3.3.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 58/18

(1)

În decembrie 1999, prin Regulamentul (CE) nr. 2597/1999 (2), Consiliul a instituit o taxă compensatorie definitivă la importurile de folii din polietilenă tereftalată (PET) (denumite în continuare „produsul în cauză”) care se încadrează în prezent la codurile NC ex 3920 62 19 și ex 3920 62 90, originare din India. Măsurile s-au prezentat sub forma unei taxe compensatorii ad valorem cuprinsă între 3,8 % și 19,1 % și instituită asupra importurilor provenind de la exportatori desemnați individual, cu un nivel al taxei reziduale de 19,1 % aplicabil importurilor produsului în cauză de la toate celelalte societăți. Ancheta inițială s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 octombrie 1997 și 30 septembrie 1998.

(2)

În martie 2006, prin Regulamentul (CE) nr. 367/2006 (3) [denumit în continuare „Regulamentul (CE) nr. 367/2006”], Consiliul, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, efectuate în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, a menținut taxa compensatorie definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 2597/1999 la importurile de folii din PET originare din India. Ancheta de reexaminare s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2003 și 30 septembrie 2004.

(3)

În august 2006, prin Regulamentul (CE) nr. 1288/2006 (4), Consiliul, în urma unei reexaminări intermediare privind subvenționarea unui producător indian de folii din PET, a modificat taxa compensatorie definitivă impusă acestei societăți prin Regulamentul (CE) nr. 367/2006.

(4)

În septembrie 2007, prin Regulamentul (CE) nr. 1124/2007 (5), Consiliul, în urma unei reexaminări intermediare parțiale privind subvenționarea unui alt producător indian de folii din PET, a modificat taxa compensatorie definitivă impusă acestei societăți prin Regulamentul (CE) nr. 367/2006.

(5)

În ianuarie 2009, prin Regulamentul (CE) nr. 15/2009 (6), Consiliul, în urma unei reexaminări intermediare parțiale inițiate de Comisie din proprie inițiativă privind subvenționarea a cinci producători indieni de folii din PET, a modificat taxa compensatorie definitivă impusă respectivelor societăți prin Regulamentul (CE) nr. 367/2006 și taxele antidumping definitive impuse prin Regulamentul (CE) nr. 1292/2007 (7).

(6)

În iunie 2010, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 579/2010 (8), Consiliul, în urma unei reexaminări intermediare parțiale privind subvenționarea unui producător indian de folii din PET, a modificat taxa compensatorie definitivă impusă acestei societăți prin Regulamentul (CE) nr. 367/2006.

(7)

Ar trebui să se ia act de faptul că Vacmet India Limited este supusă în prezent unei taxe compensatorii de 19,1 % în temeiul Regulamentului (CE) nr. 367/2006.

(8)

Ar trebui să se ia act de faptul că Vacmet India Limited este supusă unei taxe antidumping reziduale de 17,3 % în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1292/2007.

(9)

La 7 august 2009, Comisia a primit o cerere pentru o reexaminare intermediară parțială în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază. Cererea, având domeniul de aplicare limitat la examinarea subvenției, a fost depusă de Vacmet India Limited, un producător-exportator din India (denumit în continuare „solicitantul”). În cererea sa, solicitantul a afirmat că circumstanțele pe baza cărora au fost instituite măsurile s-au schimbat și că aceste schimbări sunt durabile. Solicitantul a furnizat elemente de probă prima facie conform cărora menținerea măsurii la nivelul său actual nu mai este necesară pentru a contrabalansa subvenția.

(10)

În urma consultării Comitetului consultativ și după ce a constatat că există suficiente dovezi care să justifice deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale, Comisia a anunțat, la 14 ianuarie 2010, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (9) (denumit în continuare „aviz de deschidere”), deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, având domeniul de aplicare limitat la examinarea subvenției cu privire la solicitant.

(11)

În funcție de constatările acesteia, ancheta de reexaminare intermediară parțială ar evalua, de asemenea, necesitatea modificării nivelului taxei în vigoare aplicabile importurilor produsului în cauză provenind de la producătorii-exportatori din țara în cauză nespecificați în mod individual la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 367/2006, și anume taxa indicată ca fiind aplicabilă „tuturor celorlalte societăți” din India.

(12)

De asemenea, Comisia a anunțat la 14 ianuarie 2010, printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (10), deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping, având domeniul de aplicare limitat la examinarea dumpingului cu privire la solicitant.

(13)

Ancheta cu privire la nivelul de subvenționare a cuprins perioada dintre 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2009 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(14)

Comisia a informat oficial solicitantul, Guvernul Indiei (denumit în continuare „GI”) și industria Uniunii despre deschiderea unei anchete intermediare parțiale. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere în scris și de a fi audiate.

