COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 17.12.2025

COM(2025) 989 final

2025/0419(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) 2023/956 în ceea ce privește extinderea domeniului său de aplicare la mărfurile din aval și măsurile de combatere a eludării

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2025) 989 final} - {SWD(2025) 987 final} - {SWD(2025) 988 final} - {SWD(2025) 989 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Regulamentul (UE) 2023/956 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră („Regulamentul CBAM”) 1 a intrat în vigoare la 1 octombrie 2023. CBAM asigură faptul că ambiția climatică a UE nu este subminată de relocarea emisiilor de dioxid de carbon, care are loc atunci când întreprinderile cu sediul în UE transferă producția de mărfuri cu emisii ridicate de dioxid de carbon către țări terțe, cu politici climatice mai puțin stricte. Acest lucru se poate întâmpla, de asemenea, atunci când produsele UE sunt înlocuite cu importuri mai ieftine, dar cu emisii mai ridicate de dioxid de carbon. Relocarea emisiilor de dioxid de carbon duce astfel la deplasarea emisiilor din UE către țări terțe, în loc să conducă la reducerea preconizată a emisiilor de dioxid de carbon la nivel mondial. CBAM abordează acest risc prin impunerea unui preț al carbonului echivalent cu cel suportat de producătorii interni în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii („EU ETS”) 2 pentru mărfurile cu emisii ridicate de dioxid de carbon importate în UE. După o perioadă de tranziție aplicabilă din octombrie 2023, următoarea etapă a CBAM începe în ianuarie 2026, cu o introducere treptată a stabilirii prețului carbonului pentru emisiile încorporate importate.

Obiectivul general al propunerii legislative este de a consolida eficacitatea CBAM, reducând astfel emisiile de GES și combătând schimbările climatice la nivel mondial.

Pentru a asigura o punere în aplicare eficace a CBAM, propunerea va modifica Regulamentul CBAM pentru a aborda trei aspecte principale. În primul rând, propunerea va extinde domeniul de aplicare al CBAM pentru a aborda riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru produsele situate în avalul lanțului valoric al produselor din oțel și aluminiu care intră în prezent în domeniul de aplicare al CBAM. În al doilea rând, propunerea va aborda încercările de a evita respectarea obligației CBAM. În al treilea rând, propunerea va îmbunătăți normele tehnice pentru atribuirea emisiilor energiei electrice, cu scopul de a încuraja decarbonizarea importurilor de energie electrică. Dacă este necesar, propunerea va oferi, de asemenea, o serie de mici simplificări și îmbunătățiri ale aplicării mecanismului pentru a permite un spațiu integrat CBAM cu țările SEE-AELS.

În prezent, CBAM se aplică unui set limitat de mărfuri materiale de bază, enumerate în anexa I la Regulamentul CBAM (aluminiu, ciment, energie electrică, îngrășăminte, hidrogen și fontă, fier și oțel). Aceste materiale de bază sunt adesea utilizate ca factori de producție intermediari în producția de bunuri în avalul lanțului valoric (produse din aval). Producătorii din UE ai acestor produse din aval se confruntă cu o dublă presiune a costurilor, care ar stimula relocarea și, prin urmare, UE și-ar „exporta” emisiile în străinătate, ceea ce ar anula eficacitatea politicii UE în domeniul climei. În primul rând, se preconizează că ambiția climatică sporită a UE și eliminarea treptată a certificatelor gratuite în cadrul EU ETS vor crește costul materialelor de bază din surse interne 3 . În al doilea rând, se preconizează că introducerea treptată a CBAM va crește costul materialelor de bază importate care intră în domeniul său de aplicare. Ca urmare a acestei duble presiuni a costurilor, există un decalaj din ce în ce mai mare între costurile totale ale carbonului suportate de producătorii interni din aval și costurile carbonului suportate de producătorii din țări terțe. Acest lucru duce la un risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru anumite produse din aval.

Recunoscând acest risc, articolul 30 alineatul (3) din Regulamentul CBAM prevede obligația Comisiei de a identifica produsele din aval expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru o eventuală includere în domeniul de aplicare al CBAM. Planul de acțiune european privind oțelul și metalele 4 al Comisiei stabilește obiectivele de extindere a domeniului de aplicare al CBAM, punând accentul pe produsele din aval cu utilizare intensivă a oțelului și a aluminiului. În conformitate cu acest obiectiv și pe baza unei evaluări care identifică produsele din aval care sunt cele mai expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și care conțin o pondere semnificativă de mărfuri CBAM, prezenta propunere va extinde domeniul de aplicare al CBAM la anumite produse din aval cu utilizare intensivă a oțelului și a aluminiului. O eventuală extindere a domeniului de aplicare la produsele din aval din alte sectoare CBAM, și anume cele legate de ciment, îngrășăminte și hidrogen, este discutată în raportul de reexaminare al Comisiei prevăzut la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul CBAM. O extindere a domeniului de aplicare la aceste mărfuri va fi luată în considerare în cadrul unei viitoare revizuiri legislative.

Planul de acțiune european privind oțelul și metalele a subliniat, de asemenea, importanța abordării riscului de eludare și evitare a CBAM, care ar putea submina eficacitatea CBAM în prevenirea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Actualul cadru de asigurare a respectării CBAM oferă deja mai multe garanții împotriva eludării, inclusiv pentru a aborda riscurile de clasificare eronată și de subdeclarare a mărfurilor. Cu toate acestea, în cursul perioadei de tranziție, diverse părți interesate (inclusiv autoritățile naționale competente, autoritățile vamale, asociațiile de întreprinderi, precum și întreprinderile individuale) și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că Regulamentul CBAM conține garanții insuficiente împotriva riscului de declarare eronată a intensităților emisiilor și a riscului de practici abuzive. Propunerea conține dispoziții menite să abordeze aceste riscuri.

Experiența în ceea ce privește punerea în aplicare a CBAM în cursul perioadei de tranziție și feedbackul părților interesate au demonstrat că normele privind importurile de energie electrică sunt excesiv de rigide. În special, cadrul actual nu recunoaște suficient progresele înregistrate de producătorii de energie electrică din afara UE în ceea ce privește decarbonizarea producției lor de energie electrică, descurajând astfel comerțul cu energie electrică generatoare de emisii scăzute de dioxid de carbon și oferind stimulente limitate producătorilor de energie electrică din țări terțe pentru a reduce emisiile. Aceste deficiențe sunt cauzate de două probleme principale. În primul rând, în conformitate cu Regulamentul CBAM, valorile implicite ale emisiilor 5 pentru importurile de energie electrică reflectă numai producția de energie electrică din combustibili fosili. Prin urmare, aceste valori implicite pot supraestima conținutul de carbon al energiei electrice din țări terțe care exportă energie relativ curată către UE. În al doilea rând, condițiile care trebuie îndeplinite pentru a declara emisiile reale de energie electrică s-au dovedit foarte dificil de îndeplinit în practică. Propunerea conține dispoziții pentru abordarea acestor aspecte.

În sfârșit, propunerea va oferi, de asemenea, mici îmbunătățiri ale aplicării mecanismului, cum ar fi extinderea posibilității ca autoritățile naționale competente să solicite o garanție, clarificarea faptului că operatorii pot face schimb de date verificate privind emisiile cu alți operatori sau simplificarea obligației de păstrare a evidențelor a declarantului autorizat în cadrul CBAM.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Comisia a efectuat, de asemenea, o reexaminare amplă a CBAM în conformitate cu articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul CBAM. Această reexaminare a trecut în revistă modul în care mecanismul a funcționat până în prezent, evaluând relațiile cu țările în curs de dezvoltare, inclusiv cu țările cel mai puțin dezvoltate 8 , și impactul asupra acestora, și ia în considerare posibile etape următoare. Reexaminarea a luat în considerare, de asemenea, posibilitatea extinderii viitoare a CBAM la alte sectoare EU ETS expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, precum și la produsele din aval din alte sectoare (ciment, îngrășăminte și hidrogen) 9 . În paralel, Comisia Europeană adoptă o serie de acte de punere în aplicare și acte delegate care vor stabili normele tehnice pentru funcționarea CBAM în domeniul său de aplicare actual 10 .

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Regulamentul CBAM creează un cadru comun și uniform pentru a asigura echivalența dintre politica de stabilire a prețului carbonului aplicată pe piața internă a UE și politica de stabilire a prețului carbonului aplicată importurilor. O aplicare uniformă a CBAM este esențială pentru a evita ca orice marfă pusă în liberă circulație în Uniune să facă obiectul CBAM. Eficacitatea CBAM depinde de un semnal uniform privind prețul carbonului aplicat în mod consecvent pentru sectoarele relevante în toate statele membre ale UE. Modificările propuse ale Regulamentului CBAM necesită, de asemenea, o astfel de aplicare uniformă.

•Proporționalitatea

Propunerea urmărește să consolideze eficacitatea Regulamentului CBAM în vederea menținerii eficacității și a integrității politicilor climatice ale UE. În același timp, au fost concepute opțiuni de politică în vederea limitării impactului asupra sarcinii administrative a întreprinderilor, a autorităților și a altor părți interesate.

Propunerea de extindere a domeniului de aplicare al CBAM la produsele din aval cu utilizare intensivă a oțelului și a aluminiului se bazează pe logica actualului Regulament CBAM și a EU ETS, cu accent pe produsele și sectoarele în care emisiile încorporate și riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon sunt cele mai ridicate. În plus, astfel cum se descrie în secțiunea 8.1 din evaluarea impactului care însoțește propunerea, opțiunile de politică au fost evaluate în ceea ce privește posibilul lor impact din punctul de vedere al complexității și al sarcinii administrative. Acest lucru a fost evaluat utilizând un set de indicatori de eficiență și proporționalitate, inclusiv producția totală și emisiile la import per cod NC și un indicator care reflectă compoziția materialelor produselor din aval. Produsele cu o pondere mai mare a materialelor de bază din greutate au mai multe emisii încorporate în raport cu greutatea totală a produsului și, prin urmare, sunt, de regulă, cele mai expuse riscului de relocare. În plus, s-au utilizat indicatori pentru a se asigura că selecția mărfurilor ia în considerare, de asemenea, complexitatea lanțurilor de aprovizionare. Pe această bază, propunerea extinde domeniul de aplicare al CBAM la anumite produse din aval cu utilizare intensivă a oțelului și a aluminiului într-un mod care maximizează beneficiile pentru mediu prin acoperirea emisiilor suplimentare, limitând în același timp, în măsura posibilului, sarcina administrativă și complexitatea pentru importatori și operatorii din țări terțe.

Propunerea privind riscul de eludare și de evitare a obligațiilor echilibrează, de asemenea, necesitatea de a asigura eficacitatea CBAM și de a limita complexitatea și sarcina administrativă a mecanismului. Aceasta utilizează o abordare flexibilă și specifică, prin intermediul unor acte de punere în aplicare și al unor acte delegate, pentru a identifica importurile expuse riscului de eludare sau altor practici menite să evite obligațiile CBAM, în legătură cu care ar trebui să se aplice condiții suplimentare privind utilizarea emisiilor reale.

Propunerea privind importurile de energie electrică va asigura simplificarea condițiilor de declarare a valorilor emisiilor reale. Acest lucru va îmbunătăți eficacitatea CBAM în ceea ce privește stimularea decarbonizării în țările terțe, făcând în același timp mai fezabilă utilizarea valorilor emisiilor reale pentru toate părțile interesate. Modificările aduse abordării valorilor implicite pentru importurile de energie electrică nu creează nicio complexitate suplimentară pentru importatori sau operatorii din țări terțe.

