Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 31997L0024

Directiva 97/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1997 privind unele componente și caracteristici ale autovehiculelor cu două sau trei roți

OJ L 226, 18.8.1997, p. 1–454 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV)
Special edition in Czech: Chapter 07 Volume 003 P. 34 - 487
Special edition in Estonian: Chapter 07 Volume 003 P. 34 - 487
Special edition in Latvian: Chapter 07 Volume 003 P. 34 - 487
Special edition in Lithuanian: Chapter 07 Volume 003 P. 34 - 487
Special edition in Hungarian Chapter 07 Volume 003 P. 34 - 487
Special edition in Maltese: Chapter 07 Volume 003 P. 34 - 487
Special edition in Polish: Chapter 07 Volume 003 P. 34 - 487
Special edition in Slovak: Chapter 07 Volume 003 P. 34 - 487
Special edition in Slovene: Chapter 07 Volume 003 P. 34 - 487
Special edition in Bulgarian: Chapter 07 Volume 005 P. 3 - 456
Special edition in Romanian: Chapter 07 Volume 005 P. 3 - 456
Special edition in Croatian: Chapter 07 Volume 001 P. 3 - 456

No longer in force, Date of end of validity: 31/12/2015; abrogat prin 32013R0168 . Latest consolidated version: 08/09/2006

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1997/24/oj

07/Volumul 05

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

3


31997L0024


L 226/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA 97/24/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 17 iunie 1997

privind unele componente și caracteristici ale autovehiculelor cu două sau trei roți

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 100a,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),

hotărând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 189b din tratat (3), având în vedere textul comun aprobat de Comitetul de conciliere la 4 februarie 1997,

(1)

întrucât este important să se adopte măsuri menite să asigure funcționarea pieței interne;

(2)

întrucât în fiecare stat membru autovehiculele cu două sau trei roți trebuie să îndeplinească, din punct de vedere al componentelor și caracteristicilor reglementate de prezenta directivă, unele cerințe tehnice obligatorii care diferă de la un stat membru la altul; întrucât, din cauza diferențelor, aceste cerințe constituie bariere în schimburile comerciale din Comunitate; întrucât aceste bariere pentru funcționarea pieței interne pot fi eliminate dacă aceleași cerințe sunt adoptate de toate statele membre, în locul reglementărilor lor naționale;

(3)

întrucât este necesară stabilirea unor cerințe armonizate privind componentele și caracteristicile autovehiculelor cu două și trei roți pentru a face posibilă punerea în aplicare a procedurilor de omologare de tip a autovehiculelor și de omologare de tip a componentelor, conform Directivei 92/61/CEE a Consiliului din 30 iunie 1992 privind omologarea de tip a autovehiculelor cu două sau trei roți (4) ce urmează a fi aplicată pentru fiecare din tipurile de vehicule menționate;

(4)

întrucât, pentru a facilita accesul pe piețele din țările terțe, este necesară stabilirea echivalenței între cerințele din capitolul 1 (anvelope), 2 (dispozitive de iluminat și semnalizare luminoasă), 4 (oglinzi retrovizoare) și 11 (centuri de siguranță) din anexa la prezenta directivă și cerințele din Regulamentele nr. 30, 54, 64 și 75 privind anvelopele, 3, 19, 20, 37, 38, 50, 56, 57, 72 și 82 privind dispozitivele de iluminat și semnalizare luminoasă, 81 privind oglinzile retrovizoare și 16 privind centurile de siguranță, ale Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite;

(5)

întrucât, referitor la aspectele legate de protecția mediului, și anume poluarea atmosferică și fonică, este necesar să se urmărească ameliorarea continuă a mediului; întrucât, în acest scop, trebuie stabilite valorile limită pentru poluanții atmosferici și fonici în vederea aplicării lor cât mai rapide; întrucât diminuarea ulterioară a valorilor limită și modificările aduse procedurii de încercare pot fi decise numai pe baza studiilor și cercetărilor care se întreprind ori se derulează cu privire la capacitatea tehnologică existentă sau avută în vedere și cu privire la analiza raporturilor cost/beneficiu pentru a permite fabricarea pe scară industrială a unor vehicule conforme cu acești parametri mai stricți; întrucât decizia privind diminuarea ulterioară a valorilor limită trebuie luată de Parlamentul European și Consiliu cu cel puțin trei ani înainte ca aceste valori limită să intre în vigoare, pentru a permite industriei să ia măsurile necesare prin care produsele să se conformeze noilor dispoziții comunitare până la data menționată; întrucât decizia Parlamentului European și a Consiliului se bazează pe propunerile prezentate de Comisie în timp util;

(6)

întrucât, în temeiul dispozițiilor Directivei 92/61/CEE, componentele și caracteristicile reglementate prin prezenta directivă nu pot fi introduse pe piață și vândute în statele membre decât dacă sunt conforme cu dispozițiile prezentei directive; întrucât statele membre trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura îndeplinirea obligațiilor care rezultă din prezenta directivă;

(7)

întrucât statele membre ar trebui să aibă posibilitatea, prin acordarea unor stimulente fiscale, de a promova comercializarea vehiculelor care răspund anticipat cerințelor adoptate la nivel comunitar referitor la măsurile de combatere a emisiilor poluante și fonice;

(8)

întrucât metodele de măsurare a imunității la radiații electromagnetice a vehiculelor și a unităților tehnice individuale în scopul verificării conformității cu dispozițiile privind compatibilitatea electromagnetică (capitolul 8) necesită instalații complexe și costisitoare; întrucât, pentru a permite statelor membre să asigure astfel de instalații, ar trebui adoptate prevederi care să permită aplicarea acestor metode de măsurare cu un decalaj temporar de trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive;

(9)

întrucât, date fiind amploarea și impactul acțiunii propuse în sectorul respectiv, măsurile comunitare care constituie obiectul prezentei directive sunt necesare sau chiar indispensabile pentru atingerea obiectivelor stabilite, și anume omologarea CE de tip a vehiculelor; întrucât aceste obiective nu pot fi realizate la un nivel corespunzător de către statele membre în mod individual;

(10)

întrucât progresul tehnic impune adaptarea rapidă a cerințelor tehnice stabilite în anexa la prezenta directivă; întrucât, cu excepția valorilor limită pentru poluanți și pentru nivelul emisiei fonice, această sarcină trebuie să revină Comisiei, astfel încât să se simplifice și să se accelereze procedura; întrucât, în toate cazurile în care Parlamentul European și Consiliul conferă Comisiei competențele pentru aplicarea normelor stabilite în domeniul autovehiculelor cu două sau trei roți, este necesar să se prevadă o procedură de consultare prealabilă între Comisie și statele membre în cadrul unui comitet;

(11)

întrucât cerințele de siguranță sau de mediu implică restricții privind modificarea neautorizată a autovehiculelor cu două sau trei roți; întrucât, pentru a nu împiedica întreținerea și exploatarea vehiculelor de către proprietar, aceste restricții trebuie să se refere numai la modificările neautorizate care alterează substanțial performanțele vehiculului, precum și emisiile poluante și fonice;

(12)

întrucât, atâta timp cât vehiculele se conformează cerințelor prezentei directive, statele membre nu se pot opune înmatriculării sau utilizării lor; întrucât cerințele din prezenta directivă nu ar trebui să aibă drept obiectiv obligarea statelor membre care nu acceptă pe teritoriul lor ca autovehiculele cu două sau trei roți să tracteze o remorcă, să-și modifice normele,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Prezenta directivă și anexa acesteia se aplică la:

anvelope;

dispozitive de iluminat și semnalizare luminoasă;

proeminențe din exteriorul autovehiculelor;

oglinzi retrovizoare;

măsuri de combatere a poluării aerului;

rezervoare de carburant;

măsurilor de combatere a modificărilor neautorizate;

compatibilitate electromagnetică;

nivelul admisibil de poluare fonică și sisteme de eșapament admise;

dispozitive de cuplare și fixare;

fixarea centurilor de siguranță și centuri de siguranță;

vitraj, ștergătoare de parbriz, spălătoare de parbriz, dispozitiv de dezghețare și dezaburire,

pentru toate tipurile de vehicule definite în articolul 1 din Directiva 92/61/CEE.

Articolul 2

În termen de trei ani de la data menționată în articolul 8 alineatul (1) paragraful al treilea, Comisia realizează un studiu aprofundat pentru a stabili dacă măsurile împotriva modificării neautorizate a vehiculelor, în special a celor din categoriile A și B menționate la capitolul 7 din anexa la prezenta directivă, pot fi considerate corespunzătoare, necorespunzătoare sau exagerate din perspectiva obiectivelor avute în vedere. Pe baza concluziilor studiului, Comisia va propune noi măsuri legislative, dacă este necesar.

Articolul 3

(1)   Procedurile care reglementează acordarea omologării de tip privind componentele, și anume anvelopele, dispozitivele de iluminat și de semnalizare luminoasă, oglinzile retrovizoare, rezervoarele de carburant, sistemele de eșapament, centurile de siguranță și vitrajele, în cazul unui tip de autovehicul cu două sau trei roți, precum și omologarea de tip a componentelor ca atare, și anume anvelopa, dispozitivul de iluminat și semnalizare luminoasă, oglinda retrovizoare, rezervorul de carburant, sistemul de eșapament, centura de siguranță și vitrajul, dar și condițiile care se aplică pentru libera circulație a acestor vehicule și pentru comercializarea liberă a componentelor sunt cele prevăzute la capitolele II și respectiv III din Directiva 92/61/CEE.

(2)   Procedura care reglementează acordarea omologării de tip în cazul proeminențelor din exteriorul autovehiculului (șasiu ori caroserie), măsurile de prevenire a poluării aerului, măsurile de combatere a modificărilor neautorizate, compatibilitatea electromagnetică, nivelul admisibil de poluare fonică, dispozitivele de cuplare pentru remorci și atașe, fixarea centurilor de siguranță, dispozitivele pentru ștergerea, spălarea, dezghețarea și dezaburirea parbrizului pentru un anumit tip de autovehicul cu două sau trei roți, precum și condițiile care se aplică pentru circulația liberă a unor asemenea vehicule sunt cele stabilite în capitolele II și respectiv III din Directiva 92/61/CEE.

Articolul 4

(1)   În conformitate cu dispozițiile articolului 11 din Directiva 92/61/CEE, se recunoaște echivalența între cerințele capitolelor 1 (anvelope), 2 (dispozitive de iluminat și semnalizare luminoasă), 4 (oglinzi retrovizoare) și 11 (centuri de siguranță) din anexa la prezenta directivă și cele din Regulamentele nr. 30 (5), 54 (6), 64 (7) și 75 (8) pentru anvelope, 3 (9), 19 (10), 20 (11), 37 (12), 38 (13), 50 (14), 56 (15), 57 (16), 72 (17) și 82 (18) pentru dispozitivele de iluminat și semnalizare, 81 (19) pentru oglinzile retrovizoare și 16 (20) pentru centurile de siguranță, ale Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, în versiunea acestora în vigoare la data adoptării prezentei directive.

Pentru aplicarea echivalenței menționate la primul paragraf, cerințele de instalare prevăzute la capitolele 1 și 11 se aplică, de asemenea, dispozitivelor omologate în conformitate cu regulamentele Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite.

(2)   Autoritățile statelor membre care acordă omologările de tip pentru componente acceptă omologările acordate în conformitate cu cerințele regulamentelor menționate la alineatul (1) și mărcile de omologare de tip pentru componente, în locul omologărilor de tip pentru componente și al mărcilor corespunzătoare de omologare de tip pentru componente, acordate în conformitate cu cerințele prezentei directive.

Articolul 5

(1)   În termen de 24 de luni de la data adoptării prezentei directive, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere întocmită pe baza unei cercetări și evaluării costurilor și beneficiilor rezultate din aplicarea valorilor limită stricte, stabilind o etapă ulterioară în care să se adopte măsuri pentru înăsprirea ulterioară a valorilor limită privind nivelul poluării atmosferice și fonice la vehiculele în cauză, așa cum se prevede în capitolul 5 anexa II tabelele I și II și respectiv capitolul 9 anexa I. În propunerea sa, Comisia ia în considerare și evaluează raportul cost/eficiență a diferitelor măsuri de reducere a emisiilor poluante și a poluării fonice și prezintă măsuri proporționale și rezonabile din perspectiva obiectivelor avute în vedere.

(2)   Decizia Parlamentului European și a Consiliului, adoptată la propunerea Comisiei menționată la alineatul (1), care va fi adoptată până la 1 ianuarie 2001, ia în considerare necesitatea introducerii altor elemente în afara valorilor limită mai severe. Studiul și evaluarea costurilor și beneficiilor rezultate din aplicarea măsurilor prevăzute în decizia menționată se întreprind împreună cu părțile interesate, cum ar fi industria, utilizatorii și grupurile reprezentând consumatorii sau publicul și sunt proporționale și rezonabile din perspectiva obiectivelor avute în vedere.

Articolul 6

(1)   Statele membre pot dispune stimulente fiscale doar pentru autovehiculele care se conformează măsurilor de prevenire a poluării aerului și a poluării fonice stabilite prin prezenta directivă la capitolul 5 anexa I punctul 2.2.1.1.3 și în anexa II tabelele I și II și respectiv la capitolul 9 anexa I.

(2)   Stimulentele fiscale menționate la alineatul (1) trebuie să fie conforme cu dispozițiile tratatului și să îndeplinească următoarele condiții:

să fie valabile pentru toate vehiculele noi comercializate pe piața statului membru și care îndeplinesc a priori cerințele prezentei directive menționate la alineatul (1);

să înceteze o dată cu punerea în aplicare obligatorie a măsurilor menționate la alineatul (1);

valoarea lor, pentru fiecare tip de autovehicul, să fie mai mică decât costurile suplimentare aferente soluțiilor tehnice aplicate și instalării lor pe autovehicul, astfel încât să fie respectate valorile stabilite.

(3)   Comisia este informată în timp util cu privire la orice intenție de introducere sau modificare a stimulentelor fiscale prevăzute la alineatul (1), astfel încât aceasta să își poată prezenta observațiile.

Articolul 7

Modificările necesare:

pentru a se ține cont de modificările aduse regulamentelor Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite menționate la articolul 4;

pentru adaptarea anexei la progresul tehnic – cu excepția valorilor limită privind poluarea atmosferică și fonică prevăzute la capitolul 5 anexa I punctul 2.2.1.1.3 și la anexa II tabelele I și II, respectiv capitolul 9 anexa I,

se adoptă în conformitate cu procedura stabilită la articolul 13 din Directiva 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la omologarea de tip a autovehiculelor și a remorcilor acestora (21).

Articolul 8

(1)   Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare conformării la prezenta directivă înainte de 18 decembrie 1998. Ele informează imediat Comisia cu privire la aceasta.

De la data menționată la primul paragraf, statele membre nu mai pot interzice punerea în circulație pentru prima dată a vehiculelor care corespund dispozițiilor prezentei directive sau unor capitole ale sale.

Ele aplică aceste dispoziții începând cu 17 iunie 1999.

Totuși, aplicarea anumitor dispoziții din capitolele 5, 8 și 9 este amânată, așa cum se specifică în capitolele respective.

(2)   La adoptarea de către statele membre a acestor dispoziții, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 9

(1)   Directiva 80/780/CEE a Consiliului din 22 iulie 1980 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la oglinzile retrovizoare pentru autovehiculele cu două roți cu sau fără ataș și la montarea lor pe aceste vehicule (22) se abrogă la intrarea în vigoare a prezentei directive.

(2)   Cu toate acestea, pot fi utilizate în continuare componentele pentru care s-au efectuat omologări de tip conform prevederilor din anexa I la directivă, menționate la alineatul (1).

(3)   Directiva 78/1015/CEE a Consiliului din 23 noiembrie 1978 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la nivelul admisibil de poluare fonică și la sistemele de eșapament ale motocicletelor (23) se abrogă la data menționată la articolul 8 alineatul (1) primul paragraf.

(4)   Până la data menționată la articolul 8 alineatul (1) primul paragraf, se pot acorda aprobările menționate în Directiva 78/1015/CEE pentru omologările de tip ale vehiculelor menționate în Directiva 92/61/CEE. Pentru nivelurile de poluare fonică se aplică valorile limită stipulate în Directiva 78/1015/CEE anexa I punctul 2.1.1.

Atunci când sunt puse în circulație pentru prima dată autovehiculele respective, se aplică articolul 15 alineatul (4) litera (c) din Directiva 92/61/CEE.

(5)   La intrarea în vigoare a prezentei directive, dispozițiile Directivei 89/336/CEE a Consiliului din 3 mai 1989 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la compatibilitatea electromagnetică (24) nu se mai aplică în cazul autovehiculelor care intră sub incidența prezentei directive.

Articolul 10

Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 11

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 17 iunie 1997.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. M. GIL-ROBLES

Pentru Consiliu

Președintele

A. JORRITSMA-LEBBINK


(1)  JO C 177, 29.6.1994, p. 1 și

JO C 21, 25.1.1996, p. 23.

(2)  JO C 195, 18.7.1994, p. 77.

(3)  Avizul Parlamentului European din 18 mai 1995 (JO C 151, 19.6.1995, p. 184), Poziția comună a Consiliului din 23 noiembrie 1995 (JO C 190, 29.6.1996, p. 1) și Decizia Parlamentului European din 19 iunie 1996 (JO C 198, 9.7.1996, p. 23). Decizia Parlamentului European din 24 aprilie 1997; Decizia Consiliului din 12 mai 1997.

(4)  JO L 225, 10.8.1992, p. 72.

(5)  E/ECE/TRANS/505/REV 1/ADD 29.

(6)  E/ECE/TRANS/505/REV 1/ADD 53.

(7)  E/ECE/TRANS/505/REV 1/ADD 63.

(8)  E/ECE/TRANS/505/REV 1/ADD 74.

(9)  E/ECE/TRANS/324/ADD 2.

(10)  E/ECE/TRANS/324/REV 1/ADD 18.

(11)  E/ECE/TRANS/324/REV 1/ADD 19.

(12)  E/ECE/TRANS/505/REV 1/ADD 36.

(13)  E/ECE/TRANS/324/REV 1/ADD 37.

(14)  E/ECE/TRANS/505/REV 1/ADD 49.

(15)  E/ECE/TRANS/505/REV 1/ADD 55.

(16)  E/ECE/TRANS/505/REV 1/ADD 56.

(17)  E/ECE/TRANS/505/REV 1/ADD 71.

(18)  E/ECE/TRANS/505/REV 1/ADD 81.

(19)  E/ECE/TRANS/505/REV 1/ADD 80.

(20)  E/ECE/TRANS/505/REV 1/ADD 15.

(21)  JO L 42, 23.2.1970, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 96/27/CE (JO L 169, 8.7.1996, p. 1).

(22)  JO L 229, 30.8.1980, p. 49, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 80/1272/CEE (JO L 375, 31.12.1980, p. 73)

(23)  JO L 349, 13.12.1978, p. 21, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/235/CEE (JO L 98, 11.4.1989, p. 1).

(24)  JO L 139, 23.5.1989, p. 19, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 93/97/CEE (JO L 290, 24.11.1993, p. 1).


CAPITOLUL 1

ANVELOPE PENTRU AUTOVEHICULE CU DOUĂ SAU TREI ROȚI ȘI MONTAREA LOR

LISTA ANEXELOR

ANEXA I

Norme administrative pentru omologarea de tip a anvelopelor …

Apendicele 1

Specificație privind un tip de anvelopă pentru autovehiculele cu două sau trei roți …

Apendicele 2

Certificat de omologare de tip privind anvelopele pentru autovehiculele cu două sau trei roți …

ANEXA II

Definiții, inscripționări și cerințe …

Apendicele 1

Desen explicativ …

Apendicele 2

Dispunerea inscripționărilor pe anvelopă …

Apendicele 3

Lista indicilor privind capacitatea de încărcare și masa maximă admisibilă …

Apendicele 4

Identificarea și dimensiunile anumitor tipuri de anvelope …

Apendicele 5

Metoda de măsurare a dimensiunilor anvelopelor …

Apendicele 6

Metoda de testare a performanței în raportul sarcină/viteză …

Apendicele 7

Variația capacității de încărcare în funcție de viteză …

Apendicele 8

Metodă de determinare a expansiunii dinamice a anvelopelor …

ANEXA III

Cerințe privind montarea anvelopelor pe autovehicule …

Apendicele 1

Specificație privind montarea anvelopelor la un tip de autovehicule cu două sau trei roți …

Apendicele 2

Certificat de omologare de tip a anvelopelor la un tip de autovehicule cu două sau trei roți …

ANEXA I

NORME ADMINISTRATIVE PRIVIND OMOLOGAREA DE TIP A COMPONENTELOR PENTRU UN TIP DE ANVELOPE

1.   CEREREA PRIVIND OMOLOGAREA DE TIP

1.1.   Cererea privind omologarea de tip pentru anvelopă trebuie să precizeze tipul de anvelopă pe care se aplică marcajul omologării de tip.

Pentru fiecare tip de anvelopă, cererea trebuie să precizeze, între altele:

1.2.1.   dimensiunea anvelopei, așa cum este definită în anexa II punctul 1.16;

1.2.2.   marca fabricii sau denumirea comercială;

1.2.3.   categoria de utilizare: normală, specială, pentru zăpadă sau pentru motorete;

1.2.4.   structura anvelopei (diagonală sau cu pliuri oblice, radial-diagonală, radială);

1.2.5.   simbolul categoriei de viteză;

1.2.6.   indicele capacității de încărcare;

1.2.7.   dacă se intenționează utilizarea anvelopei cu sau fără cameră de aer;

1.2.8.   dacă anvelopa este „normală” sau „ranforsată”;

1.2.9.   numărul de pliuri pentru derivate ale motocicletelor;

1.2.10.   dimensiunile exterioare: lățimea totală și diametrul total;

1.2.11.   jențile pe care se poate aplica anvelopa;

1.2.12.   janta de măsurare și janta de încercare;

1.2.13.   presiunea de încercare și presiunea de măsurare;

1.2.14.   coeficientul x menționat la punctul 1.19 din anexa II;

1.2.15.   viteza maximă permisă de fabricantul anvelopei și capacitatea de încărcare admisă la acea viteză maximă pentru anvelopele identificate cu litera de cod „V” la indicele de dimensiune, destinate vitezelor de peste 240 km/h sau pentru anvelopele identificate cu litera de cod „Z” la indicele de dimensiune, destinate vitezelor de peste 270 km/h. Viteza maximă permisă și capacitatea de încărcare relevantă sunt indicate în certificatul de omologare de tip (apendicele 2 din prezenta anexă).

1.3.   Cererea pentru omologarea de tip pentru componente este însoțită, de asemenea, de schițe sau fotografii în trei exemplare care să identifice profilul benzii de rulare și înfășurătoarea anvelopei gonflate și montate pe janta de măsurare care indică dimensiunile relevante (a se vedea secțiunile 3.1.1 și 3.1.2 din anexa II) ale tipului de anvelopă pentru care se solicită omologarea. Trebuie să fie însoțită, de asemenea, de un raport de încercare emis de un laborator de încercare aprobat sau de două mostre de anvelopă din tipul respectiv, selectate de autoritatea competentă.

1.4.   Fabricantul anvelopei poate cere ca omologarea CE de tip pentru componente să fie extinsă la unele tipuri de anvelope modificate.

1.5.   Prezenta directivă nu se aplică anvelopelor noi, proiectate a fi utilizate exclusiv pe teren și marcate „NHS” (nu se utilizează pe autostrăzi) sau celor destinate competițiilor.

2.   MARCAJE

Mostrele de anvelopă prezentate pentru omologarea de tip a componentelor poartă, într-o manieră lizibilă și de neșters, marca fabricii sau denumirea comercială și includ suficient spațiu pentru aplicarea marcajului de omologare de tip pentru componente.

3.   MARCAJUL DE OMOLOGARE DE TIP PENTRU COMPONENTE

Toate anvelopele corespunzătoare unui tip pentru care s-a obținut omologare de tip în conformitate cu prezenta directivă poartă marcajul de omologare de tip pentru componente descris în anexa 5 la Directiva 92/61/CEE din 30 iunie 1992 privind omologarea de tip a autovehiculelor cu două sau trei roți.

Valoarea „a”, care definește dimensiunile dreptunghiului și ale cifrelor și literelor care constituie marcajul nu este mai mică de 2 mm.

4.   MODIFICAREA TIPULUI DE ANVELOPĂ

4.1.   Modificarea profilului benzii de rulare a unei anvelope nu necesită repetarea încercărilor prevăzute la anexa II.

Apendicele 1

Image

Apendicele 2

Image

ANEXA II

DEFINIȚII, MARCAJE ȘI CERINȚE

1.   DEFINIȚII

În înțelesul prezentului capitol:

„tipul anvelopei” înseamnă anvelope care nu diferă între ele prin:

1.1.1.   marca fabricii sau denumirea comercială;

1.1.2.   dimensiunea anvelopei;

1.1.3.   categoria de utilizare (normală: pentru anvelope utilizate în mod normal pe șosea; specială: pentru anvelope cu utilizări speciale, cum sunt cele folosite pe șosele și pe teren; pentru zăpadă sau pentru motorete);

1.1.4.   structura [diagonale sau cu pliuri oblice (pliuri transversale), radial-diagonale, radiale];

1.1.5.   simbolul categoriei de viteză;

1.1.6.   indicele capacității de încărcare;

1.1.7.   dimensiunea profilului în secțiune transversală când anvelopa e montată pe o anumită jantă;

„structura anvelopei” înseamnă caracteristicile tehnice ale carcasei anvelopei. Se face distincție, în special, între următoarele configurații de anvelope:

1.2.1.   „anvelopă cu structură pe diagonală” înseamnă anvelopă cu structură de pliuri de cord până la taloanele pneului, orientate în așa fel încât să formeze unghiuri alternante, cu puțin sub 90° în raport cu linia mediană a benzii de rulare;

1.2.2.   „anvelopă radial-diagonală” înseamnă o structură de anvelopă a cărei carcasă este fixată cu o centură constând din două sau mai multe straturi de cord inextensibil, care formează unghiuri alternante, apropiate de cele ale carcasei;

1.2.3.   „anvelopă cu structură radială” înseamnă o structură de anvelopă unde pliurile de cord se întind până la talonul pneului, fiind orientate la 90° față de linia mediană a benzii de rulare, în timp ce carcasa este stabilizată cu o centură de circumferință, fabricată din material inextensibil;

1.2.4.   „anvelopă ranforsată” înseamnă o structură de anvelopă a cărei carcasă este mai rezistentă decât cea a anvelopei standard corespunzătoare;

1.3.   „talonul” înseamnă partea anvelopei a cărei formă și structură îi permit să ia forma jantei și să susțină anvelopa pe jantă (1),

1.4.   „cord” înseamnă fibrele care formează materialul pliurilor din anvelopele pneumatice (1);

1.5.   „pliu” înseamnă un strat de fibre de cord paralele învelite în cauciuc (1);

1.6.   „carcasă” înseamnă acea parte a anvelopei, alta decât banda de rulare și flancurile, care suportă sarcina atunci când anvelopa este gonflată (1);

1.7.   „bandă de rulare” înseamnă partea anvelopei care vine în contact cu solul (1);

1.8.   „flanc” înseamnă partea anvelopei aflată între banda de rulare și partea care urmează să fie acoperită de jantă (1);

1.9.   „canelura benzii de rulare” înseamnă spațiul dintre două nervuri sau blocuri adiacente din profilul benzii de rulare (1);

1.10.   „caneluri principale” înseamnă canelurile late din zona centrală a benzii de rulare;

1.11.   „lățimea secțiunii (S)” înseamnă distanța liniară dintre marginile exterioare ale flancurilor unei anvelope gonflate, exclusiv proeminențele datorate marcajelor, ornamentelor, benzilor sau nervurilor protectoare (1);

1.12.   „lățimea totală” înseamnă distanța liniară dintre marginile exterioare ale flancurilor unei anvelope gonflate, inclusiv marcajele, ornamentele, benzile sau nervurile protectoare (1); în cazul anvelopelor a căror bandă de rulare este mai mare decât lățimea secțiunii, lățimea totală corespunde lățimii benzii de rulare;

1.13.   „înălțimea secțiunii (H)” înseamnă distanța egală cu jumătate din diferența dintre diametrul exterior al anvelopei și diametrul nominal al jenții (1);

1.14.   „raportul nominal de aspect (Ra)” înseamnă de o sută de ori numărul obținut prin împărțirea înălțimii nominale a secțiunii la lățimea nominală a secțiunii (S1), ambele exprimate în aceeași unitate de măsură;

1.15.   „diametrul exterior (D)” înseamnă diametrul total al unei anvelope noi, gonflate (1);

„dimensiunea anvelopei” înseamnă:

1.16.1.   lățimea nominală a secțiunii (S1) (exprimată în mm, exceptând unele tipuri de anvelope pentru care dimensiunea este indicată în prima coloană a tabelelor din apendicele 4 din prezenta anexă);

1.16.2.   raportul nominal de aspect (Ra), exceptând tipurile de anvelope pentru care dimensiunea este indicată în prima coloană a tabelelor din apendicele 4 din prezenta anexă;

un număr convențional (d) care indică diametrul nominal al jenții și corespunde acelui diametru, exprimat fie sub forma unui cod (o cifră mai mică de 100), fie în milimetri (o cifră mai mare de 100);

1.16.3.1.   valorile în milimetri ale simbolului (d), exprimat sub formă de cod, sunt următoarele:

Codul „d” exprimat prin una sau două cifre simbolizând diametrul nominal al jenții

Echivalentul în mm

4

102

5

127

6

152

7

178

8

203

9

229

10

254

11

279

12

305

13

330

14

356

15

381

16

406

17

432

18

457

19

483

20

508

21

533

22

559

23

584

1.17.   „diametrul nominal al jenții (d)” înseamnă diametrul jenții pe care urmează să se monteze o anvelopă (1);

1.18.   „jantă” înseamnă suportul pentru o anvelopă cu cameră de aer sau pentru una fără cameră de aer, pe care sunt așezate taloanele unei anvelope (1);

1.19.   „jantă teoretică” înseamnă o jantă imaginară a cărei lățime ar fi de X ori lățimea nominală a secțiunii unei anvelope. Valoarea X trebuie specificată de fabricantul anvelopei;

1.20.   „jantă de măsurare” înseamnă janta pe care se montează anvelopa pentru măsurarea dimensiunilor;

1.21.   „jantă de încercare” înseamnă janta pe care trebuie montată anvelopa pentru efectuarea încercărilor;

1.22.   „smulgere” înseamnă desprinderea unor bucăți de cauciuc de pe banda de rulare a anvelopei;

1.23.   „decolarea cordului” înseamnă ieșirea cordului din învelișul de cauciuc;

1.24.   „decolarea pliurilor” înseamnă separarea pliurilor adiacente;

1.25.   „decolarea benzii de rulare” înseamnă îndepărtarea benzii de rulare de pe carcasă;

1.26.   „indicele capacității de încărcare” înseamnă o cifră asociată cu sarcina maximă admisibilă pe care o poate suporta o anvelopă la o viteză corespunzătoare cu simbolul de viteză al acesteia, conform condițiilor de exploatare specificate de fabricant. Apendicele 3 din anexa II prezintă o listă a indicilor și sarcinilor corespunzătoare;

1.27.   „tabelul variațiilor sarcinii în funcție de viteză” înseamnă tabelul din apendicele 7 din anexa II care indică, prin referire la indicii capacității de încărcare și indicii capacității la viteza nominală, variațiile de sarcină ale unei anvelope utilizate la alte viteze decât cele corespunzătoare aceleia indicate de categoria vitezei nominale;

„categoria de viteză” înseamnă:

1.28.1.   viteza exprimată de simbolul categoriei de viteză, așa cum se arată la 1.28.2;

1.28.2.   categoriile de viteză sunt cele indicate în tabelul următor:

Simbolul categoriei de viteză

Viteza relevantă

(km/h)

B

50

F

80

G

90

J

100

K

110

L

120

M

130

N

140

P

150

Q

160

R

170

S

180

T

190

U

200

H

210

V

240

W

270

1.28.3.   Anvelopele care pot fi utilizate pentru viteze maxime de peste 240 km/h sunt identificate prin litera „V” sau „Z” ce figurează la dimensiunea anvelopei în fața indicațiilor privind structura anvelopei.