(15)

În vederea obținerii informațiilor necesare anchetei sale, Comisia a trimis un chestionar solicitantului. În plus, a fost trimis un chestionar GI.

(16)

În timp ce solicitantul a cooperat pe deplin la anchetă, autoritățile relevante ale GI nu au trimis răspunsul la chestionar în termenul stabilit. Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a determina acordarea subvențiilor. S-a efectuat o vizită de verificare în spațiile de lucru ale solicitantului.

(17)

Produsul vizat de prezenta reexaminare este același cu cel definit de regulamentul care instituie măsurile în vigoare [Regulamentul (CE) nr. 367/2006], și anume folia din polietilenă tereftalată (PET) originară din India, care se încadrează în prezent la codurile NC ex 3920 62 19 și ex 3920 62 90.

(18)

Ca și anchetele anterioare, și prezenta anchetă a demonstrat că foliile din PET produse în India și exportate în Uniune și foliile din PET produse și vândute intern, pe piața indiană, precum și foliile din PET produse și vândute în UE de producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și aceleași utilizări de bază.

(19)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate ca fiind similare, în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(20)

Pe baza informațiilor trimise de solicitant și de industria Uniunii, au făcut obiectul anchetei următoarele sisteme, în cadrul cărora se presupune că se acordă subvenții:

(21)

Sistemele de la (a) la (c) menționate anterior se bazează pe Legea comerțului exterior (dezvoltare și reglementare) din 1992 (Legea nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 (denumită în continuare „Legea comerțului exterior”). Legea comerțului exterior autorizează GI să emită avize privind politica de export și import. Aceste politici sunt rezumate în documentele intitulate „Politica în domeniul comerțului exterior”, publicate o dată la cinci ani de Ministerul Comerțului și actualizate în mod periodic. Două documente legate de politica în domeniul comerțului exterior sunt relevante pentru PAR în cazul de față, și anume „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09” și „Politica în domeniul comerțului exterior 09-14”. În plus, GI stabilește de asemenea procedurile care guvernează „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09” și „Politica în domeniul comerțului exterior 09-14” într-un „Manual de proceduri, volumul I” („HOP I 04-09” și, respectiv, „HOP I 09-14”). Manualul de proceduri este, de asemenea, actualizat periodic.

(22)

Sistemul indicat anterior la litera (d) este gestionat de autoritățile statului Uttar Pradesh.

(23)

Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește la punctul 4.3 din „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09” și „Politica în domeniul comerțului exterior 09-14”, precum și în capitolul 4 din „HOP I 04-09” și „HOP I 09-14”.

(24)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator poate beneficia de acest sistem.

(25)

Un exportator poate solicita credite DEPBS care sunt calculate ca procentaj din valoarea produselor exportate în cadrul acestui sistem. Autoritățile indiene au stabilit astfel de rate DEPBS pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză. Ratele sunt determinate pe baza normelor standard de intrări/ieșiri (denumite în continuare „SION”), ținându-se seama de presupusa parte de inputuri importate în produsul exportat și de incidența taxelor vamale asupra acestor importuri presupuse, indiferent dacă taxele de import au fost sau nu achitate.

(26)

Pentru a putea fi eligibilă pentru beneficiile acordate în cadrul acestui sistem, o societate trebuie să exporte. În momentul tranzacției de export, exportatorul trebuie să prezinte autorităților indiene o declarație care să precizeze că exportul se efectuează în cadrul DEPBS. Pentru ca mărfurile să poată fi exportate, autoritățile vamale indiene eliberează, în timpul procedurii de expediere, un aviz de expediere. Acest document indică, printre altele, valoarea creditului DEPBS care urmează să fie acordat pentru tranzacția de export respectivă. În acest stadiu, exportatorul cunoaște beneficiul pe care urmează să îl primească. Odată ce avizul de expediere a fost eliberat de către autoritățile vamale, GI nu mai poate reveni asupra deciziei de acordare a creditului DEPBS.

(27)

De asemenea, s-a constatat că, în conformitate cu standardele indiene de contabilitate, creditele DEPBS pot fi înscrise ca profituri în conturile comerciale, pe baza principiilor contabilității de angajamente, odată ce obligația de export a fost îndeplinită. Astfel de credite pot fi utilizate pentru achitarea taxelor vamale datorate la orice import ulterior de mărfuri, cu excepția mijloacelor de producție și a mărfurilor supuse unor restricții la import. Mărfurile importate utilizând aceste credite pot fi vândute pe piața internă (fiind supuse taxei de vânzare) sau utilizate în alt fel. Creditele DEPBS sunt liber transferabile și au o valabilitate de 12 luni de la data acordării.

