Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32016R0089

Regulamentul delegat (UE) 2016/89 al Comisiei din 18 noiembrie 2015 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista proiectelor de interes comun a Uniunii

OJ L 19, 27.1.2016, p. 1–21 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2016/89/oj

27.1.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 19/1


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2016/89 AL COMISIEI

din 18 noiembrie 2015

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista proiectelor de interes comun a Uniunii

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (1), în special articolul 3 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 347/2013 stabilește un cadru pentru identificarea, planificarea și punerea în aplicare a proiectelor de interes comun („PIC”), care sunt necesare pentru punerea în aplicare a celor nouă coridoare prioritare de infrastructură geografică strategică identificate în domeniile energiei electrice, gazelor și petrolului, precum și a celor trei domenii prioritare privind infrastructura energetică la nivelul Uniunii pentru rețelele inteligente, autostrăzile de energie electrică și rețelele de transport al dioxidului de carbon.

(2)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru a stabili lista proiectelor de interes comun a Uniunii („lista Uniunii”).

(3)

Proiectele propuse spre includere pe lista Uniunii au fost evaluate de către grupurile regionale și îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 347/2013.

(4)

Proiectele de liste regionale de PIC au fost stabilite de comun acord de către grupurile regionale în cadrul reuniunilor la nivel tehnic. În urma unor avize pozitive emise de Agenția pentru cooperarea autorităților de reglementare din domeniul energetic („ACER”), la 30 octombrie 2015, cu privire la aplicarea consecventă a criteriilor de evaluare și a analizei cost-beneficiu la nivelul regiunilor, organismele decizionale ale grupurilor regionale au adoptat listele regionale la 3 noiembrie 2015. În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, înainte de adoptarea listelor regionale, toate proiectele propuse au fost aprobate de către statele membre al căror teritoriu este vizat în proiecte.

(5)

Organizațiile care reprezintă părțile interesate relevante, inclusiv producătorii, operatorii sistemelor de distribuție, furnizorii și organizațiile de protecție a consumatorilor și a mediului au fost consultate cu privire la proiectele propuse pentru a fi incluse în lista Uniunii.

(6)

PIC ar trebui să fie enumerate în funcție de prioritățile strategice privind infrastructura energetică transeuropeană, în ordinea prevăzută în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 347/2013. Lista Uniunii nu ar trebui să conțină ierarhizarea proiectelor.

(7)

Proiectele de interes comun ar trebui să fie enumerate ca PIC de sine stătătoare sau ca parte a unui grup de mai multe PIC. Cu toate acestea, anumite PIC ar trebui să fie grupate deoarece acestea sunt interdependente sau (potențial) concurente.

(8)

Lista Uniunii conține proiecte în diferitele etape ale elaborării lor, inclusiv de prefezabilitate, de fezabilitate, de acordare a permiselor și de construcție. Pentru PIC aflate într-o etapă incipientă de elaborare, pot fi necesare studii pentru a se demonstra viabilitatea tehnică și economică și respectarea legislației Uniunii, inclusiv a legislației în domeniul mediului. În acest context, potențialul impact negativ asupra mediului ar trebui identificat în mod corespunzător, evaluat și evitat sau atenuat.

(9)

Includerea proiectelor pe lista Uniunii nu aduce atingere rezultatului evaluării de mediu și nici procedurii de autorizare relevante. În conformitate cu articolul 5 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, un proiect care nu respectă legislația Uniunii poate fi eliminat de pe lista Uniunii. Punerea în aplicare a proiectelor de interes comun, inclusiv în ceea ce privește respectarea de către acestea a legislației aplicabile, ar trebui monitorizată în conformitate cu articolul 5 din regulamentul menționat.

(10)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, lista Uniunii se stabilește din doi în doi ani și, prin urmare, lista Uniunii instituită prin Regulamentul delegat (UE) nr. 1391/2013 al Comisiei (2) nu mai este valabilă și ar trebui să fie înlocuită.

(11)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, lista Uniunii urmează să ia forma unei anexe la respectivul regulament.

(12)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 347/2013 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 347/2013 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptată la Bruxelles, 18 noiembrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 115, 25.4.2013, p. 39.

(2)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1391/2013 al Comisiei din 14 octombrie 2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene în ceea ce privește lista proiectelor de interes comun a Uniunii (JO L 349, 21.12.2013, p. 28).


ANEXĂ

Anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 347/2013 se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA VII

Lista proiectelor de interes comun a uniunii («lista Uniunii»), menționată la articolul 3 alineatul (4)

A.   PRINCIPIILE APLICATE LA STABILIREA LISTEI UNIUNII

1.   Grupuri de proiecte de interes comun

Unele proiecte de interes comun fac parte dintr-un grup din cauza naturii lor interdependente, potențial concurente sau concurente. Se stabilesc următoarele tipuri de grupuri de proiecte de interes comun (PIC):

un grup de PIC interdependente este definit ca fiind un «grup X care include următoarele proiecte de interes comun:». Aceste grupuri au fost înființate pentru a identifica PIC care sunt necesare pentru a aborda același blocaj transfrontalier și care generează sinergii dacă sunt implementate împreună. În acest caz, toate PIC trebuie implementate pentru a realiza beneficii la nivelul întregii UE;

un grup de PIC potențial concurente este definit ca fiind un «grup X care include unul sau mai multe dintre următoarele proiecte de interes comun:». Acest grup reflectă o incertitudine cu privire la amploarea blocajelor transfrontaliere. În acest caz, nu toate proiectele de interes comun conținute în grup trebuie să fie implementate. Rămâne la latitudinea pieței dacă unul, mai multe sau toate PIC urmează să fie implementate, sub rezerva planificării necesare, a eliberării permiselor și aprobărilor reglementare. Necesitatea PIC va fi reevaluată în procesele ulterioare de identificare a PIC, inclusiv în ceea ce privește necesarul de capacitate; precum și

un grup de PIC concurente este definit ca fiind un «grup X care include unul dintre următoarele proiecte de interes comun:». Acest grup abordează aceeași blocaj. Cu toate acestea, amploarea blocajului este mai bine cunoscută decât în cazul unui grup de PIC potențial concurente și, prin urmare, numai unul dintre proiectele de interes comun trebuie implementat. Rămâne la latitudinea pieței să determine proiectul care urmează a fi implementat, sub rezerva planificării, a eliberării permiselor și aprobărilor reglementare necesare. Dacă este cazul, necesitatea PIC va fi reevaluată într-un proces ulterior de identificare a PIC.

