COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 22.6.2022

COM(2022) 305 final

2022/0196(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2115

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2022) 257 final} - {SWD(2022) 169 final} - {SWD(2022) 170 final} - {SWD(2022) 171 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Pesticidele 1 sunt amestecuri de una sau mai multe substanțe active formulate și coformulanți care sunt utilizați pe scară largă pentru a proteja plantele prin combaterea, atenuarea sau distrugerea organismelor dăunătoare. Acestea sunt utilizate în principal în agricultură, dar și în silvicultură și în zonele urbane verzi, precum și în cadrul rețelelor de transport, cum ar fi drumurile și căile ferate. Întrucât pesticidele pot avea efecte nocive asupra mediului și asupra sănătății umane, acestea sunt strict reglementate la nivelul UE. În sensul prezentei propuneri, termenul „pesticide” va fi utilizat ca sinonim al termenului „produse de protecție a plantelor”.

Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUD) 2 a fost adoptată în 2009 ca una dintre acțiunile subsecvente strategiei tematice a Comisiei privind utilizarea durabilă a pesticidelor 3 . Statelor membre li s-a solicitat să pună în aplicare dispozițiile naționale de transpunere a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor în legislația lor națională până la 26 noiembrie 2011. Comisia a considerat oportun să efectueze o evaluare a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor, care să ia în considerare, de asemenea, problemele identificate în ceea ce privește punerea în aplicare, asigurarea respectării și aplicarea acesteia în statele membre. Această activitate a luat forma unei analize combinate cu o evaluare a impactului. Comisia a sperat să utilizeze evaluarea pentru a contribui la prezentarea unei noi propuneri legislative de revizuire a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor până în primul trimestru din 2022, astfel cum se menționează în strategia „De la fermă la consumator” 4 .

În prezent, există deficiențe în ceea ce privește punerea în aplicare, aplicarea și asigurarea respectării SUD. Aceste deficiențe au fost evidențiate de auditurile și vizitele de informare efectuate de Comisie în statele membre, precum și de rapoartele de punere în aplicare de:

(i)Comisie;

(ii)studiul Serviciului de Cercetare al Parlamentului European privind punerea în aplicare a SUD; precum și de

(iii)un raport recent al Curții de Conturi Europene privind produsele de protecție a plantelor. În plus, preocupările din ce în ce mai mari ale societății cu privire la utilizarea pesticidelor pot fi observate în numeroasele petiții, două inițiative cetățenești europene 5 și întrebări ale Parlamentului European pe această temă.

Observațiile primite în cursul consultării publice referitoare la foaia de parcurs a analizei și a evaluării inițiale a impactului efectuate de Comisie au evidențiat deficiențe grave în punerea în aplicare a SUD în unele state membre. Acest feedback a îndemnat, de asemenea, Comisia să introducă norme mai stricte, de exemplu sub forma unui regulament la nivelul UE, pentru a spori coerența și a introduce politici mai eficiente în fiecare stat membru. Armonizarea politicilor naționale de utilizare a pesticidelor ar putea contribui la îmbunătățirea funcționării pieței interne și la reducerea denaturării schimburile comerciale dintre statele membre.

Realizarea unei producții de alimente sigură, durabilă, justă, responsabilă din punct de vedere climatic și la prețuri accesibile, respectând principiile durabilității, mediul, protejând biodiversitatea și ecosistemele, asigurând în același timp securitatea alimentară reprezintă o preocupare majoră pentru cetățeni și figurează printre cele 49 de propuneri incluse în raportul final al Conferinței privind viitorul Europei 6 , publicat la 9 mai 2022. De asemenea, cetățenii solicită Uniunii protejarea și refacerea biodiversității, a peisajului și a oceanelor, și eliminarea poluării, precum și luarea de măsuri decisive pentru a promova și a garanta o agricultură mai ecologică și mai orientată către climă 7 .

Ca parte a Pactului verde european 8 , strategia Comisiei „De la fermă la consumator” 9 subliniază necesitatea tranziției către un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic. Strategia „De la fermă la consumator” subliniază, de asemenea, importanța îmbunătățirii poziției fermierilor (care sunt esențiali pentru gestionarea acestei tranziții) în lanțul valoric. Aceasta propune două obiective specifice de reducere a utilizării pesticidelor chimice și a pesticidelor mai periculoase până în 2030 și a riscurilor generate de acestea. Reglementarea la nivelul UE în acest domeniu este un instrument esențial pentru atingerea obiectivelor prezentate în strategia „De la fermă la consumator” și, prin urmare, ar trebui consolidată.

Astfel cum se explică în evaluarea impactului care o însoțește și ținând seama de analiza justificativă, propunerea are următoarele patru obiective:

●Primul obiectiv este:

(i)să se reducă utilizarea pesticidelor chimice, în special a celor care conțin substanțe active mai periculoase, și a riscului prezentat de acestea;

(ii)să se intensifice aplicarea și asigurarea respectării combaterii integrate a dăunătorilor (IPM); și

(iii)să se intensifice utilizarea alternativelor mai puțin periculoase și nechimice la pesticidele chimice pentru combaterea dăunătorilor.