(28)

Cererile de credite DEPBS se completează electronic și pot acoperi o cantitate nelimitată de tranzacții de export. De facto, nu se aplică niciun termen strict pentru creditele DEPBS. Sistemul electronic utilizat pentru gestionarea DEPBS nu exclude în mod automat tranzacțiile de export efectuate după termenul de depunere a cererilor menționat în capitolul 4.47 din HOP I 04-09 și 09-14. În plus, după cum se prevede explicit în capitolul 9.3 din HOP I 04-09 și 09-14, cererile primite după expirarea termenelor pot fi întotdeauna luate în considerare, cu condiția impunerii unei mici taxe de penalizare (și anume, 10 % din credit).

(29)

S-a stabilit că solicitantul a beneficiat de acest sistem în cursul PAR.

(30)

Sistemul DEPBS acordă subvenții în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Creditele DEPBS constituie o contribuție financiară din partea GI, deoarece acestea sunt utilizate în cele din urmă pentru compensarea taxelor de import, diminuând astfel veniturile din taxe ale GI, care în mod normal ar trebui să fie percepute. În plus, creditul DEPBS conferă un avantaj exportatorului, deoarece îmbunătățește lichiditatea acestuia.

(31)

În afară de aceasta, DEPBS este condiționat în drept de rezultatele obținute la export și, prin urmare, este considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(32)

Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem de drawback autorizat pentru inputuri de substituire în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele enunțate în anexa I litera (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemele de drawback pentru inputuri de substituire) din regulamentul de bază. În special, exportatorul nu are obligația de a consuma efectiv mărfurile importate cu scutire de taxe în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de cantitatea reală de inputuri utilizate. În afară de aceasta, nu există niciun sistem sau procedură care verifică ce inputuri sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată excesivă a taxelor de import în sensul anexei I litera (i) și al anexelor II și III la regulamentul de bază. În final, un exportator poate fi eligibil pentru beneficiile sistemului DEPBS, fie că importă sau nu inputuri. Pentru a obține beneficiul, un exportator trebuie doar să exporte mărfuri, fără să demonstreze că a importat vreo materie primă. În consecință, chiar și exportatorii care își achiziționează toate inputurile de pe piața internă și care nu importă niciunul dintre produsele care pot fi utilizate ca inputuri sunt îndreptățiți să beneficieze de DEPBS.

(33)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și articolul 5 din regulamentul de bază și cu metodologia de calcul folosită pentru acest sistem în Regulamentul (CE) nr. 367/2006, valoarea subvenției compensatorii a fost calculată în funcție de beneficiul acordat beneficiarului, constatat pe parcursul PAR. În această privință, s-a considerat că beneficiul era conferit beneficiarului în momentul tranzacției de export efectuate în temeiul acestui sistem. În momentul respectiv, GI poate renunța la perceperea taxelor vamale, fapt care constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Odată ce autoritățile vamale eliberează un aviz de expediere care precizează, printre altele, valoarea creditului DEPBS care trebuie acordat pentru tranzacția de export respectivă, autoritățile publice indiene nu mai pot interveni în sensul acordării sau neacordării subvenției. Ținând seama de cele prezentate mai sus, se consideră adecvat ca beneficiul conferit în cadrul DEPBS să fie calculat prin însumarea creditelor obținute pentru tranzacțiile de export realizate în cadrul acestui sistem în cursul PAR.

(34)

În urma prezentării unor cereri justificate, costurile suportate în mod necesar pentru a beneficia de subvenție au fost deduse din creditele astfel stabilite pentru a obține valorile subvenției ca numărător, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost repartizată pe cifra de afaceri totală realizată la export în perioada anchetei de reexaminare (numitor), deoarece subvenția este subordonată rezultatelor la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(35)

Rata subvenției stabilită conform acestui sistem pentru solicitant în cursul PAR se ridică la 7,9 %.

(36)

Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește în capitolul 5 din „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09” și „Politica în domeniul comerțului exterior 09-14”, precum și în capitolul 5 din „HOP I 04-09” și „HOP I 09-14”.

(37)

Sistemul este deschis producătorilor-exportatori, precum și comercianților-exportatori „asociați” producătorilor și furnizorilor de servicii.

(38)

Sub rezerva unei obligații de export, societățile sunt autorizate să importe mijloace de producție (noi și, din aprilie 2003, de mâna a doua, vechi de maximum 10 ani) cu un nivel redus al taxei vamale. În acest scop, GI eliberează, la cerere și în schimbul unei taxe, o licență EPCGS. Din aprilie 2000, sistemul prevede aplicarea unui nivel redus al taxei de import de 5 % tuturor mijloacelor de producție importate în temeiul acestui sistem.

