EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 31991L0157

Directiva Consiliului din 18 martie 1991 privind bateriile și acumulatorii care conțin anumite substanțe periculoase

OJ L 78, 26.3.1991, p. 38–41 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT)
Special edition in Finnish: Chapter 15 Volume 010 P. 72 - 75
Special edition in Swedish: Chapter 15 Volume 010 P. 72 - 75
Special edition in Czech: Chapter 13 Volume 010 P. 240 - 243
Special edition in Estonian: Chapter 13 Volume 010 P. 240 - 243
Special edition in Latvian: Chapter 13 Volume 010 P. 240 - 243
Special edition in Lithuanian: Chapter 13 Volume 010 P. 240 - 243
Special edition in Hungarian Chapter 13 Volume 010 P. 240 - 243
Special edition in Maltese: Chapter 13 Volume 010 P. 240 - 243
Special edition in Polish: Chapter 13 Volume 010 P. 240 - 243
Special edition in Slovak: Chapter 13 Volume 010 P. 240 - 243
Special edition in Slovene: Chapter 13 Volume 010 P. 240 - 243
Special edition in Bulgarian: Chapter 13 Volume 010 P. 54 - 58
Special edition in Romanian: Chapter 13 Volume 010 P. 54 - 58

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 25/09/2008; abrogat prin 32006L0066

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1991/157/oj

13/Volumul 10

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

54


31991L0157


L 078/38

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA CONSILIULUI

din 18 martie 1991

privind bateriile și acumulatorii care conțin anumite substanțe periculoase

(91/157/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 100a,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

în cooperare cu Parlamentul European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât o disparitate între dispozițiile legale sau măsurile administrative adoptate de statele membre în domeniul eliminării bateriilor și acumulatorilor poate crea obstacole în calea schimburilor comerciale comunitare și denaturări ale concurenței și, datorită acestui fapt, poate avea un impact direct asupra stabilirii și funcționării pieței interne; întrucât devine necesară apropierea legislațiilor în acest domeniu;

întrucât articolul 2 alineatul (2) din Directiva 75/422/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deșeurile (4), astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE (5), prevede că dispozițiile speciale, particulare sau dispozițiile complementare celor din respectiva directivă pentru reglementarea gestiunii anumitor categorii de deșeuri sunt stabilite prin directive speciale;

întrucât obiectivele și principiile politicii în domeniul mediului din cadrul Comunității, stabilite de programele de acțiune în domeniul mediului pe baza principiilor consacrate de articolul 130r alineatele (1) și (2) din tratat vizează în special prevenirea, reducerea și chiar eliminarea poluării și asigurarea unei bune gestiuni a resurselor de materii prime, aplicând de asemenea principiul poluatorul plătește;

întrucât, pentru a atinge aceste obiective, este necesar să se interzică comercializarea anumitor baterii și acumulatori, având în vedere concentrația lor în substanțe periculoase;

întrucât, pentru a asigura valorificarea și eliminarea controlată a bateriilor și acumulatorilor uzați, statele membre trebuie să adopte măsuri în vederea marcării și colectării lor separate;

întrucât risipa de materii prime poate fi evitată prin colectarea și reciclarea bateriilor și acumulatorilor uzați;

întrucât aparatele care conțin baterii sau acumulatori care nu pot fi scoși pot reprezenta un pericol pentru mediul înconjurător în momentul eliminării lor; întrucât, datorită acestui fapt, statele membre trebuie să adopte măsuri corespunzătoare;

întrucât, pentru a atinge diferitele obiective menționate mai sus, trebuie stabilite programe în statele membre; întrucât trebuie informată Comisia referitor la aceste programe și la măsurile specifice care au fost adoptate;

întrucât recurgerea la instrumente economice, cum ar fi de exemplu aplicarea unui sistem de garanție, poate încuraja colectarea separată și reciclarea bateriilor și acumulatorilor uzați;

întrucât este necesar să se prevadă o informare a consumatorilor în acest domeniu;

întrucât trebuie prevăzute proceduri corespunzătoare pentru a asigura aplicarea dispozițiilor prezentei directive și în special a sistemului de marcare și pentru a facilita adaptarea acestuia la progresul științific și tehnic; întrucât comitetul la care se referă articolul 18 din Directiva 75/442/CEE trebuie să aibă obligația de a sprijini Comisia în îndeplinirea acestor sarcini,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Prezenta directivă are ca obiect apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la valorificarea și eliminarea controlată a bateriilor și acumulatorilor uzați care conțin substanțe periculoase în conformitate cu anexa I.

