8.4.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 94/5

(1)

La 12 august 1999, prin Regulamentul (CE) nr. 1796/1999 (2) (denumit în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de cabluri de oțel (denumite în continuare „produsul în cauză”) originare, printre altele, din India (denumită în continuare „țara în cauză”). Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile produselor fabricate de Usha Martin Limited (denumită în continuare „UML”) a fost stabilit la 23,8 %.

(2)

Prin Decizia 1999/572/CE (3), Comisia a acceptat un angajament de preț din partea UML și ca urmare, importurilor produsului în cauză originar din India, fabricat de UML, care fac obiectul angajamentului, nu li s-a aplicat nivelul taxei antidumping definitive menționat mai sus.

(3)

La 8 noiembrie 2005, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 1858/2005 (4), a decis că ar trebui menținute măsurile antidumping aplicabile importurilor de cabluri din oțel originare, printre altele, din India (denumită în continuare „ancheta la expirarea măsurilor”).

(4)

La 23 ianuarie 2006, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 121/2006 (5), a modificat Regulamentul (CE) nr. 1858/2005 considerând că angajamentul de preț menționat mai sus a fost încălcat, iar acceptarea angajamentului a fost retrasă la 22 decembrie 2005 prin Decizia 2006/38/CE a Comisiei (6).

(5)

În 2007, Comisia a primit o cerere de reexaminare intermediară parțială în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază (denumită în continuare „reexaminarea intermediară”). Cererea, al cărei obiect a fost doar examinarea dumpingului, a fost depusă de UML. UML a susținut că prețurile sale de export către Comunitate crescuseră într-un ritm mai accelerat decât prețurile de pe piața internă din India, după cum s-a confirmat prin scăderea marjei de dumping. Astfel, UML a afirmat că împrejurările pe baza cărora măsurile au fost stabilite se schimbaseră, iar aceste schimbări erau de durată.

(6)

Întrucât a ajuns la concluzia, după consultarea Comitetului consultativ, că există elemente de probă suficiente pentru inițierea unei reexaminări intermediare, Comisia a decis să inițieze o reexaminare intermediară parțială în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, al cărei obiect fiind doar examinarea dumpingului în ceea ce privește UML. La 9 ianuarie 2008, Comisia a publicat un aviz de inițiere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (7) și a început o anchetă.

(7)

Comisia a informat în mod oficial UML, autoritățile din țara exportatoare și organizația care reprezintă producătorii comunitari, Comitetul de legătură al Federației europene a industriilor cablurilor (denumit în continuare „EWRIS”) în legătură cu inițierea unei reexaminări intermediare parțiale. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul prevăzut în avizul de inițiere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au arătat că există motive speciale care să justifice audierea.

(8)

Au fost trimise chestionare către UML și societățile sale afiliate, iar acestea au răspuns toate în termenele stabilite în acest scop. Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru analiză și a întreprins vizite de verificare la sediul următoarelor societăți:

(9)

Perioada anchetei de reexaminare privind dumpingul a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2006 și 30 septembrie 2007.

(10)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări intermediare parțiale este denumit în mod obișnuit cablu din sârmă de oțel (denumit în continuare „CSO”) și este același cu cel definit în ancheta inițială și în ancheta în perspectiva expirării măsurilor care au dus la instituirea măsurilor în vigoare în prezent. Produsul în cauză este reprezentat de cablurile din oțel, inclusiv cablurile închise, altele decât cele din oțel inoxidabil, cu o secțiune transversală maximă care depășește 3 mm, originare din India (denumite în continuare „produsul în cauză”) și care se încadrează în prezent la codurile NC ex 7312 10 81, ex 7312 10 83, ex 7312 10 85, ex 7312 10 89 și ex 7312 10 98.