•Alegerea instrumentului

Propunerea prevede modificarea Regulamentului CBAM. Aceasta stabilește norme specifice necesare pentru aplicarea Regulamentului CBAM. În plus, prezentul regulament necesită o aplicare și o asigurare a respectării uniforme și coerente în întreaga Uniune pentru a urmări obiectivele prevăzute la articolul 32 (privind o abordare comună în materie de politică externă) și la articolul 207 din TFUE (privind politicile comerciale comune).

Din acest motiv, obiectivele prezentei propuneri pot fi urmărite cel mai bine printr-un regulament. Acest lucru va asigura aplicabilitatea directă a dispozițiilor.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

•Consultările cu părțile interesate

Întrucât CBAM a început să se aplice, în etapa sa de tranziție, la 1 octombrie 2023, serviciile Comisiei au consultat în permanență părțile interesate din Uniune și din țările terțe prin intermediul mai multor canale de comunicare. În perioada 1 iulie-26 august 2025, s-au organizat o cerere de contribuții și o consultare publică pe teme precum extinderea domeniului de aplicare la produsele din aval, riscul de eludare și practicile care ar putea submina obiectivele CBAM, precum și energia electrică. Pe baza rezultatelor consultării publice, majoritatea părților interesate din aval consideră că există un risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele din aval ca urmare a CBAM. Ele sunt în mare măsură de acord că extinderea CBAM la produsele din aval ar reduce acest risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, ar consolida politica UE în domeniul climei, ar promova inovarea cu emisii scăzute de dioxid de carbon și ar încuraja atât consumul UE de produse cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cât și eforturile la nivel mondial de stabilire a prețului carbonului. Majoritatea respondenților au indicat că actualul CBAM este expus riscului de eludare, ceea ce i-ar putea submina eficacitatea. Majoritatea respondenților au indicat, de asemenea, că metodologia actuală de calculare a valorilor implicite pentru energia electrică nu este adecvată, deoarece nu ia în considerare energia electrică produsă din surse de combustibili nefosili. În plus, majoritatea respondenților au indicat că trebuie simplificate condițiile de aplicare a emisiilor reale încorporate în energia electrică importată.

Pe lângă acestea, serviciile Comisiei s-au angajat în consultări ample cu autoritățile publice din UE și din țările terțe, precum și cu reprezentanți ai industriei, cu reprezentanți ai societății civile și cu organizații internaționale sau interguvernamentale. Acestea au luat forma unor reuniuni bilaterale, discuții în cadrul grupului de experți privind CBAM, interviuri în contextul studiilor dedicate extinderii domeniului de aplicare la produsele din aval și la energia electrică, precum și anchete ale autorităților naționale competente și ale autorităților vamale în contextul cadrului CBAM de gestionare a riscurilor.

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

•Evaluarea impactului

Evaluarea impactului prezintă opțiunile de politică avute în vedere pentru o extindere în aval, pentru garanții suplimentare împotriva eludării și a practicilor care ar putea submina obiectivele CBAM și pentru norme revizuite privind condițiile de aplicare a emisiilor reale încorporate în energia electrică importată. Evaluarea analizează toate opțiunile din punctul de vedere al eficacității lor în abordarea aspectelor relevante. În plus, aceasta descrie impactul posibilelor opțiuni de politică asupra indicatorilor economici și sociali, precum și asupra sarcinii administrative, înainte de a formula o concluzie cu privire la o opțiune preferată. Opțiunile de politică sunt comparate cu un scenariu de referință care reflectă CBAM, astfel cum este legiferat în prezent. Scenariul de referință include, de asemenea, punerea în aplicare a pachetului de măsuri climatice al UE „Pregătiți pentru 55”, inclusiv eliminarea treptată a certificatelor gratuite în cadrul EU ETS. În plus, scenariul de referință presupune punerea în aplicare a simplificării CBAM, astfel cum a fost adoptată în octombrie 2025, inclusiv a pragului de minimis bazat pe masă per importator pe an de 50 de tone de mărfuri CBAM (pentru patru categorii de mărfuri CBAM).

În ceea ce privește practicile de eludare care ar putea submina obiectivele CBAM, au fost luate în considerare două opțiuni de politică, ambele având un set comun de măsuri.

Setul comun de măsuri constă, în primul rând, în împuternicirea Comisiei de a detalia suplimentar codurile NC pentru a reflecta mai bine compoziția specifică a diferitelor produse care se încadrează la orice cod NC dat în domeniul de aplicare al CBAM. Prin această împuternicire, va fi posibil să se includă compozițiile relevante ale produselor în cadrul aceluiași cod NC. În al doilea rând, acesta împuternicește Comisia să impună condiții suplimentare pentru utilizarea emisiilor reale pentru anumite coduri NC/instalații din țări terțe în cazul unui risc ridicat de practici abuzive. Acest lucru va permite introducerea unor condiții suplimentare care trebuie îndeplinite pentru utilizarea valorilor reale verificate referitoare la cazuri specifice de mărfuri, precum și a unor dovezi care să demonstreze că practicile abuzive nu s-au materializat. Aceste condiții și dovezi ar trebui să fie concepute într-un mod proporțional, care să nu împovăreze în mod inutil operatorii și importatorii.

Opțiunea 1 propune includerea deșeurilor de aluminiu și de oțel preconsum ca precursor, permițând astfel atribuirea emisiilor deșeurilor ca precursor. De asemenea, în baza acesteia, Comisia este împuternicită să solicite dovezi suplimentare în ceea ce privește locul de producție, abordându-se astfel riscul declarării eronate a intensităților emisiilor din cauza lipsei trasabilității. Cerința de a furniza dovezi suplimentare ar viza importurile de coduri NC și origini specifice, cu cel mai semnificativ risc de eludare din cauza declarării eronate a intensității emisiilor.

Opțiunea 2 se bazează pe opțiunea 1, dar extinde și mai mult domeniul de aplicare al măsurilor sale de politică. Pe lângă deșeurile preconsum, această opțiune ar include, de asemenea, deșeurile postconsum ca precursor CBAM. Cerința de a furniza dovezi în ceea ce privește locul de producție s-ar aplica tuturor codurilor NC/originilor. Prin urmare, aceasta ar afecta toate declarațiile CBAM care se bazează pe valorile reale ale emisiilor.

Opțiunea preferată este opțiunea 1, datorită abordării sale echilibrate și proporționale, care permite abordarea eficace a riscurilor de eludare.

Au fost luate în considerare patru opțiuni pentru remedierea deficiențelor în ceea ce privește tratamentul importurilor de energie electrică. Aceste opțiuni diferă în ceea ce privește metodologia utilizată pentru calcularea factorului de emisie și condițiile de declarare a valorilor reale. Ele vizează diferitele combinații a două opțiuni de politică principale: (i) menținerea abordării actuale privind un factor de emisie de CO2 bazat pe combustibili fosili din țara exportatoare sau trecerea la un factor mediu de emisie al rețelei din țara exportatoare; (ii) modificarea criteriului legat de congestie prin referirea la absența congestiei structurale sau eliminarea completă a acesteia. În plus, două elemente se aplică, de asemenea, tuturor opțiunilor. În primul rând, există un criteriu modificat care clarifică faptul că doar contractele fizice de achiziție de energie electrică sunt incluse în contractele de achiziție de energie electrică, permițându-se în același timp utilizarea contractelor indirecte de achiziție de energie electrică. În al doilea rând, condiția referitoare la desemnarea capacității este modificată și se aplică numai în cazul alocării explicite a capacității.

Opțiunea preferată pentru importurile de energie electrică este de a trece la un factor mediu de emisie al rețelei pentru țările exportatoare și de a elimina criteriul pentru utilizarea valorilor reale ale emisiilor legate de congestie. Factorul mediu de emisie al rețelei va reflecta mai bine tendința de decarbonizare a țării de origine, deoarece energia electrică produsă din surse regenerabile va fi, de asemenea, luată în considerare. Împreună cu modificările condițiilor legate de contractele de achiziție de energie electrică și de desemnarea capacității, eliminarea condiției de absență a congestiei rețelei va facilita și mai mult raportarea valorilor reale.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Extinderea domeniului de aplicare al CBAM la produsele din aval cu utilizare intensivă a oțelului și a aluminiului beneficiază de simplificarea mecanismului, astfel cum a fost adoptată în octombrie 2025 13 . Pragul de minimis de 50 de tone de mărfuri CBAM importate exclude aproximativ 182 000 de importatori din domeniul de aplicare actual al CBAM, reducând costul administrativ pentru importatori cu aproximativ 1 123 de milioane EUR pe an 14 . Pragul de minimis aduce beneficii și importatorilor din aval, peste 90 % dintre importatorii activi în sectoarele vizate de extindere în temeiul prezentei propuneri fiind excluși de la obligațiile CBAM, menținând în același timp peste 99 % din emisiile care intră în domeniul de aplicare.

Impactul tuturor opțiunilor de politică avute în vedere (astfel cum sunt descrise în secțiunea privind evaluarea impactului) a fost evaluat cu atenție în ceea ce privește impactul acestora asupra sarcinii administrative. Pachetul de politici, astfel cum este inclus în prezenta propunere, a fost selectat prin punerea în balanță a beneficiilor pentru mediu și a necesității de a limita sarcina administrativă suplimentară și de a evita sporirea complexității CBAM. Acest lucru a fost descris, de asemenea, în secțiunea privind proporționalitatea și în rezumatul evaluării impactului din prezenta expunere de motive.

Extinderea CBAM în aval are un impact moderat asupra numărului de IMM-uri importatoare (și de IMM-uri producătoare din țări terțe) care intră în domeniul de aplicare al CBAM, aproximativ jumătate dintre noii importatori care intră în domeniul de aplicare al CBAM fiind IMM-uri. În total, rezultă că aproximativ 3 800-3 900 de IMM-uri suplimentare sunt supuse obligațiilor CBAM.

•Drepturile fundamentale

Propunerea respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Îndeosebi, aceasta contribuie la obiectivul unui nivel ridicat de protecție a mediului în conformitate cu principiul dezvoltării durabile, astfel cum este prevăzut la articolul 37 din Cartă.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Extinderea în aval nu vizează generarea de venituri, ci mai degrabă consolidarea eficacității climatice a CBAM în ceea ce privește prevenirea relocării emisiilor de dioxid de carbon. Conform evaluării impactului, se preconizează că propunerea va genera venituri anuale de aproximativ 0,58 miliarde EUR până în 2030. După 2030, întrucât alocările cu titlu gratuit în cadrul EU ETS sunt eliminate treptat, iar CBAM este introdus treptat, veniturile ar trebui să crească în continuare, ajungând la aproximativ 0,69 miliarde EUR până în 2035. Impactul asupra bugetului UE este estimat la 0,2 miliarde EUR în medie pe an în perioada 2028-2034, conform propunerii Comisiei pentru cadrul financiar multianual 2028-2034.

Măsurile luate pentru a aborda riscurile de evitare a obligațiilor și de eludare vor contribui la asigurarea faptului că veniturile preconizate se materializează în practică.

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

Perioada de tranziție CBAM se aplică până la sfârșitul anului 2025, faza definitivă începând din 2026.

Înainte de sfârșitul perioadei de tranziție și în conformitate cu articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul CBAM, Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport de reexaminare cuprinzător privind lecțiile învățate în urma perioadei de tranziție. Acest raport va prezenta, de asemenea, posibilele etape viitoare pentru reexaminări ulterioare și extinderi ale domeniului de aplicare. În plus, Comisia Europeană pregătește adoptarea unei serii de acte de punere în aplicare și de acte delegate care vor stabili normele tehnice pentru funcționarea CBAM în domeniul său de aplicare actual.