1.29.   „anvelopă pentru zăpadă” înseamnă un profil și o structură de anvelopă care sunt proiectate în primul rând pentru asigurarea unui comportament mai bun decât al anvelopelor obișnuite pe noroi și zăpadă proaspătă sau zloată. Profilul benzii de rulare la anvelopele pentru zăpadă constă în general din caneluri și/sau blocuri care sunt dispuse mai spațiat față de cele ale unei anvelope normale;

1.30.   „MST” (anvelopă multiserviciu) înseamnă o anvelopă cu mai multe utilizări, cu alte cuvinte o anvelopă utilizată atât pe șosea cât și în afara șoselelor;

„sarcina maximă nominală” înseamnă masa maximă pe care o poate suporta o anvelopă:

1.31.1.   Pentru viteze mai mici sau egale cu 130 km/h, sarcina maximă nominală nu trebuie să depășească procentul valorii asociate cu indexul relevant al capacității de încărcare al anvelopei, indicat în tabelul „Variația capacității de încărcare în funcție de viteză” (a se vedea secțiunea 1.27), cu referire la simbolul categoriei de viteză a anvelopei și capacității de viteză a vehiculului care este echipat cu anvelopele respective.

1.31.2.   Pentru viteze de peste 130 de km/h, dar sub 210 km/h, sarcina maximă nominală nu trebuie să depășească valoarea masei asociate cu indicele capacității de încărcare a anvelopei.

1.31.3.   În cazul anvelopelor proiectate pentru viteze de peste 210 km/h, dar sub 270 km/h, sarcina maximă nominală nu trebuie să depășească procentul masei asociate cu indicele capacității de încărcare a anvelopei stabilit în tabelul de mai jos, cu referire la simbolul categoriei de viteză a anvelopei și capacității de viteză a vehiculului care este echipat cu anvelopele respective:

Viteza maximă

(km/h) (2)

Sarcina maximă nominală

(%)

Categoria de viteză Simbol V

Categoria de viteză Sistem W (4)

210

100

100

220

95

100

230

90

100

240

85

100

250

80 (3)

95

260

75 (3)

85

270

70 (3)

75

1.31.4.   Pentru viteze de peste 270 km/h, sarcina nominală nu trebuie să depășească masa specificată de fabricantul anvelopei cu referire la capacitatea de viteză a anvelopei.

Pentru viteze intermediare între 270 km/h și viteza maximă permisă de fabricantul anvelopei se aplică o interpolare liniară a sarcinii nominale.

1.32.   „anvelopă pentru motorete” înseamnă o anvelopă destinată a fi montată pe motorete;

1.33.   „anvelopă pentru motociclete” înseamnă o anvelopă destinată în primul rând a fi montată pe motociclete;

1.34.   „circumferință de rulare (Cr)” înseamnă distanța teoretică acoperită de centrul (axa) unei roți a unui vehicul în mișcare în cursul unei rotații complete a anvelopei și obținută prin formula:

Cr = f × D, unde:

D este diametrul exterior al anvelopei în conformitate cu dimensiunea anvelopei stabilită la punctul 3.1.2. din prezenta anexă

f= 3,02 pentru anvelopele la care codul de diametru al jenții este mai mare sau egal cu 13

3,03 pentru anvelopele radiale la care codul de diametru al jenții nu este mai mare de 12

2,99 pentru anvelopele diagonale sau cu pliuri oblice (pliuri transversale) sau a celor radial-diagonale la care codul de diametru al jenții nu este mai mare de 12.

2.   MARCAJE

Pe cel puțin unul din flancuri, anvelopele trebuie să poarte următoarele marcaje:

2.1.1.   marca fabricii sau denumirea comercială;

2.1.2.   dimensiunea anvelopei, conform definiției de la punctul 1.16;

indicarea structurii anvelopei, după cum urmează:

2.1.3.1.   în cazul anvelopelor diagonale sau cu pliuri oblice (pliuri transversale), nici un marcaj sau litera „D” înainte de codul diametrului jenții;

2.1.3.2.   în cazul anvelopelor radial-diagonale, litera „B” înainte de codul diametrului jenții și, opțional, cuvintele „BIAS BELTED”;

2.1.3.3.   în cazul anvelopelor radiale, litera „R” înainte de codul diametrului jenții și, opțional, cuvântul „RADIAL”;

2.1.4.   categoria de viteză a anvelopei, exprimată prin simbolul menționat la punctul 1.28.2;

2.1.5.   indicele capacității de încărcare, definit conform punctului 1.26;

2.1.6.   cuvântul „TUBELESS” când anvelopa este destinată utilizării fără cameră de aer;

2.1.7.   simbolul „REINFORCED” sau „REINF” în cazul anvelopelor ranforsate;

2.1.8.   data fabricației, compusă din trei cifre, primele două reprezentând săptămâna și a treia anul. Această informație este necesară numai pe un flanc al anvelopei;

2.1.9.   simbolul „M + S” sau „M.S” sau „M & S” în cazul anvelopelor pentru zăpadă;

2.1.10.   simbolul „MST” în cazul anvelopelor multiserviciu;

2.1.11.   termenul „MOPED”, „CICLOMOTORE” sau „CYCLOMOTEUR” când anvelopa este destinată utilizării pentru motorete;

2.1.12.   anvelopele destinate vitezelor de peste 240 km/h trebuie marcate cu litera de cod corespunzătoare „V” sau „Z”, după caz (a se vedea secțiunea 1.31.3) în cadrul desemnării dimensiunii anvelopei și în fața indicației privind structura (a se vedea secțiunea 2.1.3.);

2.1.13.   anvelopele destinate vitezelor de peste 240 km/h (respectiv 270 km/h) trebuie să poarte, între paranteze, marcajul privind indicele capacității de încărcare (a se vedea punctul 2.1.5.) aplicabil la o viteză de 210 km/h (respectiv 240 km/h) și simbolul categoriei de viteză de referință (a se vedea punctul 2.1.4.), după cum urmează:

„V” în cazul anvelopelor identificate cu litera de cod „V” în cadrul dimensiunii indicate;

„W” în cazul anvelopelor identificate cu litera de cod „Z” în cadrul dimensiunii indicate.

2.2.   Apendicele 2 prezintă un exemplu de marcaj pentru anvelope.

2.3.   Marcajele menționate la punctul 2.1. și marcajul de omologare de tip pentru componente prevăzut în secțiunea 3 din anexa I se imprimă pe anvelope în relief sau prin ștanțare. Marcajele trebuie să fie lizibile.

3.   CERINȚE REFERITOARE LA ANVELOPE

3.1.   Dimensiunile anvelopelor

Lățimea secțiunii

3.1.1.1.   Lățimea secțiunii este calculată cu formula:

S = S1 + K (A-A1),

unde:

S

=

lățimea secțiunii, exprimată în mm, măsurată pe janta de măsurare

S1

=

lățimea nominală a secțiunii (în mm), așa cum e indicată pe flancul anvelopei în desemnarea dimensiunii anvelopei

A

=

lățimea jenții de măsurare, exprimată în mm, specificată de fabricant în descrierea tehnică

A1

=

lățimea jenții teoretice, exprimată în mm

Valoarea S1 înmulțită cu factorul X, indicat de fabricant, este utilizată pentru A1, iar valoarea 0,4 este utilizată pentru K.

3.1.1.2.   Totuși, când dimensiunea anvelopei apare în prima coloană a tabelelor din apendicele 4 al anexei II, lățimea secțiunii (S1) și lățimea jenții teoretice (A1) sunt cele care figurează în tabelele respective în dreptul dimensiunii anvelopei.

Diametrul exterior al anvelopei

3.1.2.1.   Diametrul exterior al anvelopei se obține prin formula:

D = d + 2H,

unde:

D

=

diametrul exterior, exprimat în mm

d

=

diametrul nominal al jenții, exprimat în mm

H

=

înălțimea nominală a anvelopei

H = S1 × 0,01 Ra, unde:

S1

=

lățimea nominală a secțiunii

Ra

=

raportul nominal de aspect

așa cum este stabilit în descrierea de pe flancul anvelopei, conform cerinței de la punctul 2.1.3.

3.1.2.2.   Totuși, diametrul exterior al tipurilor de anvelope pentru care dimensiunea anvelopei este indicată pe prima coloană a tabelelor din apendicele 4 din prezenta anexă este cel care figurează în tabelele respective în dreptul descrierii anvelopei.

3.1.3.   Metoda de măsurare a anvelopei;

Dimensiunea anvelopei se măsoară conform specificațiilor din apendicele 5 la prezenta anexă.

Specificații referitoare la lățimea secțiunii anvelopei;

3.1.4.1.   Lățimea totală a unei anvelope poate fi mai mică decât lățimea secțiunii S determinată conform punctului 3.1.1.

Ea poate depăși acea valoare până la valoarea stabilită în apendicele 4 din prezenta anexă sau, în cazul în care dimensiunea anvelopei nu figurează în apendicele 4 menționat, cu următoarele procentaje:

3.1.4.2.1.   pentru o anvelopă pentru motorete, pentru o anvelopă pentru utilizare normală pe șosea și pentru o anvelopă pentru zăpadă, pentru motociclete:

+ 10 % în cazul codului diametrului jenții 13 sau mai mare

+ 8 % pentru codul diametrului jenții nu mai mare de 12;

3.1.4.2.2.   pentru o anvelopă multiserviciu destinată utilizării limitate pe șosea și marcată cu MST + 25 %.

Specificații referitoare la diametrul exterior al anvelopelor;

3.1.5.1.   Diametrul exterior al anvelopei nu trebuie să depășească valorile minime și maxime specificate în apendicele 4 din prezenta anexă.

Când dimensiunea anvelopei nu este stabilită în apendicele 4 din prezenta anexă, diametrul exterior al anvelopei nu trebuie să depășească valorile minime și maxime obținute cu formulele:

Dmin = d + (2H × a)

Dmax = d + (2H × b),

unde:

H și d sunt definite la punctul 3.1.2.1., iar a și b sunt definite la punctul 3.1.5.2.1., respectiv 3.1.5.2.2.

3.1.5.2.1.   pentru o anvelopă pentru motorete, pentru o anvelopă pentru utilizare normală pe șosea și pentru anvelope pentru zăpadă:

 

a

diametrul jenții 13 sau mai mare

0,97

diametrul jenții nu mai mare de 12

0,93

pentru o anvelopă multiserviciu

1,00

3.1.5.2.2.   pentru o anvelopă pentru motorete și pentru o anvelopă pentru utilizare normală pe șosea pentru motociclete

 

b

diametrul jenții 13 sau mai mare

1,07

diametrul jenții nu mai mare de 12

1,10

pentru anvelope multiserviciu și pentru zăpadă

1,12

3.2.   Încercarea de performanță sarcină/viteză

Încercarea de performanță sarcină/viteză pentru o anvelopă se desfășoară în conformitate cu metoda stabilită în apendicele 6 din anexa II.

3.2.1.1.   Când cererea de omologare se face pentru anvelope identificate prin litera de cod „V” în cadrul dimensiunii indicate și destinate vitezelor de peste 240 km/h sau pentru anvelope identificate prin litera de cod „Z” în cadrul dimensiunii indicate și destinate vitezelor de peste 270 km/h (a se vedea punctul 1.2.15 din anexa I), încercarea de performanță sarcină/viteză menționată mai sus se execută pe o anvelopă în condițiile de încărcare și viteză marcate pe anvelopă în interiorul parantezelor (a se vedea punctul 2.1.13). O altă încercare de performanță sarcină/viteză se efectuează pe o a doua anvelopă de același tip, în condițiile de încărcare și de viteză, specificate ca maxime de către fabricant, dacă acestea există.

3.2.2.   După efectuarea cu succes a testului de performanță sarcină/viteză, o anvelopă nu trebuie să prezinte nici o dezlipire a benzii de rulare, pliului sau cordului, ori vreo smulgere a unor bucăți din banda de rulare ori ruptură a cordului.

3.2.3.   Diametrul exterior al unei anvelope, măsurat cel puțin la șase ore după testul de performanță sarcină/viteză, nu trebuie să difere cu mai mult de ± 3,5 % față de cel măsurat înaintea testului.

3.2.4.   Lățimea totală a anvelopei, măsurată la sfârșitul testului de performanță sarcină/viteză, nu trebuie să depășească valoarea stabilită la punctul 3.1.4.2.

3.3.   Expansiunea dinamică a anvelopelor

Anvelopele menționate la punctul 1.1. în apendicele 8 din anexa II care au trecut testul de performanță sarcină/viteză cerut la punctul 3.2.1. sunt supuse unei încercări de expansiune dinamică, încercare efectuată conform metodei practice stabilite în apendicele menționat.

3.4.   Când un fabricant produce o gamă de anvelope nu este necesar să efectueze teste de performanță sarcină/viteză și de expansiune dinamică asupra fiecărui tip de anvelopă din gamă. Opțiunea de alegere a cazului celui mai puțin favorabil este lăsată la latitudinea autorităților responsabile cu omologarea de tip pentru componente.

3.5.   Se consideră că modificarea profilului benzii de rulare a unei anvelope nu necesită repetarea încercărilor specificate în secțiunile 3.2 și 3.3 din prezenta anexă.

3.6.   Extinderi ale omologării pentru anvelopele care pot rula la viteze de peste 240 km/h și identificate prin litera de cod „V” în cadrul dimensiunii identificate (sau 270 km/h pentru anvelopele identificate prin litera de cod „Z” în cadrul dimensiunii), în vederea certificării pentru viteze și/sau încărcări maxime diferite, sunt permise cu condiția ca serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor să întocmească un nou raport de încercare referitor la noua viteză maximă și noua sarcină nominală maximă. Aceste noi capacități de sarcină/viteză trebuie specificate în apendicele 2 al anexei I.

Apendicele 1

Image

Apendicele 2

Dispunerea marcajelor de pe anvelopă

Exemplu de marcaje care trebuie să existe pe tipurile de anvelope omologate

Image

b

100/80 B 18

53 S

TUBELESS M + S

013

Aceste marcaje definesc o anvelopă:

cu o lățime nominală a secțiunii de 100;

cu un raport nominal de aspect de 80;

cu o structură radial-diagonală (B);

cu un diametru al jenții de 457 mm, al cărui cod este 18;

cu o capacitate de încărcare de 206 kg, corespunzătoare indicelui de încărcare 53 (a se vedea lista din apendicele 3);

clasificată în categoria de viteză S (viteza maximă 180 km/h);

care poate fi montată fără cameră de aer (tubeless);

pentru zăpadă (M + S);

fabricată în cursul săptămânii 1 (01) a anului 1993 (3).

Poziția și ordinea marcajelor care constituie desemnarea anvelopei sunt următoarele:

(a)

dimensiunea indicată a anvelopei, care include lățimea nominală a secțiunii, raportul nominal de aspect, simbolul structurii (când este cazul) și diametrul nominal al jenții, se grupează așa cum se indică în exemplul de mai sus: 100/80 B 18;

(b)

indicele capacității de încărcare și simbolul categoriei de viteză sunt plasate lângă dimensiunea indicată a anvelopei. Pot fi înainte sau după aceasta sau pot fi amplasate deasupra sau dedesubtul ei;

(c)

descrierile „TUBELESS” și „REINFORCED” SAU „REINF” și „M + S” sau „M.S.” sau „M & S” și „MST” și/sau „MOPED”, „CICLOMOTORE” sau „CYCLOMOTEUR” pot fi la o anumită distanță de descrierea dimensiunilor;

(d)

în cazul anvelopelor care pot rula la viteze de peste 240 km/h, literele de cod „V” sau „Z”, după caz, trebuie plasate în fața marcajului structurii (de exemplu 140/60ZR18). Indicele capacității de încărcare de referință și simbolul categoriei de viteză trebuie marcate în paranteze, după cum e cazul (a se vedea punctul 2.1.13 din anexa II).

Apendicele 3

Lista indicilor capacității de încărcare și masa maximă admisibilă corespunzătoare

A= indicele capacității de încărcare

B= masa maximă corespunzătoare (kg)

A

B

0

45

1

46,2

2

47,5

3

48,7

4

50

5

51,5

6

53

7

54,5

8

56

9

58

10

60

11

61,5

12

63

13

65

14

67

15

69

16

71

17

73

18

75

19

77,5

20

80

21

82,5

22

85

23

87,5

24

90

25

92,5

26

95

27

97,5

28

100

29

103

30

106

31

109

32

112

33

115

34

118

35

121

36

125

37

128

38

132

39

136

40

140

41

145

42

150

43

155

44

160

45

165

46

170

47

175

48

180

49

185

50

190

51

195

52

200

53

206

54

212

55

218

56

224

57

230

58

236

59

243

60

250

61

257

62

265

63

272

64

280

65

290

66

300

67

307

68

315

69

325

70

335

71

345

72

355

73

365

74

375

75

387

76

400

77

412

78

425

79

437

80

450

81

462

82

475

83

487

84

500

85

515

86

530

87

545

88

560

89

580

90

600

91

615

92

630

93

650

94

670

95

690

96

710

97

730

98

750

99

775

100

800

101

825

102

850

103

875

104

900

105

925

106

950

107

975

108

1 000

109

1 030

110

1 060

111

1 090

112

1 120

113

1 150

114

1 180

115

1 215

116

1 250

117

1 285

118

1 320

119

1 360

120

1 400

Apendicele 4

Marcarea și dimensiunile anumitor tipuri de anvelope

(A se vedea anexa II, punctele 3.1.1.2, 3.1.2.2, 3.1.4.2 și 3.1.5.1)

TABEL 1A

Anvelope pentru motorete

Descrierea și diametrul jenții până la codul 12

Dimensiunea anvelopei

Lățimea jenții teoretice (codul)

(A1)

Diametrul total (mm)

Lățimea

nominală a secțiunii (S1)

(mm)

Lățimea totală maximă

(mm)

Dmin

D

Dmax

2-12

1.35

413

417

426

55

59

2¼-12

1.50

425

431

441

62

67

2½-8

1.75

339

345

356

70

76

2½-9

1.75

365

371

382

70

76

2¾-9

1.75

375

381

393

73

79

3-10

2.10

412

418

431

84

91

3-12

2.10

463

469

482

84

91


TABEL 1B

Anvelope pentru motociclete

Descrierea și diametrul jenții până la codul 12

Dimensiunea anvelopei

Lățimea jenții teoretice (codul)

(A1)

Diametrul total (mm)

Lățimea nominală a secțiunii

(S1)

(mm)

Lățimea totală maximă

(mm)

Dmin

D

Dmax

2.50— 8

1.50

328

338

352

65

70

2.50— 9

354

364

378

2.50—10

379

389

403

2.50—12

430

440

451

2.75— 8

1.75

338

348

363

71

77

2.75— 9

364

374

383

2.75—10

389

399

408

2.75—12

440

450

462

3.00— 4

2.10

241

251

264

80

86

3.00— 5

266

276

291

3.00— 6

291

301

314

3.00— 7

317

327

342

3.00— 8

352

362

378

3.00— 9

378

388

401

3.00—10

403

413

422

3.00—12

454

464

473

3.25— 8

2.50

362

372

386

88

95

3.25— 9

388

398

412

3.25—10

414

424

441

3.25—12

465

475

492

3.50— 4

2.50

264

274

291

92

99

3.50— 5

289

299

316

3.50— 6

314

324

341

3.50— 7

340

350

367

3.50— 8

376

386

397

3.50— 9

402

412

430

3.50—10

427

437

448

3.50—12

478

488

506

4.00— 5

2.50

314

326

346

105

113

4.00— 6

339

351

368

4.00— 7

365

377

394

4.00— 8

401

415

427

4.00—10

452

466

478

4.00—12

505

517

538

4.50— 6

3.00

364

376

398

120

130

4.50— 7

390

402

424

4.50— 8

430

442

464

4.50— 9

456

468

490

4.50—10

481

493

515

4.50—12

532

544

568

5.00— 8

3.50

453

465

481

134

145

5.00—10

504

516

532

5.00—12

555

567

583

6.00— 6

4.00

424

436

464

154

166

6.00— 7

450

462

490

6.00— 8

494

506

534

6.00— 9

520

532

562


TABEL 2

Anvelope pentru motociclete și motorete

Profil normal

Dimensiunea anvelopei

Lățimea jenții teoretice (codul)

(A1)

Diametrul total (mm)

Lățimea nominală a secțiunii

(S1)

(mm)

Lățimea totală maximă (mm)

Dmin

D

Dmax  (5)

Dmax  (6)

 (5)

 (6)

1¾—19

1.20

582

589

597

605

50

54

58

2 —14

1.35

461

468

477

484

55

58

63

2 —15

486

493

501

509

2 —16

511

518

526

534

2 —17

537

544

552

560

2 —18

562

569

577

585

2 —19

588

595

603

611

2 —20

613

620

628

636

2 —21

638

645

653

661

2 —22

663

670

680

686

2¼—14

1.50

474

482

492

500

62

66

71

2¼—15

499

507

517

525

2¼—16

524

532

540

550

2¼—17

550

558

566

576

2¼—18

575

583

591

601

2¼—19

601

609

617

627

2¼—20

626

634

642

652

2¼—21

651

659

667

677

2¼—22

677

685

695

703

2½—14

1.60

489

498

508

520

68

72

78

2½—15

514

523

533

545

2½—16

539

548

558

570

2½—17

565

574

584

596

2½—18

590

599

609

621

2½—19

616

625

635

647

2½—20

641

650

660

672

2½—21

666

675

685

697

2½—22

692

701

711

723

2¾—14

1.85

499

508

518

530

75

80

86

2¾—15

524

533

545

555

2¾—16

549

558

568

580

2¾—17

575

584

594

606

2¾—18

600

609

621

631

2¾—19

626

635

645

657

2¾—20

651

660

670

682

2¾—21

676

685

695

707

2¾—22

702

711

721

733

3 —16

1.85

560

570

582

594

81

86

93

3 —17

586

596

608

620

3 —18

611

621

633

645

3 —19

637

647

659

671

3¼—16

2.15

575

586

598

614

89

94

102

3¼—17

601

612

624

640

3¼—18

626

637

651

665

3¼—19

652

663

675

691


TABEL 3

Anvelope pentru motociclete

Profil normal

Dimensiunea anvelopei

Lățimea jenții teoretice (codul)

(A1)

Diametrul total (mm)

Lățimea nominală a secțiunii

(S1)

(mm)

Lățimea totală maximă (mm)

Dmin

D

Dmax  (7)

Dmax  (8)

 (9)

 (10)

 (11)

2.00—14

1.20

460

466

478

 

52

57

60

65

2.00—15

485

491

503

 

2.00—16

510

516

528

 

2.00—17

536

542

554

 

2.00—18

561

567

579

 

2.00—19

587

593

605

 

2.25—14

1.60

474

480

492

496

61

67

70

75

2.25—15

499

505

517

521

2.25—16

524

530

542

546

2.25—17

550

556

568

572

2.25—18

575

581

593

597

2.25—19

601

607

619

623

2.50—14

1.60

486

492

506

508

65

72

75

79

2.50—15

511

517

531

533

2.50—16

536

542

556

558

2.50—17

562

568

582

584

2.50—18

587

593

607

609

2.50—19

613

619

633

635

2.50—21

663

669

683

685

2.75—14

1.85

505

512

524

530

75

83

86

91

2.75—15

530

537

549

555

2.75—16

555

562

574

580

2.75—17

581

588

600

606

2.75—18

606

613

625

631

2.75—19

632

639

651

657

2.75—21

682

689

701

707

3.00—14

1.85

519

526

540

546

80

88

92

97

3.00—15

546

551

565

571

3.00—16

569

576

590

596

3.00—17

595

602

616

622

3.00—18

618

627

641

647

3.00—19

644

653

667

673

3.00—21

694

703

717

723

3.00—23

747

754

768

774

3.25—14

2.15

531

538

552

560

89

98

102

108

3.25—15

556

563

577

585

3.25—16

581

588

602

610

3.25—17

607

614

628

636

3.25—18

630

639

653

661

3.25—19

656

665

679

687

3.25—21

708

715

729

737

3.50—14

2.15

539

548

564

572

93

102

107

113

3.50—15

564

573

589

597

3.50—16

591

598

614

622

3.50—17

617

624

640

648

3.50—18

640

649

665

673

3.50—19

666

675

691

699

3.50—21

716

725

741

749

3.75—16

2.15

601

610

626

634

99

109

114

121

3.75—17

627

636

652

660

3.75—18

652

661

677

685

3.75—19

678

687

703

711

4.00—16

2.50

611

620

638

646

108

119

124

130

4.00—17

637

646

664

672

4.00—18

662

671

689

697

4.00—19

688

697

715

723

4.25—16

2.50

623

632

650

660

112

123

129

137

4.25—17

649

658

676

686

4.25—18

674

683

701

711

4.25—19

700

709

727

737

4.50—16

2.75

631

640

658

665

123

135

141

142

4.50—17

657

666

684

694

4.50—18

684

691

709

719

4.50—19

707

717

734

745

5.00—16

3.00

657

666

686

698

129

142

148

157

5.00—17

683

692

710

724

5.00—18

708

717

735

749

5.00—19

734

743

761

775


TABEL 4

Anvelope pentru motociclete

Profil scăzut

Dimensiunea anvelopei

Lățimea jenții teoretice

(codul)

(A1)

Diametrul total (mm)

Lățimea nominală a secțiunii

(S1)

(mm)

Lățimea totală maximă (mm)

Dmin

D

Dmax  (12)

Dmax  (13)

 (14)

 (15)

 (16)

3.60—18

2.15

605

615

628

633

93

102

108

113

3.60—19

631

641

653

658

4.10—18

2.50

629

641

654

663

108

119

124

130

4.10—19

655

667

679

688

5.10—16

3.00

615

625

643

651

129

142

150

157

5.10—17

641

651

670

677

5.10—18

666

676

694

702

4.25/85—18

2.50

649

659

673

683

112

123

129

137

4.60—16

2.75

594

604

619

628

117

129

136

142

4.60—17

619

630

642

654

4.60—18

644

654

670

678


TABEL 5

Anvelope pentru derivate ale motocicletelor

Dimensiunea anvelopei

Lățimea jenții teoretice

(codul)

(A1)

Diametrul total (mm)

Lățimea nominală a secțiunii (S1)

(mm)

Lățimea totală maximă (mm)

Dmin

D

Dmax

3.00— 8C

2.10

359

369

379

80

86

3.00—10C

410

420

430

3.00—12C

459

471

479

3.50— 8C

2.50

376

386

401

92

99

3.50—10C

427

437

452

3.50—12C

478

488

513

4.00— 8C

3.00

405

415

427

108

117

4.00—10C

456

466

478

4.00—12C

507

517

529

4.50— 8C

3.50

429

439

453

125

135

4.50—10C

480

490

504

4.50—12C

531

541

555

5.00— 8C

3.50

455

465

481

134

145

5.00—10C

506

516

532

5.00—12C

555

567

581


TABEL 6

Anvelope de presiune scăzută pentru motociclete

Dimensiunea anvelopei

Lățimea jenții teoretice

(codul)

(A1)

Diametrul total (mm)

Lățimea nominală a secțiunii (S1)

(mm)

Lățimea totală maximă (mm)

Dmin

D

Dmax

5.4— 6

4.00

373

379

395

135

146

5.4—10

474

481

497

5.4—12

525

532

547

5.4—14

576

582

598

5.4—16

626

633

649

6.7—10

5.00

532

541

561

170

184

6.7—12

583

592

612

6.7—14

633

642

662


TABEL 7

Anvelope pentru motociclete

Descrierea și dimensiunile anvelopelor americane

Dimensiunea anvelopei

Lățimea jenții teoretice

(codul)

(A1)

Diametrul total (mm)

Lățimea nominală a secțiunii (S1)

(mm)

Lățimea totală maximă (mm)

Dmin

D

Dmax

MH90—21

1.85

682

686

700

80

89

MJ90 —18

2.15

620

625

640

89

99

MJ90 —19

2.15

645

650

665

ML90 —18

2.15

629

634

650

93

103

ML90 —19

2.15

654

659

675

MM90—19

2.15

663

669

685

95

106

MN90—18

2.15

656

662

681

104

116

MP90 —18

2.15

667

673

692

108

120

MR90 —18

2.15

680

687

708

114

127

MS90 —17

2.50

660

667

688

121

134

MT90 —16

3.00

642

650

672

130

144

MT90 —17

3.00

668

675

697

MU90 —15M/C

3.50

634

642

665

142

158

MU90 —16

3.50

659

667

690

MV90 —15M/C

3.50

643

651

675

150

172

MP85 —18

2.15

654

660

679

108

120

MR85 —16

2.15

617

623

643

114

127

MS85 —18

2.50

675

682

702

121

134

MT85 —18

3.00

681

688

709

130

144

MV85 —15M/C

3.50

627

635

658

150

172

Apendicele 5

Metoda de măsurare a dimensiunilor anvelopei

1.   Anvelopa se montează pe janta de măsurare și se umflă la presiunea (17) specificată de fabricantul ei.

2.   Anvelopa montată pe jantă se lasă la temperatura mediului ambiant din laborator cel puțin 24 de ore.

3.   Presiunea se reglează la valoarea specificată la punctul 1.

4.   Lățimea totală se măsoară cu ajutorul unui șubler etalon în șase puncte egal distanțate, ținându-se cont de grosimea nervurilor sau a benzilor.