(39)

Titularul unei licențe EPCGS poate, de asemenea, să achiziționeze mijloace de producție pe piața internă. În acest caz, producătorul național de mijloace de producție poate să profite el însuși de acest beneficiu și să importe cu scutire de taxe vamale componentele necesare pentru fabricarea unor astfel de mijloace de producție. În mod alternativ, producătorul național poate solicita să beneficieze de avantajul aferent exporturilor prevăzute în cazul livrării mijloacelor de producție titularului licenței EPCGS.

(40)

S-a stabilit că solicitantul a beneficiat de acest sistem în cursul PAR.

(41)

Sistemul EPCGS acordă subvenții în conformitate cu articolul 3 punctul 1 litera (a) punctul (ii) și cu articolul 3 punctul 2 din regulamentul de bază. Reducerea taxei constituie o contribuție financiară din partea GI, care renunță astfel la veniturile vamale în mod normal exigibile. În plus, reducerea taxei conferă un avantaj exportatorului, deoarece taxele economisite la import îmbunătățesc lichiditățile societății.

(42)

În plus, sistemul EPCGS este subordonat de drept rezultatelor la export, deoarece licențele nu pot fi obținute fără a încheia un angajament de export. Prin urmare, acesta este considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(43)

Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem de drawback autorizat pentru inputuri de substituire în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Mijloacele de producție nu fac obiectul unor astfel de sisteme autorizate, definite în anexa I litera (i) din regulamentul de bază, deoarece nu sunt consumate în procesul de fabricare a produselor exportate.

(44)

Valoarea subvenției a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii taxelor vamale neachitate pentru mijloacele de producție importate, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de depreciere a acestor mijloace de producție în industria în cauză. Pe baza practicilor consacrate, valoarea astfel calculată, care poate fi atribuită PAR, a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să reflecte valoarea totală a beneficiului în timp. Rata dobânzii comerciale în perioada anchetei de reexaminare în India a fost considerată adecvată în acest scop. În urma prezentării unor cereri justificate, costurile suportate în mod necesar pentru a beneficia de subvenție au fost deduse în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază.

(45)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției pentru cifra de afaceri realizată la export în perioada anchetei de reexaminare a fost considerată ca un numitor adecvat, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(46)

Referitor la importurile efectuate utilizând acest sistem, ancheta a arătat că au existat un număr de elemente care ar fi putut fi utilizate atât pentru fabricarea produsului în cauză, cât și pentru fabricarea altor produse. Cu toate acestea, s-a constatat că anumite elemente au fost utilizate într-o uzină utilizată exclusiv pentru producerea foliilor din PET. Prin urmare, în ceea ce privește calcularea beneficiilor solicitantului, numitorul utilizat pentru aceste elemente ar trebui să fie cifra de afaceri realizată la export a produsului în cauză, în loc de cifra de afaceri totală realizată la export.

(47)

Rata subvenției stabilită conform acestui sistem pentru solicitant în cursul PAR se ridică la 2,4 %.

(48)

Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește la punctele 4.1.1-4.1.14 din „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09” și „Politica în domeniul comerțului exterior 09-14”, precum și în capitolele 4.1-4.30 din „HOP I 04-09” și „HOP I 09-14”. Acest sistem era denumit „sistem de licențe prealabile” în cadrul anchetei anterioare care a condus la instituirea taxei compensatorii definitive în vigoare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 367/2006.

(49)

AAS este alcătuit din șase subsisteme, descrise mai detaliat la considerentul 50. Aceste subsisteme se deosebesc, printre altele, prin criteriile de eligibilitate. Producătorii-exportatori și comercianții-exportatori „asociați” producătorilor sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemele „exporturi fizice” și „cerințe anuale”. Producătorii-exportatori care aprovizionează un exportator final sunt eligibili pentru subsistemul „mărfuri intermediare”. Contractanții principali care aprovizionează categoriile „exporturi prevăzute” menționate la punctul 8.2 din „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09”, cum sunt furnizorii unei unități axate pe export („Export Oriented Unit – EOU”), sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemul „exporturi prevăzute”. În cele din urmă, furnizorii intermediari ai producătorilor-exportatori sunt eligibili pentru beneficiile legate de categoria „exporturi prevăzute” în cadrul subsistemelor „bonuri de aprovizionare anticipată” („Advance Release Order – ARO”) și al „acreditivului intern de tip back to back” („back to back inland letter of credit”).