Comisia va continua să monitorizeze și să evalueze punerea în aplicare a CBAM și va raporta cu privire la aceasta, în conformitate cu cerințele Regulamentului CBAM.

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Prezentul regulament aduce următoarele modificări Regulamentului (UE) 2023/956:

Articolul 1 punctul 1 clarifică aplicarea Regulamentului (UE) 2023/956 odată cu încorporarea acestuia în Acordul privind SEE și împuternicește Comisia să adopte acte de punere în aplicare pentru a modifica în consecință anexa III la regulamentul respectiv.

Articolul 1 punctul 1 literele (c) și (d) prevede posibilitatea de a recunoaște transpunerea acquis-ului relevant privind piața energiei electrice, cu scopul de a solicita integrarea pieței energiei electrice a unei țări terțe în cea a Uniunii prin cuplarea piețelor, prin intermediul unui memorandum de înțelegere încheiat între Comisie și țările terțe.

Articolul 1 punctul 1 litera (e) și punctul 19 prevăd posibilitatea de a adopta acte delegate în cadrul unei proceduri de urgență în scopul adăugării unei țări terțe sau a unui teritoriu terț pe lista țărilor terțe sau a teritoriilor terțe exceptate din anexa III la Regulamentul (UE) 2023/956.

Articolul 1 punctul 1 litera (e) prevede posibilitatea ca Uniunea să încheie acorduri cu țări terțe pentru a ține seama de mecanismul de stabilire a prețului carbonului și pentru recunoașterea reciprocă a organismelor de acreditare.

Articolul 1 punctul 3, punctul 5 litera (a) subpunctul 2 și litera (c), precum și punctul 8 literele (b) și (c) împuternicesc Comisia să adopte acte delegate care să prevadă, în cazurile în care există suficiente dovezi care indică un risc ridicat de practici abuzive, pentru un subset de coduri NC și origini, obligația de furnizare de dovezi suplimentare pentru a demonstra că astfel de practici abuzive nu s-au materializat.

Articolul 1 punctul 2, punctul 6 litera (c) și punctele 21-23 litera (b) extind domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2023/956 la anumite mărfuri din aval cu utilizare intensivă a oțelului și a aluminiului și oferă posibilitatea de a aplica o majorare treptată pentru unele dintre aceste mărfuri.

Articolul 1 punctul 4 adaugă cerința ca reprezentantul vamal indirect care solicită autorizația să indice, în cererea sa, numărul EORI sau alt număr național de identificare al importatorilor reprezentați.

Articolul 1 punctul 5 litera (a) subpunctul 1 și punctul 8 litera (a) prevede înregistrarea operatorului în registrul CBAM pentru determinarea emisiilor încorporate pe baza emisiilor reale verificate.

Articolul 1 punctul 5 literele (b) și (c) prevede obligația declarantului autorizat în cadrul CBAM de a furniza, după caz, dovezi privind locul și ora producerii mărfurilor declarate pe baza emisiilor reale.

Articolul 1 punctul 5 litera (b) clarifică faptul că Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind procedurile de examinare a declarațiilor CBAM.

Articolul 1 punctul 6 litera (a) și punctul 24 prevăd includerea materiilor prime (a precursorilor) în metodologia de determinare a emisiilor încorporate în mărfuri.

Articolul 1 punctul 6 litera (b), punctul 8 litera (d) și punctul 23 prevăd posibilitatea ca operatorul să îi comunice declarantului autorizat în cadrul CBAM numai un subset de elemente de date necesare pentru raportarea, calcularea și verificarea emisiilor reale.

Articolul 1 punctul 7 clarifică faptul că Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind condițiile de stabilire a calificărilor persoanei independente responsabile cu certificarea prețului carbonului plătit, inclusiv acordarea unei acreditări de către un organism național de acreditare.

Articolul 1 punctul 9 litera (b) clarifică faptul că Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru contabilizarea prețului carbonului plătit în străinătate pe baza principiului echivalenței și luând în considerare eforturile depuse în ceea ce privește creditele de carbon.

Articolul 1 punctul 8 litera (c) clarifică faptul că un operator îi poate comunica unui alt operator informații referitoare la verificarea emisiilor încorporate în materiile prime (precursori).

Articolul 1 punctul 9 le permite autorităților competente să solicite constituirea unei garanții în cazuri suplimentare și să o utilizeze, în situațiile în care declarantul autorizat în cadrul CBAM nu restituie cantitatea suficientă de certificate CBAM, pentru a recupera orice ajustare financiară restantă.

Articolul 1 punctul 10 clarifică faptul că Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare de stabilire a procedurilor de verificare care trebuie utilizate de verificatori.

Articolul 1 punctul 11 clarifică faptul că, în cadrul examinării declarației CBAM, Comisia sau autoritatea competentă îi poate solicita declarantului autorizat în cadrul CBAM să furnizeze dovezi că mărfurile importate au fost produse în instalația declarată și pentru perioada de producție declarată.

Articolul 1 punctul 12 prevede o regulă de calcul specifică pentru prețul certificatelor CBAM în cazul în care o singură licitație are loc pe platforma de licitație.

Articolul 1 punctul 13 clarifică faptul că respectiva cerință ca declaranții autorizați în cadrul CBAM să se asigure că numărul de certificate CBAM din contul lor din registrul CBAM la sfârșitul fiecărui trimestru corespunde unui procent de cel puțin 50 % se bazează pe un ciclu anual și, prin urmare, ar trebui să excludă din calculul trimestrial certificatele achiziționate în alți ani decât anul calendaristic.

Articolul 1 punctul 14 simplifică procesul de răscumpărare prin eliminarea implicării Comisiei din procesul de răscumpărare.

Articolul 1 punctul 15 litera (a) clarifică rolul numărului de cont CBAM în stabilirea persoanei responsabile pentru asumarea obligațiilor CBAM.

Articolul 1 punctul 15 literele (b) și (c) le permite autorităților competente să solicite o verificare a corectitudinii datelor vamale relevante și a informațiilor comunicate prin intermediul registrului CBAM, împuternicește Comisia să adopte acte de punere în aplicare de identificare a compoziției din punctul de vedere al materialelor și a compoziției chimice ale unei mărfi și le permite autorităților vamale să comunice aceste informații Comisiei.

Articolul 1 punctul 15 literele (a) și (d) împuternicește Comisia să adopte acte de punere în aplicare pentru identificarea compoziției din punctul de vedere al materialelor și a compoziției chimice ale unei mărfi și le permite autorităților vamale să comunice aceste informații Comisiei.

Articolul 1 alineatul (16) definește o nouă practică de eludare care constă în ajustarea artificială a lanțurilor de aprovizionare cu mărfuri pentru a beneficia de o valoare implicită mai mică.

Articolul 1 punctul 17 împuternicește Comisia să adopte acte delegate pentru a elimina o marfă din anexa I în cazul unor circumstanțe grave și neprevăzute care cauzează prejudicii grave pieței interne a Uniunii.

Articolul 1 punctul 18 modifică împuternicirile acordate Comisiei de către colegiuitori de a adopta acte delegate având în vedere simplificările aduse de prezenta propunere.

Articolul 1 punctul 20 clarifică faptul că raportul de evaluare a funcționării CBAM ar trebui să evalueze impactul CBAM asupra sectoarelor care urmează să fie acoperite în viitor și că raportul poate fi însoțit, după caz, de o propunere legislativă.

Articolul 1 punctul 22 modifică factorul de emisie pentru energia electrică importată pentru a ține seama de energia electrică produsă din toate sursele. Acesta modifică, de asemenea, condițiile de aplicare a emisiilor reale încorporate în energia electrică importată pentru a le face mai flexibile.

Articolul 2 conține dispoziții privind intrarea în vigoare și aplicarea măsurilor propuse. Pentru a permite depunerea în timp util a primelor declarații CBAM până la 30 septembrie 2027, modificările metodei utilizate pentru calcularea factorului de emisie pentru energia electrică importată și ale condițiilor de aplicare a emisiilor reale încorporate în energia electrică importată se vor aplica importurilor de energie electrică efectuate începând cu 1 ianuarie 2026. Modificările care necesită punerea în aplicare în registrul CBAM sau o lansare la începutul anului calendaristic, inclusiv extinderea domeniului de aplicare la produsele din aval, se vor aplica la 1 ianuarie 2028.

2025/0419 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) 2023/956 în ceea ce privește extinderea domeniului său de aplicare la mărfurile din aval și măsurile de combatere a eludării

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 15 ,

după consultarea Comitetului Regiunilor 16 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Regulamentul (UE) 2023/956 al Parlamentului European și al Consiliului 17 a fost conceput inițial cu un domeniu de aplicare limitat, vizând mărfurile cele mai expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon. Domeniul de aplicare al regulamentului respectiv ar trebui extins treptat pentru a include produsele situate în avalul lanțului valoric al mărfurilor enumerate în anexa I la regulamentul respectiv.

(2)În comunicarea sa intitulată „Un plan de acțiune european privind oțelul și metalele” 18 , Comisia a stabilit obiectivele de extindere a domeniului de aplicare al mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră („CBAM”) la anumite produse din aval cu utilizare intensivă a oțelului și a aluminiului, precum și de abordare a riscului de eludare și a practicilor care ar putea submina obiectivele CBAM, inclusiv redirecționarea de către țările terțe a mărfurilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon către piața Uniunii, în absența unor eforturi de decarbonizare a întregii lor producții.

(3)Întrucât CBAM urmărește să creeze stimulente pentru reducerea emisiilor de către operatorii din țări terțe, Uniunea se angajează să colaboreze cu țările cu venituri mici și medii și să le sprijine în vederea decarbonizării industriilor lor prelucrătoare, în cadrul dimensiunii externe a Pactului verde european 19 și în concordanță cu Acordul de la Paris 20 . Uniunea ar trebui să sprijine în continuare țările respective prin bugetul Uniunii, îndeosebi țările cel mai puțin dezvoltate, pentru a contribui la asigurarea adaptării acestora la obligațiile prevăzute în prezentul regulament. Uniunea ar trebui să susțină în continuare acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea în țările respective, inclusiv în eforturile lor de decarbonizare și transformare a industriilor lor, în limita plafonului cadrului financiar multianual și a sprijinului financiar acordat de Uniune pentru finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice. Acest lucru este consolidat și mai mult în viziunea UE asupra climei și energiei la nivel mondial 21 , care indică faptul că UE va colabora proactiv cu partenerii pentru a asigura o mai bună coerență între politicile interne și externe ale UE. În timp ce CBAM intră treptat în vigoare, Uniunea intenționează să consolideze parteneriatele și să sprijine eforturile mai ample de atenuare a schimbărilor climatice, inclusiv prin furnizarea de sprijin financiar pentru eforturile de decarbonizare ale țărilor.

(4)După încorporarea Regulamentului (UE) 2023/956 în Acordul privind SEE, statele AELS care aplică CBAM nu ar trebui să fie considerate țări terțe în sensul prezentului regulament și ar trebui eliminate din anexa III la acesta. S-ar crea un spațiu CBAM comun în care pragul prevăzut la articolul 2a din Regulamentul (UE) 2023/956 ar deveni aplicabil în comun importurilor în Uniune și pe teritoriile vamale ale statelor AELS care aplică CBAM.

(5)La încorporarea Regulamentului (UE) 2023/956 în Acordul privind SEE, regulamentul respectiv ar trebui să se aplice produselor prelucrate din mărfurile enumerate în anexa I originare dintr-o țară terță care rezultă din regimul de perfecționare activă menționat la articolul 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, în cazul în care acestea sunt reexportate către teritoriul vamal al unui stat AELS care a încorporat CBAM, cu condiția să fie importate într-unul dintre aceste teritorii vamale. Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a stabili condițiile detaliate pentru aplicarea CBAM pentru astfel de mărfuri.