Toate proiectele de interes comun au aceleași drepturi și obligații în temeiul Regulamentului (UE) nr. 347/2013.

2.   Tratamentul posturilor de transformare și al stațiilor compresoare

Posturile de transformare, stațiile back-to-back și stațiile compresoare de gaz sunt considerate ca părți ale proiectelor de interes comun dacă sunt situate din punct de vedere geografic la nivelul liniilor de transport. Posturile de transformare, stațiile back-to-back și stațiile compresoare sunt considerate ca proiecte de interes comun de sine stătătoare și sunt enumerate în mod explicit în lista Uniunii dacă localizarea lor geografică este diferită față de liniile de transport. Acestea au drepturile și obligațiile stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 347/2013.

3.   Definiția expresiei «nu mai este considerat PIC»

Expresia «nu mai este considerat PIC» se referă la proiectele de pe lista Uniunii instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1391/2013, care nu mai sunt considerate PIC pentru unul sau mai multe dintre următoarele motive:

în conformitate cu noile date, proiectul nu îndeplinește criteriile de eligibilitate;

un promotor nu l-a reintrodus în procesul de selecție pentru această listă a Uniunii;

a fost deja sau urmează să fie pus în serviciu în viitorul apropiat și, prin urmare, nu ar putea să beneficieze de dispozițiile din Regulamentul (UE) nr. 347/2013; sau

a fost clasat sub alte candidaturi pentru proiectele de interes comun în procesul de selecție.

Deși aceste proiecte nu sunt proiecte de interes comun, ele sunt enumerate împreună cu numerele lor inițiale de PIC pe lista Uniunii din motive de transparență și claritate.

Ele pot fi avute în vedere pentru a fi incluse pe următoarea listă a Uniunii dacă motivele neincluderii pe actuala listă a Uniunii nu mai sunt valabile.

4.   Definiția expresiei «PIC cu două etichete, autostrăzi ale electricității»

Expresia «PIC cu două etichete, autostrăzi ale electricității» înseamnă proiecte de interes comun care aparțin unuia dintre coridoarele prioritare privind energia electrică și domeniului prioritar tematic autostrăzile electricității.

B.   LISTA PROIECTELOR DE INTERES COMUN A UNIUNII:

1.   Coridorul prioritar al rețelei offshore din mările septentrionale («NSOG»)

Construcția primei interconexiuni între Belgia și Regatul Unit:

Nr.

Definiție

1.1.

Grupul de proiecte Belgia-Regatul Unit între Canterbury și Zeebrugge (în prezent cunoscut drept proiectul NEMO), care include următoarele proiecte de interes comun:

1.1.1.

Interconexiunea dintre Zeebrugge (BE) și vecinătatea Richborough (UK)

1.1.2.

Linia internă dintre vecinătatea Richborough și Canterbury (UK)

1.1.3.

nu mai este considerat PIC

1.2.

Nu mai este considerat PIC

Creșterea capacității de transport între Danemarca, Germania și Țările de Jos:

1.3.

Grupul Danemarca-Germania între Endrup și Brunsbüttel, care include următoarele proiecte de interes comun:

1.3.1.

Interconexiunea dintre Endrup (DK) și Niebüll (DE)

1.3.2.

Linia internă dintre Brunsbüttel și Niebüll (DE)

1.4.

Grupul Danemarca-Germania între Kasső și Dollern, care include următoarele proiecte de interes comun:

1.4.1.

Interconexiunea dintre Kassø (DK) și Audorf (DE)

1.4.2.

Linia internă dintre Audorf și Hamburg/Nord (DE)

1.4.3.

Linia internă dintre Hamburg/Nord și Dollern (DE)

1.5.

Interconexiunea Danemarca-Țările de Jos, între Endrup (DK) și Eemshaven (NL) (cunoscută în prezent drept COBRAcable)

Creșterea capacității de transport între Franța, Irlanda și Regatul Unit:

1.6.

Interconexiunea Franța-Irlanda, între La Martyre (FR) și Great Island sau Knockraha (IE) (cunoscută în prezent drept interconectorul celtic)

1.7.

Grupul de interconexiuni Franța-Regatul Unit, care include unul sau mai multe din următoarele proiecte de interes comun:

1.7.1.

Interconexiunea Franța-Regatul Unit dintre Cotentin (FR) și vecinătatea Exeter (UK) (cunoscut în prezent drept proiectul FAB)

1.7.2.

Interconexiunea Franța-Regatul Unit dintre Tourbe (FR) și Chilling (UK) (cunoscut în prezent drept proiectul IFA2)

1.7.3.

Interconexiunea Franța-Regatul Unit dintre Coquelles (FR) și Folkestone (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul ElecLink)

1.8.

Interconexiunea Germania-Norvegia, între Wilster (DE) și Tonstad (NO) (cunoscut în prezent drept proiectul NordLink)

1.9.

Grupul care conectează Irlanda cu Regatul Unit și care include unul sau mai multe din următoarele proiecte de interes comun:

1.9.1.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre Wexford (IE) și Pembroke, Wales (UK) (cunoscut în prezent drept proiectul Greenlink)

1.9.2.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre hub-urile Coolkeeragh-Coleraine (IE) și stația Hunterston, Islay, Argyll și parcurile eoliene offshore din partea C (Location C Offshore Wind Farms) (UK) (cunoscut în prezent drept proiectul ISLES)

1.9.3.

Nu mai este considerat PIC

1.9.4.

Nu mai este considerat PIC

1.9.5.

Nu mai este considerat PIC

1.9.6.

Nu mai este considerat PIC

1.10.

Interconexiunea Norvegia-Regatul Unit

1.11.

Nu mai este considerat PIC

1.12.

Stocarea energiei prin aer comprimat în Regatul Unit – Larne

1.13.

Interconexiunea dintre Islanda și Regatul Unit (cunoscută în prezent drept proiectul Ice Link)

1.14.

Interconexiunea dintre Revsing (DK) și Bicker Fen (UK) (cunoscută în prezent drept Viking Link)

2.   Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice în Europa de Vest (NSI West Electricity)

Nr.

Definiție

2.1.

Linia internă austriacă între Westtirol și Zell-Ziller (AT) și în vederea creșterii capacității la frontiera Austria/Germania

Creșterea capacității de transport între Belgia și Germania – construirea primei interconexiuni între cele două țări:

2.2.

Grupul de proiecte Belgia-Germania între Lixhe și Oberzier (în prezent cunoscut drept proiectul ALEGrO), care include următoarele proiecte de interes comun:

2.2.1.

