03/Volumul 01

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

40

---

31966L0401

---

P 125/2298

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

DIRECTIVA CONSILIULUI

din 14 iunie 1966

privind comercializarea semințelor de plante furajere

(66/401/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚII ECONOMICE EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolele 43 și 100,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social,

întrucât producția de plante furajere deține un loc important în agricultura Comunității Economice Europene;

întrucât obținerea unor rezultate satisfăcătoare în cultivarea plantelor furajere depinde în mare măsură de utilizarea unor semințe corespunzătoare; întrucât, în acest sens, unele state membre au limitat de câtva timp comercializarea semințelor de plante furajere la semințele de înaltă calitate; întrucât statele respective au beneficiat de rezultatul activităților de selecție sistematică a plantelor de-a lungul câtorva decenii, obținând soiuri de plante furajere suficient de stabile și de omogene, ale căror caracteristici permit întrevederea unor avantaje substanțiale în domeniile de utilizare preconizate;

întrucât prin aplicarea, în statele membre, a unor reguli unificate și cât mai stricte posibil la selecția soiurilor admise spre comercializare va crește productivitatea culturilor de plante furajere;

întrucât totuși limitarea comercializării la anumite soiuri nu se justifică decât dacă utilizatorul are garanția că va obține într-adevăr semințe din exact aceleași soiuri;

întrucât, pentru a asigura acest lucru, unele state membre folosesc sisteme de certificare pentru garantarea, prin controale oficiale, a identității și purității soiurilor;

întrucât există deja un astfel de sistem pe plan internațional; întrucât Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a stabilit un sistem de certificare a soiurilor pentru semințele de plante furajere destinate comerțului internațional;

întrucât se impune adoptarea, la nivel comunitar, a unui sistem de certificare unificat și bazat pe experiența dobândită prin aplicarea acestui sistem și a sistemelor naționale în domeniu;

întrucât se impune aplicarea unui astfel de sistem atât schimburilor dintre statele membre, cât și comercializării pe piețele naționale;

întrucât, în general, semințele de plante furajere, indiferent care ar fi utilizarea lor în această calitate, nu trebuie să poată fi comercializate decât dacă, în conformitate cu regulile de certificare, sunt examinate și certificate oficial ca semințe de bază sau semințe certificate sau, pentru anumite genuri și specii, examinate oficial și admise ca semințe comerciale; întrucât alegerea termenilor tehnici „semințe de bază” și „semințe certificate” se bazează pe terminologia internațională deja existentă;

întrucât, pe lângă acestea, având în vedere că încă nu s-au obținut toate soiurile dorite sau cantități suficiente de semințe de la soiurile de plante furajere cu importanță culturală deja existente pentru a acoperi necesarul comunitar, se impune admiterea semințelor comerciale; întrucât, prin urmare, este necesar să se admită, pentru anumite genuri și specii, semințe de plante furajere care nu aparțin unui anumit soi, dar care respectă toate celelalte condiții impuse de reglementările existente;

întrucât, dată fiind importanța lor economică redusă, semințele de plante furajere trebuie excluse din domeniul de aplicare al reglementărilor comunitare; întrucât nu va fi afectat însă dreptul statelor membre de a le supune unor prevederi speciale;

întrucât reglementările comunitare nu ar trebui aplicate semințelor pentru care se face dovada că sunt destinate exportului spre țări terțe;

întrucât pentru a îmbunătăți nu doar valoarea genetică, ci și calitățile organoleptice ale semințelor de plante furajere în Comunitate, trebuie prevăzute anumite condiții privind puritatea specifică și facultatea germinativă;

întrucât pentru a se garanta identitatea semințelor trebuie prevăzute reguli comunitare privind ambalarea, prelevarea de probe, închiderea și marcarea ambalajelor; întrucât, în acest sens, etichetele trebuie să conțină informațiile necesare pentru efectuarea examinării oficiale și pentru informarea utilizatorului și să evidențieze caracterul comunitar al certificării semințelor certificate din diferite categorii;

întrucât unele state membre au nevoie, pentru utilizări speciale, de amestecuri de semințe de plante furajere din mai multe genuri și specii; întrucât, pentru a ține cont de aceste nevoi, statele membre trebuie autorizate să admită astfel de amestecuri, în anumite condiții;