(6)La încorporarea Regulamentului (UE) 2023/956 în Acordul privind SEE, ar trebui să se clarifice faptul că regulamentul respectiv nu se aplică mărfurilor puse anterior în liberă circulație pe teritoriul vamal al statelor AELS care au încorporat CBAM, cu condiția ca declarantul vamal să indice în declarația vamală ulterioară că mărfurile au fost puse anterior în liberă circulație pe teritoriul vamal al statelor AELS.

(7)După încorporarea Regulamentului (UE) 2023/956 în Acordul privind SEE, statele AELS care aplică CBAM nu ar trebui să fie considerate țări terțe în sensul prezentului regulament și ar trebui eliminate din anexa III la acesta. S-ar crea un spațiu CBAM comun în care pragul prevăzut la articolul 2a din Regulamentul (UE) 2023/956 ar deveni aplicabil în comun importurilor în Uniune și pe teritoriile vamale ale statelor AELS care aplică CBAM.

(8)Fluxurile de energie electrică din țări terțe care rezultă din acțiunile întreprinse de operatorii de transport și de sistem pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță și securitate a rețelelor lor, inclusiv gestionarea situațiilor de urgență și a fluxurilor neprogramate, nu ar trebui să facă obiectul prezentului regulament.

(9)Recunoașterea corespunzătoare a progreselor înregistrate de țările terțe relevante în ceea ce privește cuplarea piețelor sistemelor de energie electrică asigură faptul că orice derogare limitată în timp, astfel cum se prevede în prezentul regulament, se aliniază pe deplin la obiectivele strategice ale Uniunii și la realizările specifice ale țărilor terțe respective. Utilizarea eficientă a infrastructurii de energie electrică existente și integrarea piețelor energiei electrice din țări terțe cu piața internă a energiei electrice a Uniunii sunt esențiale pentru a reduce costurile atât pentru statele membre, cât și pentru țările terțe relevante, precum și pentru a asigura securitatea aprovizionării. O astfel de recunoaștere ar trebui să fie prezentată prin intermediul unui memorandum de înțelegere între Comisie și țările terțe care au transpus integral acquis-ul relevant privind piața energiei electrice, astfel cum a fost verificat de Comisie. Memorandumul de înțelegere ar trebui să prevadă calendarul de aplicare a derogării prevăzute în Regulamentul (UE) 2023/956, luând în considerare, în același timp, respectarea normelor relevante ale pieței și instituțiile operatorilor de transport și de sistem (OTS), în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului 22 și cu Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei 23 , precum și progresele înregistrate de țările relevante în privința instrumentelor de stabilire a prețului carbonului echivalente cu EU ETS în ceea ce privește producția de energie electrică.

(10)Pentru a se asigura că pragul unic bazat pe masă nu depășește 1 % din emisiile încorporate în mărfurile importate și în produsele prelucrate în urma extinderii Regulamentului (UE) 2023/956 la produsele din aval, evaluarea anuală a pragului în anul 2027 ar trebui efectuată pe baza datelor privind importurile care vizează mărfurile din aval care fac obiectul acestei extinderi.

(11)CBAM urmărește să abordeze riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon prin asigurarea faptului că produsele, indiferent dacă sunt importate sau fabricate în Uniune, fac obiectul unui preț echivalent al carbonului. Cu toate acestea, atât timp cât un număr semnificativ de parteneri internaționali ai Uniunii au abordări legate de politici care nu ating același nivel de ambiție climatică, există riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, ceea ce duce la emisii totale mai mari decât în absența relocării emisiilor de dioxid de carbon.

(12)Practicile abuzive ar putea apărea atunci când actorii exploatează posibilitatea de a utiliza emisiile reale cu scopul de a evita în mod nejustificat, integral sau parțial, obligația financiară CBAM și, prin urmare, subminează eficacitatea CBAM în abordarea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în Uniune și atingerea obiectivelor politicii Uniunii în domeniul climei.

(13)Comisia ar trebui să monitorizeze impactul CBAM asupra pieței interne a Uniunii pentru a evalua riscul unor practici abuzive care subminează eficacitatea CBAM și impactul potențial asupra pieței interne a Uniunii, inclusiv printr-o analiză a declarațiilor vamale de import și a declarațiilor CBAM sau pe baza oricărei surse relevante de informații, inclusiv din partea statelor membre, prin schimburi în cadrul grupului de experți privind CBAM sau prin alte schimburi relevante.

(14)Pentru a permite o reacție rapidă în cazul existenței unor dovezi care indică un risc ridicat de practici abuzive, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate pentru a stabili, în ceea ce privește utilizarea emisiilor reale pentru o combinație de mărfuri și origini, informațiile care trebuie declarate, precum și dovezile care demonstrează că astfel de practici abuzive nu s-au materializat. În cazul în care constată că există suficiente dovezi care indică un risc ridicat de practici abuzive, Comisia ar trebui să aibă obligația de a acționa prin intermediul unor acte delegate în termen de trei luni de la constatare. Aceste condiții și dovezi ar trebui să fie concepute în mod proporțional și nu ar trebui să impună sarcini inutile operatorilor și importatorilor.

(15)Pentru a identifica importatorii reprezentați de un reprezentant vamal indirect, cererea de autorizare ar trebui să includă numărul de înregistrare și identificare a operatorilor economici (EORI) sau orice alt tip de număr național de identificare a importatorilor reprezentați.

(16)Pentru a aborda riscul de declarare eronată a emisiilor încorporate determinate pe baza emisiilor reale, Comisiei și autorității competente ar trebui să li se permită să solicite declarantului autorizat în cadrul CBAM să furnizeze dovezi că mărfurile importate au fost produse în instalația declarată și pentru perioada de producție declarată. Pentru anumite mărfuri, cum ar fi cele care fac obiectul unei eterogenități mai mari a intensităților emisiilor, sau numai în anumite cazuri, dovezile ar trebui solicitate ca parte a declarației CBAM. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a identifica mărfurile pentru care ar trebui solicitate astfel de dovezi ca parte a declarației CBAM, precum și tipul specific de dovezi care trebuie furnizate.

(17)Pentru a facilita prelucrarea informațiilor privind operatorii din țări terțe, pentru a reduce sarcina administrativă pentru operator și declarantul autorizat în cadrul CBAM și pentru a facilita examinarea declarațiilor CBAM, înregistrarea operatorilor ar trebui să fie o etapă necesară pentru determinarea emisiilor încorporate pe baza emisiilor reale verificate.

(18)Pentru a promova o abordare armonizată pentru examinarea declarațiilor CBAM, ar trebui clarificat faptul că, în cadrul actului de punere în aplicare privind formatul standard al declarației CBAM, Comisia poate stabili proceduri pentru examinarea declarațiilor CBAM.

(19)Emisiile provenite din producția de deșeuri preconsum în Uniune fac obiectul unui preț al carbonului, deoarece, în cadrul EU ETS, emisiile sunt măsurate la nivel de instalație. Întrucât pentru deșeurile de aluminiu preconsum și deșeurile de oțel preconsum în temeiul Regulamentului (UE) 2023/956 se atribuie emisii zero, mărfurile importate care utilizează deșeuri de aluminiu preconsum și deșeuri de oțel preconsum ca materii prime fac obiectul unui preț al carbonului mai mic în comparație cu mărfurile produse în Uniune, slăbind astfel eficacitatea CBAM în abordarea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru mărfurile enumerate în anexa I.

(20)În vederea consolidării eficacității CBAM de a aborda riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ale mărfurilor, emisiile deșeurilor de aluminiu preconsum și ale deșeurilor de oțel preconsum ar trebui luate în considerare la calcularea emisiilor încorporate ale mărfurilor. Întrucât deșeurile preconsum sunt un coprodus generat în mod neintenționat în procesul de producție a produselor din metal și reutilizabil imediat într-un proces de producție, nu se consideră că acestea sunt expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ca atare. Prin urmare, emisiile deșeurilor de aluminiu preconsum și ale deșeurilor de oțel preconsum ar trebui luate în considerare numai atunci când deșeurile respective sunt utilizate ca precursori pentru mărfurile enumerate în anexa I la prezentul regulament. Comisia ar trebui să se asigure că monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor încorporate în deșeurile preconsum utilizate ca materie primă (precursor) nu sunt eludate, inclusiv prin raportarea eronată a deșeurilor preconsum ca deșeuri postconsum pentru a reduce emisiile încorporate.

(21)Pentru a facilita aplicarea Regulamentului (UE) 2023/956, în contextul regulamentului de punere în aplicare pentru contabilizarea prețului carbonului plătit în străinătate, Uniunea poate lua în considerare creditele de carbon în temeiul articolului 6 din Acordul de la Paris.

(22)Ar trebui clarificat faptul că, având în vedere caracterul sensibil din punct de vedere comercial al anumitor elemente de date necesare pentru raportarea, calcularea și verificarea emisiilor reale, operatorul poate alege să comunice numai un rezumat al acestor elemente care sunt necesare pentru determinarea și verificarea emisiilor încorporate și pentru aplicarea condițiilor de utilizare a emisiilor reale pentru combinațiile de mărfuri și origini relevante. Declarantul autorizat în cadrul CBAM ar trebui să aibă doar obligația de a ține o evidență a informațiilor comunicate.

(23)Utilizarea emisiilor reale încorporate ridică probleme specifice pentru mărfurile din aval produse cu mai multe materii prime (precursori), atunci când materialele respective aparțin unor sectoare CBAM diferite sau unor sectoare care nu intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Aceste mărfuri au, de regulă, lanțuri valorice globale mai lungi și mai complexe, iar producția lor implică mai multe etape de producție. Obținerea de informații verificate cu privire la emisiile reale ale materiilor prime (precursori) va fi dificilă din punct de vedere administrativ, ceea ce, la rândul său, ar descuraja utilizarea emisiilor reale. Pentru a aborda aceste provocări, utilizarea valorilor implicite pentru aceste mărfuri specifice ar trebui facilitată prin neaplicarea majorării, fără a aduce atingere integrității de mediu a CBAM.

(24)Întrucât certificarea documentației privind prețul carbonului poate avea loc înainte de importul mărfii în Uniune, nu este oportun să se prevadă ca persoana care certifică informațiile conținute în documentația privind prețul carbonului să fie independentă de declarantul autorizat în cadrul CBAM.

(25)Întrucât deducerea prețului carbonului plătit efectiv într-o țară terță impune ca emisiile încorporate să se bazeze pe emisiile reale verificate și întrucât certificarea documentației privind prețul carbonului trebuie să se bazeze pe verificarea prealabilă a emisiilor încorporate, verificarea emisiilor încorporate și certificarea prețului carbonului plătit pentru emisiile respective sunt strâns legate și pot fi efectuate, eventual, de aceeași persoană. În plus, certificarea prețului carbonului ar trebui să facă obiectul unui control și al unei supravegheri similare cu cele exercitate pentru verificarea emisiilor. Prin urmare, ar trebui clarificat faptul că Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind condițiile de verificare a calificărilor persoanei responsabile cu certificarea, prin intermediul registrului CBAM, a informațiilor conținute în documentația privind prețul carbonului, inclusiv acordarea unei acreditări de către un organism național de acreditare, și care să vizeze procedurile de certificare necesare și schimbul de informații.

(26)Pentru a facilita verificarea emisiilor încorporate în cazul mărfurilor complexe, ar trebui să se clarifice faptul că un operator ar trebui să poată face schimb de informații, inclusiv cu privire la verificarea emisiilor încorporate în materiile prime (precursori), cu un alt operator.