(50)

Autorizațiile prealabile pot fi emise pentru:

(i)   exporturile fizice: acestea reprezintă subsistemul principal. Subsistemul permite importul cu scutire de taxe vamale al materiilor prime necesare pentru fabricarea unui produs de export specific. „Fizic” înseamnă, în acest context, că produsul de export trebuie să părăsească teritoriul indian. Importurile autorizate și exporturile obligatorii, inclusiv tipul de produs de export, sunt specificate în licență;

(ii)   cerințe anuale: o astfel de autorizație nu este asociată unui produs de export specific, ci unui grup mai larg de produse (de exemplu, produse chimice și produse conexe). În limitele unui plafon determinat de rezultatele la export anterioare, titularul licenței poate importa cu scutire de taxe vamale orice input necesar fabricării oricărui produs din grupul de produse care fac obiectul licenței. Acesta poate exporta orice produs din grupul de produse menționat în cadrul căruia materiile prime sunt scutite de taxe,

(iii)   mărfuri intermediare: acest subsistem include cazurile în care doi fabricanți intenționează să producă unul și același produs de export, împărțindu-și procesul de producție. Producătorul-exportator care fabrică produsul intermediar poate importa materii prime scutite de taxe vamale și poate obține, în acest scop, o autorizație prealabilă pentru mărfuri intermediare. Ultimul exportator finalizează producția și are obligația de a exporta produsul finit;

(iv)   exporturile prevăzute: acest subsistem permite unui contractant principal să importe cu scutire de taxe inputuri necesare fabricării de produse destinate să fie vândute ca „exporturi prevăzute” categoriilor de clienți menționate la punctul 8.2 literele (b)-(f), (g), (i) și (j) din „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09”. Exporturile prevăzute se referă la tranzacțiile pentru care produsele furnizate nu părăsesc țara. Anumite categorii de aprovizionări sunt considerate ca fiind exporturi prevăzute, cu condiția ca produsele să fie fabricate în India, de exemplu, aprovizionarea unităților axate pe export (EOU) sau a unei societăți situate într-o zonă economică specială (ZES);

(v)   bonurile de aprovizionare anticipată (ARO): titularul AAS care are intenția să se aprovizioneze cu inputuri de pe piața internă, în loc să le importe direct, are posibilitatea de a le procura în schimbul ARO. În acest caz, autorizațiile prealabile sunt validate ca ARO și andosate în favoarea furnizorului local în momentul livrării elementelor specificate în acestea. Andosarea ARO permite furnizorului local să beneficieze de avantajele exporturilor prevăzute, definite la punctul 8.3 din „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09” (și anume autorizații prealabile pentru mărfuri intermediare/exporturi prevăzute, exporturi prevăzute cu rambursare și rambursarea accizei finale). Mecanismul ARO constă în rambursarea impozitelor și a taxelor în favoarea furnizorului, și nu a exportatorului final, sub forma unui sistem de drawback/rambursări de taxe. Rambursarea impozitelor/taxelor este valabilă atât pentru inputurile naționale, cât și pentru cele importate;

(vi)   acreditiv intern de tip „back to back”: acest subsistem cuprinde, de asemenea, livrările naționale către un titular de autorizație prealabilă. Titularul unei autorizații prealabile poate solicita unei bănci să deschidă un acreditiv intern în favoarea unui furnizor local. Banca validează autorizația pentru importurile directe numai în ceea ce privește valoarea și volumul elementelor obținute în țară, nu și ale celor importate. Furnizorul local are dreptul la beneficiile legate de exporturile prevăzute, definite la punctul 8.3 din Politica FT 04-09 (și anume AAS pentru mărfurile intermediare/exporturile prevăzute, exporturi prevăzute cu rambursare și rambursarea accizei finale).

(51)

Solicitantul a beneficiat de concesii în cadrul AAS cu privire la produsul în cauză în timpul PAR. Solicitantul a utilizat unul dintre subsisteme, și anume AAS pentru „exporturile fizice”. Prin urmare, nu este necesar să se stabilească dacă subsistemele restante neutilizate pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(52)

În scopul verificării de către autoritățile indiene, titularul unei autorizații prealabile este obligat, din punct de vedere juridic, să mențină „o situație contabilă bună și adecvată a consumului și utilizării mărfurilor procurate pe plan intern sau importate cu scutire de taxe vamale” într-un format specificat (capitolele 4.26, 4.30 și apendicele 23 din HOP I 04-09 și HOP I 09-14), și anume un registru al consumului efectiv. Acest registru trebuie verificat de un expert contabil extern/contabil de management care emite un certificat în care se declară că registrele obligatorii și înregistrările relevante au fost examinate, iar informațiile oferite conform apendicelui 23 sunt adevărate și corecte din toate punctele de vedere.