(11)

S-a constatat că CSO-urile fabricate de UML și vândute pe piața internă din India și CSO-urile exportate de UML în Comunitate prezintă aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice esențiale și aceeași utilizare. Acestea sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(12)

Pentru o înțelegere adecvată a produsului în cauză și a produsului similar, ar trebui reamintit faptul că procesul de fabricare a CSO-urilor constă în închiderea mai multor toroane, care, la rândul lor, sunt alcătuite dintr-un mănunchi de fire din oțel din sârmă de oțel. Definirea numerelor de control ale produsului („NCP”), care iau în considerare caracteristicile detaliate ale produsului, pentru a face distincție între diferitele tipuri de produse fabricate și vândute de producătorul-exportator pe piața internă a țării în cauză și cele exportate în Comunitate constituie o practică curentă în cadrul anchetelor.

(13)

Industria comunitară a susținut că, la definirea NCP-urilor propuse pentru calcularea dumpingului, nu au fost luate în considerare două elemente-cheie, și anume tipul inimii cablului și rezistența la tracțiune a componentei sârmă.

(14)

Cu toate acestea, în scopul stabilirii unei marje de dumping pentru UML, NCP-urile au fost stabilite în conformitate cu sistemul de codificare a produselor propriu societății, pentru a se asigura că, în cazul produsului vândut pe piața internă, caracteristicile fizice sunt comparabile cu cele ale produselor exportate în Comunitate.

(15)

Ținând seama de cele menționate anterior, nu s-a considerat necesară modificarea NCP-urilor și, prin urmare, cererea a fost respinsă.

(16)

UML a afirmat că tipurile de produse foarte asemănătoare ar trebui să fie incluse în comparația dintre tipurile exportate și cele vândute pe piața lor internă, ținând seama de presupusele diferențe minime în diametrul cablului, cum ar fi aranjarea sârmelor în toroane, numărul de toroane în combinațiile de toron/sârmă, sau caracteristicile sârmei, cum ar fi sârma galvanizată, spre deosebire de sârma negalvanizată.

(17)

S-a considerat totuși că ancheta de reexaminare a pretinselor circumstanțe modificate ar trebui desfășurată, pe cât posibil, prin urmărirea acelorași parametri utilizați în anchetele anterioare. În plus, examinarea cererii a arătat că posibilul impact asupra constatărilor anchetei ar fi fost nesemnificativ. Prin urmare, această cerere a fost respinsă.

(18)

Pentru determinarea valorii normale, s-a stabilit mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne de produs similar al UML sunt reprezentative în raport cu volumul său total de vânzări de produse la exportul către Comunitate. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările interne sunt considerate reprezentative în cazul în care volumul total de vânzări efectuate pe piața internă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total de vânzări corespunzătoare la exportul către Comunitate. S-a constatat că volumul vânzărilor UML pe piața internă era reprezentativ.

(19)

Ulterior, s-au identificat acele tipuri de produs în cauză vândute pe piața internă de către UML, care sunt identice sau direct comparabile cu tipurile de produse vândute la export în Comunitate.

(20)

Pentru fiecare tip de produs vândut de UML pe piața internă și găsit a fi direct comparabil cu tipurile vândute la export către Comunitate, s-a stabilit dacă volumul vânzărilor interne a fost reprezentativ în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(21)

S-a examinat, de asemenea, dacă vânzările interne ale fiecărui tip puteau fi considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă a fiecărui tip exportat din produsul în cauză pe durata PAR.

(22)

Pentru acele tipuri de produs la care mai mult de 80 %, în volum, din vânzările pe piața internă nu au fost efectuate la un preț mai mic decât costurile unitare, și anume atunci când prețul mediu de vânzare al tipului de produs în cauză a fost egal cu sau mai mare decât costul mediu de producție pentru tipul de produs în cauză, valoarea normală a fost calculată ca fiind prețul mediu al tuturor vânzărilor interne pentru tipul de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(23)

Pentru acele tipuri de produse pentru care nu mai mult de 80 % din volumul vânzărilor pe piața internă nu se situau sub costurile unitare, valoarea normală a fost calculată ca preț de vânzare mediu ponderat al acelor tranzacții care au fost făcute la sau peste costurile unitare ale tipului în cauză.