(27)Pentru a asigura capacitatea financiară a unui solicitant sau a unui declarant autorizat în cadrul CBAM, autorităților competente ar trebui să li se permită să solicite constituirea unei garanții în alte cazuri decât în cazul în care solicitantul nu a fost stabilit pe parcursul celor două exerciții financiare anterioare anului în care a fost depusă cererea. Pentru a garanta colectarea corespunzătoare a veniturilor, este, de asemenea, oportun să li se permită autorităților competente să utilizeze garanția furnizată, în cazul în care declarantul autorizat în cadrul CBAM nu își respectă obligația de a avea, la sfârșitul fiecărui trimestru, numărul de certificate CBAM care corespunde unui procent de 50 % din emisiile încorporate în mărfurile pe care le-a importat în Uniune de la începutul anului.

(28)Ar trebui clarificat faptul că, pentru a le permite organismelor naționale de acreditare, Comisiei și autorităților competente să controleze și să monitorizeze verificatorii, este necesar să se stabilească procedurile de verificare care trebuie utilizate de verificatori.

(29)Pentru a-și menține eficacitatea ca măsură de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon, prețul certificatelor CBAM trebuie calculat de Comisie pe baza mediilor săptămânale ale certificatelor licitate în cadrul schemei Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii („EU ETS”). Pentru a se asigura că prețul certificatului CBAM reflectă întotdeauna îndeaproape prețurile ETS, este oportun să se prevadă o regulă de calcul specifică pentru săptămânile calendaristice în care există o singură licitație efectuată pe platforma de licitație.

(30)Începând din 2027, declaranții autorizați în cadrul CBAM care depășesc pragul unic bazat pe masă trebuie să se asigure că numărul de certificate CBAM din contul lor din registrul CBAM la sfârșitul fiecărui trimestru corespunde unui procent de cel puțin 50 % din emisiile încorporate în mărfurile importate de la începutul anului respectiv. Întrucât această regulă are la bază un ciclu anual, pe care se bazează limita de răscumpărare a certificatelor CBAM, este oportun să se excludă din numărul de certificate CBAM afectate de calculul trimestrial certificatele achiziționate în alți ani decât anul calendaristic respectiv.

(31)Pentru a simplifica procesul de răscumpărare, a spori eficiența acestuia și a reduce sarcina administrativă, menținând în același timp integritatea securității și o supraveghere solidă, ar trebui să fie permisă răscumpărarea directă de către autoritatea competentă a certificatelor CBAM excedentare ale unui declarant autorizat în cadrul CBAM.

(32)Pentru anumite mărfuri, cum ar fi conținutul de clincher din ciment, conținutul de azot din îngrășăminte sau elementele de aliere din oțel, compoziția din punctul de vedere al materialelor și compoziția chimică ale mărfii reprezintă un factor determinant important al emisiilor încorporate. Pentru a aborda riscul declarării eronate a emisiilor încorporate determinate pe baza emisiilor reale pentru anumite mărfuri care fac obiectul unei eterogenități mai mari a intensităților emisiilor, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru identificarea compoziției din punctul de vedere al materialelor și a compoziției chimice ale unei mărfi în declarația vamală.

(33)Pentru a se asigura faptul că autoritățile competente și Comisia primesc toate informațiile și datele vamale necesare pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2023/956 din partea autorităților vamale, este necesar să se specifice documentele justificative, informațiile și datele relevante, inclusiv decontul de încheiere, care trebuie comunicate de autoritățile vamale.

(34)Ar trebui clarificat faptul că numărul contului CBAM inclus în declarația vamală, în decontul de încheiere, în declarația de primire sau în orice alt document vamal relevant în momentul punerii mărfurilor în liberă circulație ar trebui utilizat pentru a determina persoana responsabilă pentru asumarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament.

(35)Pentru a asigura exactitatea datelor și a informațiilor vamale aflate la dispoziția autorităților competente în registrul CBAM, autoritățile competente ar trebui să fie autorizate să solicite autorităților vamale sau Comisiei să valideze aceste informații. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care să definească obiectul informațiilor și periodicitatea, calendarul și mijloacele de comunicare a informațiilor respective.

(36)Pentru a preveni practicile care ar putea submina realizarea obiectivelor CBAM, Comisia trebuie să monitorizeze în permanență la nivelul Uniunii practicile de eludare care constau în ajustarea artificială a lanțului de aprovizionare cu mărfuri pentru a evita obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2023/956.

(37)Pentru a permite o reacție rapidă în cazul unor consecințe grave și imprevizibile ale includerii unei mărfi în domeniul de aplicare al CBAM, care cauzează prejudicii grave pieței interne a Uniunii, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate pentru a elimina o marfă din domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2023/956.

(38)Pentru a asigura o mai bună aliniere la Nomenclatura combinată („NC”) prevăzută în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului 24 , ar trebui clarificată descrierea anumitor coduri NC din anexa I la Regulamentul (UE) 2023/956.

(39)Odată cu eliminarea treptată a alocării tranzitorii cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului 25 , care instituie o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii („EU ETS”), și cu introducerea treptată a CBAM, riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon va trece probabil de la sectoarele din amonte vizate în prezent de CBAM la produsele din aval. Prin urmare, pentru a menține eficacitatea obiectivelor CBAM, este necesar să se extindă domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2023/956 la produsele situate în avalul lanțului valoric.

(40)În conformitate cu Planul de acțiune european privind oțelul și metalele, extinderea domeniului de aplicare al Regulamentului (UE) 2023/956 ar trebui să se concentreze asupra sectoarelor metalelor și asupra mărfurilor care conțin o pondere semnificativă de produse CBAM. Prin urmare, această extindere ar trebui să vizeze mărfurile din aval cu utilizare intensivă a oțelului și a aluminiului care reprezintă cele mai importante importuri în Uniune ca număr, valoare și volum și care se confruntă cu cel mai mare risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Sectorul oțelului și sectorul aluminiului prezintă, de asemenea, cea mai mare fezabilitate tehnică pentru calcularea emisiilor reale încorporate în mărfuri. 

(41)Selectarea mărfurilor din aval cu utilizare intensivă a oțelului și a aluminiului ar trebui să se bazeze pe criterii și praguri clar definite, care să reflecte riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon asociat fiecărui produs, inclusiv ponderea lor de emisii încorporate, relevanța lor pentru climă și fezabilitatea tehnică a includerii lor în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2023/956. Riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar trebui să fie apreciat atât în ceea ce privește posibilitatea de comercializare a produsului, cât și în ceea ce privește comparația dintre costul carbonului încorporat în materiile prime ale produsului (precursori) și valoarea adăugată globală a produsului. Pe baza acelorași criterii, Comisia ar trebui să evalueze în viitor extinderea domeniului de aplicare al regulamentului respectiv la alte mărfuri din aval și să își prezinte concluziile într-un raport adresat Parlamentului European și Consiliului.

(42)În conformitate cu principiile și metodele de calcul aplicabile altor mărfuri, emisiile încorporate în mărfurile din aval ar trebui calculate pe baza emisiilor reale verificate de un verificator sau prin trimitere la valorile implicite calculate și puse la dispoziție de Comisie. Întrucât limitele sistemelor proceselor de producție se circumscriu limitelor sistemelor proceselor de producție care fac obiectul EU ETS, atribuirea emisiilor încorporate în mărfurile din aval ar trebui să se limiteze la emisiile conținute în materiile prime (precursori). Materiile prime (precursori) ale mărfurilor din aval care nu sunt enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) 2023/956 ar trebui să fie luate în considerare la calcularea emisiilor încorporate.

(43)Pentru un număr limitat de mărfuri din aval, în funcție de compoziția din punctul de vedere al materialelor a mărfii în cauză, emisiile încorporate pot să se situeze în totalitate în afara domeniului de aplicare al CBAM. Prin urmare, este necesar să se precizeze că mărfurile din aval care sunt fabricate exclusiv din materiale care se situează în afara domeniului de aplicare al CBAM nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare al anexei I la Regulamentul (UE) 2023/956.

(44)Utilizarea emisiilor reale încorporate ridică probleme specifice pentru mărfurile din aval produse cu mai multe materii prime (precursori), atunci când materialele respective aparțin unor sectoare CBAM diferite sau unor sectoare care nu intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Aceste mărfuri au, de regulă, lanțuri valorice globale mai lungi și mai complexe, iar producția lor implică mai multe etape de producție. Obținerea de informații verificate cu privire la emisiile reale ale materiilor prime (precursori) va fi dificilă din punct de vedere administrativ, ceea ce, la rândul său, ar descuraja utilizarea emisiilor reale. Pentru a aborda aceste provocări, utilizarea valorilor implicite pentru aceste mărfuri specifice ar trebui facilitată prin neaplicarea majorării, fără a aduce atingere integrității de mediu a CBAM.

(45)Utilizarea emisiilor reale încorporate ridică probleme specifice pentru mărfurile din aval încadrate în sectoarele „Fontă, fier și oțel”, „Aluminiu” și „Produse metalice combinate” menționate în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/956. Din cauza provocărilor legate de colectarea datelor de-a lungul lanțului de aprovizionare al unora dintre componentele acestor mărfuri, emisiile încorporate specifice ale tuturor mărfurilor încadrate în aceste sectoare ar trebui calculate în funcție de emisiile încorporate ale materiilor prime (precursori) conținute în mărfuri.

(46)Metoda utilizată pentru calcularea factorului de emisie pentru energia electrică importată ar trebui modificată astfel încât să ia în considerare energia electrică produsă din toate sursele, inclusiv din surse de combustibili nefosili. Prin urmare, Comisia ar trebui să calculeze și să pună la dispoziție valori implicite revizuite pentru energia electrică importată.

(47)Pentru a asigura coerența la nivelul abordării metodologice în ceea ce privește valorile implicite aplicate emisiilor indirecte, ar trebui să se clarifice faptul că valoarea implicită alternativă pentru emisiile indirecte pe care o țară terță sau un grup de țări terțe o poate demonstra ca fiind mai mică decât cea stabilită de Comisie ar trebui să se bazeze pe aceeași metodă de calcul precum valorile implicite pentru emisiile indirecte determinate de Comisie.

(48)Pentru a facilita determinarea emisiilor încorporate ale energiei electrice pe baza emisiilor reale, condițiile de aplicare a emisiilor reale încorporate în energia electrică importată ar trebui să devină mai flexibile. Ar trebui să se clarifice faptul că pot fi utilizate anumite contracte de achiziție de energie electrică încheiate între intermediari. În plus, având în vedere dificultățile practice de a demonstra absența congestiei fizice a rețelei în orice punct al rețelei la momentul importului, acest criteriu, precum și criteriul alternativ pentru a dovedi conectarea directă la sistemul de transport al Uniunii ar trebui eliminate. În sfârșit, nu ar trebui să fie necesar să se demonstreze o desemnare fermă a capacității de interconectare alocate în cazul în care capacitatea de transport este alocată prin alocarea implicită a capacității.

(49)Având în vedere caracterul sensibil din punct de vedere comercial al anumitor elemente de date care stau la baza verificării emisiilor încorporate, raportul de verificare ar trebui să conțină numai informațiile necesare pentru stabilirea emisiilor încorporate ale mărfurilor. Informațiile privind emisiile eliberate de instalație sau privind mărfurile care nu sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament, deși fac totuși obiectul revizuirii de către verificator, nu ar trebui incluse în raportul de verificare.