(53)

În ceea ce privește subsistemele utilizate în timpul PAR de către solicitant, și anume exporturile fizice, volumul și valoarea importurilor autorizate și ale exporturilor obligatorii sunt stabilite de către GI și sunt înregistrate în autorizație. În plus, în momentul importului și al exportului, funcționarii guvernamentali trebuie să înregistreze tranzacțiile respective în autorizație. Volumul importurilor autorizate în cadrul AAS este stabilit de către GI, pe baza unor norme standard de intrări/ieșiri (SION) care există pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză. Materiile prime importate nu sunt transferabile și trebuie utilizate pentru fabricarea produsului de export. Obligația de export trebuie îndeplinită într-un anumit termen de la eliberarea licenței (24 de luni, cu două prelungiri posibile, de 6 luni fiecare).

(54)

Prezenta anchetă intermediară de reexaminare a stabilit, de asemenea, că cerințele de verificare stipulate de autoritățile indiene nu au fost respectate și încă nu au fost testate în practică. Solicitantul nu a menținut un sistem prin care să se poată verifica ce inputuri s-au consumat în procesul fabricării produsului exportat și în ce cantități, astfel cum se prevede în „Politica în domeniul comerțului exterior” (apendicele 23) și în conformitate cu anexa II partea II punctul 4 din regulamentul de bază. De fapt, nu existau înregistrări privind consumul real.

(55)

Modificările survenite la nivelul administrării „Politicii în domeniul comerțului exterior 04-09”, care au intrat în vigoare în toamna anului 2005 (trimiterea obligatorie a registrului de consum către autoritățile indiene în contextul procedurii de rambursare) nu au fost aplicate încă în cazul solicitantului. În consecință, aplicarea de facto a acestei dispoziții nu a putut fi verificată în acest stadiu.

(56)

Scutirea de taxe de import constituie o subvenție, în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 punctul 2 din regulamentul de bază, și anume o contribuție financiară a GI, care a conferit un beneficiu exportatorului anchetat.

(57)

În plus, subsistemul AAS „exporturi fizice” se subordonează de drept rezultatelor la export și este, prin urmare, considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază. O societate nu poate obține beneficii în cadrul acestui sistem fără a încheia un angajament de export.

(58)

Subsistemul aplicat în cazul de față nu poate fi considerat ca fiind sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele enunțate în anexa I litera (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemele de drawback pentru inputuri de substituire) din regulamentul de bază. GI nu a aplicat în mod eficient nici noul și nici vechiul sistem sau procedură de verificare prin care să determine dacă și în ce cantitate au fost consumate inputurile în fabricarea produsului exportat (anexa II partea II punctul 4 din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor de drawback pentru inputurile de substituire, anexa III partea II punctul 2 din regulamentul de bază). Normele standard de intrări/ieșiri (SION) pentru produsul în cauză nu erau suficient de precise. Aceste SION în sine nu pot fi considerate un sistem de verificare a consumului real, deoarece aceste norme nu sunt concepute pentru a permite GI să verifice cu suficientă precizie cantitățile de inputuri consumate în fabricarea produsului exportat. În plus, GI nu a efectuat nicio examinare ulterioară pe baza inputurilor efective implicate, deși acest lucru ar fi trebuit să aibă loc în mod normal în absența unui sistem de verificare eficace (anexa II partea II punctul 5 și anexa III partea II punctul 3 din regulamentul de bază).

(59)

Prin urmare, acest subsistem poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(60)

În lipsa unor sisteme autorizate de drawback al taxelor sau a unor sisteme de drawback pentru inputurile de substituire, beneficiul care poate face obiectul unor măsuri compensatorii este reprezentat de remiterea valorii totale a taxelor de import datorate în mod normal pentru importul de inputuri. În acest sens, se remarcă faptul că regulamentul de bază nu oferă doar modalitatea de compensare a remiterii „excesive” a taxelor. În conformitate cu articolul 3 punctul 1 litera (a) punctul (ii) și cu anexa I litera (i) din regulamentul de bază, remiterea excesivă a taxelor poate face obiectul unor măsuri compensatorii numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile menționate în anexele II și III din regulamentul de bază. Totuși, aceste condiții nu au fost îndeplinite în cazul de față. Prin urmare, dacă nu se demonstrează prezența unui proces de monitorizare adecvat, excepția menționată mai sus pentru sistemele de drawback nu este aplicabilă și se aplică regula normală de compensare a sumei taxelor neachitate (venituri nepercepute), mai degrabă decât a oricărei pretinse remiteri excesive. În conformitate cu anexa II partea II și cu anexa III partea II din regulamentul de bază, sarcina de a calcula remiterea excesivă nu îi revine autorității responsabile cu ancheta. Dimpotrivă, în conformitate cu articolul 3 punctul 1 litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, autoritatea responsabilă cu ancheta trebuie doar să găsească dovezi suficiente pentru a respinge eficiența unui pretins sistem de verificare.