Articolul 2

În sensul prezentei directive se înțelege prin:

(a)

baterie sau acumulator: o sursă de energie electrică obținută prin transformare directă a energiei chimice, constituită din unul sau mai multe elemente primare (nereîncărcabile) sau elemente secundare (reîncărcabile), care figurează în anexa I;

(b)

baterie și acumulator uzați: o baterie sau un acumulator care nu se pot reutiliza și care sunt destinați valorificării sau eliminării;

(c)

eliminare: orice operațiune, cu condiția să fie aplicabilă bateriilor și acumulatorilor, prevăzută de anexa II A la Directiva 75/442/CEE;

(d)

valorificare: orice operațiune, cu condiția să fie aplicabilă bateriilor și acumulatorilor, prevăzută de anexa II B la Directiva 75/442/CEE;

(e)

colectare: orice operațiune de adunare, de triere și de grupare a bateriilor și acumulatorilor uzați;

(f)

garanție: un sistem care permite ca la cumpărarea bateriilor sau a acumulatorilor, cumpărătorul să plătească vânzătorului o sumă care îi va fi rambursată în momentul restituirii bateriilor și acumulatorilor uzați.

Articolul 3

(1)   Statele membre interzic, începând cu 1 ianuarie 1993, introducerea pe piață:

a bateriilor alcaline cu mangan destinate unei folosințe îndelungate în condiții extreme (de exemplu temperaturi mai mici de 0 grade Celsius sau mai mari de 50 de grade Celsius, expunere la șocuri) și care conțin mercur mai mult de 0,05 % din greutate;

a oricărei alte baterii alcaline cu mangan care conține mercur mai mult de 0,025 % din greutate.

Bateriile alcaline cu mangan de tip „buton” sau bateriile formate din elemente de tip „buton” nu sunt supuse acestei interdicții.

(2)   Dispozițiile alineatului (1) se regăsesc în anexa I la Directiva 76/769/CEE a Consiliului din 27 iulie 1976 de apropiere a actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre privind limitarea introducerii pe piață și utilizării anumitor substanțe și preparate periculoase (6), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 85/610/CEE (7).

Articolul 4

(1)   În cadrul programelor menționate la articolul 6, statele membre adoptă măsurile corespunzătoare pentru ca bateriile și acumulatorii uzați să fie colectați separat pentru valorificarea acestora sau pentru eliminarea lor.

(2)   În acest scop, statele membre veghează ca bateriile și acumulatorii și, dacă este cazul, aparatele în care sunt încorporați să fie marcate corespunzător.

Marcarea trebuie să cuprindă indicații referitoare la elementele următoare:

colectare separată;

dacă este cazul, reciclare;

concentrație în metale grele.

(3)   Comisia stabilește, în conformitate cu procedura menționată la articolul 10, modalitățile detaliate ale sistemului de marcare. Aceste modalități sunt publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 5

Statele membre adoptă măsuri pentru ca bateriile și acumulatorii să nu poată fi încorporați unor aparate decât în cazul în care pot fi scoși cu ușurință de către consumator, după folosire.

Aceste măsuri intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1994.

Dispozițiile prezentului articol nu se aplică tipurilor de aparate menționate la anexa II.

Articolul 6

Statele membre stabilesc programe în scopul atingerii următoarelor obiective:

reducerea concentrației în metale grele pentru baterii și acumulatori;

promovarea comercializării bateriilor și acumulatorilor care conțin cantități mai mici de substanțe periculoase și substanțe mai puțin poluante;

reducerea progresivă, la deșeurile menajere, a cantității de baterii și acumulatori uzați menționați la anexa I;

promovarea cercetării în domeniul reducerii concentrației în substanțe periculoase, a înlocuirii acestora prin substanțe mai puțin poluante în baterii și acumulatori ca și în domeniul sistemelor de reciclare;

eliminarea separată a bateriilor și acumulatorilor uzați menționați la anexa I.

Programele sunt stabilite pentru prima oară pentru o perioadă de patru ani începând de la data de 18 martie 1993. Acestea trebuie comunicate Comisiei cel mai târziu la data de 17 septembrie 1992.

Programele sunt revăzute și actualizate în mod periodic, cel puțin o dată la patru ani, mai ales în lumina progreselor tehnice, a situației economice și a celei referitoare la mediu. Programele modificate trebuie comunicate Comisiei în timp util.