(50)În vederea modificării anumitor elemente neesențiale ale Regulamentului (UE) 2023/956, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește eliminarea mărfurilor din domeniul de aplicare al anexei I, dacă este necesar, ca urmare a unui prejudiciu grav adus pieței interne a Uniunii de circumstanțe grave și imprevizibile și până la încheierea acestor circumstanțe grave și imprevizibile. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(51)Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume extinderea mecanismului pe care Uniunea l-a adoptat pentru a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon și, implicit, pentru a reduce emisiile globale de dioxid de carbon, precum și abordarea riscului de eludare și a practicilor care ar putea submina obiectivele CBAM, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta din urmă poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(52)Prin urmare, Regulamentul (UE) 2023/956 trebuie modificat în consecință.

(53)Pentru determinarea emisiilor încorporate ale energiei electrice, cu scopul de a permite depunerea primelor declarații CBAM până la 30 septembrie 2027 pe baza prezentului regulament, modificările metodei utilizate pentru calcularea factorului de emisie pentru energia electrică importată și ale condițiilor de aplicare a emisiilor reale încorporate în energia electrică importată ar trebui să se aplice importurilor de energie electrică efectuate începând cu 1 ianuarie 2026. Pentru a oferi suficientă previzibilitate, extinderea domeniului de aplicare al anexei I la Regulamentul (UE) 2023/956 și la materiile prime (precursori) enumerate în anexa VIII ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2028.

(54)Prin urmare, Regulamentul (UE) 2023/956 trebuie modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2023/956

Regulamentul (UE) 2023/956 se modifică după cum urmează:

1.Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)se introduce următorul alineat (2a):

„(2a) La încorporarea sa în Acordul privind SEE, prezentul regulament se aplică, de asemenea, produselor prelucrate din mărfurile enumerate în anexa I originare dintr-o țară terță care rezultă din regimul de perfecționare activă menționat la articolul 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, în cazul în care acestea sunt reexportate către teritoriul vamal al Norvegiei sau al Islandei, cu condiția să fie importate în țările respective.

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare de stabilire a condițiilor detaliate de aplicare a CBAM în cazul acestor produse. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2) din prezentul regulament.”;

(b)la alineatul (4), se adaugă următorul paragraf:

„La încorporarea sa în Acordul privind SEE, prin derogare de la alineatele (1) și (2), prezentul regulament nu se aplică mărfurilor originare din țări terțe puse anterior în liberă circulație pe teritoriul vamal al statelor AELS care au încorporat CBAM, cu condiția ca declarantul vamal să indice în declarația vamală ulterioară depusă pe teritoriul vamal al Uniunii că mărfurile au fost puse anterior în liberă circulație pe teritoriul vamal al statelor AELS respective și cu condiția ca, la cererea autorității vamale, declarantul vamal să pună la dispoziție documente sau informații care dovedesc că mărfurile au fost puse anterior în liberă circulație pe teritoriul vamal al statelor AELS respective. Declarantul vamal este responsabil pentru disponibilitatea acestei dovezi în momentul depunerii declarației vamale.”;

(c)se introduce următorul alineat (7a):

„În cazul în care o țară terță a solicitat integrarea pieței sale de energie electrică în cea a Uniunii prin cuplarea piețelor în temeiul unui acord internațional, Comisia poate, atunci când stabilește că țara terță în cauză a transpus integral acquis-ul privind piața energiei electrice, să încheie un memorandum de înțelegere cu țara terță respectivă.

Memorandumul de înțelegere menționat la primul paragraf stabilește calendarul pentru aplicarea derogării prevăzute la articolul 2 alineatul (7) și calendarul pentru punerea în aplicare a unui instrument de stabilire a prețului carbonului echivalent cu EU ETS, în ceea ce privește producția de energie electrică.”;

(d)alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„O țară terță sau un teritoriu terț care îndeplinește toate condițiile prevăzute la alineatul (7) este inclus(ă) la punctul 2 din anexa III. Atunci când evaluează dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (7) de la prezentul articol, Comisia ia în considerare progresele înregistrate în conformitate cu calendarul prevăzut într-un memorandum de înțelegere în temeiul articolului 2 alineatul (7a).”;

(e)alineatele (11) și (12) se înlocuiesc cu următorul text:

„(11) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a modifica listele cu țările terțe sau teritoriile terțe enumerate la punctul 1 sau 2 din anexa III prin adăugarea sau înlăturarea unei țări terțe sau a unui teritoriu terț, în funcție de îndeplinirea condițiilor stabilite la alineatul (6), (7) sau (9) de la prezentul articol în ceea ce privește țara terță sau teritoriul terț respectiv sau ca urmare a încorporării CBAM în Acordul privind SEE. În cazul adăugării unei țări terțe pe lista țărilor terțe sau a teritoriilor terțe enumerate la punctul 2 din anexa III, dacă motive imperioase de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 28a.

Uniunea poate încheia acorduri cu țări terțe sau teritorii terțe pentru a ține seama de mecanismele de stabilire a prețului carbonului din respectivele țări sau teritorii în scopul aplicării articolului 9, precum și de recunoașterea reciprocă a organismelor de acreditare din țările terțe pentru acreditarea unei persoane juridice ca verificator în temeiul articolului 18.”.

2.La articolul 2a alineatul (3), se adaugă următorul paragraf:

„Pentru evaluarea sa din 2027, care trebuie efectuată până la 30 aprilie 2027, Comisia utilizează datele privind importurile de mărfuri cuprinse în anexa I la prezentul regulament și în anexa I la Regulamentul (UE) XX/XX [Regulamentul de modificare].”.

3.La articolul 3, se adaugă următorul punct 35:

„35. «practici abuzive» înseamnă practici utilizate de un actor cu scopul de a obține un beneficiu prin evitarea nejustificată, totală sau parțială, a obligației financiare CBAM, subminând astfel eficacitatea CBAM în ceea ce privește abordarea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în UE.”.

4.La articolul 5 alineatul (5), litera (h) se înlocuiește cu următorul text:

„(h) numărul EORI sau alt număr național de identificare, numele și datele de contact ale persoanelor în numele cărora acționează solicitantul, dacă este cazul.”.

5.Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (2) se modifică după cum urmează:

1.litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) emisiile totale încorporate în mărfurile menționate la litera (a) de la prezentul alineat, exprimate în tone de emisii de CO2 echivalent pe megawatt-oră de energie electrică sau, pentru alte mărfuri, în tone de emisii de CO2 echivalent per tonă de fiecare tip de mărfuri, calculate în conformitate cu articolul 7 și, în cazul în care emisiile încorporate sunt stabilite pe baza emisiilor reale furnizate de operator prin intermediul registrului CBAM în conformitate cu articolul 10, verificate în conformitate cu articolul 8;”;

2.se adaugă următoarele litere (e) și (f):

„(e) dacă este cazul, în scopul abordării riscului de declarare eronată care rezultă din lipsa trasabilității lanțului de aprovizionare, dovezi că mărfurile importate în cursul anului calendaristic precedent au fost produse în instalația declarată și la momentul efectiv al producției menționate în declarația CBAM;

(f) în cazul în care, în conformitate cu un act delegat adoptat în temeiul alineatului (7), emisiile încorporate sunt determinate pe baza emisiilor reale pentru o combinație de mărfuri și origini care fac obiectul unui risc ridicat de practici abuzive, dovezi care să demonstreze că riscul ridicat de practici abuzive nu s-a materializat.”;

(b)la alineatul (6), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind formatul standard al declarației CBAM, inclusiv informațiile detaliate pentru fiecare instalație și țară de origine sau altă țară terță și tip de mărfuri care trebuie raportate care confirmă valorile totale menționate la alineatul (2) de la prezentul articol, în special în ceea ce privește emisiile încorporate, prețul carbonului plătit, prețul implicit al carbonului în sensul articolului 9 alineatul (4), procedura de depunere a declarației CBAM prin intermediul registrului CBAM, inclusiv procedurile de examinare a declarațiilor CBAM în conformitate cu articolul 19, și modalitățile de restituire a certificatelor CBAM menționate la alineatul (2) litera (c) de la prezentul articol, în conformitate cu articolul 22 alineatul (1), în special în ceea ce privește procesul și selecția efectuată de declarantul autorizat în cadrul CBAM în privința certificatelor care urmează să fie restituite.”;

(c)se adaugă următoarele alineate (6a) și (7):

„(6a) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind identificarea mărfurilor sau a combinației de mărfuri și origini pentru care trebuie incluse dovezi în declarația CBAM în temeiul alineatului (2) litera (e), precum și tipul specific de dovezi care trebuie furnizate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

(7) Comisia monitorizează la nivelul Uniunii impactul CBAM asupra pieței interne a Uniunii. În cazul în care Comisia, ținând seama de informațiile relevante, inclusiv din declarațiile vamale de import și din declarațiile CBAM, constată că există suficiente dovezi care indică un risc ridicat de practici abuzive pentru o combinație de mărfuri și origini, aceasta poate informa importatorii și declaranții autorizați în cadrul CBAM cu privire la aceste riscuri, poate informa autoritățile competente și autoritățile vamale cu privire la aceste riscuri în vederea creșterii nivelului lor de control și este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea metodelor de identificare a combinației de mărfuri și origini, a informațiilor care trebuie declarate pentru utilizarea emisiilor reale pentru combinațiile de mărfuri și origini respective, precum și a dovezilor care trebuie furnizate pentru a demonstra că nu a avut loc niciun abuz.

Comisia adoptă actele delegate menționate la primul paragraf în termen de trei luni de la constatarea faptului că există suficiente dovezi care indică un risc ridicat de practici abuzive.”.

6.Articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)se introduce următorul alineat (2a):

„(2a) Emisiile încorporate în materiile prime (precursori) enumerate în anexa VIII se iau în considerare la determinarea emisiilor încorporate în mărfuri.”;

(b)alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Declarantul autorizat în cadrul CBAM ține evidența informațiilor comunicate în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) care sunt necesare pentru calcularea emisiilor încorporate în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa V. Evidențele respective trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite Comisiei și autorității competente să examineze declarația CBAM în conformitate cu articolul 19 alineatul (2).”;

(c)la alineatul (7), se adaugă următorul paragraf:

„Actele de punere în aplicare menționate la primul paragraf pot prevedea o listă a mărfurilor din aval pentru care, din cauza complexității lanțului de aprovizionare și fără a aduce atingere integrității de mediu a CBAM, nu se aplică nicio majorare.”.

7.Articolul 9 se modifică după cum urmează: 

(a)alineatul (2) se modifică după cum urmează:

1.a treia teză se înlocuiește cu următorul text:

„Informațiile incluse în documentația respectivă sunt certificate de o persoană care este independentă de autoritățile din țara terță.”;

2.se adaugă următorul paragraf:

„Persoana independentă menționată la primul paragraf poate fi o persoană juridică acreditată de un organism național de acreditare pentru domeniul de acreditare relevant.”;

(b)alineatul (5) se modifică după cum urmează:

1.primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare, pe baza principiului echivalenței, privind conversia prețului mediu anual al carbonului plătit efectiv în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol și a prețurilor anuale implicite ale carbonului stabilite în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol într-o reducere corespunzătoare a numărului de certificate CBAM care urmează să fie restituite. Respectivele acte reglementează totodată conversia prețului carbonului exprimat în monedă străină în euro la cursul de schimb mediu anual, dovezile necesare privind plata efectivă a prețului carbonului, exemple de reduceri aplicabile sau de orice altă formă de compensare menționată la alineatul (1) de la prezentul articol și calificările persoanei independente menționate la alineatul (2) de la prezentul articol, precum și condițiile de verificare a calificărilor și a independenței persoanei respective. Calificările menționate la paragraful anterior includ acordarea acreditării de către un organism național de acreditare, specificarea procedurilor de certificare și schimburile adecvate de informații dintre persoana independentă, organismele naționale de acreditare, Comisia Europeană și autoritățile competente. Comisia este împuternicită, de asemenea, să reglementeze condițiile de deducere a creditelor de carbon în temeiul articolului 6 din Acordul de la Paris. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).”;

2.se adaugă următorul paragraf:

„Calificările menționate la primul paragraf includ acordarea acreditării de către un organism național de acreditare, specificarea procedurilor de certificare și schimburile adecvate de informații dintre persoana independentă, organismele naționale de acreditare, Comisie și autoritățile competente.”.