întrucât pentru a garanta cu ocazia comercializării semințelor, respectarea regulilor și dispozițiilor referitoare la calitatea și identitatea semințelor, statele membre trebuie să adopte prevederi de examinare eficiente;

întrucât, fără a aduce atingere aplicării dispozițiilor articolul 36 din tratat, semințele care respectă regulile menționate mai sus nu trebuie supuse decât restricțiilor de comercializare prevăzute de reglementările comunitare;

întrucât, într-o primă etapă, până la stabilirea unui catalog comun al soiurilor, trebuie ca aceste restricții să includă în primul rând dreptul statelor membre de a limita comercializarea semințelor certificate din diverse categorii la acele soiuri care au o valoare culturală și de utilizare pentru teritoriul lor;

întrucât este necesară recunoașterea, în anumite condiții, a echivalenței dintre semințele înmulțite într-un stat membru și semințele înmulțite în alt stat, dar pornind de la semințe de bază certificate în respectivul stat membru;

întrucât, pe de altă parte, se impune ca semințele de plante furajere recoltate în țări terțe să nu poată fi comercializate în Comunitate decât dacă oferă aceleași garanții ca și semințele certificate oficial sau admise oficial ca semințe comerciale în Comunitate și dacă sunt conforme regulilor comunitare;

întrucât în perioadele în care există dificultăți de aprovizionare cu semințe certificate din diferite categorii sau cu semințe comerciale trebuie admise, temporar, și semințe supuse unor exigențe scăzute;

întrucât pentru a armoniza metodele tehnice de certificare din diversele state membre și pentru a putea compara, pe viitor, semințele certificate în cadrul Comunității cu cele provenind din țări terțe se consideră utilă stabilirea, în statele membre, a unor culturi comparative comunitare, în care să se efectueze controale anuale a posteriori ale semințelor certificate din diverse categorii de „semințe certificate”;

întrucât Comisiei trebuie să-i revină sarcina de a lua anumite măsuri de punere în aplicare a prezentei directive; întrucât pentru a facilita punerea în practică a respectivelor măsuri trebuie prevăzută o procedură care să instituie o strânsă colaborare între statele membre și Comisie, în cadrul Comitetului permanent pentru semințe și material de înmulțire pentru agricultură, horticultură și forestier,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Prezenta directivă se aplică semințelor de plante furajere comercializate în interiorul Comunității, indiferent în ce scop sunt utilizate ca semințe.

Articolul 2

În sensul prezentei directive:

A.

„Plante furajere” reprezintă plantele din genurile și speciile următoare: (a)    Gramineae Graminee Agrostis spec. Păiuș Alopecurus pratensis L. Coada vulpii Arrhenatherum elatius (L.) J. și C. Presl. Ovăzcior Dactylis glomerata L. Golomăț Festuca arundinacea Schreb. Păiuș înalt Festuca ovina L. Păiușul oilor Festuca pratensis Huds. Păiuș de livezi Festuca rubra L. Păiuș roșu Lolium spec. Raigras Phleum pratense L. Timoftică Poa spec. Firuță Trisetum flavescens (L.) Pal. Beauv. Ovăzcior auriu (b)    Leguminosae Leguminoase Lotus corniculatus L. Ghizdei Lupinus spec., cu excepția Lupinus perennis L. Lupin, cu excepția lupinului peren Medicago lupulina L. Trifoi mărunt Medicago sativa L. Lucernă Medicago varia Martyn Lucernă Onobrychis sativa Lam. Sparcetă Pisum arvense L. Mazăre furajeră Trifolium hybridum L. Trifoi hibrid Trifolium incarnatum L. Trifoi incarnat Trifolium pratense L. Trifoi roșu Trifolium repens L. Trifoi alb Vicia spec., cu excepția Vicia faba major L. Măzăriche, bob, cu excepția bobului varietatea major

B.