Interconexiunea dintre Lixhe (BE) și Oberzier (DE)

2.2.2.

Linia internă dintre Lixhe and Herderen (BE)

2.2.3.

Stație electrică nouă în Zutendaal (BE)

2.3.

Grupul de proiecte Creșterea capacității Belgia-Luxemburg la frontiera Belgia/Luxemburg, care include următoarele proiecte de interes comun:

2.3.1.

Nu mai este considerat PIC

2.3.2.

Interconexiunea dintre Aubange (BE) și Bascharage/Schifflange (LU)

2.4.

Nu mai este considerat PIC

2.5.

Grupul Franța-Italia, între Grande Ile și Piossasco, care include următoarele proiecte de interes comun:

2.5.1.

Interconexiunea dintre Grande Ile (FR) și Piossasco (IT) (în prezent cunoscută drept proiectul Savoia-Piemont)

2.5.2.

Nu mai este considerat PIC

2.6.

Nu mai este considerat PIC

2.7.

Interconexiunea Franța-Spania, între Aquitania (FR) și Țara Bascilor (ES) (cunoscută în prezent drept proiectul Golful Biscaya)

2.8.

Instalarea și operarea coordonată a unui transformator schimbător de fază la Arkale (ES) pentru a crește capacitatea de interconectare dintre Argia (FR) și Arkale (ES)

Grupul Coridorul nord-sud-vest din Germania în vederea creșterii capacității de transport și pentru a integra energia din surse regenerabile:

2.9.

Linia internă germană dintre Osterath și Philippsburg (DE) în vederea creșterii capacității la frontierele de vest

2.10.

Linia internă germană dintre Brunsbüttel-Grοβgartach și Wilster-Grafenrheinfeld (DE) în vederea creșterii capacității la frontierele de nord și sud

2.11.

Grupul Germania-Austria-Elveția, creșterea capacității în zona Lacului Constanța, care include următoarele proiecte de interes comun:

2.11.1.

Nu mai este considerat PIC

2.11.2.

Linia internă din regiunea punctului Rommelsbach-Herbertingen (DE)

2.11.3.

Linia internă punctul Wullenstetten-punctul Niederwangen (DE) și linia internă Neuravensburg-zona de graniță DE-AT

2.12.

Germania-Țările de Jos, interconexiunea dintre Niederrhein (DE) și Doetinchem (NL)

Grup de proiecte care să sporească integrarea energiei din surse regenerabile între Irlanda și Irlanda de Nord:

2.13.

Grupul de interconexiuni Irlanda-Regatul Unit, care include unul sau mai multe din următoarele proiecte de interes comun:

2.13.1.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre Woodland (IE) și Turleenan (UK-Irlanda de Nord)

2.13.2.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre Srananagh (IE) și Turleenan (UK)

Creșterea capacității de transport între Elveția și Italia:

2.14.

Interconexiunea Italia-Elveția, dintre Thusis/Sils (CH) și Verderio Inferiore (IT)

2.15.

Grupul Italia-Elveția, creșterea capacității la frontiera IT/CH, care include următoarele proiecte de interes comun:

2.15.1.

Interconexiunea dintre Airolo (CH) și Baggio (IT)

2.15.2.

Nu mai este considerat PIC

2.15.3.

Nu mai este considerat PIC

2.15.4.

Nu mai este considerat PIC

Grup de proiecte interne care să sporească integrarea energiei din surse regenerabile în Portugalia și care să îmbunătățească capacitatea de transport între Portugalia și Spania:

2.16.

Grupul Portugalia – creșterea capacității la frontiera PT/ES și conectarea noii generații de SRE, care include următoarele proiecte de interes comun:

2.16.1.

Linia internă dintre Pedralva și Sobrado (PT), cu fosta denumire Pedralva și Alfena (PT)

2.16.2.

Nu mai este considerat PIC

2.16.3.

Linia internă dintre Vieira do Minho, Ribeira de Pena și Feira (PT), cu fosta denumire Frades B, Ribeira de Pena și Feira (PT)

Creșterea capacității de transport între Portugalia și Spania:

2.17.

Interconexiunea Portugalia-Spania dintre Beariz-Fontefría (ES), Fontefría (ES)-Ponte de Lima (PT) (cu fosta denumire Vila Fria/Viana do Castelo) și Ponte de Lima- Vila Nova de Famalicăo (PT) (cu fosta denumire Vila do Conde) (PT), inclusiv posturile de transformare din Beariz (ES), Fontefría (ES) și Ponte de Lima (PT)

Proiectele de depozitare în Austria și Germania:

2.18.

Creșterea capacității de stocare prin hidropompare în Austria – Kaunertal, Tirol (AT)

2.19.

Nu mai este considerat PIC

2.20.

Creșterea capacității de stocare prin hidropompare în Austria – Limberg III, Salzburg (AT)

2.21.

Stocare cu hidropompare la Riedl in zona de frontieră AT/DE

2.22.

Stocare cu hidropompare la Pfaffenboden în Molln (AT)

Grup de proiecte din nordul și vestul Belgiei pentru creșterea capacității de transport:

2.23.

Grupul de linii interne la frontiera din zona de nord a Belgiei, între Zandvliet-Lillo (BE), Lillo-Mercator (BE), inclusiv un post de transformare la Lillo (BE) [cunoscut în prezent drept Brabo]

2.24.

Linia internă dintre Horta-Mercator (BE)

Grupurile de linii interne din Spania pentru a crește capacitatea de transport cu Marea Mediterană:

2.25.

Grupul de linii interne din Spania pentru creșterea capacității între nordul Spaniei și zona Mării Mediterane, care include următoarele proiecte de interes comun:

2.25.1.

Liniile interne Mudejar-Morella (ES) și Mezquite-Morella (ES), inclusiv un post de transformare la Mudejar (ES)

2.25.2.

Linia internă Morella-La Plana (ES)

2.26.

Linia internă spaniolă La Plana/Morella- Godelleta pentru a crește capacitatea pe axa mediterană nord-sud

2.27.

Creșterea capacității între Spania și Franța (proiect generic)

3.   Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice din Europa Centrală, de Est și de Sud (NSI East Electricity)

Consolidarea interconexiunii dintre Austria și Germania:

Nr.

Definiție

3.1.

Grupul Austria-Germania între St. Peter și Isar, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.1.1.

Interconexiunea dintre St. Peter (AT) și Isar (DE)

3.1.2.

Linia internă dintre St. Peter și Tauern (AT)

3.1.3.

Nu mai este considerat PIC

Consolidarea interconexiunii dintre Austria și Italia

3.2.