Valoarea cea mai mare obținută astfel se reține ca fiind lățimea totală.

5.   Diametrul exterior se determină astfel: se măsoară circumferința maximă, iar cifra astfel obținută se împarte la π (3,1416).

Apendicele 6

Procedura privind testul de performanță sarcină/viteză

1.   PREGĂTIREA ANVELOPEI

1.1.   Pe janta de încercare indicată de fabricant se montează o anvelopă nouă.

1.2.   Se umflă până la presiunea corespunzătoare din tabelul de mai jos:

PRESIUNEA DE GONFLARE ÎN TIMPUL TESTULUI

Tipul de anvelopă

Categoria de viteză

Presiunea

bar

kPa

MOTORETE

 

 

 

standard

B

2,25

225

ranforsate

B

3,00

300

MOTOCICLETE

standard

F, G, J, K

2,50

250

L, M, N, P

2,50

250

Q, R, S

3,00

300

T, U, H, V (18)

3,50

350

ranforsate

F, G, J, K, L, M, N, P

3,30

330

Q, R, S, T, U, H

3,90

390

DERIVATE ALE MOTOCICLETEI

4PR

F, G, J, K, L, M

3,70

370

6PR

4,50

450

8PR

5,20

520

Alte tipuri de anvelope sunt gonflate la presiunea indicată de fabricantul lor.

1.3.   Fabricantul anvelopei poate solicita, motivat, utilizarea unei presiuni de gonflare diferită față de cele enumerate în secțiunea 1.2. În acest caz, anvelopa este gonflată la presiunea respectivă (a se vedea punctul 1.12.13 din anexa I).

1.4.   Ansamblul roată/anvelopă se ține la temperatura camerei de încercare timp de cel puțin trei ore.

1.5.   Presiunea anvelopei este adusă la nivelul celei specificate la punctele 1.2 sau 1.3.

2.   ETAPELE OPERAȚIUNILOR DE ÎNCERCARE:

2.1.   Ansamblul roată/anvelopă se așază pe o osie de încercare și se presează pe suprafața unui volant plan cu un diametru de 1,7 m ± 1 % sau 2,0 m ± 1 %.

Pe osia de încercare se așează o greutate egală cu 65 % din:

2.2.1.   sarcina nominală corespunzătoare indicelui capacității de încărcare pentru anvelopele cu simbolul de viteză până la „H”, inclusiv;

2.2.2.   sarcina nominală asociată unei viteze maxime de 240 km/h pentru anvelopele cu simbolul de viteză „V” (a se vedea punctul 1.31.3 din prezenta anexă);

2.2.3.   sarcina nominală asociată unei viteze maxime de 270 km/h pentru anvelopele cu simbolul de viteză „W” (a se vedea punctul 1.31.3 din prezenta anexă);

2.2.4.   sarcina nominală asociată unei viteze maxime indicate de fabricantul anvelopei pentru anvelope care pot rula la viteze de peste 240 km/h (sau 270 km/h, după caz) (a se vedea punctul 3.2.1.1);

2.2.5.   în cazul anvelopelor pentru motorete (simbolul categoriei de viteză „B”), sarcina de încercare este de 65 % pe un tambur de încercare cu diametrul 1,7 m și 67 % pe un tambur de încercare cu diametrul 2,0 m.

2.3.   Pe toată durata încercării nu se modifică presiunea anvelopei și sarcina de încercare se păstrează constantă.

2.4.   În timpul încercării, temperatura din camera de încercare se menține între 20 °C și 30 °C sau la o temperatură mai ridicată, dacă acest lucru este acceptat de fabricant.

Încercarea se derulează neîntrerupt, conform criteriilor următoare:

2.5.1.   timpul de tranziție de la viteza 0 la viteza inițială de încercare: 20 minute;

viteza inițială de încercare: egală cu viteza maximă pentru tipul de anvelopă, redusă cu 30 km/h dacă încercarea este efectuată pe un tambur cu diametrul de 2 m sau cu 40 km/h dacă încercarea este efectuată pe un tambur cu diametrul de 1,7 m;

2.5.2.1.   Viteza maximă pentru a doua încercare în cazul anvelopelor care pot rula la viteze de peste 240 km/h identificate prin litera de cod „V” în cadrul dimensiunii (sau 270 km/h pentru anvelopele identificate cu litera de cod „Z” în cadrul desemnării dimensiunii) este viteza maximă specificată de fabricantul anvelopei (a se vedea punctul 1.2.15 din anexa I).

2.5.3.   paliere succesive de creștere a vitezei: 10 km/h;

2.5.4.   durata încercării pentru fiecare palier de viteză: 10 minute;

2.5.5.   durata totală a încercării: o oră;

2.5.6.   viteza maximă de încercare: viteza maximă pentru tipul de anvelopă dacă încercarea este efectuată pe un tambur cu diametrul de 2 m și viteza maximă pentru tipul de anvelopă redusă cu 10 km/h dacă încercarea este efectuată pe un tambur cu diametrul de 1,7 m;

2.5.7.   în cazul anvelopelor pentru motorete (simbolul categoriei de viteză „B”) viteza de încercare este 50 km/h, timpul necesar accelerării de la 0 la 50 km/h este 10 minute, păstrându-se o viteză constantă timp de 30 de minute, iar durata totală a încercării este de 40 de minute.

Totuși, dacă se efectuează o a doua încercare pentru a evalua performanțele maxime pentru anvelopele care pot rula la viteze de peste 240 km/h, procedura este următoarea:

2.6.1.   douăzeci de minute pentru a ajunge de la zero la viteza inițială de încercare;

2.6.2.   douăzeci minute la viteza inițială de încercare;

2.6.3.   zece minute pentru atingerea vitezei maxime de încercare;

2.6.4.   cinci minute la viteza maximă de încercare.

3.   METODE DE ÎNCERCARE ECHIVALENTE

Dacă se utilizează altă metodă de încercare decât cea descrisă la punctul 2, se demonstrează echivalența acesteia.

Apendicele 7

Variația capacității de încărcare în funcție de viteză

Viteza

(km/h)

Variația capacității de încărcare suportată (%)

Motorete

codul diametrului jenții ≤ 12

codul diametrului jenții ≥ 13

simbolul vitezei

B

J

K

L

J

K

L

M

N

P și peste

30

+30

+30

+30

+30

+30

+30

+30

+30

+30

+30

50

0

+30

+30

+30

+30

+30

+30

+30

+30

+30

60

 

+23

+23

+23

+23

+23

+23

+23

+23

+23

70

 

+16

+16

+16

+16

+16

+16

+16

+16

+16

80

 

+10

+10

+10

+10

+10

+10

+10

+10

+14

90

 

+5

+5

+7,5

+5

+5

+7,5

+7,5

+7,5

+12

100

 

0

0

+5

0

0

+5

+5

+5

+10

110

 

–7

0

+2,5

 

0

+2,5

+2,5

+2,5

+8

120

 

–15

–6

0

 

 

0

0

0

+6

130

 

–25

–12

–5

 

 

 

0

0

+4

140

 

 

 

 

 

 

 

 

0

0

Apendicele 8

Metoda de determinare a expansiunii dinamice a anvelopelor

1.   DOMENIU DE APLICARE

1.1.   Încercarea se aplică anvelopelor pentru motociclete din tipurile menționate la punctul 3.4.1 din prezentul apendice.

1.2.   Are drept scop determinarea expansiunii maxime a anvelopei ca urmare a efectului forței centrifuge la viteza maximă admisibilă.

2.   DESCRIEREA PROCEDURII DE ÎNCERCARE

2.1.   Osia și janta de încercare se verifică pentru asigurarea unei excentricități radiale mai mici de ± 0,5 mm și o deplasare laterală mai mică de ± 0,5 mm când este măsurată la periferia exterioară a taloanelor roții.

2.2.   Dispozitivul de delimitare a conturului

Orice dispozitiv (aparat foto cu rețea de proiecție, lămpi spot și altele) care permite delimitarea distinctă a conturului secțiunii transversale a anvelopei sau stabilirea unei curbe a anvelopei, perpendicular pe linia de ecuator a anvelopei în punctul de deformare maximă a benzii de rulare.

Acest dispozitiv trebuie să reducă la minim orice deformare și să asigure un raport (K) constant (cunoscut) între conturul trasat și dimensiunile reale ale anvelopei.

Dispozitivul permite determinarea conturului în raport cu osia roții.

3.   EXECUTAREA ÎNCERCĂRII

3.1.   În timpul încercării temperatura din camera de încercare trebuie menținută între 20 °C și 30 °C sau la o temperatură mai ridicată, dacă acest lucru este acceptat de fabricantul anvelopei.

3.2.   Anvelopele care fac obiectul încercării trebuie să fi trecut prin testul de performanță sarcină/viteză, conform apendicelui 6, fără descoperirea nici unui defect.

3.3.   Anvelopa care este încercată se montează pe o jantă al cărei diametru este conform standardului aplicabil.

Presiunea de gonflare a anvelopei (presiunea de gonflare în timpul testului) se ajustează la valorile indicate la punctul 3.4.1.

3.4.1.   Anvelope diagonale sau cu pliuri oblice (pliuri transversale) și anvelope radial-diagonale:

Simbolul categoriei de viteză

Tipul de anvelopă

Presiunea de gonflare în timpul încercării

bar

kPa

P/Q/R/S

standard

2,50

250

T și peste

standard

2,90

290

3.5.   Ansamblul roată/anvelopă se ține la temperatura camerei de încercare cel puțin trei ore.

3.6.   După această perioadă, presiunea de gonflare este adusă la valoarea precizată la punctul 3.4.1.

3.7.   Ansamblul roată/anvelopă se montează pe osia de încercare și se verifică dacă se rotește liber. Anvelopa poate fi rotită de un motor care acționează asupra osiei de încercare sau prin presarea pe un tambur de încercare.

3.8.   Întregul ansamblu este accelerat fără întrerupere pentru a atinge, în cinci minute, capacitatea de turație maximă a anvelopei.

3.9.   Se instalează dispozitivul pentru delimitarea conturului, verificându-se atent dacă se află la unghiul corect față de (direcția de) rotație a benzii de rulare a anvelopei care este supusă încercării.

3.10.   Se verifică dacă viteza periferică a suprafeței benzii de rulare este egală cu capacitatea de turație maximă a anvelopei ± 2 %. Echipamentul se menține la viteză constantă cel puțin cinci minute, după care se conturează secțiunea transversală a anvelopei în zona de deformare maximă sau se face o verificare pentru a se asigura că anvelopa nu depășește curba blindajului.

4.   EVALUAREA REZULTATELOR

Blindajul ansamblului anvelopă/roată este conform exemplului de mai jos.

Referitor la punctele 3.1.4 și 3.1.5 din prezenta anexă, valorile limită pentru conturul blindajului sunt stabilite după cum urmează:

Image

Categoria de viteză a anvelopei

Hdin (mm)

Categoria de utilizare: Normală

Categoria de utilizare: Zăpadă și specială

P/Q/R/S

H × 1,10

H × 1,15

T/U/H

H × 1,13

H × 1,18

peste 210 km/h

H × 1,16

4.1.1.   Dimensiunile principale ale curbei blindajului se ajustează, dacă este cazul, în funcție de raportul constant K (a se vedea punctul 2.2 de mai sus).

4.2.   Deformarea conturului anvelopei la viteza maximă nu trebuie să depășească exteriorul blindajului când se referă la axele anvelopei.

4.3.   Nu se mai efectuează altă încercare pe anvelopă.

5.   METODE DE ÎNCERCARE ECHIVALENTE

Dacă se utilizează altă metodă de încercare decât cea descrisă la punctul 2, se demonstrează echivalența.

ANEXA III

CERINȚE PENTRU VEHICULE CU PRIVIRE LA MONTAREA ANVELOPELOR

1.   GENERALITĂȚI

1.1.   Sub rezerva dispozițiilor din secțiunea 2, pentru orice anvelopă montată pe un vehicul, inclusiv orice anvelopă de rezervă, trebuie să existe omologarea de tip conform dispozițiilor prezentei directive.

1.2.   Montarea anvelopei

1.2.1.   Toate anvelopele montate pe un vehicul trebuie să fie identice în ceea ce privește aspectele reglementate de anexa II punctul 1.1.5.

1.2.2.   Toate anvelopele montate pe osie trebuie să fie de același tip (a se vedea anexa II punctul 1.1).

1.2.3.   Fabricantul vehiculului indică anvelopele potrivite corespunzător cerințelor din prezentul capitol. Anvelopa/anvelopele realizată/e de fabricant cu toleranțele specificate în anexa II punctele 3.1.4, 3.1.5 și 3.3 trebuie să se miște liber în poziția prevăzută. Spațiul în care se rotește roata trebuie să fie suficient de mare pentru a permite mișcarea nerestricționată când este utilizată dimensiunea de anvelopă maximă admisă, avându-se în vedere restricțiile privind suspensia, direcția și protecția roții prevăzute de fabricantul vehiculului.

1.3.   Capacitatea de încărcare

1.3.1.   Sarcina nominală maximă, așa cum este definită la punctul 1.31 din anexa II și ținând cont de cerințele prevăzute în apendicele 7 din anexa II, pentru fiecare anvelopă montată pe vehicul, este cel puțin egală cu:

masa maximă admisibilă pe osie, când aceasta este echipată doar cu o singură anvelopă;

jumătate din masa maximă admisibilă pe osie, când aceasta este echipată cu două anvelope în formație simplă;

de 0,54 ori masa maximă admisibilă pe osie, când aceasta este echipată cu două anvelope în formație dublă (gemene);

de 0,27 ori masa maximă admisibilă pe osie, când aceasta este echipată cu două seturi de anvelope în formație dublă (gemene),

în raport cu masa maximă admisibilă pe osie, declarată de fabricantul vehiculului.

1.4.   Capacitatea de viteză

1.4.1.   Fiecare anvelopă care echipează în mod normal un vehicul trebuie să aibă un simbol al categoriei de viteză (a se vedea anexa II secțiunea 1.28), compatibil cu viteza maximă teoretică a vehiculului (declarată de fabricantul vehiculului, inclusiv toleranțele admise pentru verificările de conformitate din producția de serie) sau combinația sarcină/viteză aplicabilă (a se vedea anexa II secțiunea 1.27).

1.4.2.   Specificația de mai sus nu se aplică: în cazul vehiculelor echipate în mod normal cu anvelope obișnuite și cărora li se livrează ocazional anvelope pentru zăpadă sau multiserviciu.

Totuși, în acest caz simbolul categoriei de viteză al anvelopelor pentru zăpadă sau a celor multiserviciu trebuie să corespundă unei viteze fie mai mari decât viteza teoretică maximă a vehiculului (declarată de fabricantul vehiculului), fie de minim 130 km/h (sau ambele).

Dacă, în pofida acestui fapt, viteza teoretică maximă a vehiculului (declarată de fabricant) este mai mare decât viteza corespunzătoare simbolului categoriei de viteză a anvelopelor pentru zăpadă sau multiserviciu, în interiorul vehiculului se amplasează o etichetă de avertizare care să specifice capacitățile de viteză maximă ale anvelopelor pentru zăpadă sau multiserviciu, într-un loc vizibil pentru conducător.

2.   CAZURI SPECIALE

2.1.   Anvelopele care au fost omologate conform Directivei 92/23/CEE pot fi montate și pe motocicletele cu ataș, tricicluri și cvadricicluri.

2.2.   Anvelopele motocicletelor pot fi montate și pe motorete.

2.3.   Cerințele din anexa II nu se aplică în cazul unui vehicul echipat cu anvelope care nu sunt pentru motociclete, pentru vehicule de pasageri sau pentru vehicule comerciale, din cauza condițiilor speciale de utilizare (de exemplu anvelope pentru agricultură, camioane industriale, vehicule de teren), cu condiția ca autoritatea de omologare să primească asigurarea că anvelopele montate sunt potrivite pentru condițiile de exploatare a vehiculului.

2.4.   Anvelopele montate pe motorete cu performanțe reduse, definite în nota stabilită în anexa I la Directiva 92/61/CEE privind omologarea de tip pentru vehicul cu două sau trei roți pot fi diferite față de cele la care se referă cerințele acestui capitol, datorită unor condiții speciale de utilizare, cu condiția ca autoritatea responsabilă pentru omologarea de tip pentru vehicul să primească asigurarea că anvelopele montate respectă condițiile de utilizare a vehiculului.

Apendicele 1

Image

Apendicele 2

Image

CAPITOLUL 2

DISPOZITIVE DE ILUMINAT ȘI SEMNALIZARE LUMINOASĂ PENTRU AUTOVEHICULE CU DOUĂ ȘI TREI ROȚI

LISTA ANEXELOR

ANEXA I

Specificații generale privind omologarea de tip a componentelor pentru un tip de dispozitiv de iluminat și semnalizare luminoasă pentru autovehicule cu două și trei roți …

Apendicele 1

Culorile luminii emise – Coordonate tricromatice …

Apendicele 2

Exemple de dispunere a mărcilor de omologare …

ANEXA II

Specificații privind omologarea de tip pentru componente pentru lămpile de poziție față (laterale), lămpile spate, lămpile de stop, lămpile indicatoare de direcție, dispozitivul de iluminare a plăcii de înmatriculare spate, lămpile de ceață față, lămpile de ceață spate, lampa de mers înapoi și catadioptrii care sunt montați pe autovehicule cu două și trei roți …

Apendicele 1

Unghiurile minime orizontale (H) și verticale (V) ale distribuției luminoase spațiale …

Apendicele 2

Măsurări fotometrice …

Apendicele 3

Măsurări fotometrice pentru dispozitivul de iluminare a plăcii de înmatriculare spate …

Apendicele 4

Specificație …

Apendicele 5

Certificat de omologare de tip pentru componente …

ANEXA III

Condiții de omologarea de tip a dispozitivelor (faruri) ce utilizează lămpi cu filament incandescent sau cu halogen care emit fază de întâlnire și/sau de drum și sunt montate pe autovehicule cu două sau trei roți …

ANEXA III-A

Faruri pentru motorete …

Apendicele 1

Încercări fotometrice pentru faruri echipate cu lămpi din categoriile S3 și S4

Apendicele 2

Încercări fotometrice pentru faruri echipate cu lămpi cu halogen din categoria HS2

Apendicele 3

Specificație privind un tip de far destinat motoretelor …

Apendicele 4

Certificat de omologare de tip pentru un tip de far destinat motoretelor …

ANEXA III-B

Faruri pentru motociclete și tricicluri care emit fază de întâlnire simetrică și fază de drum cu ajutorul unor lămpi cu filament …

Apendicele 1

Încercări fotometrice …

Apendicele 2

Încercări privind stabilitatea performanțelor fotometrice ale farurilor în exploatare …

Apendicele 3

Specificații pentru lămpile cu dispersoare din material plastic și încercarea dispersoarelor sau eșantioanelor de material și a farurilor complete …

Apendicele 4

Specificație privind un tip de far echipat cu lămpi cu filament care emite o fază de întâlnire simetrică și o fază de drum, utilizat la motociclete și tricicluri …

Apendicele 5

Certificat de omologare de tip pentru un tip de far echipat cu lămpi cu filament care emite o fază de întâlnire simetrică și o fază de drum, utilizat la motociclete și tricicluri …

ANEXA III-C

Faruri pentru motociclete și tricicluri care emit o fază de întâlnire asimetrică și o fază de drum și sunt echipate cu lămpi filament cu halogen (lămpi HS1) sau cu lămpi cu filament din categoria R2 …

Apendicele 1

Ecranul de măsurare …

Apendicele 2

Încercări privind stabilitatea performanțelor fotometrice ale farurilor în exploatare

Apendicele 3

Specificații privind lămpile cu dispersoare din material plastic și încercări ale dispersoarelor sau ale eșantioanelor de material și ale farurilor complete …

Apendicele 4

Specificație privind un tip de far prevăzut cu lămpi cu filament cu halogen (lămpi HS1) sau lămpi cu filament din categoria R2, care emite o fază de întâlnire asimetrică și o fază de drum, utilizat pe motociclete și tricicluri …

Apendicele 5

Certificat de omologare pentru un tip de far prevăzut cu lămpi cu filament cu halogen (lămpi HS1) sau lămpi cu filament din categoria R2, care emite o fază de întâlnire asimetrică și o fază de drum, utilizat pe motociclete și tricicluri …

ANEXA III-D

Faruri pentru motociclete și tricicluri care emit fază de întâlnire asimetrică, fază de drum și sunt echipate cu lămpi cu filament cu halogen, altele decât lămpile HS1

Apendicele 1

Ecran de măsură …

Apendicele 2

Încercări privind stabilitatea parametrilor fotometrici ai farurilor în exploatare

Apendicele 3

Specificații pentru lămpile cu dispersoare din material plastic și încercări ale dispersoarelor sau eșantioanelor de material și ale lămpilor complete …

Apendicele 4

Specificație privind un tip de far echipat cu lămpi cu halogen, care emite o fază de drum asimetrică și este destinat echipării motocicletelor și triciclurilor …

Apendicele 5

Certificat de omologare de tip pentru un tip de far echipat cu lămpi cu halogen care emite o fază de întâlnire asimetrică și o fază de drum, utilizat pe motociclete și tricicluri …

ANEXA IV

Lămpi cu incandescență destinate a fi utilizate la lămpi cu omologare de tip pentru componente pentru motorete, motociclete și tricicluri …

Apendicele 1-22

(A se vedea anexa IV) …

Apendicele 23

Exemple de dispunere a mărcii de omologare …

Apendicele 24

Centrul luminos și formele filamentelor de lampă …

ANEXA I

CONDIȚII GENERALE APLICABILE LA OMOLOGAREA UNUI TIP DE DISPOZITIV DE ILUMINAT ȘI SEMNALIZARE LUMINOASĂ PENTRU AUTOVEHICULE CU DOUĂ SAU TREI ROȚI

În cadrul prezentului capitol:

„tip de dispozitiv”

înseamnă dispozitivele care nu diferă între ele, în privința unor proprietăți esențiale cum ar fi:

1.1.   marca sau denumirea comercială;

1.2.   caracteristicile sistemului optic;

1.3.   adăugarea sau eliminarea unor componente care ar putea să altereze performanțele optice din cauza reflexiei, refracției sau absorbției și/sau a deformării în funcționare;

1.4.   destinația utilizării lor fie pe partea stângă a drumului, fie pe partea dreaptă, fie pe ambele părți;

1.5.   materialele componente ale dispersoarelor și acoperirilor, dacă există.

2.   CEREREA PENTRU OMOLOGAREA UNUI TIP DE DISPOZITIV

Cererea pentru omologarea unui tip de dispozitiv trimisă în conformitate cu articolul 3 din Directiva 92/61/CEE a Consiliului din 30 iunie 1992 privind omologarea de tip a autovehiculelor cu două sau trei roți trebuie să ofere suplimentar următoarele detalii:

2.1.1   funcția (funcțiile) pentru care este destinat dispozitivul;

2.1.2.   în cazul farurilor, dacă sunt destinate rulării pe ambele părți ale drumului sau doar pe partea stângă sau pe partea dreaptă;

2.1.3.   în cazul unei lămpi indicatoare de direcție: categoria acesteia.

Pentru fiecare tip de dispozitiv pentru care este necesară omologarea de tip pentru componente, cererea trebuie să fie însoțită de:

2.2.1   desene, în trei exemplare, suficient de detaliate pentru a permite identificarea tipului și evidențierea condițiilor geometrice de montaj pe vehicul, împreună cu direcția de observare care trebuie luată în considerare ca axă de referință în timpul încercărilor (unghi orizontal H = 0, unghi vertical V = 0) și punctul care trebuie considerat centrul de referință în cursul acestor încercări; în cazul farurilor desenele trebuie să prezinte o secțiune verticală (axială) și o vedere din față cu detalii privind striațiile dispersoarelor, dacă este cazul; desenele trebuie să prezinte, de asemenea, poziția desemnată pentru marca obligatorie a omologării de tip pentru componente și, dacă este cazul, simbolurile adiționale pentru dreptunghiul acestei mărci;

2.2.2.   o scurtă descriere tehnică care dă detalii, în particular despre categoria sau categoriile lămpilor cu filament, cu excepția lămpilor care au surse de lumină ce nu pot fi înlocuite.

2.3.   Solicitanții trebuie să prezinte, de asemenea, două mostre ale dispozitivelor pentru care se solicită omologarea de tip.