„Semințe de bază” reprezintă: 1. Semințe de soiuri selecționate: semințele (a) care au fost produse sub responsabilitatea menținătorului, după reguli de selecție conservativă în ceea ce privește soiul; (b) care sunt destinate producției de semințe din categoria „semințe certificate”; (c) care îndeplinesc, sub rezerva prevederilor articolului 4, condițiile pentru semințele de bază prevăzute în anexele I și II și (d) pentru care s-a constatat, în urma unei examinări oficiale, că îndeplinesc condițiile de mai sus. 2. Semințe din soiuri locale: semințele (a) care au fost produse sub control oficial, pornind de la materiale admise oficial ca soiuri locale în una sau mai multe exploatații aflate într-o regiune de origine delimitată clar; (b) care sunt destinate producției de semințe din categoria „semințe certificate”; (c) care respectă, sub rezerva prevederilor articolului 4, condițiile pentru semințe de bază prevăzute în anexele I și II și (d) pentru care s-a constatat, în urma unei examinări oficiale, că îndeplinesc condițiile de mai sus.

C.

„Semințe certificate” reprezintă semințele: (a) care au fost obținute direct din semințe de bază sau din semințe certificate dintr-un soi cunoscut; (b) care sunt destinate producției de semințe din categoria „semințe certificate” sau producției de plante; (c) care îndeplinesc, sub rezerva prevederilor articolului 4 litera (b), condițiile pentru semințele certificate prevăzute în anexele I și II și (d) pentru care s-a constatat, în urma unei examinări oficiale, că îndeplinesc condițiile de mai sus.

D.

„Semințe comerciale” reprezintă semințele: (a) care păstrează identitatea speciei; (b) care îndeplinesc, sub rezerva prevederilor articolului 4 litera (b), condițiile pentru semințele comerciale prevăzute în anexa II și (c) pentru care s-a constatat, în urma unei examinări oficiale, că îndeplinesc condițiile de mai sus.

E.

„Măsuri oficiale” reprezintă măsurile luate: (a) de autoritățile unui stat sau (b) de persoane juridice de drept public sau privat, sub responsabilitatea statului sau (c) pentru activități auxiliare, de asemenea sub responsabilitatea statului, de persoane fizice abilitate în acest sens, cu condiția ca persoanele menționate la literele (b) și (c) să nu folosească aceste măsuri în vederea obținerii unui profit personal.

Articolul 3

(1)   Statele membre dispun că semințele de

Dactylis glomerata L.

Festuca arundinacea Schreb.

Festuca pratenses Huds.

Festuca rubra L.

Lolium spec.

Phleum pratense L.

Medicago sativa L.

Medicago varia Martyn

Pisum arvense L. și

Trifolium repens L.

nu pot fi comercializate decât dacă au fost oficial certificate ca „semințe de bază” sau „semințe certificate” și dacă îndeplinesc condițiile prevăzute în anexa II.

(2)   Statele membre dispun că semințele din alte genuri și specii de plante furajere decât cele enumerate la alineatul (1) nu pot fi comercializate decât dacă sunt fie semințe certificate oficial ca „semințe de bază” sau „semințe certificate”, fie semințe comerciale și dacă, pe lângă aceasta, îndeplinesc condițiile prevăzute în anexa II.

(3)   Comisia poate decide, conform procedurii prevăzute la articolul 21, că, de la date stabilite, semințele din genuri și specii de plante furajere diferite de cele menționate la alineatul (1) nu pot fi comercializate decât dacă sunt certificate oficial ca „semințe de bază” sau „semințe certificate”.

(4)   Statele membre asigură efectuarea examinărilor oficiale ale semințelor după metodele internaționale curente, în măsura în care există deja astfel de metode.

(5)   Statele membre pot să dispună derogări de la prevederile alineatelor (1) și (2) pentru:

(a)	semințe selecționate din generații anterioare semințelor de bază;

(b)	teste sau în scopuri științifice;

(c)	lucrări de selecție;

(d)	semințe brute comercializate în vederea condiționării, cu condiția ca identitatea acestora să fie garantată.

Articolul 4

Statele membre pot totuși să autorizeze, prin derogare de la prevederile articolului 3,

(a)

certificarea oficială și comercializarea semințelor de bază care nu îndeplinesc condițiile prevăzute în anexa II cu privire la facultatea germinativă; o derogare de aceeași natură se poate aplica de asemenea semințelor certificate de Trifolium pratense, în măsura în care aceste semințe sunt destinate producției altor semințe certificate. În cazurile menționate mai sus, se iau toate măsurile necesare pentru ca furnizorul să garanteze o facultate germinativă cunoscută, pe care o indică pentru comercializare pe o etichetă specială conținând numele și adresa lui și numărul de referință al lotului.

