociaţie franceză care se opune existenţei orarului de vară în Franţa şi în Europa. Printre altele, ACHED a trimis scrisori, note, articole şi rapoarte (majoritatea din anii '80 şi '90), în care cei implicaţi îşi exprimă, din diverse motive, opoziţia împotriva orarului de vară. În plus, asociaţia face trimitere la o serie de studii mai vechi referitoare la impactul orarului de vară.

Nicio altă asociaţie, inclusiv dintre cele active în sectoarele interesate, nu s-a adresat Comisiei în acest sens.

Cu toate acestea, Comisia primeşte din când în când scrisori din partea cetăţenilor care îşi exprimă dorinţa ca dispoziţiile actuale să fie modificate (de exemplu, prin anularea orarului de vară sau prin introducerea acestuia pe tot parcursul anului).

4. CONCLUZII

Conform informaţiilor de care dispune Comisia pentru a pregăti prezentul raport, se poate afirma că analiza prezentată în propunerea de directivă rămâne valabilă: pe lângă faptul că favorizează practicarea a diverse activităţi de recreere seara şi că generează într-o oarecare măsură economisirea de energie, orarul de vară nu are repercusiuni semnificative, iar dispoziţiile actuale nu constituie un subiect de preocupare în statele membre ale UE.

În aceste condiţii, Comisia consideră adecvată menţinerea dispoziţiilor privind orarul de vară, astfel cum se prevede în directivă. Niciun stat membru nu şi-a exprimat intenţia de a renunţa la orarul de vară sau de a modifica dispoziţiile directivei în vigoare. În schimb, în scopul de a asigura respectarea obiectivului principal al directivei, şi anume corecta funcţionare a pieţei interne, se impune menţinerea armonizării calendarului.

[1] JO L 31, 2.2.2001, p. 21.

[2] JO L 206, 1.8.1997, p. 62.

[3] A se vedea concluziile conţinute în expunerea de motive a propunerii de Directivă 2000/84/CE.

[4] În iunie 2007, Comisia a informat statele membre cu privire la intenţia sa de a acţiona astfel în cazul în care un stat membru nu răspunde până la finele lunii iulie 2007. Acest raport se bazează, aşadar, pe totalitatea informaţiilor de care dispunea Comisia la 31 iulie 2007.

[5] Sursa: statistici publicate de EURELECTRIC.

[6] Sursa: statistici publicate de EURELECTRIC.

[7] Entitatea publică însărcinată cu administrarea drumurilor din Portugalia.