Grupul Austria-Italia între Lienz și regiunea Veneto, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.2.1.

Interconexiunea dintre Lienz (AT) și regiunea Veneto (IT)

3.2.2.

Linia internă dintre Lienz și Obersielach (AT)

3.2.3.

Nu mai este considerat PIC

3.3.

Nu mai este considerat PIC

3.4.

Interconexiunea Austria-Italia între Wurmlach (AT) și Somplago (IT)

3.5.

Nu mai este considerat PIC

3.6.

Nu mai este considerat PIC

Consolidarea interconexiunii dintre Bulgaria și Grecia:

3.7.

Grupul Bulgaria-Grecia, între Marița Est 1 și N. Santa, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.7.1.

Interconexiunea dintre Marița Est 1 (BG) și N. Santa (EL)

3.7.2.

Linia internă dintre Marița Est 1 și Plovdiv (BG)

3.7.3.

Linia internă dintre Marița Est 1 și Marița Est 3 (BG)

3.7.4.

Linia internă dintre Marița Est 1 și Burgas (BG)

Consolidarea interconexiunii dintre Bulgaria și România:

3.8.

Grupul creșterea capacității Bulgaria-România, (în prezent cunoscut drept Coridorul Marea Neagră), care include următoarele proiecte de interes comun:

3.8.1.

Linia internă dintre Dobrogea și Burgas (BG)

3.8.2.

Nu mai este considerat PIC

3.8.3.

Nu mai este considerat PIC

3.8.4.

Linia internă dintre Cernavodă și Stâlpu (RO)

3.8.5.

Linia internă dintre Gutinaș și Smârdan (RO)

3.8.6.

Nu mai este considerat PIC

Consolidarea interconexiunii dintre Slovenia, Croația și Ungaria, și consolidarea rețelei interne din Slovenia:

3.9.

Grupul Croația-Ungaria-Slovenia, între Žerjavenec/Hévíz și Cirkovce, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.9.1.

Interconexiunea dintre Žerjavenec (HR)/Hévíz (HU) și Cirkovce (SI)

3.9.2.

Linia internă dintre Divača și Beričevo (SI)

3.9.3.

Linia internă dintre Beričevo și Podlog (SI)

3.9.4.

Linia internă dintre Podlog și Cirkovce (SI)

3.10.

Grupul Israel-Cipru-Grecia, între Hadera și regiunea Attica (cunoscut sub denumirea interconexiunea EUROASIA), care include următoarele proiecte de interes comun:

3.10.1.

Interconexiunea dintre Hadera (IL) și Kofinou (CY)

3.10.2.

Interconexiunea dintre Kofinou (CY) și Korakia, Creta (EL)

3.10.3.

Interconexiunea dintre Korakia, Creta și regiunea Attica (EL)

Consolidarea rețelei interne în Republica Cehă:

3.11.

Grupul Republica Cehă, linii interne pentru a spori capacitatea la frontierele nord-vestice și sudice, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.11.1.

Linia internă dintre Vernerov și Vitkov (CZ)

3.11.2.

Linia internă dintre Vitkov și Prestice (CZ)

3.11.3.

Linia internă dintre Prestice și Kocin (CZ)

3.11.4.

Linia internă dintre Kocin și Mirovka (CZ)

3.11.5.

Linia internă dintre Mirovka și Cebin (CZ)

Grupul Coridorul nord-sud-est din Germania în vederea creșterii capacității de transport și pentru a integra energia din surse regenerabile:

3.12.

Linia internă din Germania între Wolmirstedt și Bavaria pentru a crește capacitatea de transport intern nord-sud

3.13.

Linia internă din Germania între Halle/Saale și Schweinfurt pentru a spori capacitatea pe partea estică a coridorului nord-sud

Creșterea capacității de transport între Germania și Polonia:

3.14.

Grupul Germania-Polonia, între Eisenhűttenstadt și Plewiska (în prezent cunoscut drept proiectul GerPol Power Bridge), care include următoarele proiecte de interes comun:

3.14.1.

Interconxiunea dintre Eisenhűttenstadt (DE) și Plewiska (PL)

3.14.2.

Linia internă dintre Krajnik și Baczyna (PL)

3.14.3.

Linia internă dintre Mikułowa și Świebodzice (PL)

3.15.

Grupul Germania-Polonia, între Vierraden și Krajnik (cunoscut în prezent drept proiectul îmbunătățiri GerPol), care include următoarele proiecte de interes comun

3.15.1.

Interconxiunea dintre Vierraden (DE) și Krajnik (PL)

3.15.2.

Instalarea de transformatoare schimbătoare de fază pe liniile de interconexiune dintre Vierraden (DE) și Krajnik (PL) și operarea coordonată cu PST pe interconectorul Mikułowa (PL)-Hagenwerder (DE)

Creșterea capacității de transport între Ungaria și Slovacia:

3.16.

Grupul Ungaria-Slovacia între Gőnyü și Gabčikovo, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.16.1.

Interconexiunea Gabčikovo (SK)-Gönyű (HU) și Veľký Ďur (SK)

3.16.2.

Nu mai este considerat PIC

3.16.3.

Nu mai este considerat PIC

3.17.

PIC Ungaria-Slovacia, interconexiunea dintre Sajóvánka (HU) și Rimavská Sobota (SK)

3.18.

Grupul Ungaria-Slovacia, între zona Kisvárda și Velké Kapušany, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.18.1.

Interconexiunea dintre zona Kisvárda (HU) și Velké Kapušany (SK)

3.18.2.

Nu mai este considerat PIC

3.19.

Grupul Italia-Muntenegru între Villanova and Lastva, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.19.1.

Interconexiunea dintre Villanova (IT) și Lastva (ME)

3.19.2.

Nu mai este considerat PIC

3.19.3.

Nu mai este considerat PIC

3.20.

Nu mai este considerat PIC

3.21.

Italia-Slovenia, interconexiunea dintre Salgareda (IT) și regiunea Divača-Bericevo (SI)

3.22.

Grupul România-Serbia, între Reșița și Pancevo (cunoscut în prezent drept Mid Continental East Corridor, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.22.1.

Interconexiunea dintre Reșița (RO) și Pancevo (RS)

3.22.2.

Linia internă dintre Porțile de Fier și Reșița (RO)

3.22.3.

Linia internă dintre Reșița și Timișoara/Săcălaz (RO)

3.22.4.

Linia internă dintre Arad și Timișoara/Săcălaz (RO)

Stocare prin hidropompare în Bulgaria și Grecia:

3.23.