Pentru încercarea materialelor plastice din care sunt realizate dispersoarele farurilor (19) și lămpilor de ceață față, trebuie furnizate următoarele:

13 dispersoare:

2.4.1.1.   șase dispersoare pot fi înlocuite cu șase mostre de material cu dimensiunea de cel puțin 60 mm × 80 mm, având o suprafață exterioară plană sau convexă și o zonă în esență plană (raza curburii nu este mai mică de 300 mm), în mijloc măsurând cel puțin 15 mm × 15 mm;

2.4.1.2.   fiecare dintre aceste dispersoare sau eșantioane de material trebuie realizate prin metodele utilizate în producția de serie;

2.4.2   un reflector în care să se monteze dispersorul, în conformitate cu instrucțiunile fabricantului.

2.5.   Dacă materialele utilizate la realizarea dispersoarelor și straturilor de protecție, dacă există, au fost deja încercate, ele trebuie însoțite de un raport de încercare asupra caracteristicilor acestor materiale și straturi de protecție.

2.6.   Autoritatea competentă trebuie să verifice existența unor măsuri satisfăcătoare pentru asigurarea unui controlul eficient al conformității producției înainte de acordarea omologării de tip.

3.   SPECIFICAȚII SUPLIMENTARE REFERITOR LA MARCARE ȘI MARCAJELE DE PE DISPOZITIVE

Dispozitivele trebuie să aibă inscripționate următoarele elemente, într-un mod lizibil și de neșters:

3.1.1.   fabricantul sau denumirea comercială;

3.1.2.   un element de identificare a categoriei sau categoriilor de lampă (lămpi) cu filament; acest lucru nu este necesar în cazul lămpilor cu surse de lumină neamovibilă;

3.1.3.   în cazul lămpilor cu sursă de lumină neamovibilă trebuie marcate tensiunea și puterea nominală;

3.1.4.   marca de omologare de tip pentru componente, în conformitate cu prevederile articolului 8 din Directiva 92/61/CEE. În cazul farurilor, marca se plasează pe dispersoare sau pe corpul principal al lămpii (oglinda este considerată corp principal). Dacă dispersoarele nu pot fi separate de corpul principal este suficientă o poziționare pe dispersoare. Poziția respectivă se evidențiază pe desenele menționate la punctul 2.2.1. Pentru exemple, a se vedea apendicele 2 din prezenta anexă.

4.   OMOLOGAREA DE TIP PENTRU UN DISPOZITIV

4.1.   Când cel puțin două dispozitive constituie părți ale aceluiași dispozitiv, omologarea de tip pentru componente se acordă numai dacă fiecare dintre aceste dispozitive corespunde specificațiilor prezentului capitol.

5.   SPECIFICAȚII MINIME DE CONFORMITATE A PROCEDURILOR PRIVIND CONTROLUL PRODUCȚIEI

5.1.   Generalități

5.1.1.   Cerințele de conformitate sunt considerate îndeplinite din punct de vedere mecanic și geometric dacă diferențele nu depășesc abaterile inevitabile de fabricație de la cerințele din prezenta directivă.

5.1.2.   În ceea ce privește performanțele fotometrice, conformitatea dispozitivelor produse în serie nu trebuie contestată dacă, la încercarea performanțelor oricărui dispozitiv ales la întâmplare și în cazul lămpilor de semnalizare, farurilor sau lămpilor de ceață față echipate cu lămpi standard cu filament, nici o valoare măsurată nu se abate cu mai mult de 20 % de la valorile minime prescrise în prezenta directivă.

5.1.3.   Dacă rezultatele încercărilor descrise mai sus nu îndeplinesc cerințele, în cazul lămpilor de semnalizare, farurilor sau lămpilor de ceață față, încercarea va fi repetată utilizându-se altă lampă standard cu filament.

5.1.4.   Dispozitivele cu defecte aparente nu se iau în considerare.

5.1.5.   Coordonatele tricromatice trebuie să fie conforme în cazul lămpilor de semnalizare, farurilor sau lămpilor de ceață față când acestea sunt echipate cu lămpi cu filament aduse la temperatura de culoare standard A.

5.2.   Cerințe minime pentru verificarea conformității de către producător

Pentru fiecare tip de dispozitiv deținătorul mărcii omologate trebuie să întreprindă cel puțin următoarele încercări la intervale adecvate. Aceste încercări trebuie întreprinse în conformitate cu prevederile prezentei directive.

Dacă un eșantion dă dovadă de neconformitate cu cerințele încercării întreprinse sunt luate și încercate alte eșantioane. Producătorul trebuie să întreprindă pașii necesari pentru a asigura conformitatea producției vizate.

5.2.1.   Natura încercărilor

Încercările de conformitate cu prezenta directivă trebuie să cuprindă caracteristicile fotometrice și colorimetrice pentru farurile motocicletelor și triciclurilor și verificarea schimbării poziției verticale a marginii fasciculului luminos sub influența căldurii.

5.2.2.   Metodele de încercare utilizate

5.2.2.1.   Încercările trebuie întreprinse în general în conformitate cu prevederile prezentei directive.

5.2.2.2.   În orice încercare de conformitate întreprinsă de producător pot fi utilizate metode echivalente cu acordul autorității competente responsabilă pentru încercările de omologare. Fabricantul este obligat să dovedească echivalența metodelor utilizate cu cele adoptate în prezenta directivă.

5.2.2.3.   Aplicarea punctelor 5.2.2.1 și 5.2.2.2 necesită etalonarea regulată a aparaturii de încercare și corelarea acesteia cu măsurările efectuate de autoritatea competentă.

5.2.2.4.   În toate cazurile, metodele de referință trebuie să fie cele adoptate în prezenta directivă, în special pentru scopul verificării administrative și a culegerii eșantioanelor.

5.2.3.   Tipul de eșantioane

Eșantioanele dispozitivelor sunt selectate la întâmplare din producția unui lot uniform. Un lot uniform înseamnă un set de dispozitive de același tip, definit corespunzător metodelor de producție ale fabricantului.

Evaluarea trebuie să acopere în general producția de serie din fabrici separate. Totuși, un fabricant poate grupa elemente de același tip de la mai multe fabrici, dacă dovedește că acestea lucrează conform aceluiași sistem de calitate și de management al calității.

5.2.4.   Caracteristici fotometrice și colorimetrice măsurate și înregistrate

Eșantionul dispozitivului este supus la măsurări fotometrice conform punctelor prevăzute în anexele corespunzătoare, în afara cazului în care există alte prescripții. Coordonatele tricromatice trebuie să fie conforme cu acestea.

5.2.5.   Criteriile de acceptabilitate

Fabricantul este cel care trebuie să întreprindă un studiu statistic al rezultatelor încercărilor pentru definirea, în înțelegere cu autoritatea competentă, a criteriilor care decid acceptabilitatea produselor sale în scopul îndeplinirii specificațiilor pentru verificarea conformității produselor adoptate în anexa VI la Directiva 92/61/CEE.

Criteriile care decid acceptabilitatea trebuie să fie astfel încât, cu un nivel de încredere de 95 %, probabilitatea minimă de acceptare pentru o verificare rapidă conform secțiunii 6 (prima eșantionare) să fie de 0,95.

6.   CERINȚE MINIME DE EȘANTIONARE PENTRU UN INSPECTOR

6.1.   Generalități

6.1.1.   Cerințele de conformitate sunt considerate îndeplinite din punct de vedere mecanic și geometric dacă diferențele nu depășesc abaterile inevitabile de fabricație de la cerințele prezentei directive.

6.1.2.   În ceea ce privește performanțele fotometrice, conformitatea dispozitivelor produse în serie nu trebuie contestată dacă, la încercarea performanțelor oricărui dispozitiv ales la întâmplare și în cazul lămpilor de semnalizare, farurilor sau lămpilor de ceață față echipate cu lămpi standard cu filament, nici o valoare măsurată nu deviază cu mai mult de 20 % de la valorile minime prescrise în prezenta directivă.

6.1.3.   Coordonatele tricromatice trebuie să îndeplinească cerințele în cazul lămpilor de semnalizare, farurilor sau lămpilor de ceață față când acestea sunt echipate cu lămpi cu filament cu temperatura de culoare standard A.

6.2.   Prima eșantionare

La prima eșantionare sunt selectate la întâmplare patru dispozitive. Primul eșantion de două dispozitive se notează A, iar al doilea eșantion, format din două dispozitive, se notează B.

Cazurile în care conformitatea nu este contestată.

Urmând procedura de eșantionare prezentată în figura 1 din prezenta anexă, conformitatea dispozitivelor produse în serie nu trebuie contestată dacă devierea valorilor măsurate ale dispozitivului este:

6.2.1.1.1.   eșantionul A

A1:

un dispozitiv

0 %

un dispozitiv nu mai mult de

20 %

A2:

ambele dispozitive mai mult de

0 %

dar nu mai mult de

20 %

se trece la eșantionul B

6.2.1.1.2.   eșantionul B

B1:

ambele dispozitive

0 %

Conformitatea este contestată.

Urmând procedura eșantionării prezentată în figura 1 din prezenta anexă, conformitatea dispozitivelor produse în serie trebuie contestată și producătorului i se va cere ca produsele să respecte cerințele (aliniere) dacă devierea valorilor măsurate ale dispozitivelor este:

6.2.2.1.1.   eșantionul A

A3:

un dispozitiv nu mai mult de

20 %

un dispozitiv mai mult de

20 %

dar nu mai mult de

30 %

6.2.2.1.2.   eșantionul B

B2:

în cazul A2

 

un dispozitiv mai mult de

0 %

dar nu mai mult de

20 %

un dispozitiv nu mai mult de

20 %

B3:

în cazul A2

 

un dispozitiv

0 %

un dispozitiv mai mult de

20 %

dar nu mai mult de

30 %

6.2.3.   Retragerea omologării

Conformitatea trebuie contestată și se aplică articolul 10 din Directiva 92/61/CEE dacă, în urma procedurii de eșantionare din figura 1 din prezenta anexă, devierea valorilor măsurate ale dispozitivelor este:

6.2.3.1.   eșantionul A

A4:

un dispozitiv nu mai mult de

20 %

un dispozitiv mai mult de

30 %

A5:

ambele dispozitive mai mult de

20 %

6.2.3.2.   eșantionul B

B4:

în cazul A2

 

un dispozitiv mai mult de

0 %

dar nu mai mult de

20 %

un dispozitiv mai mult de

20 %

B5:

în cazul A2

 

ambele dispozitive mai mult de

20 %

B6:

în cazul A2

 

un dispozitiv

0 %

un dispozitiv mai mult de

30 %

6.3.   Eșantionare repetată

În cazurile A3, B2, B3 este necesară repetarea eșantionării, fiind necesare al treilea eșantion C, format din două dispozitive și al patrulea eșantion D, format din două lămpi de avertizare speciale selectate din stocul fabricat după alinierea producției, în interval de două luni de la notificare.

Conformitatea nu este contestată.

În urma procedurii de eșantionare prezentată în figura 1 din prezenta anexă conformitatea dispozitivelor produse în serie nu trebuie contestată dacă devierea valorilor măsurate ale dispozitivelor este:

6.3.1.1.1.   eșantionul C

C1:

un dispozitiv

0 %

un dispozitiv nu mai mult de

20 %

C2:

ambele dispozitive mai mult de

0 %

dar nu mai mult de

20 %

se trece la eșantionul D

6.3.1.1.2   eșantionul D

D1:

în cazul C2

 

ambele dispozitive

0 %

Conformitatea este contestată.

În urma procedurii de eșantionare prezentată în figura 1 din prezenta anexă, conformitatea dispozitivelor produse în serie trebuie contestată și producătorului i se va cere ca produsele să respecte cerințele (aliniere) dacă devierea valorilor măsurate ale dispozitivelor este:

6.3.2.1.1.   eșantionul D

D2:

în cazul C2

 

un dispozitiv mai mult de

0 %

dar nu mai mult de

20 %

un dispozitiv nu mai mult de

20 %

6.3.3.   Retragerea omologării

Conformitatea trebuie contestată și trebuie aplicat articolul 10 din Directiva 92/61/CEE dacă, în urma procedurii de eșantionare din figura 1 din prezenta anexă, devierea valorilor măsurate ale dispozitivelor este:

6.3.3.1.   eșantionul C

C3:

un dispozitiv nu mai mult de

20 %

un dispozitiv mai mult de

20 %

C4:

ambele dispozitive mai mult de

20 %

6.3.3.2.   eșantionul D

D3:

în cazul C2

 

un dispozitiv mai mult sau egal cu

0 %

un dispozitiv mai mult de

20 %

Figura 1

Image

Apendicele 1

Culorile luminii emise

Coordonate tricromatice

ROȘU:

limita spre galben:

y ≤ 0,335

limita spre purpuriu:

z ≤ 0,008

ALB:

limita spre albastru:

x ≥ 0,310

limita spre galben:

x ≤ 0,500

limita spre verde:

y ≤ 0,150 + 0,640 ×

limita spre verde:

y ≤ 0,440

limita spre purpuriu:

y ≥ 0,050 + 0,750 ×

limita spre roșu:

y ≥ 0,382

GALBEN (ambră):

limita spre galben:

y ≤ 0,429

limita spre roșu:

y ≥ 0,398

limita spre alb:

z ≤ 0,007

Pentru verificarea limitelor de mai sus poate fi folosită o sursă de lumină la o temperatură de culoare de 2 856 K [sursa de lumină A, conform Comisiei internaționale pentru iluminat (CIE)], în combinație cu filtre corespunzătoare.

Pentru catadioptri dispozitivul este iluminat de sursa de lumină standard A, conform CIE, la un unghi de divergență de 1/3° și un unghi de iluminare V = H = 0°, sau, dacă acesta produce o reflexie de suprafață incoloră, un unghi V = ± 5°, H = 0°, coordonatele tricromatice ale fluxului luminos reflectat trebuind să fie cuprinse între limitele de mai sus.

Apendicele 2

Exemple de dispunere a mărcilor de omologare

Figura 1

Image

Un dispozitiv care poartă marca CE de omologare de tip pentru componente arătată mai sus este o lampă indicatoare de direcție de categoria 11 omologată în Țările de Jos (e4) cu numărul 00243. Primele două cifre ale numărului de omologare arată că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerințele din anexa II la prezenta directivă în versiunea ei originală.

Pentru o lampă indicatoare de direcție, săgeata arată că distribuția luminoasă este asimetrică în plan orizontal și că valorile fotometrice cerute sunt îndeplinite până la un unghi de 80° spre dreapta, dispozitivul fiind văzut în direcția opusă luminii emise. Exemplul prezintă o lampă indicatoare de direcție montată pe partea dreaptă a vehiculului.

Marcarea simplificată a lămpilor grupate, combinate sau încorporate reciproc când două sau mai multe lămpi fac parte din același ansamblu

Figura 1a

(Liniile verticale și orizontale prezintă schematic forma dispozitivului de semnalizare luminoasă. Acestea nu fac parte din marca de omologare.)

Image

Notă:

Aceste trei exemple de mărci de omologare (modelele A, B și C) reprezintă trei modalități posibile pentru marcarea unui dispozitiv de iluminat când două sau mai multe lămpi fac parte din același ansamblu de lămpi grupate, combinate sau incorporate reciproc.

Ele arată că dispozitivul a fost omologat în Țările de Jos (e4) cu numărul de omologare 3333 și cuprinde:

un catadioptru Clasa 1, omologat conform Directivei 76/757/CEE în versiunea ei originală;

o lampă roșie de poziție spate (laterală) (R) omologată conform Anexei II din prezenta directivă în versiunea ei originală;

o lampă de ceață spate (F) omologată conform Directivei 77/538/CEE în versiunea ei originală;

o lampă de mers înapoi (AR) omologată conform Directivei 77/539/CEE în versiunea ei originală;

o lampă de stop (S) omologată conform anexei II la prezenta directivă în versiunea ei originală.

Exemple de marcă CE de omologare de tip pentru componente

Figura 1b

Image

Figura 1c

Image

Figura 1d

Image

Catadioptrul având marca CE de omologare de tip pentru componente prezentat mai sus este un catadioptru Clasa 1 omologat în Țările de Jos (4) cu numărul 216 conform Directivei 76/757/CEE; se aplică condițiile pentru catadioptri din secțiunea 9.1. din anexa II la prezenta directivă, pentru a ≥ 4 mm.

Figura 2

Image

Farul, având marca CE de omologare de tip pentru componente de mai sus, a fost omologat în Țările de Jos (e4) conform Anexei III-A din prezenta directivă în versiunea ei originală, cu numărul de omologare 00243. Primele două cifre ale numărului de omologare arată că omologarea a fost acordată în conformitate cu condițiile din prezenta directivă în versiunea ei originală.

Figura 3

Image

Farul având marca CE de omologare de tip pentru componente de mai sus, este un far care corespunde condițiilor din anexa III-B din prezenta directivă în versiunea ei originală și este proiectat numai pentru circulația pe partea dreaptă.

Figura 4

Image

Figura 5

Image

Farul care poartă marca CE de omologare de tip pentru componente arătată mai sus este un far care este în conformitate cu condițiile din anexa III-B la prezenta directivă în versiunea ei originală și este proiectat:

Numai pentru circulația pe partea stângă.

Pentru ambele sisteme de circulație printr-un reglaj adecvat al poziției blocului optic sau a lămpii pe vehicul.

Figura 6

Image

Farul care poartă marca CE de omologare de tip pentru componente arătată mai sus este un far care încorporează un dispersor din material plastic și corespunde condițiilor din anexa III-C la prezenta directivă în versiunea ei originală.

El este proiectat astfel încât filamentul pentru faza de întâlnire poate fi aprins simultan cu cel pentru faza de drum și/sau cu o altă funcție de iluminare incorporată reciproc.

Figura 7

Image

Figura 8

Image

Farul care poartă marca CE de omologare de tip pentru componente arătată mai sus este un far care corespunde condițiilor din anexa III-D la prezenta directivă în versiunea ei originală.

Doar în ceea ce privește faza de întâlnire și este proiectat numai pentru circulația pe partea stângă.

Doar în ceea ce privește faza de drum.


Figura 9

Image

Figura 10

Image

Farul care poartă marca CE de omologare de tip pentru componente arătată mai sus este un far care încorporează geam de material plastic și corespunde condițiilor din anexa III-D la prezenta directivă în versiunea ei originală cu privire numai la faza de întâlnire și este proiectat:

Pentru ambele sisteme de circulație.

Numai pentru circulația pe partea dreaptă.

Marcaj simplificat pentru lămpi grupate, combinate sau incorporate reciproc.

Figura 11

(Liniile verticale și orizontale prezintă schematic forma dispozitivului de semnalizare luminoasă. Acestea nu sunt parte a mărcii CE de omologare de tip pentru componente.)

Image

Notă:

Cele patru exemple prezentate mai sus corespund unui dispozitiv de iluminat având o marcă CE de omologare de tip pentru componente referitoare la:

o lampă de poziție față (lateral) (A) omologată conform Anexei II din prezenta directivă în versiunea ei originală;

un far (HCR) cu faza de întâlnire proiectată pentru circulația pe partea dreaptă și circulația pe partea stângă și cu o fază de drum cu intensitatea maximă cuprinsă între 86 250 și 101 250 candele (așa cum indică numărul 30), omologat conform Anexei III-D din prezenta directivă în versiunea ei originală și incorporând un geam de material plastic;

o lampă de ceață față (B) omologată conform Directivei 76/762/CEE în versiunea ei originală și incorporând un geam de material plastic;

o lampă indicatoare de direcție față de categoria 11 omologată conform anexei II la prezenta directivă în versiunea ei originală.

Figura 12

Image

Figura 13

Image

Farul, având marca CE de omologare de tip pentru componente arătată mai sus, este un far care corespunde condițiilor din Directiva 76/761/CEE:

Numai pentru faza de întâlnire și este proiectat doar pentru circulația pe partea stângă.

Numai pentru faza de drum.


Figura 14

Image

Figura 15

Image

Identificarea unui far ce încorporează un dispersor de material plastic și care corespunde condițiilor din Directiva 76/761/CEE cu privire la apendicele 3 din anexa III-D la prezenta directivă.

Atât pentru faza de drum, cât și pentru faza de întâlnire și proiectat doar pentru circulația pe partea dreaptă.

Numai pentru faza de întâlnire și proiectat doar pentru circulația pe partea stângă.

Filamentul fazei de întâlnire nu trebuie să se aprindă simultan cu filamentul fazei de drum și/sau cu orice alt far cu care este incorporat reciproc.

ANEXA II

SPECIFICAȚII PRIVIND OMOLOGAREA DE TIP PENTRU COMPONENTE PENTRU LĂMPILE DE POZIȚIE FAȚĂ (LATERALE), LĂMPILE SPATE, LĂMPILE DE STOP, LĂMPILE INDICATOARE DE DIRECȚIE, DISPOZITIVUL DE ILUMINARE A PLĂCII DE ÎNMATRICULARE SPATE, LĂMPILE DE CEAȚĂ FAȚĂ, LĂMPILE DE CEAȚĂ SPATE, LĂMPILE DE MERS ÎNAPOI ȘI CATADIOPTRII CARE SUNT MONTAȚI PE AUTOVEHICULE CU DOUĂ SAU CU TREI ROȚI

1.   DEFINIȚII

Se aplică definițiile în materie stabilite în anexa I la Directiva 93/92/CEE a Consiliului din 29 octombrie 1993 privind montarea dispozitivelor de iluminare și de semnalizare luminoasă la autovehiculele cu două sau cu trei roți.

1.1.   „Dispersor” înseamnă elementul cel mai exterior al lămpii (dispozitivului) care transmite lumina spre suprafața de iluminare.

1.2.   „Acoperire” înseamnă orice material sau materiale care se aplică într-unul sau mai multe straturi pe fața exterioară a dispersorului.

„Dispozitive de tipuri diferite” sunt acele dispozitive care diferă în puncte esențiale cum ar fi:

1.3.1.   marca fabricii sau denumirea comercială;

1.3.2.   caracteristicile sistemului optic;

1.3.3.   includerea sau eliminarea unor componente capabile să modifice efectele optice prin reflexie, refracție, absorbție și/sau deformare în timpul funcționării;

1.3.4.   tipul lămpii cu filament;

1.3.5.   materialele din care se realizează dispersoarele și acoperirile, dacă există.

2.   INFORMAȚII SUPLIMENTARE PRIVIND MARCA DE OMOLOGARE DE TIP PENTRU LĂMPILE INDICATOARE DE DIRECȚIE:

2.1.   În cazul general al lămpii indicatoare de direcție trebuie să se aplice lângă dreptunghiul mărcii de omologare de tip pentru componente și în partea opusă numărului de omologare de tip pentru componente, un număr care să indice că aceasta este o lampă indicatoare de direcție față (categoria 11) sau o lampă indicatoare de direcție spate (categoria 12).

2.2.   În cazul unei lămpi indicatoare de direcție care, în conformitate cu punctul 4.7.1 nu oferă pe o parte intensitatea luminoasă minimă necesară până la un unghi H = 80°, se va aplica sub dreptunghiul mărcii de omologare de tip pentru componente o săgeată orizontală cu vârful îndreptat în direcția în care se realizează intensitatea luminoasă minimă până la un unghi de cel puțin H = 80°, conform punctului 4.7.1.

3.   CERINȚE GENERALE

Dispozitivele trebuie să fie proiectate și construite în așa fel încât, în condiții normale de utilizare și indiferent de vibrațiile la care sunt supuse, să funcționeze bine în continuare și să își păstreze caracteristicile impuse prin prezenta anexă.

4.   INTENSITATEA LUMINII EMISE

Pe axa de referință, intensitatea luminii emise de fiecare dintre cele două dispozitive trebuie să fie cel puțin egală cu cele două valori minime și cel mult egală cu valorile maxime indicate în tabelul de mai jos. Valorile maxime indicate nu trebuie să fie depășite în nici o direcție.

 

min. (cd)

max. (cd)

4.1.

Lămpi de poziție spate (laterale)

4

12

4.2.

Lămpi de poziție față (laterale)

4

60

4.3.

Lămpi de stop

40

100

4.4.

Lămpi indicatoare de direcție

 

 

4.4.1

Față (categoria 11)

(a se vedea apendicele 1)

90

700 (20)

4.4.2

Spate (categoria 12)

(a se vedea apendicele 1)

50

200

4.5.   În afara axei de referință, intensitatea luminii emise în interiorul câmpurilor unghiulare indicate în schemele din apendicele 1 trebuie să fie, în orice direcție corespunzătoare punctelor din tabelul distribuției luminoase indicate în apendicele 2, cel puțin egală cu produsul dintre minimele de la punctele 4.1-4.4 și procentele indicate în acel tabel pentru direcția respectivă.

4.6.   Prin derogare de la punctul 4.1, se permite o intensitate luminoasă maximă de 60 cd în cazul lămpilor de poziție spate (laterale) care sunt încorporate reciproc cu lămpile de stop, sub un plan care formează un unghi de 5° în jos față de planul orizontal.

În plus:

4.7.1.   În toate câmpurile definite în apendicele 1, intensitatea luminii emise trebuie să fie de cel puțin 0,05 cd pentru lămpile de poziție (laterale) și de cel puțin 0,3 cd pentru lămpile de stop și pentru lămpile indicatoare de direcție.

4.7.2.   În cazul în care o lampă de poziție (laterală) a fost grupată sau încorporată reciproc cu o lampă de stop, raportul dintre intensitățile luminoase măsurate la cele două lămpi când sunt aprinse simultan și intensitatea lămpii de poziție spate (laterală) când este aprinsă singură trebuie să fie de cel puțin 5:1 în cele 11 puncte de măsurare definite în apendicele 2 și situate în interiorul câmpului delimitat de liniile drepte verticale care trec prin 0° V/± 10° H și de liniile drepte orizontale care trec prin ± 5° V/0° H indicate în tabelul de distribuție luminoasă.

4.7.3.   Trebuie respectate cerințele de la punctul 2.2. din apendicele 2 privind variațiile locale ale intensității.

4.8.   Intensitățile luminoase se măsoară cu lampa aprinsă continuu. În cazul în care lămpile funcționează cu intermitență, trebuie să fie evitată supraîncălzirea dispozitivului.

4.9.   Apendicele 2, conform celor menționate la punctul 4.5, conține detalii privind metodele de măsurare ce trebuie utilizate.

4.10.   Dispozitivul de iluminare a plăcii de înmatriculare spate trebuie să respecte condițiile stabilite în apendicele 3.

4.11.   Performanțele fotometrice ale lămpilor echipate cu mai multe surse de lumină se verifică în conformitate cu prevederile apendicelui 2.

5.   CONDIȚII DE EFECTUARE A ÎNCERCĂRILOR

5.1.   Toate măsurătorile se întreprind cu o lampă incoloră standard, care să se înscrie în categoria prevăzută pentru dispozitivul respectiv și care este reglată astfel încât să emită fluxul luminos de referință cerut pentru lampa respectivă. Totuși, în cazul lămpilor echipate cu surse de lumină neamovibile, măsurările se vor face la 6,75 V și respectiv la 13,5 V.

5.2.   Marginile verticale și cele orizontale ale suprafeței dispozitivului care emite lumină se determină și se dimensionează în funcție de centrul de referință al acestuia.

6.   CULOAREA LUMINII EMISE

Lămpile de stop și lămpile de poziție spate (laterale) trebuie să emită lumină roșie, lămpile de poziție față (laterale) trebuie să emită lumină albă și lămpile indicatoare de direcție lumină galbenă (ambră).

Culoarea luminii emise, măsurată cu o lampă cu filament din categoria indicată de producător, trebuie să se înscrie între limitele coordonatelor tricromatice indicate în apendicele 1 din anexa I când această lampă cu filament funcționează la tensiunea de încercare specificată în anexa IV.

Totuși, în cazul lămpilor prevăzute cu surse de lumină neamovibile, caracteristicile colorimetrice trebuie verificate cu sursele de lumină prezente în lămpi, la o tensiune de 6,75 V, 13,5 V sau 28,0 V.

7.   LĂMPILE DE CEAȚĂ FAȚĂ ȘI SPATE

Se aplică cerințele din Directiva 76/762/CEE pentru lămpile de ceață față și din Directiva 77/538/CEE pentru lămpile de ceață spate.

8.   LĂMPILE DE MERS ÎNAPOI

Se aplică cerințele din Directiva 77/539/CEE privind lămpile de mers înapoi.

9.   CATADIOPTRI

9.1.   Catadioptri pentru pedale

9.1.1.   Forma catadioptrilor trebuie să fie astfel încât să poată fi montați într-un dreptunghi ale cărui laturi sunt într-un raport mai mic sau egal cu 8.

9.1.2.   Catadioptrii pentru pedale trebuie să fie de culoare galbenă și să îndeplinească cerințele din anexa VIII la Directiva 76/757/CEE.