(61)

Valoarea subvenției acordate solicitantului care a folosit AAS a fost calculată pe baza taxelor vamale de import nepercepute (taxe vamale de bază și taxe vamale suplimentare speciale) asupra materialelor importate în cadrul subsistemului în timpul PAR (numărător). În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, costurile suportate în mod necesar pentru a obține subvenția au fost deduse, în cazul unor cereri justificate, din valoarea subvenției. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției s-a alocat în funcție de cifra de afaceri realizată la export pentru produsul în cauză în timpul PAR (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(62)

Rata subvenției stabilită conform acestui sistem pentru solicitant în cursul PAR se ridică la 0,2 %.

(63)

În anchetele anterioare cu privire la foliile din PET, inclusiv în cadrul anchetei care a dus la instituirea prin Regulamentul (CE) nr. 367/2006 a taxei compensatorii definitive în vigoare în prezent, au fost examinate mai multe sisteme de stat indiene care au acordat stimulente unor societăți locale. Sistemele de stat se înscriu în cadrul „sistemului de stimulente”, deoarece pot fi folosite diferite tipuri de stimulente. Ancheta anterioară a stabilit că dreptul la beneficii al unei societăți poate fi prevăzut în „certificatul de eligibilitate” sau în „certificatul de credite”. Cu toate acestea, așa cum este cazul și în prezenta anchetă, pot exista și subvenții ad-hoc, cum ar fi subvențiile de capital.

(64)

Pentru a fi eligibile, ca regulă generală, societățile trebuie să investească în regiunile mai puțin dezvoltate ale unui stat fie prin crearea unei noi unități industriale, fie prin realizarea unor importante investiții de capital sau diversificarea unei unități industriale existente.

(65)

Conform răspunsului la chestionar, solicitantul a primit în 2009 din partea Guvernului statului Uttar Pradesh (denumit în continuare „GUP”) o sumă importantă sub formă de subvenții de capital pentru crearea de noi unități de producție. Au fost oferite explicații conform cărora subvenția de capital primită a fost legată de crearea de noi unități de producție, și anume pentru acoperirea cheltuielilor pentru investițiile făcute de solicitant. Conform solicitantului, aceasta a reprezentat o subvenție pură sub forma unui grant de îmbunătățire a capitalului.

(66)

De asemenea, ancheta a arătat că solicitantul este eligibil pentru rambursarea TVA-ului și a taxei centrale pe vânzări (CST) de către departamentul pentru taxe comerciale din Uttar Pradesh, ca urmare a unor investiții făcute anterior. În „certificatul de eligibilitate” există o limită pe care societatea poate să o solicite. Sistemul a fost utilizat de societate o perioadă de patru ani. Au fost solicitate lunar rambursări de TVA și CST plătite, aplicate vânzărilor efectuate în interiorul statului și, respectiv, în alte state, inclusiv în cursul PAR.

(67)

Subvențiile de capital reprezintă un transfer direct de fonduri, adică un grant către solicitant. Acestea reprezintă subvenții în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) punctul (i) și al articolului 3 punctul 2 din regulamentul de bază. Acestea reprezintă o contribuție financiară din partea Guvernului statului Uttar Pradesh, care conferă solicitantului un beneficiu direct.

(68)

Rambursarea TVA și CST constituie subvenții în conformitate cu articolul 3 punctul 1 litera (a) punctul (ii) și cu articolul 3 punctul 2 din regulamentul de bază. Rambursarea constituie o contribuție financiară a Guvernului statului Uttar Pradesh, deoarece această concesie diminuează veniturile guvernului statului provenite din taxe care ar fi exigibile în mod normal. În plus, rambursarea taxelor conferă un avantaj solicitantului, deoarece taxele economisite îmbunătățesc lichiditatea acestuia.

(69)

Subvențiile nu se subordonează de drept rezultatelor la export. Cu toate acestea, din cauza lipsei de cooperare a Guvernului statului Uttar Pradesh, Comisia nu a fost în măsură să ajungă la o concluzie definitivă referitoare la acest sistem, în ceea ce privește specificitatea și aplicarea practică a acestei legi și marja de apreciere a autorității care acordă subvenția atunci când emite decizii cu privire la cererile depuse. Într-adevăr, nu se poate determina cu certitudine dacă se respectă articolul 4 alineatul (2) primul paragraf litera (b), având în vedere că nu s-a putut stabili faptul că Guvernul statului Pradesh aplică criterii sau condiții obiective pentru acordarea subvenției. Prin urmare, chiar dacă s-a demonstrat că sistemul nu este specific de drept, nu este încă clar că acesta nu este specific de facto. În consecință, acesta este considerat drept specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) primul paragraf litera (c) și cu articolul 4 alineatul (2) al patrulea paragraf din regulamentul de bază.