8.Articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Pentru a permite verificarea emisiilor încorporate pe baza emisiilor reale, precum și stabilirea, după caz, a prețului carbonului plătit într-o țară terță, la cererea unui operator al unei instalații situate într-o țară terță, Comisia înregistrează informațiile referitoare la operatorul respectiv și la instalația acestuia în registrul CBAM menționat la articolul 14.”;

(b)la alineatul (5), se adaugă următoarea literă (e):

„(e) se asigură, după caz, în temeiul articolului 6 alineatul (7), că sunt îndeplinite condițiile prevăzute pentru utilizarea emisiilor reale, pentru combinațiile relevante de mărfuri și origini.”;

(c)la alineatul (7), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Un operator poate comunica unui declarant autorizat în cadrul CBAM sau unui alt operator informațiile privind condițiile de utilizare a emisiilor reale, pentru combinațiile relevante de mărfuri și origini în temeiul articolului 6 alineatul (7), verificarea emisiilor încorporate și prețul carbonului plătit într-o țară terță menționate la alineatul (5) de la prezentul articol.”;

(d)la alineatul (7), a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Operatorul poate comunica declarantului autorizat în cadrul CBAM numai un rezumat al informațiilor prevăzute la alineatul (5) literele (a), (b), (c) și (e). Declarantul autorizat în cadrul CBAM are dreptul să folosească respectivele informații prezentate pentru a îndeplini obligația menționată la articolul 8.

În cazul în care declarantul autorizat în cadrul CBAM alege să depună declarația CBAM pe baza acestor informații prezentate, declarantul autorizat în cadrul CBAM rămâne responsabil pentru restituirea numărului corect de certificate CBAM în temeiul articolului 22 alineatul (1).”.

9.Articolul 17 se modifică după cum urmează:

(a)se introduce următorul alineat (5a):

„(5a) Prin derogare de la alineatul (5), în cazul în care autoritatea competentă constată că solicitantul sau declarantul autorizat în cadrul CBAM nu își demonstrează capacitatea financiară de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament, inclusiv prin nerespectarea cerinței prevăzute la articolul 22 alineatul (2), autoritatea competentă poate solicita constituirea unei garanții.

Autoritatea competentă stabilește cuantumul unei astfel de garanții, calculat ca valoarea agregată a numărului de certificate CBAM pe care declarantul autorizat în cadrul CBAM ar trebui să le restituie, în conformitate cu articolul 22, cu privire la unul dintre următoarele elemente:

(a)    importurile de mărfuri raportate în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) litera (g);

(b)    cantitatea de mărfuri importate declarate în declarația vamală și alte informații relevante de care dispune autoritatea competentă din ultimii doi ani calendaristici sau

(c)    o estimare a depășirii ipotetice a pragului unic bazat pe masă cu o medie corespunzătoare sectoarelor relevante care intră sub incidența prezentului regulament.

Garanția constituită se face sub forma unei garanții bancare, plătibilă la prima cerere, de către o instituție financiară care își desfășoară activitatea în Uniune sau printr-o altă formă de garanție care oferă o asigurare echivalentă.”;

(b)alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7) În cazul în care este necesară o garanție în conformitate cu alineatul (5), autoritatea competentă eliberează garanția imediat după data de 30 septembrie a celui de al doilea an în care declarantul autorizat în cadrul CBAM a restituit certificatele CBAM în conformitate cu articolul 22.

În cazul în care este necesară o garanție în conformitate cu alineatul (5a), autoritatea competentă eliberează garanția imediat după data de 30 septembrie a celui de al doilea an în care declarantul autorizat în cadrul CBAM a restituit certificatele CBAM în conformitate cu articolul 22. Fără a aduce atingere dispozițiilor anterioare, autoritatea competentă poate decide să prelungească durata garanției în cazul în care o astfel de prelungire este justificată în mod corespunzător.

În cazul în care declarantul autorizat în cadrul CBAM nu restituie o cantitate suficientă de certificate CBAM în conformitate cu articolul 22 și în urma unei decizii în conformitate cu articolul 19 alineatul (5), autoritatea competentă utilizează garanția furnizată pentru a recupera ajustarea financiară restantă.

Autoritatea competentă stabilește suma care trebuie recuperată pe baza numărului de certificate care ar fi trebuit să fie restituite și a prețului certificatelor la data la care a fost luată decizia.”.

10.La articolul 18 alineatul (3), se adaugă următoarea teză:

„Actele delegate respective specifică, de asemenea, procedurile de verificare care trebuie utilizate de verificatori.”.

11.La articolul 19, se introduce alineatul (2a) cu următorul text:

„(2a) În cazul în care emisiile încorporate sunt determinate pe baza emisiilor reale, Comisia sau autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit declarantul în cadrul CBAM poate, în cadrul examinării declarației CBAM, să solicite declarantului autorizat în cadrul CBAM să furnizeze dovezi că mărfurile importate au fost produse în instalația menționată în declarația CBAM.”.

12.Articolul 21 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru săptămânile calendaristice în care nu are loc nicio licitație pe platforma de licitație, prețul certificatelor CBAM este media prețurilor de închidere ale certificatelor EU ETS din ultima săptămână în care au avut loc licitații pe platforma de licitație. Pentru săptămânile calendaristice în care are loc o singură licitație pe platforma de licitație, prețul certificatelor CBAM este media prețului de închidere respectiv și a prețurilor de închidere din ultima săptămână în care au avut loc mai multe licitații pe platforma de licitație.”;

(b)la alineatul (2), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia publică prețul certificatelor CBAM pe site-ul său web sau în orice alt mod adecvat în prima zi lucrătoare a săptămânii calendaristice următoare.”.

13.La articolul 22 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:

„Începând din 2028, calculul menționat la primul paragraf se bazează numai pe certificatele CBAM achiziționate de declarantul autorizat în cadrul CBAM în cursul aceluiași an.”.

14.La articolul 23 alineatul (1) al doilea paragraf, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Excedentul de certificate CBAM se răscumpără prin intermediul platformei centrale comune menționate la articolul 20.”.

15.Articolul 25 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Autoritățile vamale comunică periodic și în mod automat Comisiei, în special prin intermediul mecanismului de supraveghere instituit în temeiul articolului 56 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, informații specifice privind mărfurile declarate la import. Informațiile respective includ numărul EORI sau forma de identificare declarată în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 a importatorului sau a declarantului autorizat în cadrul CBAM, precum și numărul contului CBAM al declarantului autorizat în cadrul CBAM, codul NC format din opt cifre al mărfurilor, cantitatea, țara de origine, data declarației vamale și regimul vamal, precum și orice alte date relevante pentru respectarea prezentului regulament, inclusiv, după caz, deconturile de încheiere, declarațiile de reexport și documentele vamale echivalente. În cazul în care importatorul nu are un număr EORI, autoritățile vamale comunică, de asemenea, Comisiei numele, adresa și, dacă sunt disponibile, datele de contact ale importatorului.

Numărul contului CBAM furnizat în declarația vamală sau în orice alt document relevant atunci când se declară mărfurile enumerate în anexa I sau produsele prelucrate obținute din astfel de mărfuri pentru import determină declarantul autorizat în cadrul CBAM care își asumă obligațiile prevăzute în prezentul regulament.”;

(b)la alineatul (3), se adaugă următorul paragraf:

„În cazul în care consideră că informațiile sunt incorecte sau inexacte, autoritatea competentă poate solicita autorităților vamale sau Comisiei să verifice corectitudinea sau exactitatea informațiilor respective.”;

(c)la alineatul (6), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care să definească obiectul informațiilor și periodicitatea, calendarul și mijloacele de comunicare a informațiilor în temeiul alineatelor (2) și (3) de la prezentul articol.”;

(d)se adaugă alineatul (7), cu următorul text:

„(7) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru identificarea compoziției din punctul de vedere al materialelor și a compoziției chimice ale mărfurilor enumerate în anexa I. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).”.

16.La articolul 27 alineatul (2), se adaugă litera (c), cu următorul text:

„(c) ajustarea artificială a lanțurilor de aprovizionare pentru ca mărfurile să beneficieze de valori implicite mai mici.”.

17.Se introduce următorul articol 27a:

„Articolul 27a

Circumstanțe grave și neprevăzute

Comisia urmărește situația la nivelul Uniunii în vederea monitorizării impactului CBAM asupra pieței interne a Uniunii. În cazul în care Comisia, ținând seama de dovezile relevante, consideră că includerea unei mărfi în anexa I cauzează prejudicii grave pieței interne a Uniunii ca urmare a unor circumstanțe grave și neprevăzute legate de impactul asupra prețurilor mărfurilor, aceasta este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a elimina marfa respectivă din anexa I până la încetarea respectivelor circumstanțe grave și neprevăzute.”.

18.Articolul 28 se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 2 alineatele (10) și (11), la articolul 2a alineatul (3), la articolul 6 alineatul (7), la articolul 18 alineatul (3), la articolul 20 alineatele (5a) și (6), la articolul 27 alineatul (6) și la articolul 27a se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare]. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatele (10) și (11), la articolul 2a alineatul (3), la articolul 6 alineatul (7), la articolul 18 alineatul (3), la articolul 20 alineatele (5a) și (6), la articolul 27 alineatul (6) și la articolul 27a poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu.”;

(b)alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatele (10) și (11), al articolului 2a alineatul (3), al articolului 6 alineatul (7), al articolului 18 alineatul (3), al articolului 20 alineatele (5a) și (6), al articolului 27 alineatul (6) și al articolului 27a intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”.

19.Se introduce următorul articol 28a:

„Articolul 28

Procedura de urgență

(1) Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). Notificarea unui act delegat transmisă Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2) Atât Parlamentul European, cât și Consiliul pot formula obiecții cu privire la un act delegat în conformitate cu procedura menționată la articolul 28 alineatul (7). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.”.

20.La articolul 30 alineatul (6), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Înainte de 1 ianuarie 2028 precum și, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament și funcționarea CBAM. Acest raport poate fi însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă sau de acte de punere în aplicare sau delegate adoptate în temeiul prezentului regulament. Raportul conține cel puțin următoarele elemente:

(a) o evaluare a impactului CBAM asupra:

(i) relocării emisiilor de dioxid de carbon, inclusiv în ceea ce privește exporturile;

(ii) sectoarelor incluse;

(iii) pieței interne, precum și o evaluare a impactului economic și teritorial în întreaga Uniune;

(iv) inflației și prețului mărfurilor;

(v) efectului asupra industriilor care utilizează mărfurile enumerate în anexa I;

(vi) comerțului internațional, inclusiv asupra redistribuirii resurselor și

(vii) țărilor cel mai puțin dezvoltate;

(b) o evaluare a:

(i) sistemului de guvernanță, inclusiv o evaluare a implementării și a administrării garanțiilor și a autorizării declaranților din cadrul CBAM de către statele membre;

(ii) domeniului de aplicare al prezentului regulament, inclusiv a posibilității de a extinde domeniul de aplicare al prezentului regulament la mărfuri suplimentare expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon;

(iia) caracterului adecvat al actelor de punere în aplicare și al actelor delegate adoptate în temeiul prezentului regulament;

(iib) caracterului adecvat al metodelor de stabilire a valorilor implicite și a majorării aplicate valorilor implicite;

(iii) practicilor de eludare;

(iv) aplicării penalităților în statele membre;

(v) aplicării pragului unic bazat pe masă, inclusiv a posibilității de a majora pragul respectiv și de a introduce un prag suplimentar bazat pe loturi;

(c) rezultatele investigațiilor și penalitățile aplicate;

(d) informațiile agregate privind intensitatea emisiilor pentru fiecare țară de origine pentru diferitele mărfuri enumerate în anexa I.”.