9.1.3.   Suprafața reflectorizantă funcțională a fiecăruia dintre cei patru catadioptri de pedale nu trebuie să fie mai mică de 8 cm2.

9.2.   Alte tipuri de catadioptri

Se aplică cerințele stabilite în Directiva 76/757/CEE privind catadioptrii.

Apendicele 1

Unghiurile minime orizontale (H) și verticale (V) ale distribuției luminoase spațiale

Image

Apendicele 2

Măsurări fotometrice

1.   METODE DE MĂSURARE

1.1.   Se va evita apariția reflexiilor cu interferență în timpul măsurărilor fotometrice, folosindu-se o mascare corespunzătoare.

Dacă rezultatele măsurărilor vor fi contestate, atunci acestea vor fi făcute astfel ca:

1.2.1.   distanța de măsurare se ia astfel încât să se aplice legea inversului pătratului distanței;

1.2.2.   aparatul de măsură se ia astfel încât deschiderea unghiulară a receptorului văzut din centrul de referință al lămpii să fie cuprinsă între zece minute și un grad;

1.2.3.   condițiile de intensitate pentru o direcție de observare dată se consideră îndeplinite, dacă aceste condiții sunt satisfăcute pentru o direcție care nu se îndepărtează mai mult de un sfert de grad de la direcția de observare impusă.

2.   TABEL STANDARDIZAT PRIVIND DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ A LUMINII

Image

2.1.   Direcția H = 0° și V = 0° corespunde axei de referință (pe vehicul aceasta este orizontală și paralelă cu planul longitudinal median al vehiculului și îndreptată către câmpul vizual cerut). Aceasta trece prin centrul de referință. Valorile din tabel indică intensitățile minime pentru diverse direcții de măsurare ca procente din minimul necesar pentru fiecare lampă pe această axă (în direcția H = 0° și V = 0°).

2.2.   În câmpul de distribuție luminoasă reprezentat schematic sub formă de rețea la punctul 2, distribuția luminii trebuie în esență să fie uniformă, astfel încât intensitatea luminii, în orice direcție a unei părți a câmpului format din liniile rețelei, să egaleze cel puțin valoarea minimă specificată în procente (sau cea mai mică valoare disponibilă) pe liniile rețelei care înconjoară direcția respectivă.

3.   MĂSURAREA FOTOMETRICĂ A LĂMPILOR PREVĂZUTE CU MAI MULTE SURSE DE LUMINĂ

Performanțele fotometrice trebuie verificate:

3.1.   În cazul lămpilor cu filament neamovibile (fixe) sau al altor surse de lumină:

la tensiunea prescrisă de producător; serviciul tehnic poate cere de la producător sursa specială de alimentare necesară pentru alimentarea acestor lămpi.

3.2.   În cazul lămpilor cu filament amovibile:

când sunt echipate cu lămpi cu filament de producție de masă la 6,75 V, 13,5 V sau 28,0 V, valorile intensității luminoase realizate trebuie să se afle între limita maximă și limita minimă dată în prezenta anexă mărite corespunzător cu abaterea admisibilă a fluxului luminos permis pentru tipul ales de lampă cu filament, conform celor specificate în anexa IV pentru lămpile cu filament de producție de masă; alternativ, se poate folosi în locul lămpilor de mai sus, pentru fiecare dintre pozițiile individuale, o lampă standard cu filament care funcționează la valoarea fluxului său de referință, făcându-se măsurători individuale pentru fiecare poziție.

Apendicele 3

Măsurări fotometrice la dispozitivul de iluminare a plăcii de înmatriculare spate

1.   POZIȚIA CARE ESTE ILUMINATĂ

Dispozitivele pot face parte din categoriile 1 sau 2. Dispozitivele din categoria 1 trebuie concepute astfel încât să lumineze o poziție care măsoară cel puțin 130 × 240 mm, iar dispozitivele din categoria 2 astfel încât să lumineze o poziție care măsoară 200 × 280 mm.

2.   CULOAREA LUMINII EMISE

Culoarea luminii emise de lampa folosită în acest dispozitiv trebuie să fie albă, dar suficient de neutră încât să nu producă nici o modificare apreciabilă a culorii plăcii de înmatriculare.

3.   INCIDENȚA LUMINII

Producătorul dispozitivului de iluminat trebuie să indice condițiile de fixare a dispozitivului în funcție de poziția dorită pentru placa de înmatriculare. Dispozitivul trebuie să ocupe o asemenea poziție încât nici unul dintre punctele de pe suprafața de iluminat unghiul de incidență al luminii pe suprafața plăcii de înmatriculare să nu depășească 82°, unghiul fiind măsurat față de extremitatea suprafeței luminoase a dispozitivului, care este cea mai îndepărtată de suprafața plăcii de înmatriculare. În cazul în care există mai mult de o componentă optică, această condiție se aplică numai pentru acea parte a plăcii de înmatriculare care trebuie iluminată de componenta respectivă.

Dispozitivul trebuie conceput astfel încât nici o rază de lumină să nu se îndrepte direct către înapoi, cu excepția razelor de lumină roșie, în cazul în care dispozitivul este combinat sau grupat cu o lampă spate.

4.   METODA DE MĂSURARE

Nivelurile de luminanță se măsoară pe o bucată de hârtie absorbantă albă și curată, cu un factor minim de reflexie de 70 %, cu aceleași dimensiuni ca și placa de înmatriculare și plasată în poziția pe care ar ocupa-o în mod normal, dar la 2 mm în fața suportului plăcii de înmatriculare.

Nivelul de luminanță se măsoară în unghi drept față de suprafața hârtiei, în punctele indicate în schema de la punctul 5 de mai jos, fiecare punct reprezentând o suprafață circulară cu un diametru de 25 mm.

5.   CARACTERISTICI FOTOMETRICE

Luminanța B trebuie să fie de cel puțin 2 cd/m2 în fiecare dintre punctele de măsurare indicate mai jos.

Figura 1

Punct de măsurare pentru categoria 1

Image

Figura 2

Puncte de măsurare pentru categoria 2

Image

Gradientul luminanței între valorile B1 și B2, măsurat în oricare două puncte 1 și 2 alese dintre punctele indicate mai sus, nu trebuie să depășească 2 × B0/cm, B0 reprezentând luminanța minimă înregistrată în diverse puncte de măsurare sau, cu alte cuvinte,Formula

Apendicele 4

Image

Apendicele 5

Image

ANEXA III

CERINȚE PRIVIND OMOLOGAREA DE TIP PENTRU COMPONENTE A DISPOZITIVELOR (FARURI) CE UTILIZEAZĂ LĂMPI CU FILAMENT INCANDESCENT SAU CU HALOGEN CARE EMIT FASCICOLUL FAZEI DE ÎNTÂLNIRE ȘI/SAU FAZEI DE DRUM ȘI SUNT MONTATE PE AUTOVEHICULE CU DOUĂ SAU TREI ROȚI

1.   DEFINIȚII

Se aplică definițiile relevante din anexa I la Directiva 93/92/CEE.

1.1.   „Dispersor” înseamnă elementul cel mai exterior al farului (unității) care permite trecerea luminii spre suprafața de iluminat.

1.2.   „Acoperire” înseamnă orice material sau materiale care se aplică într-un strat sau mai multe straturi pe fața exterioară a dispersorului.

„Faruri de diferite tipuri” sunt acele faruri care diferă în puncte esențiale cum ar fi:

1.3.1.   marca fabricii sau denumirea comercială;

1.3.2.   caracteristicile sistemului optic;

1.3.3.   includerea sau eliminarea unor componente capabile să modifice efectele optice prin reflexie, refracție, absorbție și/sau deformare în timpul funcționării. Totuși, montarea sau eliminarea filtrelor destinate să modifice culoarea fasciculului de lumină și nu distribuția luminii nu constituie o modificare a tipului respectiv;

1.3.4.   compatibilitatea cu circulația pe partea dreaptă sau circulația pe partea stângă sau cu ambele sisteme de circulație;

1.3.5.   tipul de fascicul produs (fază de întâlnire, fază de drum sau ambele);

1.3.6.   sistemul de fixare a lămpii (sau lămpilor) cu filament care determină încadrarea în una din categoriile relevante;

1.3.7.   materialele din care sunt realizate dispersoarele și acoperirea, dacă există.

2.   FARURI

Se face distincția dintre:

2.1.   Faruri pentru motorete

(a se vedea anexa III-A)

2.1.1.

cu un singură lampă cu filament

15 W (categoria S3)

2.1.2.

cu o lampă cu două filamente

15/15 W (categoria S4)

2.1.3.

cu o lampă cu halogen cu un singur filament

15 W (categoria HS2)

2.2.   Faruri pentru motociclete și tricicluri

(a se vedea Anexele III-B și III-C)

2.2.1.

cu o lampă cu două filamente

25/25 W (categoria S1)

2.2.2.

cu o lampă cu două filamente

35/35 W (categoria S2)

2.2.3.

cu o lampă cu halogen cu două filamente

35/35 W (categoria HS1)

2.2.4.

cu o lampă cu două filamente

40/45 W (categoria R2)

2.3.   Faruri pentru motociclete și tricicluri

(a se vedea anexa III-D – faruri cu lămpi cu halogen cu filament, altele decât cele HS1)

2.3.1.

cu o lampă cu un singur filament

55 W (categoria H1)

2.3.2.

cu o lampă cu un singur filament

55 W (categoria H2)

2.3.3.

cu o lampă cu un singur filament

55 W (categoria H3)

2.3.4.

cu o lampă cu un singur filament

60 W (categoria HB3)

2.3.5.

cu o lampă cu un singur filament

51 W (categoria HB4)

2.3.6.

cu o lampă cu un singur filament

55 W (categoria H7)

2.3.7.

cu o lampă cu două filamente

55/60 W (categoria H4)

ANEXA III-A

FARURI PENTRU MOTORETE

1.   CERINȚE GENERALE

1.1.   Farurile trebuie proiectate și fabricate astfel încât, în condiții normale de utilizare și în ciuda vibrațiilor la care pot fi supuse, să funcționeze bine în continuare și să își păstreze caracteristicile stabilite de prezenta anexă.

1.2.   Piesele destinate montării lămpii se proiectează astfel încât, chiar și pe întuneric, lampa să poată fi montată corect în poziția stabilită.

2.   CERINȚE SPECIALE

2.1.   Poziția corectă a dispersorului în raport cu sistemul optic trebuie să fie marcată clar și fixată pe poziție, pentru a se împiedica rotirea în timpul exploatării.

2.2.   Pentru a verifica iluminarea produsă de lampă se folosește un ecran de măsură descris în apendicele 1 sau 2 și o lampă standard cu bec incolor neted cu filament care face parte din una din categoriile indicate la punctul 2.1. și în anexa III.

Lămpile standard se ajustează la fluxul luminos de referință conform valorilor stabilite pentru aceste lămpi în documentele tehnice corespunzătoare (a se vedea anexa IV).

2.3.   Faza de întâlnire trebuie să producă o ecranare a luminii atât de precisă încât să fie practic posibil un reglaj la valorile corecte. Marginea ecranării trebuie să fie perceptibilă orizontal și cât mai dreaptă posibil pe o lungime orizontală de cel puțin ± 900 mm, măsurată la o distanță de 10 m (în cazul unei lămpi cu halogen); pe o lungime de cel puțin ± 2 250 mm măsurată la o distanță de 25 m (a se vedea apendicele 2). Atunci când sunt reglate conform apendicelui 1, farurile trebuie să fie conforme cu cerințele din apendice.

2.4.   Distribuția luminii nu trebuie să varieze lateral astfel încât să împiedice buna vizibilitate.

2.5.   Iluminarea ecranului menționat la punctul 2.2. se măsoară cu un fotoreceptor pe o suprafață utilă ce cuprinde un pătrat de 65 mm.

3.   CERINȚE SUPLIMENTARE PRIVIND INSPECȚIILE CARE POT FI ÎNTREPRINSE DE AUTORITĂȚILE COMPETENTE LA VERIFICAREA CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI, ÎN TEMEIUL PUNCTULUI 5.2.4. DIN ANEXA I

Orice înregistrare a caracteristicilor fotometrice ale farurilor efectuată conform cerințelor generale privind încercarea de conformitate se limitează la punctele HV-LH-RH-L600-R600 (a se vedea figura din apendicele 1).

Apendicele 1

Încercări fotometrice la farurile prevăzute cu lămpi din categoriile S3 și S4

1.   Pentru măsurări, ecranul de măsură se plasează la o distanță de 10 m în fața farului în unghi drept față de linia care unește filamentul fazei de drum al lămpii și punctul HV (a se vedea figura de mai jos); linia H-H trebuie să fie orizontală.

2.   CERINȚE PRIVIND FAZA DE ÎNTÂLNIRE

2.1.   În lateral, farul trebuie centrat astfel încât fasciculul de lumină să fie cât mai simetric față de linia V-V.

2.2.   Pe verticală, farul trebuie reglat astfel încât marginea de ecranare a luminii să fie la 100 mm sub linia H-H.

În cazul în care farul a fost reglat conform punctelor 2.1. și 2.2., valorile de iluminare sunt următoarele:

2.3.1.   pe linia H-H și deasupra acesteia: cel mult 2 lux;

2.3.2.   pe o linie situată la 300 mm sub linia H-H și pe o lățime de 900 mm de ambele părți ale liniei verticale V-V: cel puțin 8 lux;

2.3.3.   pe o linie situată la 600 mm sub linia H-H și pe o lățime de 900 mm de ambele părți ale liniei verticale V-V: cel puțin 4 lux.

3.   CERINȚE PRIVIND FAZA DE DRUM (dacă există)

În cazul în care au fost reglate conform punctelor 2.1. și 2.2., farurile trebuie să respecte următoarele condiții privind faza de drum:

3.1.1.   punctul de intersecție (HV) al liniilor H-H și V-V trebuie să se găsească înăuntrul unei curbe izolux care să reprezinte 80 % din iluminarea maximă;

3.1.2.   iluminarea maximă (Emax) a fazei de drum nu trebuie să fie mai mică de 50 lux;

3.1.3.   pornind din punctul HV, iluminarea asigurată de faza de drum spre dreapta și spre stânga trebuie să fie de cel puțin Emax/4 până la o distanță de 0,90 m.

ECRAN DE MĂSURĂ

(dimensiuni în mm la o distanță de 10 m)

Figură

Image

Apendicele 2

Încercări fotometrice la farurile prevăzute cu lămpi cu halogen din categoria HS2

1.   Pentru măsurări, ecranul de măsură se plasează la 25 m în fața farului, astfel încât să fie în unghi drept față de linia care unește filamentul lămpii cu punctul HV (a se vedea figura de mai jos); linia H-H trebuie să fie orizontală.

2.   Pe laterală, farul trebuie centrat astfel încât distribuția fluxului luminos să fie simetrică față de linia V-V.

3.   Pe verticală, farul se reglează astfel încât marginea de ecranare să se afle la 250 mm sub linia H-H. De asemenea, aceasta trebuie să fie cât mai orizontal posibil.

4.   În cazul în care farul a fost reglat conform punctelor 2 și 3, trebuie întrunite următoarele condiții:

Punct de măsurare

Iluminarea E/lux

Orice punct de pe sau de deasupra liniei H-H

≤ 0,7

Orice punct de pe linia 35L-35R, cu excepția punctului 35V

≥ 1

Punctul 35V

≥ 2

Orice punct de pe linia 25L-25R

≥ 2

Orice punct de pe linia 15L-15R

≥ 0,5

Ecranul de măsură

ECRAN DE MĂSURĂ

(dimensiuni în mm la o distanță de 25 m)

Figură

Image

Apendicele 3

Image

Apendicele 4

Image

ANEXA III-B

FARURI PENTRU MOTOCICLETE ȘI TRICICLURI CARE EMIT FAZĂ DE ÎNTÂLNIRE SIMETRICĂ ȘI FAZĂ DE DRUM CU AJUTORUL UNOR LĂMPI CU FILAMENT

1.   CERINȚE SUPLIMENTARE PRIVIND MĂRCILE ȘI MARCAREA DISPOZITIVELOR SPECIALE

1.1.   Farurile trebuie să poarte literele „MB” (simbolul farului cu fază de drum) marcate într-un mod lizibil și de neșters, în partea opusă numărului omologării de tip pentru componente.

1.2.   Toate farurile proiectate astfel încât să se evite aprinderea simultană a filamentului fazei de întâlnire și cel al oricărei alte surse de lumină cu care ar putea fi integrate pot fi marcate cu o linie oblică (/) după simbolul (MB) pentru faza de întâlnire în cadrul mărcii de omologare de tip pentru componente.

1.3.   Pe farurile care conțin un geam din material plastic, trebuie aplicate literele „PL” lângă simbolul indicat la punctul 1.1.

2.   CERINȚE GENERALE

2.1.   Fiecare eșantion trebuie să respecte cerințele stabilite la punctul 3 de mai jos.

Farurile trebuie proiectate și fabricate astfel încât, în condiții normale de utilizare și în ciuda vibrațiilor la care pot fi supuse, să continue să funcționeze corect și să își păstreze caracteristicile cerute.

2.2.1.   Farurile trebuie prevăzute cu un dispozitiv care să le permită reglarea pe vehicul conform regulilor ce le sunt aplicabile. Se poate renunța la un dispozitiv de acest tip când farul constă dintr-un reflector și un geam care nu pot fi separate și când utilizarea farurilor de acest tip este limitată la vehiculele ale căror faruri se reglează prin alte mijloace.

Dacă farurile concepute special pentru utilizarea fazei de drum și farurile concepute special pentru utilizarea fazei de întâlnire, fiecare dintre ele având o lampă individuală sunt grupate împreună sau încorporate reciproc într-un singur dispozitiv, dispozitivul de poziționare trebuie să permită fiecărui sistem optic reglajul individual pentru a obține poziționarea reglementară.

2.2.2.   Totuși, aceste prevederi nu se aplică în cazul ansamblurilor de faruri ale căror reflectoare sunt inseparabile. Pentru acest tip de ansamblu, sunt aplicabile condițiile de la punctul 3.3. Dacă se utilizează mai mult de o sursă de lumină pentru a produce fasciculul principal, se folosesc funcțiile combinate pentru a determina valoarea maximă a iluminării (Emax).

2.3.   Piesele care au rolul să fixeze lampa cu filament trebuie realizate astfel încât, chiar și pe întuneric, lampa să poată fi bine montată în poziția corectă.

2.4.   Trebuie efectuate încercări suplimentare conform specificațiilor din apendicele 2 pentru a se asigura că nu apar variații excesive ale performanțelor fotometrice în timpul exploatării.

2.5.   Dacă dispersorul farului este din material plastic, se vor efectua încercări suplimentare conform condițiilor din apendicele 3.

3.   CERINȚE SPECIALE

3.1.   Poziția corectă a dispersorului față de sistemul optic trebuie marcată clar și fixată bine pe poziție pentru a preveni rotirea ei în timpul exploatării.

3.2.   Pentru a verifica iluminarea produsă de far se folosește un ecran de măsură descris în apendicele 1, împreună cu o lampă standard (S1 și/sau S2, a se vedea anexa IV) prevăzută cu un bec (lampă) cu filament, neted și incolor.

Lămpile standard trebuie reglate pentru a realiza fluxul luminos corespunzător, impus la valorile cerute pentru aceste lămpi.

3.3.   Faza de întâlnire trebuie să producă o ecranare a luminii atât de precisă încât să fie practic posibil un reglaj la valorile corecte. Marginea ecranării trebuie să fie cât mai orizontală și cât mai dreaptă posibil pe o lungime orizontală de cel puțin ± 5°. Dacă sunt reglate conform apendicelui 1, farurile trebuie să se conformeze condițiilor de aici.

3.4.   Distribuția luminii nu trebuie să varieze în lateral astfel încât să afecteze buna vizibilitate.

3.5.   Iluminarea pe ecranul la care se face referire la punctul 3.2 se măsoară cu ajutorul unei fotocelule ce se găsește în interiorul unui pătrat de 65 mm, plasată pe suprafața funcțională.

4.   SPECIFICAȚII SUPLIMENTARE PENTRU INSPECȚIILE CARE POT FI ÎNTREPRINSE DE AUTORITĂȚILE COMPETENTE CÂND ESTE VERIFICATĂ CONFORMITATEA PRODUCȚIEI, ÎN ACORD CU PUNCTUL 5.1. DIN ANEXA I

4.1.   Pentru valorile din zona III, abaterea nefavorabilă maximă poate fi de:

0,3 lux echivalent 20 %;

0,45 lux echivalent 30 %.

4.2.   Dacă, pentru faza de drum, HV fiind situat în interiorul curbei izolux 0,75 Emax, se constată o toleranță de + 20 % pentru valorile maxime și – 20 % pentru valorile minime în cazul valorilor fotometrice în oricare dintre punctele de măsură menționate la punctele 4.3. și 4.4. din apendicele 1 din prezenta directivă.

4.3.   În privința verificării schimbării poziției verticale a marginii de ecranare sub influența căldurii, se aplică următoarea procedură:

Unul dintre farurile eșantion se încearcă conform procedurii prezentate la punctul 2.1. din apendicele 2, după ce a fost supus de trei ori consecutiv ciclului de operațiuni descris la punctul 2.2.2 din apendicele 2.

Farul este considerat acceptabil dacă Δr nu depășește 1,5 mrad.

Dacă această valoare depășește 1,5 mrad dar nu este mai mare de 2,0 mrad, un al doilea far va fi supus încercării, după care media valorilor absolute înregistrate la ambele eșantioane nu trebuie să depășească 1,5 mrad.

Apendicele 1

Încercări fotometrice

1.   Pentru reglare, ecranul de măsură trebuie plasat la cel puțin 10 m în fața farului, linia h-h rămânând orizontală. Pentru măsurători fotocelula trebuie să se afle la 25 m în fața farului și în unghi drept față de linia care unește lampa cu filament incandescent și punctul HV.

2.   Pe laterală, farul trebuie centrat astfel încât distribuția fazei de drum să fie simetrică față de linia v-v.

3.   Pe verticală, farul trebuie reglat astfel încât marginea de ecranare a fazei de întâlnire să fie cu 250 mm sub linia h-h (la o distanță de 25 m).

Când farul a fost reglat conform punctelor 2 și 3, în condiții similare celor privind faza de drum, trebuie să se respecte următoarele condiții:

4.1.   centrul luminos al fazei de drum nu trebuie să depășească 0,6° deasupra sau dedesubtul liniei h-h;

4.2.   iluminarea asigurată de faza de drum trebuie să atingă valoarea sa maximă (Emax) în centul întregii zone de distribuție a luminii și să se reducă lateral;

4.3.   iluminarea maximă (Emax) a fazei de drum trebuie să fie de cel puțin 32 lux;

iluminarea produsă de faza de drum trebuie să corespundă următoarelor valori:

4.4.1.   punctul de intersecție dintre liniile h-h și v-v, HV trebuie să se afle în interiorul curbei izolux de 90 % din iluminarea maximă.

4.4.2.   pornind de la HV pe orizontală spre dreapta și spre stânga, iluminarea asigurată de faza de drum trebuie să fie de cel puțin 12 lux până la o distanță de 1,125 m și nu mai puțin de 3 lux până la distanța de 2,25 m.

4.4.3.   Iluminarea asigurată de faza de întâlnire trebuie să corespundă următoarelor valori:

Fiecare punct de pe linia h-h și de deasupra ei

≤ 0,7 lux

Fiecare punct de pe linia 50L-50R, cu excepția punctului 50V (21)

≥ 1,5 lux

Punctul 50V

≥ 3,0 lux

Fiecare punct de pe linia 25L-25R

≥ 3,0 lux

Toate punctele din zona IV

≥ 1,5 lux

5.   ECRANUL PENTRU MĂSURĂ ȘI REGLAJ

(dimensiuni în mm pentru o distanță de 25 m)

Image

Apendicele 2

Încercări privind stabilitatea performanțelor fotometrice ale farurilor în exploatare

Conformitatea cu cerințele prezentului apendice nu este un criteriu adecvat pentru omologarea de tip pentru componente pentru farurile care încorporează dispersoare din plastic.

A se vedea apendicele 2 din anexa III-D.

Apendicele 3

Cerințe pentru lămpile ce încorporează dispersoare din material plastic și încercări ale dispersoarelor sau ale eșantioanelor de materiale și ale farurilor complete

A se vedea apendicele 3 din anexa III-D.

Apendicele 4

Image

Apendicele 5

Image

ANEXA III-C

FARURI PENTRU MOTOCICLETE ȘI TRICICLURI CARE EMIT O FAZĂ DE ÎNTÂLNIRE ASIMETRICĂ ȘI O FAZĂ DE DRUM ȘI SUNT ECHIPATE CU LĂMPI CU FILAMENT CU HALOGEN (LĂMPI HS1) SAU LĂMPI CU FILAMENT DIN CATEGORIA R2

1.   SPECIFICAȚII SUPLIMENTARE PRIVIND MĂRCILE ȘI MARCAREA DISPOZITIVELOR

1.1.   Farurile proiectate astfel încât să îndeplinească cerințele pentru o singură regulă de circulație pe drum (circulație fie pe stânga, fie pe dreapta) trebuie să poarte pe dispersoare limitele zonei care poate fi mascată în scopul evitării perturbării celorlalți participanți la trafic într-o țară unde regula de circulație pe drum nu este aceea pentru care a fost proiectat farul. Totuși, când această zonă este identificabilă direct prin concepție, acest tip de delimitare nu este necesar.

1.2.   Farurile proiectate astfel încât să se conformeze specificațiilor conducerii pe partea dreaptă și cele destinate conducerii pe partea stângă trebuie să poarte marcaje pentru localizarea celor două poziții de fixare a unității luminoase pe vehicul sau a lămpii pe reflector; aceste marcaje constau din literele „R/D” pentru poziția corespunzătoare conducerii pe dreapta și literele „L/G” pentru poziția corespunzătoare conducerii pe stânga.

1.3.   Toate farurile proiectate astfel încât să fie evitată aprinderea simultană a filamentului fazei de profunzime și a oricărei alte surse de lumină cu care acesta ar putea fi asociat trebuie marcate cu o linie oblică (/) în cadrul mărcii de omologare de tip pentru componente, după simbolul fazei de întâlnire.

1.4.   Când farurile îndeplinesc doar cerințele conducerii pe partea stângă, sub marca de omologare de tip pentru componente trebuie introdusă o săgeată orizontală îndreptată spre dreapta unui observator ce privește farul din față, adică spre partea drumului pe care se conduce.

1.5.   Când, prin intermediul unei modificări voite a reglajului unității optice sau al lămpii, farurile îndeplinesc ambele reguli de circulație, sub marca de omologare de tip pentru componente trebuie introdusă o săgeată cu două vârfuri, unul spre dreapta și celălalt spre stânga.

1.6.   Pe farurile cu lămpi HS1, se inscripționează literele „MBH” opus față de marca de omologare de tip pentru componente.

1.7.   Mărcile și simbolurile sus-menționate trebuie să fie clar lizibile și să nu se șteargă.

1.8.   Pe farurile care încorporează dispersoare din material plastic trebuie adăugate literele „PL” lângă simbolurile stabilite la punctele 1.2-1.7.

2.   CERINȚE GENERALE

2.1.   Fiecare eșantion trebuie să îndeplinească cerințele stabilite la punctele 3-5.

Farurile trebuie proiectate și realizate astfel încât, în condiții normale de utilizare și în ciuda oricăror vibrații la care pot fi supuse, să continue să funcționeze corect și să-și păstreze caracteristicile cerute de prezenta anexă.

2.2.1.   Farurile trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv care să permită reglarea lor pe vehicul, astfel încât să îndeplinească regulile care le sunt aplicabile. Dispozitivul menționat nu este necesar să fie prezent la componentele la care reflectorul și geamul difuzor nu se pot separa, cu condiția că utilizarea acestor componente este limitată la vehiculele la care farurile pot fi reglate prin alte mijloace.

Când un far care emite o fază de drum și un far care emite o fază de întâlnire, fiecare fiind echipat cu propria lampă, sunt grupate împreună pentru a forma o unitate compusă, dispozitivul de reglaj trebuie să permită fiecărui sistem optic să fie reglat corespunzător.

2.2.2.   Totuși, aceste prevederi nu se aplică ansamblurilor de faruri ale căror reflectoare sunt indivizibile. În acest caz se aplică cerințele punctului 2 din prezenta anexă. Când faza de drum este furnizată de mai mult de o sursă luminoasă, aceste surse trebuie combinate în scopul determinării valorii maxime a iluminării (Emax).

2.3.   Piesele destinate fixării lămpii cu filament la reflector trebuie realizate astfel încât, chiar și pe întuneric, lampa cu filament să poată fi montată fără incertitudine în poziția adecvată.