(24)

În cazurile în care toate tranzacțiile unui anumit tip de produs au fost efectuate în pierdere pe piața internă, s-a considerat că tipul de produs în cauză nu a fost vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale și, prin urmare, valoarea normală a trebuit să fie calculată în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, și anume pe baza costului de fabricație a tipului în cauză, la care s-au adăugat costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (SG&A) și o marjă de profit rezonabilă. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profitul au fost stabilite pe baza costurilor medii de vânzare, a cheltuielilor medii administrative și a altor costuri generale, precum și a profitului obținut din vânzările produsului similar de UML practicate în cursul operațiunilor comerciale normale.

(25)

În toate cazurile în care produsul în cauză a fost exportat către clienți independenți din cadrul Comunității, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

(26)

În cazurile în care vânzările au fost intermediate de un importator sau un comerciant asociat, prețul de export luat în considerare a fost prețul de revânzare al respectivului importator sau comerciant asociat către clienți independenți din Comunitate. În conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, s-au efectuat ajustări pentru toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și profiturile realizate în Comunitate de către importatorul asociat pe durata PAR. S-au efectuat ajustări privind cheltuielile de transport intern și maritim, cheltuielile de asigurare, de manipulare, de ambalare, costurile creditelor și taxele de import, care au fost integral deduse din prețul de revânzare pentru a se ajunge la prețul franco fabrică.

(27)

Pentru fiecare tip de produs în cauză, valoarea normală medie și prețul mediu de export au fost comparate la nivelul franco fabrică și în aceeași etapă de comercializare. În conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază și în scopul de a asigura o comparație echitabilă, s-au efectuat ajustări pentru cheltuielile de transport intern și pe ocean, cheltuielile de asigurare, de manipulare și ambalare și cheltuielile cu creditele care au fost integral deduse din prețul de export în scopul de a ajunge la nivelul franco fabrică.

(28)

În ceea ce privește vânzările la export către societățile afiliate, UML a prezentat o cerere de ajustare în ceea ce privește nivelul comercial între vânzările interne către angrosiști și vânzările la export către societățile afiliate ale UML pe motivul că, în ambele cazuri, a existat o relație de lucru pe termen lung.

(29)

Ancheta a constatat, totuși, că, în cazul revânzării, importatorii asociați reprezintă doar un intermediar între UML și clienții independenți din Comunitate. Prin urmare, comparația între vânzările interne către comercianți și utilizatori finali și revânzarea la export către aceeași categorie de clienți din Comunitate nu este afectată de nivelul comercial al părților intermediare. În consecință, argumentul a fost respins.

(30)

UML a prezentat altă cerere de ajustare privind evoluția negativă a cursurilor de schimb ale euro, dolarului american și lirei sterline în comparație cu rupia indiană pe durata PAR. Această cerere a fost respinsă deoarece această modificare nu a fost considerată a fi de durată și, de asemenea, deoarece, pe lângă vânzările directe către clienți independenți din Comunitate în euro, ajustarea solicitată viza prețuri de transfer către societăți asociate.

(31)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, s-a calculat o marjă de dumping prin compararea mediei ponderate a valorii normale cu media ponderată a prețului de export.

(32)

În condițiile descrise mai sus, media ponderată a valorii normale în funcție de tip a fost comparată cu media ponderată a prețului de export pentru tipul corespunzător de produs în cauză la același nivel comercial.

(33)

Exprimată ca procent al prețului net, franco frontieră comunitară, înainte de plata taxei, marja de dumping stabilită pentru vânzările directe către societăți independente din Comunitate pe durata PAR a fost de 2,6 %, în timp ce marja de dumping determinată pentru vânzările prin intermediul societăților afiliate a fost de – 3,9 %, conducând la o marjă de dumping globală negativă de – 2,8 %.