Articolul 7

(1)   Statele membre asigură organizarea eficace a colectării separate și punerea în aplicare a unui sistem eficace de garanție, dacă este cazul. De asemenea, statele membre, în scopul încurajării reciclării, pot introduce măsuri cumar fi, de exemplu, instrumentele economice. Aceste măsuri trebuie aplicate după consultarea părților interesate și trebuie să se bazeze pe criterii ecologice și economice valabile și să evite denaturările concurenței.

(2)   În momentul comunicării programelor menționate la articolul 6, statele membre informează Comisia referitor la măsurile pe care le-au luat în conformitate cu alineatul (1).

Articolul 8

În cadrul programelor menționate la articolul 6, statele membre adoptă măsurile necesare pentru a informa în detaliu consumatorul referitor la:

(a)

pericolele unei eliminări necontrolate a bateriilor și acumulatorilor uzați;

(b)

marcarea bateriilor și a acumulatorilor ca și a aparatelor în care bateriile sau acumulatorii sunt încorporați în mod definitiv;

(c)

modul de înlăturare a bateriilor și acumulatorilor încorporați în mod definitiv într-un aparat.

Articolul 9

Statele membre nu pot împiedica, interzice sau restrânge comercializarea bateriilor și acumulatorilor prevăzuți de prezenta directivă și care corespund dispozițiilor acesteia.

Articolul 10

Comisia procedează la adaptarea la progresul tehnic a dispozițiilor articolelor 3, 4 și 5, precum și a anexelor I și II în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 din Directiva 75/442/CEE.

Articolul 11

(1)   Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se conforma prezentei directive înainte de 18 septembrie 1992. Acestea informează imediat Comisia cu privire la aceasta.

(2)   Statele membre comunică Comisiei textul dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. Comisia informează celelalte state membre cu privire la aceasta.

Articolul 12

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 18 martie 1991.

Pentru Consiliu

Președintele

A. BODRY


(1)  JO C 6, 7.1.1989, p. 3 și

JO C 11, 17.1.1990, p. 6.

(2)  JO C 158, 26.6.1989, p. 209 și

JO C 19, 28.1.1991.

(3)  JO C 194, 31.7.1989, p. 21.

(4)  JO L 194, 25.7.1975, p. 47.

(5)  JO L 78, 26.3.1991, p. 32.

(6)  JO L 262, 27.9.1976, p. 201.

(7)  JO L 375, 31.12.1985, p. 1.


ANEXA I

BATERII ȘI ACUMULATORI LA CARE SE REFERĂ DIRECTIVA

1.

Bateriile și acumulatorii puși în circulație începând de la data stabilită la articolul 11 alineatul (1) și care conțin:

mai mult de 25 de miligrame de mercur pe element, cu excepția bateriilor alcaline cu mangan;

cadmiu mai mult de 0,025 % din greutate;

plumb mai mult de 0,4 % din greutate.

2.

Bateriile alcaline cu mangan care conțin mercur mai mult de 0,025 % din greutate, comercializate începând de la data stabilită la articolul 11 alineatul (1).


ANEXA II

LISTA CATEGORIILOR DE APARATE EXCLUSE DIN DOMENIUL DE APLICARE AL ARTICOLULUI 5

1.

Aparatele ale căror baterii sunt sudate sau fixate în mod definitiv printr-un alt mijloc, la puncte de contact pentru a asigura o alimentare electrică continuă în scopuri industriale intensive și pentru a conserva memoria și datele echipamentelor informatice și de birou, atunci când utilizarea bateriilor și a acumulatorilor menționați de anexa I este necesară din punct de vedere tehnic.

2.

Bateriile de referință ale aparatelor științifice și profesionale, precum și bateriile și acumulatorii plasați în aparate medicale destinate să mențină funcțiile vitale și în stimulatoarele cardiace, atunci când funcționarea continuă a acestora este indispensabilă iar bateriile și acumulatorii nu pot fi scoși decât de către un personal calificat.

3.

Aparatele portative, în cazul în care înlocuirea bateriilor de către personal fără calificare ar putea reprezenta un pericol pentru utilizator sau ar putea afecta funcționarea aparatului, și aparatele profesionale destinate a fi utilizate în medii extrem de sensibile, de exemplu, în prezența substanțelor volatile.

Aparatele ale căror baterii și acumulatori nu pot fi înlocuiți cu ușurință de către utilizator, conform acestei anexe, trebuie să fie însoțite de instrucțiuni de utilizare care să informeze utilizatorul referitor la conținutul bateriilor sau acumulatorilor periculoși pentru mediu, și care să indice modul de scoatere a acestora în deplină siguranță.


Top