(b)

atunci când e nevoie de o aprovizionare rapidă cu semințe, certificarea oficială sau admiterea oficială și comercializarea până la primul destinatar comercial a semințelor din categoriile „semințe de bază”, „semințe certificate” sau „semințe comerciale” pentru care nu s-a încheiat examinarea oficială menită să verifice respectarea condițiilor prevăzute în anexa II cu privire la facultatea germinativă. Certificarea sau admiterea se va acorda doar după prezentarea unui raport de analiză provizorie a semințelor și cu condiția ca numele și adresa primului destinatar să fie indicate în acest raport; se iau toate măsurile necesare pentru ca furnizorul să garanteze facultatea germinativă constatată la analiza provizorie; în vederea comercializării, această facultate germinativă trebuie să fie înscrisă pe o etichetă specială conținând numele și adresa furnizorului și numărul de referință al lotului. Aceste prevederi nu se aplică semințelor importate din țări terțe, excepție făcând cazurile prevăzute la articolul 15 în ce privește înmulțirea în afara Comunității.

Articolul 5

Statele membre pot stabili, în ceea ce le privește, pe lângă condițiile prevăzute în anexele I și II, condiții suplimentare sau condiții mai severe pentru certificarea semințelor și, de asemenea, pentru examinarea semințelor comerciale produse în interiorul statului.

Articolul 6

(1)   Fiecare stat membru întocmește o listă a soiurilor de plante furajere admise oficial la certificare pe teritoriul său; lista va conține principalele caracteristici morfologice sau fiziologice care permit diferențierea soiurilor de plante ce provin direct din semințe din categoria „semințe certificate”, precum și numărul maxim stabilit oficial al generațiilor admise la certificare pornind de la semințe de bază din fiecare soi. Pentru soiurile locale, lista indică de asemenea regiunea de origine.

(2)   Pentru hibrizi și soiurile sintetice, componentele genealogice sunt comunicate serviciilor responsabile cu admiterea și certificarea. Statele membre garantează, la cererea menținătorului, confidențialitatea examinării și a descrierii componentelor genealogice.

(3)   Un soi este admis la certificare doar după ce se constată, în urma unor examinări oficiale sau controlate oficial, efectuate mai ales în câmp, că soiul respectiv este suficient de omogen și stabil.

(4)   Soiurile admise sunt controlate regulat și în mod oficial. Dacă cel puțin una dintre condițiile de admitere la certificare nu mai este îndeplinită, admiterea va fi amânată și soiul retras de pe listă.

(5)   Lista și versiunile sale modificate sunt notificate imediat Comisiei, care le transmite celorlalte state membre.

Articolul 7

(1)   Statele membre dispun ca, în cursul procedurii de control al soiurilor, de examinare a semințelor în scopul certificării și de examinare a semințelor comerciale, probele să fie prelevate conform metodelor oficiale corespunzătoare.

(2)   În cursul examinării semințelor în scopul certificării și în cursul examinării semințelor comerciale, probele sunt prelevate din loturi omogene; greutatea maximă a unui lot și greutatea minimă a unei probe sunt precizate în anexa III.

Articolul 8

(1)   Statele membre dispun ca semințele de bază, semințele certificate și semințele comerciale să nu poată fi comercializate decât în loturi suficient de omogene și în ambalaje închise și dotate, conform prevederilor articolelor 9 și 10, cu sistem de închidere și marcă.

(2)   Statele membre pot să dispună, pentru comercializarea cantităților mici la utilizatorul final, derogări de la prevederile alineatului (1) în ceea ce privește ambalajul, sistemul de închidere și marca.

Articolul 9

(1)   Statele membre dispun ca ambalajele semințelor de bază, ale semințelor certificate și ale semințelor comerciale să fie închise în așa fel încât, la deschiderea ambalajului, sistemul de închidere să fie deteriorat și să nu se poată fixa la loc.

(2)   Eventualele noi închideri nu se pot face decât sub supraveghere oficială. În acest caz, pe eticheta prevăzută la articolul 10 alineatul (1) trebuie indicată și noua închidere, data la care a fost efectuată și numele serviciului care a efectuat-o.