21.Anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

22.Anexa IV se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

23.În anexa VI, punctul 2 se modifică după cum urmează:

(a)literele (g)-(j) se elimină;

(b)se introduce următoarea literă (ka):

„(ka) compoziția din punctul de vedere al materialelor a fiecărei mărfi din aval;”.

24.Se adaugă o nouă anexă VIII în conformitate cu anexa III la prezentul regulament.

Articolul 2

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Punctele 1 și 6 din anexa II se aplică începând cu 1 ianuarie 2026.

Cu toate acestea, articolul 1 punctul 6 litera (a), articolul 1 punctul 8 literele (a), (b) și (c), articolul 1 punctele 21, 23 și 24 și punctul 2 din anexa II se aplică de la 1 ianuarie 2028.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI3

1.1.Titlul propunerii/inițiativei3

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)3

1.3.Obiectiv(e)3

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)3

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)3

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate3

1.3.4.Indicatori de performanță3

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei4

1.5.Motivele propunerii/inițiativei4

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei4

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.4

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare4

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare5

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor 5

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar6

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)6

2.MĂSURI DE GESTIUNE8

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare8

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control8

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse8

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor8

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)8

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor9

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI10

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)10

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor12

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale12

3.2.1.1.Credite din bugetul votat12

3.2.1.2.Credite din venituri alocate externe17

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale22

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative24

3.2.3.1.Credite din bugetul votat24

3.2.3.2.Credite din venituri alocate externe24

3.2.3.3.Total credite24

3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat25

3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat25

3.2.4.2.Finanțare din venituri alocate externe26

3.2.4.3.Necesarul total de resurse umane26

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală28

3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual28

3.2.7.Contribuțiile terților28

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor29

4.Dimensiunile digitale29

4.1.Cerințe cu relevanță digitală30

4.2.Date30

4.3.Soluții digitale31

4.4.Evaluarea interoperabilității31

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale32

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

1.3.Obiectiv(e)

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.3.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei 

 o acțiune nouă 

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 27  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Defalcarea efectivului total al personalului, inclusiv al personalului IT, în perioada 2023-2027 ar fi următoarea:

Importanța strategică, amploarea și complexitatea proiectului CBAM în domeniul IT necesită înființarea unei echipe CBAM în domeniul IT dedicate pentru a gestiona punerea în aplicare și operațiunile generale ale proiectului.

Echipa CBAM în domeniul IT este formată din 16 membri cu profiluri informatice specializate pentru definirea și gestionarea arhitecturii sistemului informatic CBAM și organizarea și planificarea proiectelor, activitățile legate de dezvoltarea, implementarea, organizarea modelului de servicii, gestionarea operațiunilor și sprijinul în raport cu serviciile din domeniul comerțului, serviciile COM, autoritățile din domeniul climei și autoritățile vamale, în paralel cu sistemele informatice CBAM tranzitorii și definitive.

Planul propus de instalare a echipei CBAM în domeniul IT este următorul:

Din bugetul CBAM pentru IT vor fi recrutați membri suplimentari externi ai personalului (PXE), în funcție de nevoi.

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar

 durată limitată

–    de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–    impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

 durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)

 Gestiune directă asigurată de Comisie

– prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii

–    prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

– țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea

– organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza)

– Băncii Europene de Investiții și Fondului European de Investiții

– organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar

– organismelor de drept public

– organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate

– organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate

– organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul politicii externe și de securitate comună, în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, și care sunt identificate în actul de bază relevant

– organismelor stabilite într-un stat membru, reglementate de dreptul privat al unui stat membru sau de dreptul Uniunii și eligibile pentru a li se încredința, în conformitate cu normele sectoriale, execuția unor fonduri sau a unor garanții bugetare ale Uniunii, în măsura în care aceste organisme sunt controlate de organisme de drept public sau de organisme de drept privat cu misiune de serviciu public și beneficiază de garanții financiare adecvate care sunt furnizate sub formă de răspundere solidară din partea organismelor de control sau de garanții financiare echivalente și care pot fi limitate, pentru fiecare acțiune, la cuantumul maxim al sprijinului din partea Uniunii.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale 

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos

Sumele aferente perioadei de programare 2028-2034 sunt orientative și nu aduc atingere rezultatului negocierilor în curs privind următorul CFM.

3.2.1.1.Credite din bugetul votat

milioane EUR (cu trei zecimale)

* Cifrele referitoare la CFM 2028-2034 din tabelul de mai sus sunt strict orientative, în așteptarea rezultatului negocierilor, care nu poate fi anticipat.

milioane EUR (cu trei zecimale)

* Cifrele referitoare la CFM 2028-2034 din tabelul de mai sus sunt strict orientative, în așteptarea rezultatului negocierilor, care nu poate fi anticipat.

* Cifrele referitoare la CFM 2028-2034 din tabelul de mai sus sunt strict orientative, în așteptarea rezultatului negocierilor, care nu poate fi anticipat.

milioane EUR (cu trei zecimale)

* Cifrele referitoare la CFM 2028-2034 din tabelul de mai sus sunt strict orientative, în așteptarea rezultatului negocierilor, care nu poate fi anticipat.

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale (nu se completează pentru agențiile descentralizate)

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative 

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos

3.2.3.1. Credite din bugetul votat

3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat 

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos

3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat

Estimări în echivalent normă întreagă (ENI) 32

Personalul necesar pentru punerea în aplicare a propunerii (în ENI):

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate de:

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală

Obligatoriu: în tabelul de mai jos trebuie inclusă cea mai bună estimare a investițiilor legate de tehnologia digitală generate de propunere/inițiativă.

În mod excepțional, atunci când este necesar pentru punerea în aplicare a propunerii/inițiativei, creditele de la rubrica 7 ar trebui prezentate la linia desemnată.

Creditele de la rubricile 1-6 ar trebui reflectate drept „Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale”. Aceste cheltuieli se referă la bugetul operațional care trebuie utilizat pentru reutilizarea/cumpărarea/dezvoltarea platformelor/instrumentelor IT direct legate de punerea în aplicare a inițiativei și pentru investițiile asociate acestora (de exemplu licențe, studii, stocarea datelor etc.). Informațiile prezentate în acest tabel ar trebui să fie coerente cu detaliile prezentate în secțiunea 4 „Dimensiunile digitale”.

3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

Propunerea/inițiativa:

–     poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM)

–     necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM

–    necesită revizuirea CFM

3.2.7.Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa:

– nu prevede cofinanțare din partea terților

–    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

 
3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor 

–    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–    asupra resurselor proprii

–    asupra altor venituri

–    vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

4.Dimensiunile digitale

4.1.Cerințe cu relevanță digitală

4.2.Date

4.3.Soluții digitale

4.4.Evaluarea interoperabilității

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale

(1)    Regulamentul (UE) 2023/956 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (JO L 130, 16.5.2023, p. 52, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2023/956/oj ).

(2)    Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2003/87/oj ).

(3)    Eliminarea treptată a certificatelor gratuite în cadrul ETS va duce la creșterea cererii de certificate licitate, preconizându-se că aceasta va crește prețul carbonului plătit în UE.

(4)    Comunicarea intitulată „Un plan de acțiune european privind oțelul și metalele” [COM(2025) 125] .

(5)    În cazul energiei electrice importate, Regulamentul (UE) 2023/956 impune utilizarea unor valori implicite pentru calcularea emisiilor încorporate. Dacă sunt îndeplinite anumite condiții, pot fi declarate emisiile reale asociate producției de energie electrică.

(6)    Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1119/oj ).

(7)    Regulamentul (UE) 2025/2083 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 octombrie 2025 de modificare a Regulamentului (UE) 2023/956 în ceea ce privește simplificarea și consolidarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (JO L, 2025/2083, 17.10.2025, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2025/2083/oj ).

(8)    Această evaluare va detalia impactul actualului domeniu de aplicare al CBAM asupra unui set mai detaliat de țări. Prezenta evaluare a impactului analizează, de asemenea, impactul asupra țărilor terțe în secțiunea 6.

(9)    Produsele din aval de energie electrică nu sunt luate în considerare, având în vedere că energia electrică este utilizată în procesul de producție a aproape tuturor mărfurilor, ceea ce face nefezabilă determinarea ponderii intrărilor și a emisiilor încorporate ale energiei electrice în toate mărfurile importate posibile.

(10)    Printre aspectele-cheie abordate se numără normele de monitorizare, calculare și verificare a emisiilor încorporate pentru mărfurile care intră în domeniul de aplicare al mecanismului, normele de ajustare a obligației CBAM pentru a ține seama de nivelurile de alocare cu titlu gratuit în sectoarele EU ETS vizate de CBAM și normele de contabilizare a prețurilor carbonului plătite efectiv în țările terțe.

(11)    Comunicarea intitulată „Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare” [COM(2025) 85 final] .

(12)    Pentru un anumit produs, valoarea schimburilor comerciale (exporturi plus importuri) ale unui produs împărțită la valoarea consumului total al produsului respectiv în UE.

(13)    JO L, 2025/2083.

(14)    Evaluarea impactului care însoțește propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2023/956 în ceea ce privește simplificarea și consolidarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră [COM(2025) 87 final].

(15)    JO C , , p. .

(16)    JO C , , p. .

(17)    Regulamentul (UE) 2023/956 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (JO L 130, 16.5.2023, p. 52, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/956/oj).

(18)    Comunicarea referitoare la planul de acțiune european privind oțelul și metalele –  COM(2025)125 final ,  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52025DC0085 .

(19)    Comunicare: Pactul verde european, COM(2019)640 final/3 .

(20)    JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(21)    Comunicarea comună: Viziunea UE asupra climei și energiei la nivel mondial: asigurarea rolului competitiv al Europei pe piețele mondiale și accelerarea tranziției curate, JOIN(2025) 25 final .

(22)    Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică (reformare) (JO L 158, 14.6.2019, p. 54, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/943/oj ).

(23)    Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor (JO L 197, 25.7.2015, p. 24, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/1222/oj ).

(24)    Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1987/2658/oj ).

(25)    Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2003/87/oj).

(26)    Ratele de relocare sunt definite ca fiind creșteri ale emisiilor în sectoarele din aval din afara UE în raport cu scăderile emisiilor în sectoarele respective din UE.

(27)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii.

(28)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(29)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(30)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(31)    Conform descrierii din secțiunea 1.3.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”. 

(32)    Vă rugăm să precizați după tabel câte ENI din numărul indicat sunt deja alocate gestionării acțiunii și/sau pot fi redistribuite în cadrul DG-ului pe care îl reprezentați și care este valoarea nevoilor dumneavoastră nete.

(33)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costurile de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 17.12.2025

COM(2025) 989 final

ANEXE

la

Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului

de modificare a Regulamentului (UE) 2023/956 în ceea ce privește extinderea domeniului său de aplicare la mărfurile din aval și măsurile de combatere a eludării

{SEC(2025) 989 final} - {SWD(2025) 987 final} - {SWD(2025) 988 final} - {SWD(2025) 989 final}

ANEXA I

Anexa I se modifică după cum urmează:

(1)La punctul 2, tabelul „Fontă, fier și oțel” se înlocuiește cu următorul text:

„[Fontă, fier și oțel

”

(2)Se adaugă următorul tabel:

„[Produse metalice combinate