(70)

Referitor la subvenția de capital primită pentru crearea de noi unități de producție, valoarea subvenției a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza subvenției de capital repartizate pe o perioadă care reflectă perioada normală de depreciere/durata de viață utilă a mijloacelor de producție din industria în cauză, deoarece subvenția poate fi legată de achiziția de active corporale. La această valoare s-au adăugat dobânzi pentru a reflecta valoarea totală a beneficiului în timp. Rata dobânzii comerciale în perioada anchetei de reexaminare în India a fost considerată adecvată în acest scop. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea subvențiilor s-a repartizat pe cifra de afaceri totală realizată la export și la vânzarea pe piața internă în cursul PAR, ca numitor corespunzător, deoarece subvenția nu este subordonată exporturilor și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(71)

Referitor la rambursarea TVA și a taxei centrale pe vânzări, valoarea subvenției a fost calculată pe baza valorii rambursărilor din cursul PAR. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea subvențiilor (numărător) s-a repartizat pe cifra de afaceri totală realizată la export și la vânzarea pe piața internă în cursul PAR, ca numitor corespunzător, deoarece subvenția nu este subordonată exporturilor și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(72)

Pe baza celor de mai sus, rata subvenției stabilită pentru solicitant conform acestor subvenții de capital în cursul PAR se ridică la 0,5 %.

(73)

În prezent, solicitantul face obiectul unei taxe compensatorii de 19,1 %.

(74)

Pe parcursul prezentei reexaminări intermediare parțiale, valoarea subvențiilor solicitantului care fac obiectul unor măsuri compensatorii exprimate ad valorem a fost de 11,0 %, după cum este detaliat mai jos:

(75)

Luând în considerare cele de mai sus, se concluzionează că nivelul de subvenționare în ceea ce privește producătorul-exportator în cauză a scăzut.

(76)

De asemenea, a fost examinată eventualitatea în care modificarea circumstanțelor cu privire la sistemele examinate ar putea fi considerată ca având caracter durabil.

(77)

Ancheta a confirmat că valoarea subvenției solicitantului a scăzut mult sub nivelul taxei care i se aplică în prezent. Această reducere a nivelului total al subvenției se datorează în principal unei scăderi semnificative a beneficiilor disponibile în cadrul sistemului DEPBS. Pe baza celor de mai sus, se pare că există indicii conform cărora solicitantul va continua să beneficieze, în viitor, de subvenții cu o valoare inferioară celei care i se aplică în prezent.

(78)

Întrucât s-a demonstrat că solicitantul beneficiază de o subvenție mult mai redusă decât în trecut și că este probabil că va continua să primească subvenții cu o valoare inferioară celei care a fost stabilită în cursul anchetei inițiale, nivelul măsurii ar trebui, în consecință, să fie modificat pentru a ține seama de noile constatări.

(79)

În lumina celor de mai sus, nivelurile taxei compensatorii modificate ar trebui stabilite ținându-se cont de noile niveluri de subvenționare constatate în cursul prezentei reexaminări intermediare parțiale, dat fiind că marjele de prejudiciu calculate în ancheta antisubvenție inițială rămân superioare.

(80)

În conformitate cu articolul 24 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 597/2009, niciun produs nu poate fi supus în același timp atât unor taxe antidumping, cât și unor taxe compensatorii, în vederea remedierii aceleiași situații care rezultă din dumping sau din acordarea unei subvenții la export. Cu toate acestea, deoarece taxa antidumping stabilită pentru solicitant ca urmare a anchetei intermediare antidumping efectuate în paralel este de 0 % în ceea ce privește produsul în cauză, această situație nu se aplică în cazul de față.

(81)

În ceea ce privește nivelul taxei în vigoare aplicabile importurilor produsului în cauză de la producătorii-exportatori care nu sunt menționați în mod individual la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 367/2006, și anume taxa indicată care este aplicabilă „tuturor celorlalte societăți” din India, se observă că nici modalitățile efective ale sistemelor care au fost examinate, nici măsurile compensatorii din cadrul acestora nu s-au schimbat față de situația constatată în cursul anchetei precedente. Prin urmare, nu există niciun motiv să se recalculeze subvenția și nivelul taxei în cazul acestor societăți. În consecință, nivelul taxei aplicabile tuturor societăților, altele decât solicitantul, rămân neschimbate.

(82)

Părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a intenționat să se propună modificarea nivelului taxei aplicabile solicitantului și au avut posibilitatea să formuleze observații.

(83)

Observațiile prezentate oral și în scris de către părți au fost examinate și, după caz, constatările definitive au fost modificate în consecință,