Articolul 10

(1)   Statele membre dispun ca ambalajele semințelor de bază, ale semințelor certificate și ale semințelor comerciale

(a)

să fie prevăzute, la exterior, cu o etichetă oficială conformă descrierii din anexa IV, redactată într-una din limbile oficiale ale Comunității; eticheta va fi aplicată cu ajutorul unui sistem de închidere oficial; culoarea etichetei va fi: alb pentru semințele de bază, albastru pentru semințele certificate din prima generație care provin din semințe de bază, roșu pentru semințele certificate din generații ulterioare și provenind din semințe de bază și galben închis pentru semințele comerciale; în schimburile dintre statele membre, eticheta indică data închiderii oficiale; dacă în cazurile prevăzute la articolul 4 litera (a) semințele de bază și semințele certificate nu întrunesc condițiile stabilite în anexa II cu privire la facultatea germinativă, acest lucru va fi menționat pe etichetă;

(b)	să conțină, în interior, un prospect oficial de culoarea etichetei, care să cuprindă informațiile prevăzute pentru etichetă în anexa IV; dacă informațiile respective sunt înscrise pe ambalaj și nu pot fi șterse, prospectul nu este obligatoriu.

(2)   Statele membre pot:

(a)	dispune că eticheta trebuie să menționeze, în toate cazurile, data închiderii oficiale;

(b)	prevedea derogări de la prevederile alineatului (1) pentru ambalajele mici.

Articolul 11

Nu este afectat dreptul statelor membre de a dispune ca ambalajele semințelor de bază, ale semințelor certificate de orice tip și ale semințelor comerciale, produse în interiorul statului respectiv sau importate, să fie prevăzute, în vederea comercializării pe teritoriul lor, cu eticheta furnizorului, în cazurile diferite de cele menționate la articolul 4.

Articolul 12

Statele membre dispun ca orice tratament chimic aplicat semințelor de bază, semințelor certificate și semințelor comerciale să fie menționat fie pe eticheta oficială, fie pe eticheta furnizorului, precum și pe ambalaj sau în interiorul acestuia.

Articolul 13

(1)   Statele membre pot admite ca semințele de plante furajere să fie comercializate sub formă de amestecuri de semințe din diferite genuri și specii de plante furajere sau în amestec cu semințe de plante care nu sunt considerate furajere în sensul prezentei directive, cu condiția ca diversele componente ale amestecului să corespundă, înainte de a fi amestecate, regulilor de comercializare care le sunt aplicabile.

(2)   Se aplică dispozițiile de la articolele 8, 9 și 11, precum și cele de la articolul 10, cu excepția culorii: eticheta pentru amestecuri este verde.

Articolul 14

(1)   Statele membre garantează că semințele de bază și semințele certificate care au fost certificate în mod oficial și al căror ambalaj a fost închis și marcat în mod oficial, conform instrucțiunilor din prezenta directivă, precum și semințele comerciale al căror ambalaj a fost închis și marcat în mod oficial, conform instrucțiunilor din prezenta directivă, nu sunt supuse altor restricții de comercializare decât cele prevăzute în prezenta directivă, în ceea ce privește caracteristicile lor, regulile de examinare, marcajul și sistemul de închidere.

(2)   Statele membre pot să:

(a)

dispună, dacă nu au intrat încă în vigoare măsurile adoptate în temeiul articolului 3 alineatul (3), ca semințele speciilor de plante care nu sunt enumerate la articolul 3 alineatul (1) să nu mai poată fi comercializate începând de la anumite date decât dacă este vorba de semințe care au fost certificate oficial ca „semințe de bază” sau „semințe certificate”;

(b)	adopte dispoziții privind conținutul maxim de umiditate admis pentru comercializare;

(c)	limiteze comercializarea semințelor certificate de plante furajere la cele din prima generație, obținute din semințe de bază;

(d)

limiteze comercializarea semințelor de plante furajere la semințele din soiurile înscrise pe o listă națională alcătuită pe baza valorii culturale și de utilizare pe teritoriul respectivului stat membru, până când va putea fi pus în aplicare un catalog comun al soiurilor, această punere în aplicare trebuind să aibă loc nu mai târziu de 1 ianuarie 1970; condițiile de înscriere pe această listă a soiurilor provenind din alte state membre vor fi identice cu cele pentru soiurile naționale.