2.4.   Poziția corectă a dispersorului în raport cu sistemul optic trebuie să fie marcată clar și fixată pe poziție în scopul evitării oricărei rotiri.

2.5.   Când farurile au fost proiectate astfel încât să îndeplinească cerințele conducerii pe ambele părți, dreapta și stânga, adaptarea la una dintre aceste reguli de circulație poate fi realizată printr-o poziționare inițială corespunzătoare când se echipează vehiculul sau printr-o acțiune intenționată din partea utilizatorului. Această poziționare inițială sau această acțiune deliberată trebuie, de exemplu, să fie constituită dintr-o modificare unghiulară specifică fie a blocului optic capsulat față de vehicul, fie a lămpii în raport cu blocul optic. În toate cazurile, trebuie să fie posibile doar două poziții de montaj diferite, care au fost specificate clar și care corespund, în fiecare caz, uneia dintre regulile de circulație (conducerea pe stânga sau pe dreapta) și orice altă deviere către o poziție intermediară trebuie să fie imposibilă. Când lampa poate ocupă două poziții diferite, componentele destinate montării lămpii la reflector trebuie proiectate și realizate astfel încât, în fiecare dintre aceste poziții, lampa să fie montată cu aceeași precizie ca în cazul farurilor proiectate pentru o singură regulă de circulație. Conformitatea trebuie verificată vizual și, dacă este cazul, prin intermediul unui montaj de încercare.

2.6.   În scopul asigurării că funcționarea nu determină nici o variație excesivă a performanțelor fotometrice, trebuie întreprinse încercări suplimentare, conform apendicelui 2.

2.7.   Dacă dispersoarele farurilor sunt din material plastic, trebuie întreprinse încercări suplimentare, în conformitate cu cerințele apendicelui 3.

3.   SPECIFICAȚII PRIVIND ILUMINAREA

3.1.   Cerințe generale

3.1.1.   Farurile trebuie proiectate astfel încât, cu lămpi corespunzătoare HS1 sau R2, să emită o lumină care nu este deranjantă, dar este adecvată fazei de întâlnire și oferă o bună iluminare pentru faza de drum.

3.1.2.   Pentru verificarea iluminării produse de far trebuie utilizat un ecran plasat vertical la o distanță de 25 m în fața farului, așa cum se arată în apendicele 1.

3.1.3.   Pentru verificarea farurilor trebuie utilizată o lampă de referință incoloră, proiectată pentru o tensiune nominală de 12 V. Curentul la terminalele lămpii în cursul verificării farului trebuie să fie ajustat astfel încât să se obțină următorii parametri:

Categoria HS1

Consum, în W

Flux luminos, în lumeni

Filament fază de întâlnire

Image

35

450

Filament fază de drum

Image

35

700


Categoria R2

Consum, în W

Flux luminos, în lumeni

Filament fază de întâlnire

Image

40

450

Filament fază de drum

Image

45

700

Farul trebuie considerat acceptabil dacă se conformează specificațiilor stabilite la punctul 3 cel puțin cu o lampă de referință, care poate fi prezentată împreună cu farul.

3.1.4.   Dimensiunile care determină poziția filamentelor în interiorul lămpilor de referință cu filament din categoria HS1 sau R2 sunt stabilite în anexa IV.

3.1.5.   Balonul lămpii de referință cu filament trebuie să aibă o astfel de formă și calitate optică încât să cauzeze o reflexie sau o refracție minimă care pot avea un efect nefavorabil asupra distribuției luminoase.

3.2.   Cerințe privind faza de întâlnire

3.2.1.   Faza de întâlnire trebuie să producă o ecranare atât de precisă încât să fie posibilă efectuarea unor reglaje corecte utilizând ecranarea menționată. Marginea de ecranare trebuie să fie o linie orizontală dreaptă, pe partea opusă regulii de circulație pentru care este destinat farul. Pe cealaltă parte, marginea de ecranare nu trebuie să depășească fie linia frântă HV-H1 și H4 formată din linia dreaptă HV-H1 situată la un unghi de 45° față de orizontală și linia dreaptă H1-H4 depărtată cu 1 % față de linia dreaptă h-h, fie linia dreaptă HV-H3 înclinată cu 15° față de orizontală (a se vedea apendicele 1). În nici un caz nu este permis ca marginea de ecranare să treacă dincolo de liniile HV-H2 și H2-H4 și să rezulte din combinarea celor două variante acceptabile anterioare.

Farul trebuie aliniat astfel încât:

3.2.2.1.   când farurile sunt proiectate pentru a îndeplini cerințele conducerii pe partea dreaptă, marginea de ecranare trebuie să fie orizontală în jumătatea din stânga ecranului, iar pentru farurile proiectate pentru a îndeplini cerințele conducerii pe stânga, marginea de ecranare trebuie să fie orizontală în jumătatea din dreapta ecranului. Ecranul de măsură trebuie să fie suficient de larg pentru a permite examinarea marginii de ecranare pe cel puțin 5° de fiecare parte a liniei v-v;

3.2.2.2.   pe ecran, această parte orizontală a marginii de ecranare trebuie să fie la 25 cm sub planul orizontal care trece prin centrul focal al farului (a se vedea apendicele 1);

3.2.2.3.   vârful marginii de ecranare trebuie să fie pe linia dreaptă v-v. Dacă fasciculul nu are o margine de ecranare, el trebuie să prezinte o „curbură” laterală netă, astfel încât să se conformeze cât mai bine specificațiilor de iluminare aplicabile punctelor 75 R și 50 R pentru conducerea pe dreapta și 75 L și 50 L pentru conducerea pe stânga.

3.2.3.   Când este aliniat în acest fel, farul trebuie să îndeplinească cerințele menționate la punctele 3.2.5-3.2.7 și 3.3.

3.2.4.   Când un far aliniat cum s-a menționat mai sus nu se conformează cerințelor de la punctele 3.2.5-3.2.7 și 3.3, este permisă modificarea setărilor, astfel încât axa fasciculului să nu fie deplasată lateral spre dreapta sau spre stânga cu mai mult de 1° (= 44 cm). Limita incorectă de setare de 1° spre dreapta sau spre stânga nu este compatibilă cu o setare verticală incorectă în sus sau în jos, care este limitată doar de cerințele menționate la punctul 3.3. Totuși, partea orizontală a marginii de ecranare nu trebuie să depășească linia h–h. Pentru a face setările prin intermediul marginii de ecranare mai ușoare, este permisă mascarea parțială a farului pentru a face marginea de ecranare mai evidentă.

3.2.5.   Iluminarea produsă pe ecran de faza de întâlnire trebuie să îndeplinească cerințele stabilite în tabelul de mai jos:

Punctul pe ecranul de măsură

Iluminarea cerută, în lux

Faruri pentru utilizare pe drum (on-road)/Conducerea pe dreapta

Faruri pentru utilizare pe drum (on-road)/Conducerea pe stânga

Punctul

B 50 L

Punctul

B 50 R

≤ 0,3

Punctul

B 75 R

Punctul

B 75 L

≥ 6

Punctul

B 50 R

Punctul

B 50 L

≥ 6

Punctul

B 25 L

Punctul

B 25 R

≥ 1,5

Punctul

B 25 R

Punctul

B 25 L

≥ 1,5

Toate punctele din zona III

≤ 0,7

Toate punctele din zona IV

≥ 2

Toate punctele din zona I

≤ 20

3.2.6.   În nici una dintre zonele I, II, III, IV nu trebuie să existe variații laterale care să împiedice buna vizibilitate.

3.2.7.   Farurile proiectate să îndeplinească cerințele de conducere pe partea dreaptă și cele pentru conducerea pe partea stângă trebuie să se conformeze, pentru fiecare dintre cele două localizări ale unității optice capsulate sau ale lămpii, specificațiilor stabilite mai sus pentru regula de circulație corespunzătoare localizării considerate.

3.3.   Cerințe privind faza de drum

3.3.1.   Iluminarea produsă pe ecran de faza de drum trebuie măsurată utilizând aceleași setări ale farului ca și pentru măsurătorile definite la punctele 3.2.5-3.2.7.

Iluminarea produsă pe ecran de faza de drum trebuie să îndeplinească următoarele specificații:

3.3.2.1.   Punctul de intersecție HV al liniilor h-h și v-v trebuie să fie la un izolux reprezentând 90 % din iluminarea maximă. Valoarea maximă Em trebuie să fie cel puțin 32 lux. Valoarea sa nu trebuie să depășească 240 lux.

3.3.2.2.   Pornind din punctul HV pe orizontală spre stânga și spre dreapta, iluminarea trebuie să fie cel puțin 16 lux la o distanță de 1,125 m și cel puțin egală cu 4 lux până la o distanță de 2,25 m.

3.4.   Iluminarea pe ecranul menționat la punctele 3.2.5-3.2.7 și 3.3 trebuie măsurată prin intermediul unui fotoreceptor plasat în zona de lucru, acționând în interiorul unui pătrat de 65 mm.

4.   FARUL DE REFERINȚĂ

Se consideră far de referință un far care:

4.1.   îndeplinește cerințele omologării de tip pentru componente stabilite mai jos;

4.2.   are un diametru efectiv de cel puțin 160 mm;

oferă o iluminare, cu o lampă de referință, în diferite puncte din interiorul diferitelor zone definite la punctul 3.2.5:

4.3.1.   care este la cel puțin 90 % din valoarea maximă și

4.3.2.   cel puțin 120 % din limitele minime cerute în tabelul de la punctul 3.2.5.

5.   SPECIFICAȚII SUPLIMENTARE PENTRU INSPECȚIILE CARE POT FI ÎNTREPRINSE DE AUTORITĂȚILE COMPETENTE CÂND ESTE VERIFICATĂ CONFORMITATEA PRODUCȚIEI CORESPUNZĂTOR PUNCTULUI 5.1 DIN ANEXA I

5.1.   Pentru valorile B 50 L (sau R) și zona III abaterile maxime pot fi:

B 50 L (sau R):

0,2 lux, echivalent 20 %

0,3 lux, echivalent 30 %

Zona III:

0,3 lux, echivalent 20 %

0,45 lux, echivalent 30 %

Pentru faza de întâlnire valorile prescrise în prezenta directivă sunt îndeplinite în HV (cu o toleranță de 0,2 lux) și legat de asta, în cel puțin un punct din fiecare zonă delimitată pe ecranul de măsură (la 25 m) de un cerc cu raza de 15 cm în jurul punctelor B 50 L (sau R) (cu o toleranță de 0,1 lux), 75 R (sau L), 50 R (sau L), 25 R, 25 L și pe întreaga suprafață a zonei IV, care nu este cu mai mult de 22,5 cm mai sus față de linia 25 R și 25 L.

5.2.1.   Marca de referință nu este acceptată dacă, pentru faza de drum, HV fiind situat în interiorul unui izolux 0,75 Emax, se observă pentru valorile fotometrice în orice punct de măsură specificat la punctul 3.2.5 din prezenta anexă, o toleranță de + 20 % pentru valorile maxime și – 20 % pentru valorile minime.

5.3.   Dacă rezultatele încercărilor descrise mai sus nu se conformează specificațiilor, alinierea farului poate fi schimbată, astfel încât axa fasciculului să nu fie deplasată lateral spre dreapta sau spre stânga mai mult de 1°.

5.4.   Farurile cu defecte aparente nu sunt acceptate.

5.5.   Marca de referință nu este acceptată.

Apendicele 1

Ecranul de măsură

FASCICUL EUROPEAN UNIFORM

Far pentru conducerea pe dreapta (22)

(dimensiuni în mm)

Image

Apendicele 2

Încercări privind stabilitatea performanțelor fotometrice ale farurilor în exploatare

Conformitatea cu cerințele nu este un criteriu suficient pentru omologarea de tip pentru componente pentru farurile dotate cu dispersoare din plastic.

A se vedea apendicele 2 din anexa III-D.

Apendicele 3

Cerințe pentru lămpile care încorporează dispersoare din material plastic și încercări ale dispersoarelor sau ale eșantioanelor de material și ale lămpilor complete

A se vedea apendicele 3 din anexa III-D.

Apendicele 4

Image

Apendicele 5

Image

ANEXA III-D

FARURI PENTRU MOTOCICLETE ȘI TRICICLURI CARE EMIT FAZĂ DE ÎNTÂLNIRE ASIMETRICĂ, FAZĂ DE DRUM ȘI SUNT ECHIPATE CU LĂMPI CU FILAMENT CU HALOGEN ALTELE DECÂT LĂMPILE HS1

1.   SPECIFICAȚII SUPLIMENTARE PRIVIND MĂRCILE ȘI MARCAREA DISPOZITIVELOR

1.1.   Farurile proiectate astfel încât să îndeplinească cerințele pentru o singură regulă de circulație pe drum (circulație fie pe stânga, fie pe dreapta) trebuie să poarte pe dispersoare limitele zonei care poate fi mascată pentru a nu fi deranjați ceilalți utilizatori ai șoselei într-o țară unde regula traficului pe șosea nu este aceea pentru care a fost proiectat farul. Totuși, când această zonă este identificabilă direct prin concepție, acest tip de limitare nu este necesar.

1.2.   Farurile proiectate astfel încât să îndeplinească cerințele conducerii pe partea dreaptă și cele destinate conducerii pe partea stângă trebuie să poarte marcaje pentru localizarea celor două poziții de fixare a blocului optic pe vehicul sau a lămpii pe reflector; aceste marcaje constau din literele „R/D” pentru poziția corespunzătoare conducerii pe dreapta și literele „L/G” pentru poziția corespunzătoare conducerii pe stânga.

1.3.   Toate farurile proiectate astfel încât să se evite aprinderea simultană a filamentului fazei de profunzime și acela al oricărei alte surse de lumină cu care ar putea fi asociat trebuie marcate cu o linie oblică (/) în cadrul mărcii de omologare de tip pentru componente, după simbolul fazei de întâlnire.

1.4.   Când farurile îndeplinesc doar cerințele conducerii pe partea stângă, sub marca de omologare de tip pentru componente trebuie plasată o săgeată orizontală îndreptată spre dreapta unui observator ce privește farul din față, adică spre partea drumului pe care se conduce.

1.5.   Când, prin intermediul unei modificări voite a reglajului blocului optic sau al lămpii, farurile îndeplinesc ambele reguli de circulație, sub marca de omologare de tip pentru componente trebuie introdusă o săgeată cu două vârfuri, unul spre dreapta și celălalt spre stânga.

Următorul simbol sau simboluri suplimentare (trebuie introduse sub marca de omologare de tip pentru componente):

1.6.1.   pentru farurile care îndeplinesc doar cerințele circulației pe partea stângă, o săgeată orizontală cu vârful poziționat spre dreapta unui observator care privește farul din față, adică spre partea drumului pe care se desfășoară circulația;

1.6.2.   pentru farurile proiectate să îndeplinească cerințele ambelor sisteme de trafic prin reglarea corespunzătoare a unității optice sau a lămpii cu filament, o săgeată orizontală cu vârf la ambele capete, îndreptate atât spre stânga cât și spre dreapta;

1.6.3.   pentru farurile care îndeplinesc cerințele prezentei directive doar pentru faza de întâlnire, literele „HC”;

1.6.4.   pentru farurile care îndeplinesc cerințele prezentei directive doar pentru faza de drum, literele „HR”;

1.6.5.   pentru farurile care îndeplinesc cerințele prezentei directive atât pentru faza de drum, cât și pentru faza de întâlnire, literele „HCR”;

1.6.6.   pentru farurile care încorporează un dispersor din material plastic, literele „PL” se inscripționează lângă simbolurile prevăzute la punctele 1.6.3 până la 1.6.5.

2.   CERINȚE GENERALE

2.1.   Fiecare eșantion trebuie să corespundă cerințelor menționate la punctele 6-8.

Farurile trebuie realizate astfel încât să își mențină caracteristicile fotometrice și să rămână în stare bună de funcționare când sunt exploatate normal, indiferent de vibrațiile la care pot fi supuse.

2.2.1.   Farurile trebuie prevăzute cu un dispozitiv care să permită reglarea lor pe vehicul, astfel încât să îndeplinească regulile care le sunt aplicabile. Un astfel de dispozitiv nu trebuie montat la componentele la care reflectorul și dispersorul nu pot fi separate, considerând că utilizarea acestor componente este limitată la vehiculele la care reglarea farului poate fi realizată prin alte mijloace. Când un far care emite fază de drum și unul care emite fază de întâlnire, fiecare echipat cu propria lampă cu filament, fiind asamblate pentru a forma o unitate compusă, dispozitivul de reglaj trebuie să permită reglarea individuală corectă a fiecărui sistem optic în parte. Totuși, aceasta nu se aplică ansamblurilor de faruri ale căror reflectoare sunt indivizibile. Pentru acest tip de ansamblu se aplică cerințele punctului 6.

2.3.   Componentele cu care se fixează lampa sau lămpile cu filament de reflector trebuie realizate astfel încât, chiar și pe întuneric, lampa sau lămpile să nu poată fi fixată(e) în altă poziție decât aceea corectă (23)  (24).

Soclul lămpii cu filament trebuie să fie conform caracteristicilor dimensionale prevăzute în următoarele fișe tehnice din Publicația CIE 61-2:

Lămpi cu filament

Soclu

Fișe tehnice

H1

P 14.5s

7005.46.3

H2

X 5111

7005.99.2

H3

PK 22s

7005.47.1

HB3

P 20d

7005.31.1

HB4

P 22d

7005.32.1

H7

PX 26d

7005.5.1

H4

P43t-38

7005.39.2

2.4.   Farurile proiectate pentru a îndeplini cerințele circulației atât pe dreapta cât și pe stânga pot fi adaptate pentru circulația pe o anumită parte a drumului fie printr-o poziționare inițială corespunzătoare când sunt montate pe vehicul, fie printr-o poziționare selectivă de către utilizator. Această poziționare inițială sau selectivă poate consta, de exemplu, în fixarea unității optice la un unghi dat față de vehicul sau în lampa cu filament la un unghi dat în raport cu unitatea optică. În toate cazurile trebuie să fie posibile doar două poziții de fixare precisă, una pentru circulația pe partea dreaptă și una pentru circulația pe partea stângă, iar modul de concepere trebuie să prevină schimbarea nedorită a farului de pe o poziție pe alta sau fixarea într-o poziție intermediară. Când sunt posibile două poziții de fixare pentru lampa cu filament, componentele care fixează lampa față de reflector trebuie să fie concepute și realizate astfel încât în fiecare din cele două poziții lampa are precizia de montaj cerută pentru farurile destinate circulației doar pe o singură parte a drumului. Conformitatea cu cerințele acestui punct trebuie verificată vizual și dacă este necesar printr-un montaj de încercare.

Doar pentru farurile echipate cu lămpi cu halogen cu un singur filament: Pentru farurile proiectate să furnizeze, alternativ, faza de drum și faza de întâlnire, orice dispozitiv mecanic, electromecanic sau de alt tip încorporat în far pentru a comuta de pe o fază pe alta (25) trebuie să fie construit astfel încât:

2.5.1.   dispozitivul să fie suficient de robust pentru a rezista la 50 000 de conectări fără să sufere deteriorări, în ciuda vibrațiilor la care poate fi supus în exploatare normală;

2.5.2.   în cazul defectării să se poată obțină automat faza de întâlnire;

2.5.3.   faza de drum sau faza de întâlnire să poată fi obținute întotdeauna fără ca mecanismul să se poată opri între cele două poziții;

2.5.4.   cu scule obișnuite, utilizatorul să nu poată schimba forma sau poziția părților mobile.

2.6.   Pentru a se asigura că în timpul exploatării nu se produc modificări excesive ale performanțelor fotometrice, trebuie efectuate încercări suplimentare, în conformitate cu cerințele din apendicele 2.

2.7.   Dacă dispersorul farului este din material plastic, se efectuează încercări conform cerințelor din apendicele 3.

3.   ILUMINAREA

3.1.   Dispoziții generale

3.1.1.   Farurile trebuie realizate astfel încât, cu lămpile corespunzătoare H1, H2, H3, HB3, HB4, H7 și/sau H4, să furnizeze o iluminare adecvată, fără întreruperi, pentru faza de întâlnire și o bună iluminare în cazul fazei de drum.

3.1.2.   Iluminarea produsă de far trebuie verificată pe un ecran vertical situat la o distanță de 25 m în fața farului și în unghi drept față de axa sa (a se vedea apendicele 1).

3.1.3.   Farurile trebuie verificate prin intermediul unei (unor) lămpi standard cu filament (de referință), proiectată pentru o tensiune nominală de 12 V. În timpul verificării farului, tensiunea la bornele lămpii cu filament trebuie reglată astfel încât să se obțină următoarele caracteristici:

Lămpi cu filament

Tensiunea de alimentare aproximativă (în V) pentru măsurare

Fluxul luminos, în lumeni

H1

12

1 150

H2

12

1 300

H3

12

1 100

HB3

12

1 300

HB4

12

825

H7

12

1 100

H4 faza de întâlnire faza de drum

12

12

750

1 250

Farul este considerat satisfăcător dacă cerințele fotometrice sunt îndeplinite cu cel puțin o lampă standard (de referință) cu filament de 12 V care poate fi furnizată odată cu farul.

3.1.4.   Dimensiunile care determină poziția filamentului în interiorul lămpii standard cu filament (de referință) de 12 V sunt prezentate în fișele tehnice corespunzătoare din anexa 4.

3.1.5.   Balonul lămpii standard cu filament (de referință) trebuie să fie de o așa formă și calitate încât să nu producă nici o reflexie sau refracție care să afecteze negativ distribuția luminoasă. Conformitatea cu această cerință trebuie verificată prin măsurarea distribuției luminoase obținute când un far standard este echipat cu o lampă standard cu filament (de referință).

3.2.   Dispoziții cu privire la faza de întâlnire

3.2.1.   Faza de întâlnire trebuie să producă o margine de ecranare suficient de netă pentru a permite o ajustare corespunzătoare cu ajutorul acesteia. Marginea de ecranare trebuie să fie o linie dreaptă orizontală pe partea opusă direcției de circulație pentru care este destinat farul; pe cealaltă parte nu trebuie nici să depășească linia frântă H-V, H1-H4 formată de linia dreaptă HV-H1 situată la un unghi de 45° de orizontală și linia dreaptă H1-H4 situată la 25 cm deasupra liniei drepte hh și nici să nu fie dincolo de linia dreaptă HV-H3, înclinată la un unghi de 15° deasupra orizontalei (a se vedea apendicele 1). Nu trebuie permisă, în nici un caz, o margine de ecranare care să depășească liniile HV-H2 și H2-H4 și să rezulte din combinarea celor două posibilități sus-menționate.

Farul trebuie orientat astfel încât:

3.2.2.1.   în cazul farurilor proiectate să îndeplinească cerințele circulației pe partea dreaptă, marginea de ecranare de pe jumătatea stângă a ecranului (26) este orizontală și în cazul farurilor proiectate pentru circulația pe partea stângă marginea de ecranare de pe jumătatea dreaptă a ecranului este orizontală;

3.2.2.2.   partea orizontală a marginii de ecranare este situată la 25 cm sub linia h-h (a se vedea apendicele 1);

3.2.2.3.   punctul de frângere al marginii de ecranare este pe linia v-v (27).

3.2.3.   Când farul este astfel orientat, dacă omologarea sa este obținută doar pentru faza de întâlnire (28), farul trebuie să corespundă doar cerințelor menționate la punctele 3.2.5-3.2.7 și 3.3.

3.2.4.   Când un far orientat astfel nu îndeplinește cerințele de la punctele 3.2.5-3.2.7 și 3.3, alinierea sa poate fi schimbată, astfel încât axa fascicolului să nu fie deplasată lateral cu mai mult de 1° (= 44 cm) spre dreapta sau stânga (29). Pentru a facilita reglajul cu ajutorul marginii de ecranare, farul poate fi mascat parțial în scopul măririi contrastului marginii de ecranare.

3.2.5.   Iluminarea produsă pe ecran de faza de întâlnire trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

Punctul de pe ecranul de măsurare

Iluminarea cerută, în lucși

Faruri pentru circulația pe partea dreaptă

Faruri pentru circulația pe partea stângă

Punctul

B 50 L

Punctul

B 50 R

≤ 0,4

Punctul

B 75 R

Punctul

B 75 L

≥ 12

Punctul

B 75 L

Punctul

B 75 R

≤ 12

Punctul

B 50 L

Punctul

B 50 R

≤ 15

Punctul

B 50 R

Punctul

B 50 L

≥ 12

Punctul

B 50 V

Punctul

B 50 V

≥ 6

Punctul

B 25 L

Punctul

B 25 R

≥ 2

Punctul

B 25 R

Punctul

B 25 L

≥ 2

Orice punct din zona III

≤ 0,7

Orice punct din zona IV

≥ 3

Orice punct din zona I

≤ 2 × (E50 R și E50 L) (30)

3.2.6.   În nici una dintre zonele I, II, III și IV nu trebuie să existe variații laterale care să afecteze buna vizibilitate.

3.2.7.   Valorile iluminării în zonele „A” și „B” așa cum sunt prezentate în figura C din anexa IV trebuie verificate prin măsurarea valorilor fotometrice ale punctelor 1-8 din această figură; aceste valori trebuie să se situeze în următoarele limite:

0,7 lux ≥ 1, 2, 3, 7 ≥ 0,1 lux

0,7 lux ≥ 4, 5, 6, 8 ≥ 0,2 lux

3.2.8.   Farurile proiectate în așa fel încât să respecte cerințele ambelor sisteme de circulație, atât pe dreapta cât și pe stânga, trebuie să îndeplinească în fiecare dintre cele două poziții de fixare a unității optice sau a lămpii cu filament cerințele stabilite mai sus pentru direcția corespunzătoare de circulație.

3.3.   Dispoziții cu privire la faza de drum

3.3.1.   În cazul unui far proiectat să producă o fază de drum și o fază de întâlnire, măsurarea iluminării produse pe ecran de faza de drum trebuie efectuată cu aceeași aliniere a farului ca și pentru măsurătorile corespunzătoare punctelor 3.2.5-3.2.7. În cazul unui far care furnizează doar faza de drum, acesta trebuie reglat astfel încât zona de iluminare maximă să fie centrată în punctul de intersecție al liniilor h-h și v-v. Acest far trebuie să îndeplinească doar cerințele menționate la punctul 3.3.

Iluminarea produsă pe ecran de faza de drum trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

punctul de intersecție (HV) al liniilor h-h și v-v trebuie să fie situat în interiorul unui izolux reprezentând 90 % din iluminarea maximă. Această valoare maximă (Emax) nu trebuie să fie mai mică de 48 lux. Valoarea maximă nu trebuie să depășească în nici un caz 240 lux. Mai mult, în cazul unui far combinat fază de întâlnire – fază de drum, această valoare maximă nu trebuie să fie mai mare decât de 16 ori iluminarea măsurată pentru faza de întâlnire în punctul 75 R (sau 75 L).

3.3.2.1.1.   intensitatea luminoasă maximă (Imax) a fazei lungi, exprimată în mii de candele, trebuie calculată cu formula:

Imax = 0,625 Emax

3.3.2.1.2.   marca de referință (I'max) care indică această intensitate maximă și este menționată la punctul 1.6 trebuie obținută cu formula:

aFormula

ceastă valoare fiind rotunjită la cea mai apropiată din următoarele valori: 7,5, 10, 12,5, 17,5, 20, 25, 27,5, 30, 37,5, 40, 45, 50.

3.3.2.2.   Pornind din punctul HV, orizontal spre stânga și dreapta, iluminarea nu trebuie să fie mai mică de 24 lux până la o distanță de 1,125 m și nu mai mică de 6 lux până la o distanță de 2,25 m.

3.4.   Valorile de iluminare a ecranului menționate la punctele 3.2.5-3.2.7 și 3.3 trebuie măsurate prin intermediul unui fotoreceptor, zona efectivă a acestuia fiind conținută într-un pătrat cu latura de 65 mm.

4.   ESTIMAREA DISCONFORTULUI

Trebuie estimat disconfortul cauzat de faza de întâlnire a farurilor.

5.   FARUL STANDARD

Un far este considerat standard (de referință) dacă:

5.1.1.   îndeplinește cerințele de omologare menționate;

5.1.2.   are un diametru efectiv mai mare de 160 mm;

produce, cu o lampă standard cu filament, în diferite puncte și zone menționate la punctul 3.2.5 o iluminare egală cu:

5.1.3.1.   mai mică de 90 % din limitele maxime și

5.1.3.2.   mai mare de 120 % din limitele minime prescrise în tabelul de la punctul 3.2.5.