(34)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a examinat, de asemenea, dacă circumstanțele modificate constatate pot fi considerate în mod rezonabil durabile.

(35)

Ancheta a arătat că, după ancheta la expirarea măsurilor, UML și-a restructurat în mod semnificativ și, în special, și-a diversificat producția, lărgindu-și rețeaua internațională de vânzări. Cu toate acestea, acest lucru nu a avut niciun impact negativ deosebit asupra anchetei, dat fiind că sistemul de înregistrare al grupului, de la producție la vânzare, permite o trasabilitate completă.

(36)

Industria comunitară a afirmat că UML a exportat în Comunitate cabluri din oțel și toroane originare din India prin intermediul producătorilor săi afiliați din Regatul Unit și Emiratele Arabe Unite, modificând astfel originea cablurilor din oțel vândute pe piața comunitară.

(37)

Ținând seama de afirmația de mai sus și pentru a avea o imagine completă, au fost examinate, de asemenea, diversele tranzacții ale grupului, precum și transformarea toroanelor în cabluri din oțel de către producătorii afiliați din Regatul Unit și Emiratele Arabe Unite. S-a constatat că aceste tranzacții nu afectează concluziile prezentei anchete de reexaminare.

(38)

În ceea ce-l privește pe producătorul afiliat din EAU, s-a constatat că acesta nu a exportat în Comunitate cabluri de oțel achiziționate de la UML din India pe durata PAR. Au fost verificate toate tranzacțiile de vânzare ale acestuia și s-a constatat că aveau ca destinație clienți din restul lumii.

(39)

În ceea ce privește transformarea toroanelor în cabluri din oțel, s-a constatat că această transformare era importantă în cazul celor doi producători afiliați.

(40)

După cum s-a menționat anterior la considerentul 35, grupul Usha Martin și-a restructurat și diversificat producția. Acesta produce cabluri din oțel nu numai în India, dar și în celelalte instalații de producție pe care le deține la nivel mondial. Grupul continuă să facă investiții în productivitate și dezvoltare în India, dar, în același timp, devine un actor mondial cu o pondere crescândă, investind în toate regiunile lumii, inclusiv în Comunitate.

(41)

De asemenea, conform Eurostat, trebuie remarcat faptul că, în medie, prețul de import al cablurilor din sârmă de oțel din India către Comunitate a arătat o tendință ascendentă începând cu 2004. Într-adevăr, creșterea prețurilor medii de import din India s-a accentuat mai mult decât creșterea prețurilor medii de import la nivel mondial.

(42)

Ținând seama de cele menționate anterior, se preconizează că nu va exista o creștere a importurilor de cabluri din sârmă de oțel și nicio reapariție a importurilor care fac obiectul unui dumping în Comunitate a cablurilor din oțel de origine indiană, ca urmare a abrogării taxei antidumping în vigoare privind UML.

(43)

Prin urmare, se consideră că este improbabil ca circumstanțele care au condus la inițierea prezentei reexaminări să se modifice, în viitorul previzibil, într-un mod care să afecteze constatările acestei reexaminări. Prin urmare, se consideră că modificările au un caracter durabil.

(44)

Rezultă din cele menționate anterior că, în conformitate cu dispozițiile articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază și ca urmare a concluziilor anchetei, adică, absența dumpingului pe durata PAR și absența oricăror indicii ale riscului de reapariție a dumpingului în viitor, măsurile antidumping aplicabile importurilor de cabluri din oțel originare din India ar trebui abrogate în ceea ce privește UML.

(45)

Părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerentele principale pe baza cărora s-a preconizat recomandarea abrogării taxei antidumping în vigoare la importurile de cabluri din oțel originare din India în ceea ce privește UML și au avut posibilitatea de a formula observații.

(46)

Părțile interesate și-au făcut cunoscute punctele de vedere. Cu toate acestea, observațiile nu au fost în măsură să schimbe concluziile de mai sus,