Articolul 15

Statele membre dispun că semințele de plante furajere obținute direct din semințe de bază certificate într-un stat membru și recoltate într-un alt stat membru sau într-o țară terță sunt echivalente cu semințele certificate din prima generație pornind de la semințe de bază recoltate în statul în care au fost produse semințele de bază, dacă sunt supuse unei inspecții în câmpul de producție, conform cerințelor prevăzute în anexa I și dacă s-a constatat, cu ocazia unei examinări oficiale, că s-au respectat cerințele pentru semințe certificate prevăzute în anexa II.

Articolul 16

(1)   La propunerea Comisiei și hotărând cu majoritate calificată, Consiliul constată:

(a)	dacă, în cazurile prevăzute la articolul 15, inspecțiile în câmp efectuate într-o țară terță îndeplinesc condițiile stipulate în anexa I;

(b)

dacă semințele de plante furajere recoltate într-o țară terță prezintă, pentru caracteristicile lor, pentru măsurile luate în vederea examinării lor, pentru asigurarea identității lor, pentru marcajul și controlarea lor, garanții echivalente cu cele prezentate de semințele de bază, semințele certificate sau semințele comerciale recoltate pe teritoriul Comunității și dacă sunt conforme cu cerințele prezentei directive.

(2)   Până când Consiliul se pronunță conform prevederilor de la alineatul (1), statele membre pot să întreprindă ele însele controalele prin care să constate îndeplinirea cerințelor specificate la respectivul alineat. Acest drept este valabil doar până la 1 iulie 1969.

Articolul 17

(1)   Pentru a depăși dificultățile temporare de aprovizionare generală cu semințe de bază, cu semințe certificate sau cu semințe comerciale apărute în cel puțin un stat membru și imposibil de rezolvat în interiorul Comunității, Comisia autorizează, conform procedurii prevăzute la articolul 21, unul sau mai multe state membre să admită la comercializare, pentru o perioadă stabilită de Comisie, semințe dintr-o categorie supusă unor exigențe scăzute.

(2)   În cazul unei categorii de semințe dintr-un soi cunoscut, eticheta oficială este cea prevăzută pentru categoria corespunzătoare, iar în toate celelalte cazuri este cea prevăzută pentru semințele comerciale. Eticheta indică întotdeauna faptul că este vorba de semințe dintr-o categorie supusă unor exigențe scăzute.

Articolul 18

Prezenta directivă nu se aplică semințelor de plante furajere dacă se dovedește că acestea sunt destinate exportului spre țări terțe.

Articolul 19

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a garanta efectuarea, în cursul comercializării, cel puțin prin sondaj, a controlului oficial al semințelor de plante furajere menit să verifice respectarea condițiilor stipulate în prezenta directivă.

Articolul 20

(1)   În interiorul Comunității se stabilesc culturi comparative comunitare în care se efectuează anual un control a posteriori al probelor de plante furajere prelevate prin sondaj; aceste culturi sunt supuse examinării comitetului prevăzut la articolul 21.

(2)   Într-o primă etapă, examinările comparative urmăresc armonizarea metodelor tehnice de certificare, cu scopul de a obține rezultate echivalente. Din momentul în care acest scop este atins, examinările comparative vor face obiectul unui raport anual de activitate, notificat în mod confidențial statelor membre și Comisiei. Comisia stabilește, conform procedurii prevăzute la articolul 21, data întocmirii primului raport.

(3)   Comisia adoptă, conform procedurii prevăzute la articolul 21, măsurile necesare efectuării examinărilor comparative. La examinarea comparativă se pot include și semințe de plante furajere recoltate în țări terțe.

Articolul 21

(1)   Dacă trebuie urmată procedura prevăzută în prezentul articol, Comitetul permanent pentru semințe și material de înmulțire pentru agricultură, horticultură și forestier, instituit prin Decizia Consiliului din 14 iunie 1966 (2) și denumit în continuare „comitet”, este sesizat de președinte, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

(2)   În cadrul comitetului, voturile statelor membre sunt determinate conform dispozițiilor prevăzute la articolul 148 alineatul (2) din tratat. Președintele nu participă la vot.

(3)   Reprezentantul Comisiei înaintează un proiect cu măsurile ce urmează să fie adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la aceste măsuri în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză. Avizele se adoptă cu o majoritate de 12 voturi.

(4)   Comisia adoptă măsuri care au aplicabilitate imediată. Totuși, dacă nu corespund cu avizul comitetului, aceste măsuri sunt imediat comunicate Consiliului de către Comisie. În acest caz, Comisia poate amâna aplicarea măsurilor adoptate cu cel mult o lună de la data acestei comunicări.