6.   CERINȚE SUPLIMENTARE PRIVIND INSPECȚIILE CARE POT FI EFECTUATE DE AUTORITĂȚILE COMPETENTE LA VERIFICAREA CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI, ÎN CONFORMITATE CU PUNCTUL 5.1 DIN ANEXA I

6.1.   Pentru valorile B 50 L (sau R) și zona III, abaterile maxime pot fi:

B 50 L (sau R):

0,2 lux, echivalent 20 %

0,3 lux, echivalent 30 %

zona III:

0,3 lux, echivalent 20 %

0,45 lux, echivalent 30 %

Pentru faza de întâlnire, valorile prevăzute în prezenta directivă sunt îndeplinite în HV (cu o toleranță de 0,2 lux) și legat de aceasta în cel puțin un punct din fiecare zonă delimitată pe ecranul de măsură (la 25 m) de un cerc cu raza de 15 cm în jurul punctului B 50 L (sau R) (cu o toleranță de 0,1 lux), 75 R (sau L), 50 R (sau L), 25 R, 25 L și pe întreaga suprafață a zonei IV care nu este cu mai mult de 22,5 cm deasupra liniei 25 R și 25 L.

6.2.1.   Marca de referință nu este luată în considerare dacă pentru faza de drum, HV fiind situat în interiorul unui izolux 0,75 Emax, se observă pentru valorile fotometrice o toleranță de + 20 % pentru valorile maxime și – 20 % pentru valorile minime, în orice punct specificat la punctul 3.2.5 din prezenta anexă.

6.3.   Dacă rezultatele încercărilor descrise mai sus nu îndeplinesc cerințele, poziționarea farului poate fi schimbată, astfel încât axa fascicolului să nu fie deplasată lateral cu mai mult de 1° spre dreapta sau stânga.

6.4.   Farurile cu defecte aparente nu sunt luate în considerare.

6.5.   Marca de referință nu este luată în considerare.

Apendicele 1

Ecran de măsură

Fascicol european standard

A.   Faruri pentru circulația pe partea dreaptă

(dimensiuni în mm)

Image

B.   Far pentru circulația pe partea stângă

(dimensiuni în mm)

Image

C.   Punctele de măsurare pentru valorile de iluminare

Image

Notă:

Figura C prezintă punctul de măsurare pentru circulația pe partea dreaptă. Punctele 7 și 8 se mută în locațiile corespunzătoare din partea dreaptă a desenului pentru circulația pe partea stângă.

Apendicele 2

Încercări privind stabilitatea parametrilor fotometrici ai farurilor în exploatare

ÎNCERCĂRI PE FARURI COMPLETE

Odată ce valorile mărimilor fotometrice au fost măsurate conform cu cerințele prezentei directive, în punctele Emax pentru faza de drum și HV, 50 R, B 50 L pentru faza de întâlnire (sau HV, 50 L, B 50 R pentru farurile proiectate pentru circulația pe partea stângă), se încearcă un exemplar complet de far din punct de vedere al stabilității performanțelor fotometrice în exploatare. Prin „far complet” se înțelege lampa completă în sine, incluzând părțile componente înconjurătoare, precum și lămpile care ar putea influența disiparea căldurii.

1.   ÎNCERCAREA STABILITĂȚII PERFORMANȚELOR FOTOMETRICE

Încercările sunt efectuate într-o atmosferă uscată și liniștită, la o temperatură exterioară de 23 °C ± 5 °C, farul complet fiind montat pe un suport ce reproduce instalarea corectă pe vehicul.

1.1.   Far curat

Farul este lăsat să funcționeze timp de 12 ore conform punctului 1.1.1 și este verificat corespunzător punctului 1.1.2.

1.1.1.   Procedura de încercare

Farul este lăsat să funcționeze pentru o perioadă corespunzătoare timpului specificat, astfel încât:

(a)

în cazul în care trebuie omologată doar o funcție de iluminare (faza de drum sau faza de întâlnire), filamentul corespunzător este aprins pentru perioada de timp specificată (31);

(b)

în cazul unei lămpi de întâlnire încorporată reciproc cu o lampă de drum (lampă cu două filamente sau două lămpi cu filament):

Dacă solicitantul declară că farul este utilizat cu un singur filament aprins (32), încercarea este efectuată în conformitate cu această condiție, (31) fiecare funcție specificată fiind activată pentru jumătate din perioada specificată la punctul 1.1;

în toate celelalte cazuri (31)  (32), farul este acționat în următorul ciclu până la atingerea duratei de timp specificate:

15 minute, este aprins filamentul fazei de întâlnire;

5 minute, sunt aprinse toate filamentele;

(c)

în cazul funcțiilor de iluminare grupate, toate funcțiile individuale trebuie aprinse simultan pentru timpul specificat pentru funcțiile individuale de iluminare de la punctul (a), ținându-se de asemenea cont de utilizarea funcțiilor de iluminare încorporate reciproc de la punctul (b), corespunzător cerințelor fabricantului.

1.1.1.2.   Tensiunea de încercare

Tensiunea trebuie reglată astfel încât să furnizeze 90 % din puterea maximă specificată în anexa IV. Puterea aplicată trebuie în toate cazurile să fie adecvată cu valoarea ce corespunde unei lămpi cu filament cu tensiune nominală de 12 V, cu excepția cazului în care solicitantul omologării specifică faptul că farul poate fi utilizat la o tensiune diferită. În ultimul caz, încercarea este realizată cu o lampă cu filament a cărei putere este cea mai mare putere ce poate fi utilizată.

1.1.2.   Rezultatele încercării

1.1.2.1.   Inspectarea vizuală

După ce temperatura farului s-a stabilizat la temperatura exterioară, se curăță cu o cârpă curată și moale dispersoarele farului și dacă există dispersoarele exterioare. Apoi se inspectează vizual; nu trebuie să fie evidentă nici o distorsiune, deformare, fisură sau schimbare de culoare a dispersoarelor farului sau dispersoarelor exterioare, dacă există.

1.1.2.2.   Încercarea fotometrică

Pentru conformitate cu cerințele prezentei directive, valorile fotometrice trebuie măsurate în următoarele puncte:

Faza de întâlnire:

50 R – B 50 L – HV pentru farurile proiectate pentru circulația pe partea dreaptă;

50 L – B 50 R – HV pentru farurile proiectate pentru circulația pe partea stângă.

Faza de drum:

Punctul de Emax.

Pot fi efectuate și alte verificări pentru a evidenția deformări ale carcasei farului datorate căldurii (schimbarea poziției marginii de ecranare este menționată la punctul 2 din prezentul apendice).

Este permisă o diferență de 10 % între caracteristicile fotometrice și valorile măsurate înaintea încercării, incluzând toleranțele procedurii fotometrice.

1.2.   Far murdar

După ce a fost încercat conform cerințelor de la punctul 1.1, farul trebuie utilizat timp de o oră conform punctului 1.1.1, după ce a fost pregătit conform punctului 1.2.1 și verificat conform punctului 1.1.2.

1.2.1.   Pregătirea farului

1.2.1.1.   Amestecul utilizat la încercare

Amestecul de apă și agent poluant care este aplicat pe far trebuie compus din nouă părți (de masă) din nisip de cuarț cu o granulație între 0 și 100 µm, o parte (de masă) praf de cărbune vegetal cu o granulație între 0 și 100 µm, 0,2 (de masă) NaCMC (33) și o cantitate corespunzătoare de apă distilată a cărei conductivitate este mai mică de 1 mS/m pentru această încercare.

Amestecul nu trebuie să fie mai vechi de 14 zile.

1.2.1.2.   Aplicarea amestecului pe far

Amestecul utilizat la încercare trebuie aplicat uniform pe întreaga suprafață a farului care emite lumină și apoi este lăsat să se usuce. Acest procedeu este repetat până când valoarea iluminării scade la 15-20 % din valorile măsurate pentru fiecare punct de mai jos, corespunzător condițiilor descrise la punctul 1 de mai sus:

Emax la faza de drum pentru o lampă care are fază de drum/fază de întâlnire;

Emax la faza de drum pentru o lampă care are doar fază de drum;

50 R și 50 V (34) pentru o lampă doar cu fază de întâlnire, proiectată pentru circulația pe partea dreaptă;

50 L și 50 V pentru o lampă doar cu fază de întâlnire, proiectată pentru circulația pe partea stângă.

1.2.1.3.   Echipamentul de măsurare

Echipamentul de măsurare trebuie să fie echivalent cu acela utilizat în cursul încercărilor de omologare a farului. Pentru verificarea fotometrică este utilizată o lampă standard (de referință) cu filament.

2.   ÎNCERCARE LA MODIFICAREA POZIȚIEI VERTICALE A MARGINII DE ECRANARE SUB INFLUENȚA CĂLDURII

Încercarea constă în verificarea dacă devierea verticală a marginii de ecranare sub influența căldurii nu depășește o valoare specificată pentru o lampă cu fază de întâlnire în funcțiune.

Farul încercat în conformitate cu punctul 1 trebuie supus încercării descrise la punctul 2.1 fără să fie deplasat sau reajustat în raport cu reglajele de încercare.

2.1.   Încercarea

Încercarea trebuie efectuată într-o atmosferă uscată și liniștită, la o temperatură exterioară de 23 °C ± 5 °C.

Utilizând o lampă cu filament din producția de serie având cel puțin o oră de funcționare, farul se folosește pe faza de întâlnire fără să fie deplasat sau reajustat în raport cu reglajele de încercare. (În cadrul acestei încercări tensiunea trebuie reglată conform cerințelor de la punctul 1.1.1.2). Se verifică poziția marginii de ecranare în partea ei orizontală (între VV și linia verticală care trece prin punctul B 50 R pentru circulația pe partea stângă sau B 50 L pentru circulația pe partea dreaptă) la un timp de 3 minute (r3) și 60 de minute (r60) după utilizare.

Măsurarea variației poziției marginii de ecranare conform descrierii de mai sus este efectuată prin orice metodă care oferă o acuratețe acceptabilă și rezultate reproductibile.

2.2.   Rezultatele încercării

Rezultatul, exprimat în miliradiani (mrad), este considerat acceptabil când valoarea absolutăFormulaînregistrată nu este mai mare de 1,0 mrad (Δr1 ≤ 1,0 mrad).

2.2.1.   Totuși, dacă această valoare este mai mare de 1,0 mrad, dar nu mai mare de 1,5 mrad (1,0 mrad < Δr1 ≤ 1,5 mrad) este încercat un al doilea far conform descrierii de la punctul 2.1, după ce a fost supus de trei ori consecutiv ciclului descris mai jos, în scopul stabilizării poziției părților mecanice ale farului pe un suport care reproduce instalarea corectă pe vehicul:

funcționarea timp de o oră a fazei de întâlnire (tensiunea trebuie reglată conform cerințelor de la punctul 1.1.1.2);

perioadă de pauză de o oră.

Tipul de far este considerat acceptabil dacă valoarea medie a valorilor absolute Δr1 măsurată pe primul eșantion și Δr11 măsurată pe al doilea eșantion nu este mai mare de 1,0 mrad.Formula

Apendicele 3

Cerințe pentru lămpile ce încorporează dispersoare din material plastic și încercări ale dispersoarelor sau eșantioanelor de material și ale lămpilor complete

1.   CERINȚE GENERALE

1.1.   Eșantioanele trimise conform punctului 2.4 din anexa I trebuie să îndeplinească cerințele indicate la punctele 2.1-2.5 din prezentul apendice.

1.2.   Cele două eșantioane de lămpi complete trimise în conformitate cu punctul 2.3 din anexa I încorporând dispersoare din material plastic trebuie să îndeplinească, în ceea ce privește materialul dispersoarelor, cerințele indicate la punctul 2.6 din prezentul apendice.

1.3.   Eșantioanele dispersoarelor din material plastic sau eșantioanele de material, împreună cu reflectorul căruia le sunt destinate (când este cazul), sunt sub incidența încercărilor de omologare în ordinea cronologică indicate în tabelul A din apendicele 3.1.

1.4.   Totuși, dacă fabricantul lămpii poate dovedi că produsul a trecut deja încercările prescrise la punctele 2.1-2.5 de mai jos, sau încercări echivalente corespunzător altei directive, aceste încercări nu este necesar să fie repetate; sunt obligatorii doar încercările prescrise în apendicele 3.1, tabelul B.

2.   ÎNCERCĂRI

2.1.   Rezistența la schimbările de temperatură

2.1.1.   Încercări

Trei eșantioane noi (dispersoare) sunt supuse direct la cinci cicluri de schimbare a temperaturii și umidității (UR = umiditatea relativă) în conformitate cu următorul program:

3 ore la 40 °C ± 2 °C și 85 %-95 % UR;

1 oră la 23 °C ± 5 °C și 60 %-75 % UR;

15 ore la – 30 °C ± 2 °C;

1 oră la 23 °C ± 5 °C și 60 %-75 % UR;

3 ore la 80 °C ± 2 °C;

1 oră la 23 °C ± 5 °C și 60 %-75 % UR.

Înaintea acestei încercări, eșantioanele trebuie păstrate la 23 °C ± 5 °C și 60 %-75 % UR cel puțin patru ore.

Notă:

Perioadele de o oră la 23 °C ± 5 °C trebuie să includă perioadele de tranziție de la o temperatură la alta care sunt necesare în scopul evitării efectului unui șoc termic.

2.1.2.   Măsurători fotometrice

2.1.2.1.   Metoda

Măsurătorile fotometrice se efectuează pe eșantioane înainte și după încercare.

Măsurătorile trebuie efectuate utilizând o lampă standard, în următoarele puncte:

B 50 L și 50 R pentru faza de întâlnire a unei lămpi cu fază de întâlnire sau a unei lămpi cu fază de întâlnire/fază de drum (B 50 R și 50 L în cazul farurilor destinate circulației pe partea stângă) sau B 50 și 50 R/L în cazul fazei de întâlnire simetrice;

zona Emax pentru faza de drum a unei lămpi pentru faza de drum sau a unei lămpi cu fază de drum/fază de întâlnire;

HV și Emax zona D pentru o lampă de ceață față.

2.1.2.2.   Rezultate

Variațiile dintre valorile fotometrice măsurate pe fiecare eșantion înainte și după încercare nu trebuie să depășească 10 %, incluzând toleranțele procedurii fotometrice.

2.2.   Rezistența la agenții atmosferici și chimici

2.2.1.   Rezistența la agenții atmosferici

Trei eșantioane noi (dispersoare sau eșantioane de material) sunt expuse radiațiilor unei surse având o distribuție a energiei spectrale similară cu aceea a unui corp negru la o temperatură între 5 500 K și 6 000 K. Filtre corespunzătoare trebuie plasate între sursă și eșantioane astfel încât să reducă cât mai mult posibil radiațiile cu o lungime de undă mai mică de 295 nm și mai mare de 2 500 nm. Eșantioanele sunt expuse unei iluminări energetice de 1 200 W/m2 ± 200 W/m2 pentru o perioadă suficient de mare încât energia luminoasă recepționată să fie egală cu 4 500 MJ/m2 ± 200 MJ/m2. În interiorul incintei, temperatura măsurată pe panoul negru plasat la același nivel cu eșantioanele trebuie să fie de 50 °C ± 5 °C. În scopul asigurării unei expuneri uniforme, eșantioanele trebuie rotite în jurul sursei de radiație cu o turație între 1 și 5 l/min.

Eșantioanele sunt pulverizate cu apă distilată cu o conductivitate mai mică de 1 mS/m la o temperatură de 23 °C ± 5 °C, în conformitate cu următorul ciclu:

pulverizare:

5 minute

uscare:

25 de minute.

2.2.2.   Rezistența la agenți chimici

După ce au fost efectuate încercările descrise la punctul 2.2.1 și măsurătorile descrise la punctul 2.2.3.1, suprafața exterioară a celor trei eșantioane este tratată conform cerințelor de la punctul 2.2.2.2 cu amestecul definit la punctul 2.2.2.1.

2.2.2.1.   Amestecul utilizat la încercare

Amestecul este compus din 61,5 % n-heptan, 12,5 % toluen, 7,5 % tetraclorură de etil, 12,5 % tricloretilenă și 6 % xilenă (% în volum).

2.2.2.2.   Aplicarea amestecului utilizat la încercare

Se îmbibă o cârpă de bumbac (ca pentru ISO 105) în amestecul definit la punctul 2.2.2.1 până când se saturează și, în interval de zece secunde, se aplică pe suprafața exterioară a eșantionului, pentru zece minute și la o presiune de 50 N/cm2, corespunzător unui efort de 100 N aplicat pe o suprafață de încercare de 14 × 14 mm.

În timpul acestei perioade de 10 minute, materialul textil trebuie îmbibat din nou cu amestec, astfel încât compoziția lichidului aplicat să fie continuu identică cu aceea a amestecului prescris pentru încercare.

În timpul perioadei de aplicare, este permisă compensarea presiunii aplicate eșantionului în scopul prevenirii spargerii.

2.2.2.3.   Curățarea

La sfârșitul aplicării amestecului pentru încercare eșantioanele se usucă la aer curat și apoi sunt spălate cu soluția descrisă la punctul 2.3 („Rezistența la detergenți”) la 23 °C ± 5 °C.

După aceea, eșantioanele se clătesc cu grijă cu apă distilată care nu conține mai mult de 0,2 % impurități la 23 °C ± 5 °C și apoi sunt șterse cu o cârpă moale.

2.2.3.   Rezultate

2.2.3.1.   După încercarea rezistenței la agenți atmosferici, suprafața exterioară a eșantioanelor nu trebuie să prezinte crăpături, zgârieturi, ciobiri sau deformări și variația medie a transmisiei

Formula,

măsurată la cele trei eșantioane conform procedurii descrise în apendicele 3.2 din prezenta anexă nu trebuie să depășească 0,020 (Δtm ≤ 0,020).

2.2.3.2.   După încercarea rezistenței la agenți chimici eșantioanele nu trebuie să poarte nici o urmă de depuneri chimice care pot cauza o variație a difuziei fluxului, a cărui variație medie

Formula,

măsurată pe cele trei eșantioane conform procedurii descrise în apendicele 3.2 din prezenta anexă nu trebuie să depășească 0,020 (Δdm ≤ 0,020).

2.3.   Rezistența la detergenți și hidrocarburi

2.3.1.   Rezistența la detergenți

Suprafața exterioară a celor trei eșantioane (dispersoare sau eșantioane de material) este încălzită la 50 °C ± 5 °C și apoi scufundată pentru cinci minute într-un amestec menținut la 23 °C ± 5 °C și compus din 99 părți apă distilată, conținând nu mai mult de 0,02 % impurități și o parte sulfonat de alchilaril.

La sfârșitul încercării eșantioanele sunt uscate la 50 °C ± 5 °C. Suprafața eșantioanelor este curățată cu o cârpă umedă.

2.3.2.   Rezistența la hidrocarburi

Suprafața exterioară a celor trei eșantioane este ștearsă ușor timp de un minut cu o cârpă de bumbac îmbibată într-un amestec compus din 70 % n-heptan și 30 % toluen (% în volum) și apoi uscată în aer liber.

2.3.3.   Rezultate

După realizarea succesivă a celor două încercări menționate mai sus, valoarea medie a variației de transmisie

Formula,

măsurată pe cele trei eșantioane conform procedurii descrise în apendicele 3.2 la prezenta anexă nu trebuie să depășească 0,010 (Δtm ≤ 0,010).

2.4.   Rezistența la deteriorare mecanică

2.4.1.   Metoda deteriorării mecanice

Suprafața exterioară a celor trei eșantioane noi (dispersoare) este supusă unei încercări de deteriorare mecanică uniformă prin metoda descrisă în apendicele 3.3 la prezenta anexă.

2.4.2.   Rezultate

După această încercare, variațiile:

în transmisie:

Formula

și în difuzie:

Formula

sunt măsurate în conformitate cu procedura descrisă în apendicele 3.2 din prezenta anexă în zona specificată la punctul 2.2.4. Valoarea medie a celor trei eșantioane trebuie să fie astfel încât

Δtm ≤ 0,100

Δdm ≤ 0,050.

2.5.   Încercarea privind aderența acoperirilor, dacă există

2.5.1.   Pregătirea eșantionului

O suprafață de 20 mm × 20 mm din zona acoperită a dispersorului se taie cu o lamă de ras sau cu un ac, într-o rețea de pătrate de aproximativ 2 mm × 2 mm. Presiunea exercitată asupra lamei sau acului trebuie să fie suficientă pentru a tăia cel puțin stratul acoperitor.

2.5.2.   Descrierea încercării

Este utilizată o bandă adezivă cu o forță de adeziune de 2 N/(cm de lățime) ± 20 % măsurată corespunzător condițiilor standard specificate în apendicele 3.4 din prezenta anexă. Această bandă adezivă, care trebuie să aibă o lățime de minim 25 mm, este presată cel puțin cinci minute pe suprafața pregătită conform prevederilor de la punctul 2.5.1.

Capătul benzii adezive este apoi tras astfel încât forța de adeziune la suprafața considerată să fie echilibrată de o forță perpendiculară pe suprafața respectivă. În acest moment, banda este desprinsă cu o viteză constantă de 1,5 m/s ± 0,2 m/s.

2.5.3.   Rezultate

Suprafața tăiată nu trebuie să prezinte deteriorări semnificative. Sunt permise deteriorări la intersecțiile dintre pătrate sau la marginile tăieturii, cu condiția ca suprafața deteriorată să nu depășească 15 % din suprafața tăiată.

2.6.   Încercări ale farului complet care încorporează un geam din material plastic

2.6.1.   Rezistența la deteriorare mecanică a suprafeței dispersorului

2.6.1.1.   Încercările

Dispersorul eșantionului de far nr. 1 este supus încercării descrise la punctul 2.4.1. de mai sus.

2.6.1.2.   Rezultate

După încercări, rezultatele măsurătorilor fotometrice efectuate asupra farului în conformitate cu prezenta directivă nu trebuie să depășească cu mai mult de 30 % peste valorile maxime prescrise în punctele B 50 L și HV și nu cu mai mult de 10 % sub valorile minime prescrise în punctul 75 R (în cazul unui far destinat circulației pe partea stângă, punctele considerate sunt B 50 R, HV și 75 L). În cazul unui fascicol de întâlnire simetric punctele care sunt considerate sunt B 50 și H.

2.6.2.   Încercarea de aderență a acoperirilor, dacă există

Geamul eșantionului de far nr. 2 este supus încercării descrise la punctul 2.5.

3.   VERIFICAREA CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI

Cu privire la materialul utilizat pentru fabricarea dispersoarelor, lămpile dintr-o serie de fabricație sunt recunoscute ca fiind conforme cu prezenta directivă dacă:

3.1.1.   după încercările de rezistență la agenți chimici și de rezistență la detergenți și hidrocarburi, suprafața exterioară a eșantioanelor nu prezintă crăpături, ciobiri sau deformări vizibile cu ochiul liber (a se vedea punctele 2.2.2, 2.3.1 și 2.3.2);

3.1.2.   după încercarea descrisă la punctul 2.6.1.1 valorile fotometrice în punctele de măsurare luate în considerare la punctul 2.6.1.2 sunt în limitele prescrise de prezenta directivă pentru conformitatea producției.

3.2.   Dacă rezultatele încercărilor nu îndeplinesc cerințele, încercările trebuie repetate pe un alt eșantion ales la întâmplare.

Apendicele 3.1

Ordinea cronologică a încercărilor de omologare

A.   Încercări pe materiale plastice (dispersoare sau eșantioane de material trimise conform punctului 1.2.4 din anexa I)

Eșantioane

Dispersoare sau eșantioane de material

Dispersoare

Nr. eșantionului

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

1.1.   Fotometrie limitată

(punctul 2.1.2)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

x

x

x

 

1.1.1.   Schimbarea de temperatură (punctul 2.1.1)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

x

x

x

 

1.2.   Fotometrie limitată

(punctul 2.1.2)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

x

x

x

 

1.2.1.   Măsurarea transmisiei

x

x

x

x

x

x

x

x

x

 

 

 

 

1.2.2.   Măsurarea difuziei

x

x

x

 

 

 

x

x

x

 

 

 

 

1.3.   Agenți atmosferici (punctul 2.2.1)

x

x

x

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.3.1.   Măsurarea transmisiei

x

x

x

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.4.   Agenți chimici (punctul 2.2.2)

x

x

x

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.4.1.   Măsurarea difuziei

x

x

x

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.5.   Detergenți (punctul 2.3.1)

 

 

 

x

x

x

 

 

 

 

 

 

 

1.6.   Hidrocarburi (punctul 2.3.2)

 

 

 

x

x

x

 

 

 

 

 

 

 

1.6.1.   Măsurarea transmisiei

 

 

 

x

x

x

 

 

 

 

 

 

 

1.7.   Deteriorare (punctul 2.4.1)

 

 

 

 

 

 

x

x

x

 

 

 

 

1.7.1.   Măsurarea transmisiei

 

 

 

 

 

 

x

x

x

 

 

 

 

1.7.2.   Măsurarea difuziei

 

 

 

 

 

 

x

x

x

 

 

 

 

1.8.   Aderență (punctul 2.5)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

x

B.   Încercări asupra farurilor complete (trimise conform punctului 1.2.3 din anexa I)

Încercări

Far complet

Nr. eșantion

1

2

2.1.   Deteriorare (punctul 2.6.1.1)

x

 

2.2.   Fotometrie (punctul 2.6.1.2)

x

 

2.3.   Aderență (punctul 2.6.2)

 

x

Apendicele 3.2

Metodă de măsurare a difuziei și transmisiei luminii

1.   ECHIPAMENTUL (a se vedea figura)

Fascicolul unui colimator K cu semi-divergența

Formula

este limitat de o diafragmă DT cu o deschidere de 6 mm către locul de amplasare a eșantionului.

O lentilă convergentă acromatică L2 corectată împotriva distorsiunilor sferice leagă diafragma DT de receptorul R; diametrul lentilei L2 trebuie să fie astfel încât să nu obtureze lumina difuzată de eșantion într-un con având jumătatea unghiului de vârf de valoare

Formula

O diafragmă circulară DD cu unghiurile

FormulașiFormulaeste

plasată în planul focal imagine al lentilei L2.

Partea centrală opacă a diafragmei este necesară pentru eliminarea luminii ce vine direct de la sursa luminoasă. Trebuie să fie posibilă eliminarea părții centrale a diafragmei din fața fascicolului luminos în așa fel încât aceasta să revină exact în poziția originală.

Distanța L2 DT și distanța focală F2  (35) a lentilei L2 trebuie alese astfel încât imaginea lui DT să acopere complet receptorul R.

Când fluxul incident inițial este de 1 000 de unități, precizia absolută a fiecărei măsurători trebuie să fie mai bună de o unitate.

2.   MĂSURĂTORI

Se fac următoarele citiri:

Citirea

cu eșantion

cu partea centrală a DD

Cantitate reprezentată

T1

nu

nu

Fluxul incident la citirea inițială

T2

da

(înainte de încercare)

nu

Fluxul transmis de noul material într-un câmp de 24 °C

T3

da

(după încercare)

nu

Fluxul transmis de materialul încercat într-un câmp de 24 °C

T4

da

(înainte de încercare)

da

Fluxul difuzat de noul material

T5

da

(după încercare)

da

Fluxul difuzat de materialul încercat

Image

Apendicele 3.3

Metoda de încercare prin pulverizare

1.   ECHIPAMENTUL DE ÎNCERCARE

1.1.   Pulverizator

Pulverizatorul utilizat trebuie echipat cu o duză cu diametrul de 1,3 mm care să permită un debit de curgere a lichidului de 0,24 ± 0,02 l/minut la o presiune de utilizare de 6,0 bar – 0, + 0,5 bar.

Jetul obținut corespunzător acestor condiții de utilizare trebuie să aibă un diametru de 170 mm ± 50 mm pe suprafața expusă deteriorării, la o distanță de 380 mm ± 10 mm față de duză.

1.2.   Amestecul utilizat la încercare

Amestecul utilizat la încercare este compus din:

nisip de cuarț de duritate 7 pe scara Mohs cu o dimensiune a granulelor între 0 și 0,2 mm și cu distribuție aproape normală, cu un factor angular între 1,8 și 2;

apă cu duritatea ce nu depășește 205 g/m3 pentru un amestec conținând 25 g de nisip la un litru de apă.

2.   ÎNCERCAREA

Suprafața exterioară a dispersorului lămpii este expusă o dată sau de mai multe ori jetului de nisip produs conform descrierii de mai sus. Jetul trebuie pulverizat aproape perpendicular pe suprafața încercată.

Deteriorarea este verificată cu ajutorul unuia sau a mai multor eșantioane de sticlă plasate ca referință în apropierea dispersorului încercat. Amestecul trebuie pulverizat până când variația de difuzie a luminii pe eșantionul sau eșantioanele măsurate prin metoda descrisă în apendicele 2 este aproximativ:

Formula

Pot fi utilizate mai multe eșantioane de referință pentru a verifica că întreaga suprafață încercată s-a deteriorat omogen.