Stocare prin hidropompare în Bulgaria – Iadenița

3.24.

Stocare prin hidropompare în Grecia – Amfilohia

3.25.

Nu mai este considerat PIC

3.26.

Nu mai este considerat PIC

4.   Planul de interconectare a pieței energiei din coridorul prioritar baltic (BEMIP Electricity)

Nr.

Definiție

4.1.

Danemarca-Germania, interconexiunea dintre Tolstrup Gaarde (DK) și Bentwisch (DE) prin intermediul parcurilor eoliene offshore Kriegers Flak (DK) și Baltic 1 și 2 (DE) (cunoscută drept soluția comună de acces la rețea Kriegers Flak)

4.2.

Grupul Estonia-Letonia, între Kilingi-Nõmme și Riga (cunoscut în prezent drept interconexiunea nr. 3), care include următoarele PIC:

4.2.1.

Interconexiunea dintre Kilingi-Nõmme (EE) și postul de transformare Riga CHP2 (LV)

4.2.2.

Linia internă dintre Harku și Sindi (EE)

4.2.3.

Linia internă dintre Riga CHP2 și Riga HPP (LV)

4.3.

Acum parte din PCI nr. 4.9

4.4.

Grupul Letonia-Suedia, creșterea capacității (în prezent cunoscut drept proiectul NordBalt), care include următoarele proiecte de interes comun:

4.4.1.

Linia internă dintre Ventspils, Tume și Imanta (LV)

4.4.2.

Linia internă dintre Ekhyddan și Nybro/Hemsjö (SE)

Consolidări în Lituania și Polonia necesare pentru funcționarea «LitPol Link I»:

4.5.

Grupul Lituania-Polonia, între Alytus (LT) și Elk (PL), care include următoarele proiecte de interes comun:

4.5.1.

Nu mai este considerat PIC

4.5.2.

Linia internă dintre Stanisławów și Olsztyn Mątki (PL)

4.5.3.

Nu mai este considerat PIC

4.5.4.

Nu mai este considerat PIC

4.5.5.

Linia internă dintre Kruonis și Alytus (LT)

Stocare prin hidropompare în Estonia și Lituania:

4.6.

Stocare prin hidropompare în Estonia – Muuga

4.7.

Creșterea capacității de stocare prin hidropompare în Lituania – Kruonis

4.8.

Grupul Estonia-Letonia, și consolidări interne în Lituania, care include următoarele proiecte de interes comun:

4.8.1.

Interconexiunea dintre Tartu (EE) și Valmiera (LV)

4.8.2.

Linia internă dintre Balti și Tartu (EE)

4.8.3.

Interconexiunea dintre Tsirguliina (EE) și Valmiera (LV)

4.8.4.

Linia internă dintre Eesti și Tsirguliina (EE)

4.8.5.

Linia internă dintre postul de transformare din Lituania și granița de stat (LT)

4.8.6.

Linia internă dintre Kruonis și Visaginas (LT)

4.9.

Diverse aspecte ale integrării rețelelor de energie electrică ale statelor baltice în rețeaua continentală europeană, inclusiv în ceea ce privește funcționarea lor sincronă (proiect generic)

5.   Interconexiunile de gaz pe coridorul prioritar nord-sud din Europa de Vest (NSI West Gas)

Proiecte care permit fluxuri bidirecționale între Irlanda și Regatul Unit:

Nr.

Definiție

5.1.

Grup pentru crearea posibilității unor fluxuri bidirecționale din Irlanda de Nord în Regatul Unit și Irlanda și din Irlanda în Regatul Unit, care include următoarele proiecte de interes comun:

5.1.1.

Inversarea fizică a fluxului la punctul de interconexiune de la Moffat (IE/UK)

5.1.2.

Modernizarea SNIP (conducta Scoția-Irlanda de Nord) pentru a permite inversarea fizică a fluxului între Ballylumford și Twynholm

5.1.3.

Dezvoltarea instalației de stocare subterană a gazului (UGS) Islandmagee la Larne (Irlanda de Nord)

5.2.

Nu mai este considerat PIC

5.3.

Terminalul de GNL din Shannon și conducta de racordare (IE)

Proiecte care permit fluxuri bidirecționale între Portugalia, Spania, Franța și Germania:

5.4.

Al treilea punct de interconexiune între Portugalia și Spania

5.5.

Axa de Est Spania-Franța, punctul de interconexiune între Peninsula Iberică și Franța de la Le Perthus, inclusiv stațiile compresoare de la Montpellier și Saint Martin de Crau (cunoscută în prezent drept Midcat]

5.6.

Consolidarea rețelei franceze de la sud la nord – flux invers din Franța în Germania la punctul de interconectare Obergailbach/Medelsheim (FR)

5.7.

Consolidarea rețelei franceze de la sud la nord pentru crearea unei zone unice de piață, care include următoarele proiecte de interes comun:

5.7.1.

Conducta Val de Saône între Etrez și Voisines (FR)

5.7.2.

Conducta Gascogne-Midi (FR)

5.8.

Consolidarea rețelei franceze pentru a sprijini fluxurile de la sud la nord, care include următoarele proiecte de interes comun:

5.8.1.

Conducta Est Lyonnais între Saint-Avit and Etrez (FR)

5.8.2.

Conducta Eridan între Saint-Martin-de-Crau și Saint-Avit (FR)

5.9.

Nu mai este considerat PIC

5.10.

Interconectarea fluxului invers la conducta TENP din Germania

5.11.

Interconectarea fluxului invers între Italia și Elveția la punctul de interconectare Passo Gries

5.12.

Nu mai este considerat PIC

5.13.

Nu mai este considerat PIC

5.14.

Nu mai este considerat PIC

5.15

Nu mai este considerat PIC

5.16

Nu mai este considerat PIC

5.17

Nu mai este considerat PIC

5.18.

Nu mai este considerat PIC

5.19.

Conectarea Maltei la rețelele europene de gaz – interconectare pe gazoduct cu Italia la Gela și/sau unitate plutitoare de stocare și regazeificare a GNL (FSRU)

5.20.

Gazoductul care leagă Algeria de Italia (via Sardinia) (cunoscut în prezent drept conducta Galsi)

6.   Interconexiunile de gaz pe coridorul nord-sud din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est («NSI East Gas»)

Proiecte care permit fluxuri bidirecționale între Polonia, Republica Cehă și Slovacia, punând în legătură terminalele GNL din Polonia și din Croația:

Nr.

Definiție

6.1.