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate lua o altă decizie în termen de o lună.

Articolul 22

Prezenta directivă nu afectează dispozițiile legislațiilor naționale justificate prin măsuri de protecție a sănătății și vieții persoanelor și animalelor, de conservare a plantelor sau de protecție a proprietății industriale și comerciale.

Articolul 23

Statele membre pun în aplicare legile, reglementările și dispozițiile administrative necesare pentru a se conforma prevederilor articolului 14 alineatul (1) la 1 iulie 1968 cel târziu, iar dispozițiile necesare pentru a se conforma celorlalte prevederi din prezenta directivă și din anexele acesteia la 1 iulie 1969 cel târziu. Statele membre informează imediat Comisia cu privire la aceasta.

Articolul 24

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

---

(1)  JO 109, 9.7.1964, p. 1751/64.

(2)  JO 125, 11.7.1996, p. 2289/66.

---

ANEXA I

Condiții de certificare a unei culturi

1.   Cultura prezintă un nivel satisfăcător de identitate și de puritate a soiurilor.

2.   S-a efectuat cel puțin o inspecție oficială în câmp înainte de fiecare recoltă de semințe.

3.   Starea culturală a culturii de producție și starea de dezvoltare a culturii permit efectuarea unui control corespunzător al identității și purității soiului.

4.   Culturile premergătoare ale câmpului de producție sunt compatibile cu producția de semințe din specia și soiul culturii actuale.

5.   Pentru speciile alogame, distanțele minime față de culturile vecine de alte soiuri din aceeași specie, față de culturile din același soi foarte degradate și față de culturile de specii înrudite care ar putea cauza o polenizare străină nedorită sunt:

	Câmpuri de înmulțire
	până la 2 ha	mai mult de 2 ha
(a)   Semințe destinate înmulțirii	200 m	100 m
(b)   Semințe destinate producerii de plante furajere	100 m	50 m

Dacă există garanția unei protecții satisfăcătoare împotriva polenizărilor străine nedorite, respectarea distanțelor menționate mai sus este facultativă.

---

ANEXA II

Condiții obligatorii pentru semințe

I.   SEMINȚE CERTIFICATE

1.   Semințele prezintă un nivel satisfăcător de identitate și de puritate a soiului.

2.   Prezența bolilor care reduc valoarea de utilizare a semințelor nu este admisă decât în limitele cele mai scăzute posibil.

3.   În plus, semințele îndeplinesc următoarele condiții:

A.

Norme: Species Puritate specifică minimă (% din greutate) Conținut maxim de boabe de buruieni (% din greutate) Facultatea germinativă minimă (% din semințele pure) (a)    Gramineae Agrostis alba 90 1 80 Agrostis al. spec. 90 1 75 Alopecurus pratensis L. 75 1,5 70 Arrhenatherum elatius (L.) J. și C. Presl. 90 1 80 Dactylis glomerata L. 90 1 80 Festuca arundinacea Schreb. 95 1 80 Festuca ovina L. 85 1 75 Festuca pratensis Huds. 95 1 80 Festuca rubra L. 90 1 75 Lolium multiflorum spec. italicum 96 1 75 Lolium al. spec. 96 1 80 Phleum pratense L. 95 0,5 80 Poa spec. 85 1 75 Trisetum flavescens (L.) Pal. Beauv. 75 1 75 Species Puritate specifică minimă (% din greutate) Conținut maxim de boabe de buruieni (% din greutate) Facultatea germinativă minimă (% din semințele pure) Conținut maxim de semințe dure (% din semințele pure) (b)    Leguminosae Lotus corniculatus L. 95 0,8 75 40 Lupinus spec. 98 0,1 80 20 Medicago lupulina L. 97 0,8 80 20 Medicago sativa L. 97 0,5 80 40 Medicago varia Martyn 97 0,5 80 40 Onobrychis sativa L. 95 1,5 75 20 Pisum arvense L. 97 0,1 80 – Trifolium hybridum L. 97 0,5 80 20 Trifolium incarnatum L. 97 0,5 80 20 Trifolium pratense L. 97 0,5 80 20 Trifolium repens var. giganteum 97 0,5 80 40 Trifolium repens L. 97 0,8 80 20 Vicia faba 97 0,1 85 20 Vicia al. spec. 97 0,5 85 20

B.