Apendicele 3.4

Încercarea la aderență pentru banda adezivă

1.   OBIECTIV

Această metodă permite determinarea în condiții standard a forței liniare de adeziune a unei benzi adezive la o suprafață plană din sticlă.

2.   PRINCIPIU

Măsurarea forței necesare dezlipirii unei benzi adezive de pe o suprafață plană din sticlă la un unghi de 90°.

3.   CONDIȚII ATMOSFERICE SPECIFICE

Condițiile exterioare ambientale trebuie să fie 23 °C ± 5 °C și o umiditate relativă (UR) de 65 % ± 15 %.

4.   COMPONENTE ÎNCERCATE

Înaintea încercării, eșantionul de rolă cu bandă adezivă trebuie păstrat 24 de ore în atmosfera specificată (a se vedea punctul 3 de mai sus).

Din fiecare rolă se aleg cinci bucăți de 400 mm lungime fiecare. Aceste bucăți se aleg din rolă după ce primele trei straturi au fost eliminate.

5.   PROCEDURĂ

Încercarea se efectuează în condițiile exterioare descrise la punctul 3.

Cele cinci bucăți de verificat sunt alese în timp ce banda este desfășurată radial cu o viteză de aproximativ 300 mm/s iar apoi bucățile de bandă de testat sunt aplicate în interval de 15 secunde de la prelevare în modul următor:

banda se aplică progresiv pe suprafața de sticlă cu o mișcare de lipire ușoară a degetului pe lungimea benzii, fără a presa excesiv, astfel încât să nu rămână bule de aer între bandă și suprafața de sticlă;

ansamblul se lasă timp de 10 minute în condițiile atmosferice specificate;

se dezlipesc de pe sticlă aproximativ 25 de mm de bandă într-un plan perpendicular pe axa benzii de test;

sticla se fixează și capătul liber al benzii se îndoaie înapoi la 90°. Se aplică o forță astfel încât linia de separare dintre bandă și sticlă să fie perpendiculară pe această forță și perpendiculară pe sticlă;

banda se trage apoi cu o viteză de 300 mm/s, înregistrându-se forța necesară pentru aceasta.

6.   REZULTATE

Cele cinci valori obținute se aranjează în ordine și se calculează valoarea medie ca rezultat al măsurătorii. Valoarea se exprimă în Newton pe centimetru de lățime al benzii.

Apendicele 4

Image

Apendicele 5

Image

ANEXA IV

LĂMPI CU INCANDESCENȚĂ DESTINATE PENTRU A FI UTILIZATE LA LĂMPI CU OMOLOGARE DE TIP PENTRU COMPONENTE PENTRU MOTORETE, MOTOCICLETE ȘI TRICICLURI

Apendicele 1

Lămpi cu filament din categoria R2

Apendicele 2

Lămpi cu filament din categoria H1

Apendicele 3

Lămpi cu filament din categoria H2

Apendicele 4

Lămpi cu filament din categoria H3

Apendicele 5

Lămpi cu filament din categoria H4

Apendicele 6

Lămpi cu filament din categoria HS1

Apendicele 7

Lămpi cu filament din categoria HB3

Apendicele 8

Lămpi cu filament din categoria HB4

Apendicele 9

Lămpi cu filament din categoria H7

Apendicele 10

Lămpi cu filament din categoria HS2

Apendicele 11

Lămpi cu filament din categoriile S1 și S2

Apendicele 12

Lămpi cu filament din categoria S3

Apendicele 13

Lămpi cu filament din categoria S4

Apendicele 14

Lămpi cu filament din categoria P21W

Apendicele 15

Lămpi cu filament din categoria P21/5W

Apendicele 16

Lămpi cu filament din categoria R5W

Apendicele 17

Lămpi cu filament din categoria R10W

Apendicele 18

Lămpi cu filament din categoria T4W

Apendicele 19

Lămpi cu filament din categoria C5W

Apendicele 20

Lămpi cu filament din categoria C21W

Apendicele 21

Lămpi cu filament din categoria W3W

Apendicele 22

Lămpi cu filament din categoria W5W

Apendicele 23

Exemplu de organizare a mărcii de omologare a unei lămpi cu filament

Apendicele 24

Centrul luminos și formele filamentelor lămpii

1.   CERERE DE OMOLOGARE DE TIP PENTRU COMPONENTE PENTRU O LAMPĂ CU FILAMENT

Cererea pentru omologare de tip pentru componente pentru o lampă cu filament trimisă în conformitate cu articolul 3 din Directiva 92/61/CEE trebuie să conțină, în plus, următoarele detalii:

1.1.1.   desene în trei exemplare, suficient de detaliate pentru a permite identificarea tipului;

1.1.2.   o scurtă descriere tehnică;

1.1.3.   cinci eșantioane din fiecare culoare pentru care se solicită omologarea.

În cazul unui tip de lampă cu filament care diferă doar prin marca fabricii sau denumirea comercială de un tip care a fost deja omologat este suficient să se trimită:

1.2.1.   o declarație a fabricantului lămpii că tipul trimis este identic (exceptând marca fabricii sau denumirea comercială) cu un tip omologat deja și a fost produs de același fabricant, acest tip fiind identificat prin codul de omologare;

1.2.2.   două eșantioane având noua marcă a fabricii sau denumirea comercială.

2.   CERINȚE SUPLIMENTARE REFERITOARE LA MARCAREA ȘI MĂRCILE LĂMPILOR CU FILAMENT

Lămpile cu filament trimise pentru omologare de tip trebuie să aibă pe soclu sau pe balon (în ultimul caz fără a fi afectate negativ caracteristicile luminoase):

2.1.1.   marca fabricii sau denumirea comercială a solicitantului;

2.1.2.   tensiunea nominală;

2.1.3.   denumirea internațională a categoriei respective;

2.1.4.   puterea nominală (pentru lămpile cu două filamente în ordine filamentul principal/filamentul secundar); aceasta nu este necesar să fie indicată separat, dacă face parte din denumirea internațională a categoriei respective de lampă cu filament;

2.1.5.   un spațiu suficient de mare pentru amplasarea mărcii de omologare.

2.2.   Spațiul menționat la punctul 2.1.5 trebuie indicat pe desenele care însoțesc cererea de omologare.

2.3.   Pot fi făcute și alte inscripționări decât cele descrise la punctul 2.1, cu condiția să nu afecteze negativ caracteristicile luminoase.

3.   OMOLOGARE DE TIP PENTRU COMPONENTE PENTRU O LAMPĂ CU FILAMENT

3.1.   Se acordă omologarea de tip dacă toate eșantioanele unui tip de lampă cu filament care sunt trimise corespunzător punctului 1.1.3 sau 1.2.2 îndeplinesc cerințele prezentei anexe.

3.2.   În conformitate cu prevederile articolului 8 din Directiva 92/61/CEE trebuie amplasată o marcă de omologare de tip pentru componente în spațiul menționat la punctul 2.1.5.

3.3.   Apendicele 23 al prezentei anexe oferă un exemplu de organizare a mărcii de omologare.

4.   CERINȚE TEHNICE

4.1.   Cerințele tehnice sunt cele stabilite în secțiunile 2.1 și 3 din Regulamentul nr. 37 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite consolidate prin documentul următor:

Revizia 2, încorporând seriile 02 și 03 de modificări, rectificarea 2 și suplimentele 1-9 ale seriei 03 de modificări.

5.   CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

5.1.   Lămpile cu filament omologate conform prezentei anexe trebuie fabricate astfel încât să fie conforme cu tipul omologat prin îndeplinirea cerințelor tehnice și de marcare stabilite la punctele 2.1, 3.2 și 4, precum și în apendicele corespunzătoare din prezenta anexă.

5.2.   Pentru verificarea conformității cu cerințele punctului 5.1, se întreprind verificări ale producției conform celor definite la punctul 4 și în anexele 6, 7, 8 și 9 din Regulamentul nr. 37 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite menționat la punctul 4.1.

5.3.   Omologarea de tip acordată unui tip de lampă cu filament ce corespunde prezentei anexe poate fi retrasă dacă nu sunt îndeplinite cerințele punctului 5.1 și 5.2 sau dacă o lampă cu filament care poartă o marcă de omologare nu este conformă cu tipul omologat.

Apendicele 1

Lămpi din categoria R2

FIȘA R2/1

Image

Desenele au drept scop doar ilustrarea dimensiunilor esențiale ale lămpii cu filament.

Caracteristici electrice și fotometrice

 

Lămpi cu filament din producția normală

Lămpi standard cu filament

Valori nominale

V

6 (39)

12 (39)

24 (39)

12 (39)

W

45

40

45

40

55

50

45

40

Tensiune de încercare

V

6,3

13,2

28

13,2

Valori obiective

W

53

max.

47

max.

57

max.

51

max.

76

max.

69

max.

52 + 0 %

– 10 %

46 ± 5 %

Flux luminos lm

720

min.

570

± 15 %

860

min.

675

± 15 %

1 000

min.

860

± 15 %

 

 

Fluxul luminos de referință la aproximativ 12 V

700

450

FIȘA R2/2

Poziția și dimensiunile ecranului și filamentelor

Image

Desenele nu sunt obligatorii în ceea ce privește construcția ecranului și a filamentelor.

FIȘA R2/3

Poziția și dimensiunile ecranului și filamentelor (40)

Dimensiuni în mm

Toleranța

Lămpi cu filament din producția normală

Lămpi standard cu filament

6V

12V

24V

12V

a

0,60

± 0,35

± 0,15

b1/30,0 (41)

b1/33,0

0,20

b1/30,0 vm (42)

± 0,35

± 0,15

b2/30,0 (41)

b2/33,0

0,20

b2/30,0 vm (42)

± 0,35

± 0,15

c/30,0 (41)

c/33,0

0,50

c/30,0 vm (42)

± 0,30

± 0,15

e

6V, 12V,

24V

28,5

28,8

± 0,35

± 0,15

f

6V, 12V,

24V

1,8

2,2

± 0,40

± 0,20

g

0

± 0,50

± 0,30

h/30,0 (41)

h/33,0

0

h/30,0 vm (42)

± 0,50

± 0,30

½ (p-q)

0

± 0,60

± 0,30

lc

5,5

± 1,50

± 0,50

γ (43)

15° nom.

 

 

 

 

Soclul P45t-41 în conformitate cu Publicația IEC 61 (fișa 7004-95-4)

Apendicele 2

Lămpi din categoria H1

FIȘA H1/1

(dimensiuni în mm)

Image

Desenele au doar scopul de ilustrare a dimensiunilor esențiale ale lămpii cu filament.

FIȘA H1/2

Dimensiuni în mm

Toleranțe

Lămpi cu filament din producție normală

Lămpi standard cu filament

6V

12V

24V

b

0,7 f

 

 

 

 

e (5) (9)

25,0

(8)

± 0,15

f (5) (9)

6 V

4,5

± 1,0

 

12 V

5,0

± 0,5

+ 0,5

0

24 V

5,5

± 1,0

 

g (6)

0,5 d (7)

± 0,5 d

± 0,25 d

h1

0

(8)

± 0,20 (4)

h2

(8)

± 0,25 (4)

ε

45°

± 12°

± 3°

Soclul P 14,5s în conformitate cu Publicația IEC 61 (fișa 7004-46-1)

CARACTERISTICI ELECTRICE ȘI FOTOMETRICE

Valori nominale

V

6

12

24

12

W

55

70

55

Tensiune de încercare

V

6,3

13,2

28,0

 

Valori obiective

W

max.

63

max.

68

max.

84

max.

68 la 13,2 V

Flux luminos lm

1 350

1 550

1 900

 

 

± %

15

 

Fluxul luminos de referință pentru încercarea farului: 1 550 lm la aprox. 12 V.

FIȘA H1/3

(1)

Axa de referință este perpendiculară pe planul de referință și trece prin punctul definit de dimensiunile marcate cu1.

(2)

Ambele terminale de alimentare trebuie poziționate în balon, terminalul mai lung deasupra filamentului (lampa fiind privită așa cum se arată în figură). Concepția internă a lămpii trebuie să fie astfel încât să se reducă la minim imaginile și reflecțiile parazite ale luminii, de exemplu prin montarea unui înveliș de răcire pe partea nebobinată a filamentului.

(3)

Porțiunea cilindrică a balonului pe lungimea φ trebuie să fie de așa natură încât să nu deformeze imaginea proiectată a filamentului atât de mult încât să afecteze rezultatele optice.

(4)

Excentricitatea este măsurată doar pe direcția orizontală și verticală a lămpii cu filament, așa cum se arată în figură. Punctele care se măsoară sunt cele în care proiecția exteriorului spirelor terminale cea mai depărtată sau cea mai apropiată de planul de referință intersectează axa filamentului.

(5)

Direcția de observare este perpendiculara pe axa de referință conținută în planul definit de axa de referință și de centrul celui de-al doilea pin al soclului.

(6)

Decalajul filamentului față de axa balonului măsurat la 27,5 mm de planul de referință.

(7)

d: diametrul filamentului.

(8)

Se verifică prin intermediul unui „sistem de cutii”, fișa H1/4.

(9)

Capetele filamentului sunt definite drept punctele unde, când direcția de observare este corespunzătoare notei de subsol 5 de mai sus, proiecția exteriorului spirelor terminale cea mai depărtată sau cea mai apropiată de locul unde planul de referință intersectează axa de referință (sunt în curs de elaborare instrucțiuni speciale pentru filamentele dublu spiralate).

FIȘA H1/4

Specificații ale proiecției pe ecran

Această încercare este utilizată pentru a determina dacă o lampă cu filament îndeplinește cerințele, prin verificarea poziționării corecte a filamentului în raport cu axa de referință și cu planul de referință.

(dimensiunile în mm

Image

 

a1

a2

b1

b2

c1

c2

6 V

1,4 d

1,9 d

0,25

6

3,5

12 V

6

4,5

24 V

7

4,5

d = diametrul filamentului

Începutul filamentului, definit în fișa H1/1 nota de subsol 2, trebuie să fie între liniile Z1 și Z2.

Poziția filamentului este verificată doar pe direcțiile FH și FV, așa cum se arată în fișa H1/1.

Filamentul trebuie să fie în întregime în limitele arătate.

Apendicele 3

Lămpi din categoria H2

FIȘA H2/1

(dimensiunile în mm)

Image

Desenele au doar scopul ilustrării dimensiunilor esențiale ale lămpii cu filament.

FIȘA H2/2

Dimensiuni în mm

Toleranțe

Lămpi cu filament din producie normală

Lămpi standard cu filament

6V

12V

24V

e (6)

12,25

(5)

± 0,15

f (6)

6 V

4,5

± 1,0

 

12 V

5,5

± 0,50

24 V

 

g (1) (2)

0,5 d

± 0,5 d

± 0,25 d

h1 (2)

7,1

(5)

± 0,20

h2 (4)

(5)

± 0,25

h3 (1) (2)

0,5 d

(5)

± 0,20

h4 (1) (4)

(5)

± 0,25

Soclul X 511 în conformitate cu publicația IEC 61 (fișa 7004-99-2)

CARACTERISTICI ELECTRICE șI FOTOMETRICE

Valori nominale

V

6

12

24

12

W

55

70

55

Tensiune de încercare

V

6,3

13,2

28,0

 

Valori obiective

W

max.

63

max.

68

max.

84

max.

68 la 13,2 V

Flux luminos lm

1 300

1 800

2 150

 

± %

15

 

Fluxul luminos de referință pentru încercarea farului: 1 300 lm la aprox. 12 V.

FIȘA H2/3

(1)

d: diametrul filamentului.

(1)

Aceste decalaje trebuie măsurate într-o secțiune transversală perpendiculară pe axa balonului și trecând prin acel capăt al filamentului (44) care este cel mai aproape de soclu.

(3)

Cele trei cruci de pe planul de susținere arată pozițiile celor trei bosaje care definesc acest plan pe suport. În interiorul unui cerc cu diametrul de 3 mm centrat pe aceste puncte nu trebuie să existe deformări aparente și șanțuri care să afecteze poziționarea lămpii cu filament.

(4)

Aceste decalaje trebuie măsurate într-o secțiune transversală perpendiculară pe axa becului și trecând prin capătul filamentului (44) care este cel mai departe de soclu.

(5)

A se verifica cu ajutorul unui „sistem de cutii”, fișa H2/4.

(6)

Capetele filamentului sunt definite ca punctele unde, când direcția de observare este cea definită de „D” (fișa H2/1), proiecția exteriorului spirelor terminale cea mai apropiată sau cea mai depărtată de soclu intersectează o linie paralelă și la o distanță de 7,1 mm de linia ZZ (sunt în curs de elaborare instrucțiuni speciale pentru filamentele dublu spiralate).

FIȘA H2/4

Specificații ale proiecției pe ecran

Această încercare este utilizată pentru a determina dacă o lampă cu filament îndeplinește cerințele, prin verificarea poziționării corecte a filamentului în raport cu axele de referință x-x, y-y și z-z (45).

(dimensiuni în mm)

 (46)

Image

Capătul filamentului (47) care este cel mai apropiat de soclu trebuie să fie între b1 și b2. Filamentul trebuie să fie în întregime în limitele arătate.

 

6 V

12 V

24 V

a1

d + 0,50

d + 1,0

a2

d + 1,0

b1, b2

0,25

d1

7,1

d2

0,5 d – 0,35

h

6

7

d = diametrul filamentului.

Apendicele 4

Lămpi din categoria H3

FIȘA H3/1

(dimensiuni în milimetri)

Image

Culoarea luminii emise trebuie să fie albă.

FIȘA H3/2

Definiție: centrul inelului și axa de referință (2)

Pentru dimensiunile și toleranțele filamentului pentru lămpile standard cu filament, a se vedea fișa H3/3

(Dimensiuni în milimetri)

Image

FIȘA H3/3

Dimensiuni în mm

Lămpi cu filament din producția normală

Lămpi standard cu filament

6 V

12 V

24 V

e

18,0 (5)

18,0

f (7)

3,0 min

4,0 min

5,0 ± 0,50

k

(5)

0 ± 0,20

h1

0 ± 0,15 (6)

h3

 

h2

0 ± 0,25 (6)

h4

 

Soclul PK 22s în conformitate cu publicația IEC 61 (fișa 7004-47-2)

CARACTERISTICI ELECTRICE ȘI FOTOMETRICE

Valori nominale

V

6

12

24

12

W

55

70

55

Tensiune de încercare

V

6,3

13,2

28,0

 

Valori obiective

W

max. 63

max. 68

max. 84

max. 68 la 13,2V

Flux luminos lm

1 050

1 450

1 750

 

± %

15

 

Fluxul luminos de referință pentru încercarea farului: 1 100 lm la aprox. 12 V.

FIȘA H3/4

(1)

Distorsiunea capătului dinspre soclu a balonului nu trebuie să fie vizibilă din nici o direcție din afara unghiului de obturare de max. 80°. Ecranele nu trebuie să producă reflecții deranjante. Unghiul dintre axa de referință și planul fiecărui ecran, măsurat pe partea balonului, nu trebuie să depășească 90°.

(2)

Deviația permisă a centrului inelului de la axa de referință este 0,5 mm în direcția perpendiculară pe linia Z-Z și 0,05 mm pe direcția paralelă liniei Z-Z.

(3)

Lungimea minimă deasupra înălțimii centrului luminos („e”) peste care balonul trebuie să fie cilindric.

(4)

Nici o parte din arc și nici o componentă a suportului lămpii nu pot sta pe inelul de prefocalizare altundeva decât în exteriorul dreptunghiului reprezentat cu linie întreruptă.

(5)

Aceste dimensiuni ale lămpilor din producția normală trebuie verificate cu ajutorul „sistemului de cutii” (fișa H3/5).

(6)

Pentru lămpile standard cu filament punctele de măsură sunt cele unde proiecția exteriorului spirelor terminale intersectează axa filamentului.

(7)

Poziția primei și ultimei spire a filamentului sunt definite de intersecțiile exteriorului primei și respectiv ultimei spire emițătoare de lumină cu planul paralel cu planul de referință și la 13 mm distanță de el (sunt în curs de elaborare instrucțiuni suplimentare pentru filamentele dublu spiralate).

FIȘA H3/5

Specificații ale proiecției pe ecran

Această încercare este utilizată pentru a determina dacă o lampă cu filament îndeplinește cerințele, prin verificarea dacă filamentul este corect poziționat relativ la axa de referință și la planul de referință.

(Dimensiuni în milimetri)

Image

 

a

c

k

g

6 V

1,8 d

1,6 d

1,0

2,0

12 V

2,8

24 V

2,9

d = diametrul filamentului

Filamentul trebuie să fie în întregime în limitele arătate.

Centrul filamentului trebuie să se găsească în interiorul limitelor dimensiunii k.

Apendicele 5

Lămpi din categoria H4

FIȘA H4/1

(Dimensiuni în milimetri)

Image

Desenele nu sunt obligatorii; singurul scop al acestora este evidențierea dimensiunilor care trebuie verificate.

Referință

Dimensiune

Toleranță

12 V

24 V

12 V

24 V

 

 

 

+ 0,45

 

e

28,5

29,0

– 0,25

± 0,35

p

28,95

29,25

m (1)

max. 60,0

n (1)

max. 34,5

s (2)

45,0

α (3)

max. 40°

FIȘA H4/2

Caracteristici

 

Lămpi cu filament din producția normală

Lămpi cu filament standard

Valori nominale

V

12 (4)

24 (4)

12 (4)

W

60

55

75

70

60

55

Tensiune de încercare

V

13,2

28

 

 

Valori obiective

W

max.

75

max.

68

max.

85

max.

80

max. 75

la 13,2 V

max. 68

la 13,2 V

Flux luminos lm

1 650

1 000

1 900

1 200

 

 

 

± %

15

 

 

Flux luminos de referință la aproximativ 12 V lm

1 250

750

Soclul P43t-38 în conformitate cu Publicația IEC 61 (fișa 7004-39-2)

FIȘA H4/3

Image

FIȘA H4/4

Image

FIȘA H4/5

EXPLICAȚII SUPLIMENTARE PENTRU FOILE H4/3 ȘI H4/4

Dimensiunile de mai jos sunt măsurate pe trei direcții:

Image

pentru dimensiunile a, b1, c, d, e, f, lR și lC;

Image

pentru dimensiunile g, h, p și q;

Image

pentru dimensiunea b2.

Dimensiunile p și q sunt măsurate într-un plan paralel cu planul de referință și la 33 mm distanță de planul de referință.

Dimensiunile b1, b2, c și h sunt măsurate în plane paralele cu planul de referință și la distanță de 29,5 mm (30,0 mm pentru lămpile cu tensiunea de 24 V) și 33 mm de el.

Dimensiunile a și g sunt măsurate în plane paralele cu planul de referință și la distanță de 26,0 mm și 23,5 mm de planul de referință.

Notă: Pentru metoda de măsurare a se vedea apendicele E din Publicația IEC 809.

FIȘA H4/6

Tabelul dimensiunilor menționate în figurile din foile H4/3 și H4/4 (în mm)

Referință

Dimensiune

Toleranțe

12 V

24 V

12 V

24 VLămpi cu filament din producția normală

Lămpi standard cu filament12 V

24 V

12 V

a/26 (48)

0,8

± 0,35

± 0,2

a/23,5 (48)

0,8

± 0,60

± 0,2

b1/29,5 (48)

30,0 (48)

0

± 0,30

± 0,35

± 0,2

b1/33 (48)

b1/29,5 vm (49)

30,0 vm (49)

± 0,30

± 0,35

± 0,15

b2/29,5 (48)

30,0 (48)

0

± 0,30

± 0,35

± 0,2

b2/33 (48)

b2/29,5 vm (49)

30,0 vm (49)

± 0,30

± 0,35

± 0,15

c/29,5 (48)

30,0 (48)

0,6

0,75

± 0,35

± 0,2

c/33 (48)

c/29,5 vm (49)

30,0 vm (49)

± 0,35

± 0,15

d

min. 0,1

e (7)

28,5

29,0

+ 0,35

– 0,25

± 0,35

+ 0,2

– 0,0

f (5) (6) (8)

1,7

2,0

+ 0,50

– 0,30

± 0,40

+ 0,3

– 0,1

g/26 (48)

0

± 0,5

± 0,3

g/23,5 (48)

0

± 0,7

± 0,3

h/29,5 (48)

30,0 (48)

0

± 0,5

± 0,3

h/33 (48)

h/29,5 vm (49)

30,0 vm (49)

± 0,35

± 0,2

lR (5) (8)

4,5

5,25

± 0,8

± 0,4

lC 5) (6)

5,5

5,25

± 0,5

± 0,8

± 0,35

p/33 (48)

Depinde de forma ecranului

q/33 (48)

Formula

± 0,6

± 0,3

FIȘA H4/7

(1)

„m” și „n” reprezintă dimensiunile maxime ale lămpii.

(2)

Se poate să se introducă lampa într-un cilindru cu diametrul „s” concentric cu axa de referință și limitat la un capăt de un plan paralel cu planul de referință și la 20 mm distanță de el și la celălalt capăt de o emisferă de rază

Formula

.

(3)

Obturarea trebuie să se întindă cel puțin cât partea cilindrică a balonului. Trebuie, de asemenea, să se suprapună cu ecranul interior când acesta este văzut dintr-o direcție perpendiculară pe axa de referință. Efectul de obturare poate fi realizat și prin alte metode.

(4)

Valorile indicate în coloana din stânga se referă la faza de drum. Cele din partea dreaptă sunt pentru faza de întâlnire.

(5)

Spirele terminale ale filamentului sunt definite ca fiind prima și ultima spiră luminoasă care păstrează unghiul de spiralare. Pentru filamentele dublu spiralate, spirele sunt definite de înfășurătoarea primei spirale.

(6)

Pentru filamentul fazei de întâlnire punctele de măsură sunt intersecțiile văzute din direcția

Image

, ale părții laterale a ecranului cu partea externă a spirelor terminale definite corespunzător notei de subsol 5.

(7)

„e” definește distanța dintre planul față de referință și începutul filamentului fazei de întâlnire definit ca mai sus.

(8)

Pentru filamentul fazei de drum punctele de măsură sunt intersecțiile, văzute din direcția

Image

, ale unui plan, paralel cu planul HH și situat la o distanță de 0,8 mm sub acesta, cu spirele terminale definite corespunzător notei de subsol 5.

(9)

Axa de referință este linia perpendiculară pe planul de referință care trece prin centrul cercului de diametru „M” (a se vedea fișa H4/1).

(10)

Planul VV este planul perpendicular pe planul de referință care trece prin axa de referință și prin intersecția cercului de diametru „M” cu axa pinului de referință.

(11)

Planul HH este planul paralel atât pe planul de referință, cât și pe planul VV și trece prin axa de referință.

Apendicele 6

Categoria HS1

FIȘA HS1/1

(Dimensiuni în mm)

Image

Desenele nu sunt obligatorii; singurul lor scop este evidențierea dimensiunilor de verificat.

Referință

Dimensiuni

Toleranță

6 V

12 V

6 V

12 V

o

28,5

+ 0,45

– 0,25

p

28,95

m (1)

max. 60,0

n (1)

max. 34,5

s (2)

45,0

α (3)

max. 40°

FIȘA HS1/2

Caracteristici

 

Lămpi cu filament din producția normală

Lămpi standard cu filament

Valori nominale

V

6 (4)

12 (4)

12 (4)

W

35

35

35

35

35

35

Tensiune de încercare

V

6,3

13,2

 

 

Valori obiective

W

35

35

35

35

35

la 13,2 V

35

la 13,2 V

± %

5

5

5

5

5

5

Flux luminos lm

700

440

825

525

 

 

± %

15

 

 

Flux luminos la aproximativ 12 V lm

700

450

Soclu PX43t-38 în conformitate cu Publicația IEC 61 (fișa 7004-34-1).

FIȘA HS1/3

Tabelul dimensiunilor menționate în desenele din foile HS1/4 și HS1/5 (în mm)

Referință

Dimensiune

Lămpi cu filament din producția normală

 

 

6 V

12 V

6 V

12 VLămpi standard cu filament

Toleranțe6 V

12 V

12 V

a/26 (50)

0,8

± 0,35

± 0,2

a/25 (50)

0,8

± 0,55

± 0,2

b1/29,5 (50)

0

± 0,35

± 0,2

b1/33 (50)

b1/29,5 vm

± 0,35

± 0,15

b2/29,5 (50)

0

± 0,35

± 0,2

b2/33 (50)

b2/29,5 vm

± 0,35

± 0,15

c/29,5 (50)

0,5

± 0,35

± 0,2

c/31 (50)

c/29,5 vm

± 0,30

± 0,15

d

min. 0,1

max. 1,5