Proiectul Modernizarea interconexiunii ceho-poloneze și intervențiile aferente în vestul Poloniei, care include următoarele proiecte de interes comun:

6.1.1.

Interconexiunea Polonia-Republica Cehă (cunoscută drept Stork II), între Libhošť-Hať (CZ/PL)-Kedzierzyn (PL)

6.1.2.

Proiecte de infrastructură de transport între Lwówek și Kędzierzyn (PL)

6.1.3.

Acum parte a PCI nr. 6.1.2

6.1.4.

Acum parte a PCI nr. 6.1.2

6.1.5.

Acum parte a PCI nr. 6.1.2

6.1.6.

Acum parte a PCI nr. 6.1.2

6.1.7.

Acum parte a PCI nr. 6.1.2

6.1.8.

Acum parte a PCI nr. 6.2.3

6.1.9.

Acum parte a PCI nr. 6.1.2

6.1.10.

Acum parte a PCI nr. 6.2.3

6.1.11.

Acum parte a PCI nr. 6.2.3

6.1.12.

Conducta Tvrdonice-Libhošť, cu modernizarea CS Břeclav (CZ)

6.2.

Grupul Interconexiunea Polonia-Slovacia și intervențiile aferente în estul Poloniei, care include următoarele proiecte de interes comun:

6.2.1.

Interconectorul Polonia-Slovacia

6.2.2.

Proiecte de infrastructură de transport între Rembelszczyzna și Strachocina (PL)

6.2.3.

Proiecte de infrastructură de transport între Tworóg și Strachocina (PL)

6.2.4.

Acum parte a PCI nr. 6.2.2

6.2.5.

Acum parte a PCI nr. 6.2.2

6.2.6.

Acum parte a PCI nr. 6.2.2

6.2.7.

Acum parte a PCI nr. 6.2.2

6.2.8.

Acum parte a PCI nr. 6.2.2

6.2.9.

Acum parte a PCI nr. 6.2.2

6.3.

Nu mai este considerat PIC

6.4.

PIC Interconexiunea bidirecțională Austria-Republica Cehă (BACI) între Baumgarten (AT)-Reinthal (CZ/AT)-Brečlav (CZ)

Proiecte care permit circulația gazului dinspre terminalul GNL din Croația către țările învecinate:

6.5.

Grupul GNL Krk, conducte terminale și de evacuare către Ungaria și dincolo de Ungaria, care include următoarele proiecte de interes comun:

6.5.1.

Dezvoltarea etapizată a unui terminal GNL la Krk (HR)

6.5.2.

Gazoduct Zlobin-Bosiljevo-Sisak-Kozarac-Slobodnica (HR)

6.5.3.

Nu mai este considerat PIC

6.5.4.

Nu mai este considerat PIC

6.6.

În prezent PIC nr. 6.26.1

6.7.

Nu mai este considerat PIC

Proiecte care permit fluxurile de gaze din coridorul sudic al gazelor și/sau terminalele GNL din Grecia prin Grecia, Bulgaria, România, Serbia și mai departe în Ungaria, inclusiv capacitatea de inversare a fluxurilor din sud către nord și integrarea sistemelor de transport și de tranzit:

6.8.

Grupul Interconexiune între Grecia, Bulgaria și România și consolidările necesare în Bulgaria, care include următoarele proiecte de interes comun:

6.8.1.

Interconexiunea Grecia-Bulgaria (cunoscută în prezent drept IGB), între Komotini (EL)-Stara Zagora (BG)

6.8.2.

Reabilitarea, modernizarea și extinderea necesară a sistemului de transport din Bulgaria

6.8.3.

Interconexiunea între inelul nordic al sistemului bulgar de transport cu conducta Podișor-Horia și extinderea capacității pe secțiunea Hurezani-Horia-Csanadpalota

6.8.4.

Gazoduct pentru extinderea capacității pe interconexiunea inelului nordic al rețelelor de transport de gaz din Bulgaria și România

6.9.

Grupul terminal GNL în nordul Greciei, care include următoarele proiecte de interes comun:

6.9.1.

Terminal de GNL în nordul Greciei.

6.9.2.

Nu mai este considerat PIC

6.9.3.

Stația de comprimare a gazului de la Kipi (EL)

6.10.

PIC Interconexiunea de gaz Bulgaria-Serbia (cunoscută în prezent drept IBS)

6.11.

Nu mai este considerat PIC

6.12.

Nu mai este considerat PIC

6.13.

6.13.1.

Acum PCI nr. 6.24.4

6.13.2.

Acum PCI nr. 6.24.5

6.13.3.

Acum PCI nr. 6.24.6

6.14.

Acum PIC nr. 6.24.1

6.15.

Interconectarea sistemului național de transport cu cel al gazoductelor internaționale și inversarea fluxului la Isaccea (RO)

6.15.1.

Acum parte a PCI nr. 6.15

6.15.2.

Acum parte a PCI nr. 6.15

Proiecte care permit trecerea gazului din coridorul sudic al gazelor naturale prin Italia către nord-estul Europei:

6.16.

Nu mai este considerat PIC

6.17.

Nu mai este considerat PIC

6.18.

Conducta Adriatica (IT)

6.19.

Nu mai este considerat PIC

Proiecte care permit dezvoltarea capacității de stocare subterană a gazelor în Europa de Sud-Est:

6.20.

Grupul Creșterea capacității de stocare în Europa de Sud-Est, care include unul sau mai multe din următoarele proiecte de interes comun:

6.20.1.

Nu mai este considerat PIC

6.20.2.

Extinderea DSG de la Chiren (BG)

6.20.3.

Nu mai este considerat PIC

și unul dintre următoarele PIC:

6.20.4.

Unitatea de stocare Depomureș, România

6.20.5.

O nouă unitate de stocare subterană în România

6.20.6.

Unitatea de stocare subterană de la Sărmășel, în România

6.21.

Nu mai este considerat PIC

6.22.

Nu mai este considerat PIC

6.23.

Interconectare Ungaria-Slovenia [Nagykanizsa-Tornyiszentmiklós (HU)-Lendava (SI)-Kidričevo]

6.24.

Grupul Creșterea etapizată a capacității pe coridorul de transport bidirecțional Bulgaria-România-Ungaria- Austria (cunoscut în prezent drept «ROHUAT/BRUA») pentru a permite 1,75 bcm/a în prima etapă și 4,4 bcm/a în a doua etapă, inclusiv resurse noi din Marea Neagră:

6.24.1.

Fluxul invers România-Ungaria CS maghiară la Csanádpalota (faza 1)

6.24.2.