Observații: (a) Până la nivelul conținutului maxim indicat, semințele tari sunt considerate semințe capabile să încolțească. (b) Toate semințele proaspete și sănătoase neîncolțite după pretratament sunt considerate semințe încolțite. (c) Semințele nu conțin Avena fatua și Cuscuta; totuși, nu se consideră impuritate un bob de Avena fatua sau de Cuscuta la o probă de 100 de grame dacă o a doua probă de 200 de grame nu conține Avena fatua sau Cuscuta. (d) Boabele de Alopecurus myosuroides nu depășesc 0,3 % din greutate. (e) Semințele de alte plante cultivate nu depășesc 1 % din greutate; pentru o specie de Poa, nu se consideră impuritate un conținut de 1 % de boabe de alte specii de Poa.

C.

Particularități pentru Lupinus spec.: (a) Numărul de semințe de altă culoare nu depășește 1 %. (b) Numărul de semințe amare în soiurile de lupin dulce nu depășește: 3 % pentru semințele certificate din prima generație pornind de la semințe de bază; 5 % pentru semințe certificate din generații ulterioare pornind la de semințe de bază.

II.   SEMINȚE DE BAZĂ

Sub rezerva dispozițiilor complementare de mai jos, condițiile de la punctul I se aplică semințelor de bază:

1.   Greutatea semințelor de alte plante nu depășește 0,2 %; în limita acestui procent, procentele respective ale semințelor de alte plante cultivate și ale boabelor de buruieni nu depășesc 0,1 %.

2.   Într-o probă de 25 de grame nu sunt mai mult de 5 boabe de Alopecurus myosuroides.

3.   Lupinus spec.: numărul de semințe amare în soiurile de lupin dulce nu depășește 1 %.

III.   SEMINȚE COMERCIALE

Sub rezerva dispozițiilor complementare de mai jos, condițiile de la punctul I subpunctele 2 și 3, se aplică semințelor de bază:

1.   Semințele de alte plante cultivate nu depășesc 3 % din greutate.

2.   Pentru o specie de Poa nu se consideră impuritate un conținut de 3 % de semințe din alte specii de Poa.

3.   Pentru o specie de Vicia, nu se consideră impuritate un conținut total de 6 % semințe de Vicia pannonica, Vicia villosa și de specii înrudite cultivate.

4.   Lupinus spec.:

(a)	Numărul de semințe de altă culoare nu depășește 2 %;

(b)	Numărul de semințe amare la soiurile de lupin dulce nu depășește 5 %.

---

ANEXA III

	Greutatea maximă a unui lot	Greutatea minimă a unei probe
1.   Semințe de dimensiuni egale sau mai mari decât cele ale boabelor de grâu	20 tone	500 grame
2.   Semințe de dimensiuni mai mici decât cele ale boabelor de grâu	10 tone	300 grame

---

ANEXA IV

Eticheta

A.   Indicații prevăzute

(a)

Pentru semințe de bază și semințe certificate: 1. „Semințe certificate conform prevederilor Comunității Economice Europene” 2. Serviciul de certificare și statul membru 3. Numărul de referință al lotului 4. Specia 5. Soiul 6. Categoria 7. Țara producătoare 8. Greutatea netă sau brută declarată 9. Pentru semințele certificate din a doua generație și din generațiile următoare pornind de la semințe de bază: numărul generației, calculat de la semințe de bază.

(b)	Pentru semințe comerciale: 1. „Semințe comerciale (din soi necertificat)” 2. Serviciul de examinare și statul membru 3. Numărul de referință al lotului 4. Specia (1) 5. Regiunea producătoare 6. Greutatea netă sau brută declarată

(c)

Pentru amestecurile de semințe: 1. „Amestecuri de semințe pentru …” (utilizarea prevăzută) 2. Serviciul care a realizat închiderea și statul membru 3. Numărul de referință al lotului 4. Specia, categoria, soiul, țara producătoare sau, în cazul semințelor comerciale, regiunea producătoare și procentul cantitativ al fiecărei componente. 5. Greutatea netă sau brută declarată.

B.   Dimensiuni minime

110 mm × 67 mm

---

(1)  În ceea ce privește lupinul, se indică dacă este vorba de lupin amar sau de lupin dulce.

---