Dezvoltarea pe teritoriul României a sistemului național de distribuție a gazului pe coridorul de transport Bulgaria-România-Ungaria-Austria-gazoduct Podișor-Horia GMS și trei noi stații de comprimare (Jupa, Bibești și Podișor) (etapa 1)

6.24.3.

GCA Mosonmagyarovar CS (dezvoltare pe partea austriacă) (etapa 1)

6.24.4.

Conducta Városföld-Ercsi-Győr (capacitate 4,4 bcm/a) (HU)

6.24.5.

Conducta Ercsi-Százhalombatta (capacitate 4,4 bcm/a) (HU)

6.24.6.

Stația compresoare de la Városföld (capacitate 4,4 bcm/a) (HU)

6.24.7.

Extinderea capacității de transport din România către Ungaria la 4,4 bcm/a (etapa 2)

6.24.8.

Conductă Malul Mării Negre-Podișor (RO) pentru preluarea gazului din Marea Neagră

6.24.9.

Fluxul invers România-Ungaria: Secțiunea maghiară etapa 2 CS la Csanádpalota sau Algyő (HU) (cu o capacitate de 4,4 bcm/a) (etapa 2)

6.25.

Grupul infrastructura necesară pentru a aduce gaz nou în regiunea Europa Centrală și de Sud-Est în scopul diversificării, care include unul sau mai multe dintre următoarele proiecte de interes comun:

6.25.1.

Sistem de gazoducte din Bulgaria în Slovacia (cunoscut în prezent drept Eastring)

6.25.2.

Sistem de gazoducte din Grecia în Austria (cunoscut în prezent drept Tesla)

6.25.3.

Extinderea coridorului de transport bidirecțional Bulgaria-România-Ungaria-Austria (cunoscut în prezent drept ROHUAT/BRUA, etapa 3)

6.25.4.

Infrastructură care să permită dezvoltarea platformei bulgare

6.26.

Grupul Croația-Slovenia-Austria la Rogatec, care include următoarele proiecte de interes comun:

6.26.1.

Interconexiunea Croația-Slovenia (Lučko-Zabok-Rogatec)

6.26.2.

CS Kidričevo, etapa 2 de modernizare (SI)

6.26.3.

Stații compresoare la sistemul de transport al gazelor din Croația

6.26.4.

GCA 2014/04 Murfeld (AT)

6.26.5.

Modernizarea interconexiunii Murfeld/Ceršak (AT-SI)

6.26.6.

Actualizarea interconexiunii de la Rogatec

7.   Coridor prioritar denumit Coridorul sudic al gazelor (CSG)

Nr.

Definiție

7.1.

Grup pentru infrastructură de transport integrată, dedicată și scalabilă și echipament asociat pentru transportul a minimum 10 bcm/a unor noi surse de gaz din regiunea Mării Caspice, cu traversarea Azerbaidjanului, Georgiei și Turciei către piețele UE din Grecia și Italia, care include următoarele proiecte de interes comun:

7.1.1.

Gazoductul către UE din Turkmenistan și Azerbaidjan, via Turcia și Georgia [cunoscut în prezent drept combinația dintre Gazoductul transcaspic (TCP), Extinderea gazoductului din sudul Caucazului (SCP-(F)X) și Gazoductul Trans Anatolia (TANAP)].

7.1.2.

Stația de comprimare a gazului de la Kipi (EL)

7.1.3.

Conducta de gaz Grecia-Italia via Albania și Marea Adriatică [cunoscută în prezent drept conducta transadriatică (TAP)]

7.1.4.

Gazoduct din Grecia în Italia (cunoscut în prezent drept Poseidon)

7.1.5.

Nu mai este considerat PIC

7.1.6.

Stații de contorizare și regularizare pentru racordarea sistemului grec de transport la TAP

7.1.7.

Conducta Komotini-Thesprotia (EL)

7.2.

Nu mai este considerat PIC

7.3.

7.3.1.

Conductă din largul Ciprului către Grecia continentală via Creta, cunoscută drept EastMed Pipeline

7.3.2.

Eliminarea blocajelor interne în Cipru pentru a pune capăt izolării și pentru a permite transportul gazului din zona est-mediteraneană

7.4.

Grupul Interconexiuni cu Turcia, care include următoarele proiecte de interes comun:

7.4.1.

Stația de comprimare a gazului de la Kipi (EL)

7.4.2.

Interconectorul dintre Turcia și Bulgaria (cunoscut drept ITB)

8.   Coridorul prioritar Planul de interconectare a pieței energetice din zona baltică în sectorul gazului (BEMIP Gas)

Nr.

Definiție

8.1.

Proiectul diversificarea aprovizionării în zona de est a Mării Baltice, care include următoarele proiecte de interes comun:

8.1.1.

Interconexiunea dintre Estonia și Finlanda (cunoscută drept Balticconnector); și

8.1.2.

Unul dintre următoarele terminale GNL:

8.1.2.1.

Nu mai este considerat PIC

8.1.2.2.

Paldiski GNL (EE)

8.1.2.3.

Tallinn GNL (EE)

8.1.2.4.

Nu mai este considerat PIC

Consolidarea infrastructurii de transport în statele baltice și modernizarea stocării subterane a gazelor în Letonia:

8.2.

Proiectul Modernizarea infrastructurii în zona de est a Mării Baltice, care include următoarele proiecte de interes comun:

8.2.1.

Consolidarea interconexiunii Letonia-Lituania

8.2.2.

Consolidarea interconexiunii Estonia-Letonia

8.2.3.

Nu mai este considerat PIC

8.2.4.

Consolidarea depozitului subteran de la Inčukalns (LV)

8.3.

Interconexiunea Polonia-Danemarca (cunoscută în prezent drept Gazoductul baltic)

8.4.

Nu mai este considerat PIC

8.5.

Interconexiunea Polonia-Lituania (cunoscută în prezent drept GIPL)

8.6.

Terminalul GNL de la Göteborg, în Suedia

8.7.

Extinderea capacității terminalului GNL de la Swinoujscie, în Polonia

8.8.

Nu mai este considerat PIC

9.   Coridor prioritar Conexiuni în vederea aprovizionării cu petrol în Europa Centrală și de Est (OSC)

Îmbunătățirea securității aprovizionării cu petrol în regiunea Europei Centrale și de Est prin creșterea interoperabilității și folosirea unor rute de aprovizionare alternative adecvate:

Nr.

Definiție

9.1.

Conducta Adamowo-Brody: conductă care conectează stația JSC Uktransnafta de la Brody (Ucraina) și exploatația de la Adamowo (Polonia)

9.2.

Conducta Bratislava-Schwechat: conductă care leagă Schwechat (Austria) și Bratislava (Republica Slovacă)

9.3.

Conductele JANAF-Adria: reconstrucția, modernizarea, întreținerea și creșterea capacității conductelor existente JANAF și Adria care leagă portul maritim croat Omisalj de sudul Drujbei (Croația, Ungaria, Republica Slovacă) (Interconexiunea maghiaro-slovacă nu mai este considerată PIC)

9.4.

Conducta Litvinov (Republica Cehă)-Spergau (Germania): proiectul de extindere a conductei de țiței «Drujba» către rafinăria TRM Spergau

9.5.

Grupul Conducta pomerană (Polonia), care include următoarele proiecte de interes comun:

9.5.1.

Construcția unui terminal petrolier la Gdańsk

9.5.2.

Extinderea conductei pomerane: bucle și linie secundară la conducta pomerană care leagă exploatația Plebanka (lângă Płock) de terminalul petrolier Gdańsk

9.6.

TAL Plus: extinderea capacității conductei Tal dintre Trieste (Italia) și Ingolstadt (Germania)

10.   Domeniul tematic prioritar Implementarea rețelelor inteligente

Nr.

Definiție

10.1.

Proiectul Green Zone din Atlanticul de Nord (Irlanda, Regatul Unit/Irlanda de Nord) vizează reducerea restricționării energiei eoliene prin implementarea infrastructurii de comunicații, consolidarea controlului rețelei și a interconectării și stabilirea protocoalelor (transfrontaliere) pentru gestionarea consumului.

10.2.

Green-Me (Franța, Italia) vizează creșterea integrării RES prin implementarea sistemelor de automatizare, control și monitorizare la posturile de transformare HV și HV/MV, inclusiv a comunicării cu producătorii de energie din surse regenerabile și depozitarea în posturile primare, precum și un nou schimb de date care să permită o mai bună gestionare transfrontalieră a interconectării.

10.3.

SINCRO.GRID (Slovenia/Croația) vizează soluționarea problemelor de tensiune, de control al frecvenței și de congestionare care să permită utilizarea sporită a surselor de energie regenerabile și deplasarea producției convenționale prin integrarea de noi elemente active în rețelele de transport și distribuție, în centrul de control transfrontalier virtual pe baza tehnologiilor avansate de gestionare a datelor, a optimizării sistemului comun și a previzionării, care implică doi OTS învecinați și cei doi OSD învecinați.

11.   Domeniul tematic prioritar autostrăzile electricității

Lista PIC cu două etichete, autostrăzi ale electricității

Nr.

Definiție

Coridorul prioritar al rețelei offshore din mările septentrionale («NSOG»)

1.1.1.

Interconexiunea dintre Zeebrugge (BE) și vecinătatea Richborough (UK)

1.3.1.

Interconexiunea dintre Endrup (DK) și Niebüll (DE)

1.3.2.

Linia internă dintre Brunsbűttel și Niebűll (DE)

1.4.1.

Interconexiunea dintre Kassø (DK) și Audorf (DE)

1.4.2.

Linia internă dintre Audorf și Hamburg/Nord (DE)

1.4.3.

Linia internă dintre Hamburg/Nord și Dollern (DE)

1.5.

Interconexiunea Danemarca-Țările de Jos, între Endrup (DK) și Eemshaven (NL) (cunoscută în prezent drept «COBRAcable»)

1.6.

Interconexiunea Franța-Irlanda, între La Martyre (FR) și Great Island sau Knockraha (IE) (cunoscută în prezent drept «interconectorul celtic»)

1.7.1.

Interconexiunea Franța-Regatul Unit dintre Cotentin (FR) și vecinătatea Exeter (UK) (cunoscut în prezent drept proiectul FAB)

1.7.2.

Interconexiunea Franța-Regatul Unit dintre Tourbe (FR) și Chilling (UK) (cunoscut în prezent drept proiectul IFA2)

1.7.3.

Interconexiunea Franța-Regatul Unit dintre Coquelles (FR) și Folkestone (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul ElecLink)

1.8.

Interconexiunea Germania-Norvegia, între Wilster (DE) și Tonstad (NO) (cunoscut în prezent drept proiectul NordLink)

1.10.

Interconexiunea Norvegia-Regatul Unit

1.13.

Interconexiunea dintre Islanda și Regatul Unit (cunoscută în prezent drept proiectul Ice Link)

1.14.

Interconexiunea dintre Revsing (DK) și Bicker Fen (UK) (cunoscută în prezent drept Viking Link)

Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice în Europa de Vest (NSI West Electricity)

2.2.1.

Interconexiunea dintre Lixhe (BE) și Oberzier (DE)

2.5.1.

Interconexiunea dintre Grande Ile (FR) și Piossasco (IT) (în prezent cunoscut drept proiectul Savoia-Piemont)

2.7.

Interconexiunea Franța-Spania, între Aquitania (FR) și Țara Bascilor (ES) (cunoscută în prezent drept proiectul Golful Biscaya)

2.9.

Linia internă germană dintre Osterath și Philippsburg (DE) în vederea creșterii capacității la frontierele de vest

2.10.

Linia internă germană dintre Brunsbüttel-Grοβgartach și Wilster-Grafenrheinfeld (DE) în vederea creșterii capacității la frontierele de nord și sud

2.13.

Grupul de interconexiuni Irlanda-Regatul Unit, care include unul sau mai multe din următoarele proiecte de interes comun:

2.13.1.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre Woodland (IE) și Turleenan (UK-Irlanda de Nord)

2.13.2.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre Srananagh (IE) și Turleenan (UK)

Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice din Europa Centrală, de Est și de Sud (NSI East Electricity)

3.10.1.

Interconexiunea dintre Hadera (IL) și Kofinou (CY)

3.10.2.

Interconexiunea dintre Kofinou (CY) și Korakia, Creta (EL)

3.10.3.

Interconexiunea dintre Korakia, Creta și regiunea Attica (EL)

3.12.

Linia internă în Germania între Wolmirstedt și Bavaria pentru a crește capacitatea de transport intern nord-sud

Planul de interconectare a pieței energiei din coridorul prioritar baltic (BEMIP Electricity)

4.1.

Danemarca-Germania, interconexiunea dintre Tolstrup Gaarde (DK) și Bentwisch (DE) prin intermediul parcurilor eoliene offshore Kriegers Flak (DK) și Baltic 1 și 2 (DE) (cunoscută drept soluția comună de acces la rețea Kriegers Flak)”


Top