●Al doilea obiectiv este de a îmbunătăți disponibilitatea datelor de monitorizare, inclusiv cu privire la:

(i)aplicarea și utilizarea pesticidelor, precum și riscul prezentat de acestea; și

(ii)monitorizarea sănătății și a mediului. Acest lucru va asigura un cadru mai bun pentru măsurarea progreselor.

●Al treilea obiectiv este de a îmbunătăți implementarea, aplicarea și asigurarea respectării dispozițiilor legale în toate statele membre cu scopul de a îmbunătăți eficacitatea și eficiența politicilor.

●Al patrulea obiectiv este de a promova adoptarea de noi tehnologii, cum ar fi agricultura de precizie, care utilizează datele și serviciile spațiale (inclusiv tehnicile de localizare geospațială), cu scopul de a reduce utilizarea generală a pesticidelor și riscul prezentat de acestea.

Recenta evaluare a SUD a confirmat dificultățile de lungă durată identificate în aplicarea, implementarea și asigurarea respectării dispozițiilor acesteia. Având în vedere aceste dificultăți, prezenta propunere de regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor (SUR) urmărește:

(i)înlocuirea SUD în ceea ce privește reglementarea utilizării pesticidelor; și

(ii)o mai bună aliniere la obiectivele Pactului verde european și ale Strategiei „De la fermă la consumator”.

Prezenta propunere vizează reducerea impactului utilizării pesticidelor și a riscurilor prezentate de acestea asupra sănătății umane și mediului prin:

(i)realizarea obiectivelor de reducere a pesticidelor cuprinse în strategia „De la fermă la consumator”; și

(ii)promovarea utilizării combaterii integrate a dăunătorilor și a alternativelor la pesticidele chimice.

Un regulament este instrumentul adecvat atât de asigurare a atingerii nivelului de ambiție al strategiei „De la fermă la consumator”, cât și de a remedia problemele identificate în ceea ce privește punerea în aplicare a SUD, oferind norme clare și uniforme.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Propunerea este în concordanță cu obiectivul Pactului verde european potrivit căruia toate politicile UE ar trebui să contribuie la conservarea și refacerea capitalului natural european. Aceasta este, de asemenea, în concordanță cu obiectivele:

(i)de reducere a utilizării pesticidelor chimice, precum și a riscului prezentat de acestea; și

(ii)de reducere a utilizării pesticidelor mai periculoase.

Aceste obiective sunt prezente în următoarele documente:

(i)strategia „De la fermă la consumator”;

(ii)strategia privind biodiversitatea 10 ;

(iii)planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării 11 ; și

(iv)strategia privind solul 12 .

Acest obiectiv este, de asemenea, în concordanță cu îndeplinirea obiectivelor inițiativei UE privind polenizatorii 13 , a Strategiei UE pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice 14 și a Cadrului strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027 15 .

Propunerea este, de asemenea, în concordanță cu obiectivele Comisiei Europene de a aloca cel puțin 25 % din terenurile agricole ale UE agriculturii ecologice și de a spori în mod semnificativ acvacultura ecologică până în 2030. Propunerea vine, de asemenea, în completarea altor inițiative actuale. De exemplu, Regulamentul xxx/xxx privind statisticile referitoare la factorii de producție și produsele agricole din sectorul agricol [a se introduce trimiterea la actul adoptat] va permite Comisiei să publice mai multe date privind vânzarea și utilizarea pesticidelor, defalcate pe substanțe active individuale. Ca parte a planului de acțiune „De la fermă la consumator”, Comisia a pregătit patru proiecte de regulamente privind cerințele în materie de date, criteriile de aprobare și principiile de evaluare pentru substanțele active care sunt microorganisme și pentru produsele de protecție a plantelor care le conțin, cu scopul de a facilita accesul pe piață al produselor de substituire a pesticidelor chimice. Aceste texte vor fi adoptate și vor deveni aplicabile în toamna anului 2022. Obiectivul este de a oferi fermierilor instrumentele de substituire a produselor chimice de protecție a plantelor. Prin facilitarea introducerii pe piață a acestor produse de protecție a plantelor biologice, fermierii – inclusiv cei care produc culturi ecologice – vor avea la dispoziție mai multe alternative pentru protecția durabilă a culturilor.

Propunerea este, de asemenea, relevantă pentru regiunile ultraperiferice ale UE, astfel cum sunt enumerate la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), situate în Oceanul Atlantic, zona Caraibilor și Oceanul Indian. Din cauza constrângerilor permanente, cum ar fi depărtarea față de continentul UE, insularitatea și dependența de puține produse și expunerea ridicată la schimbările climatice, aceștia au dreptul la măsuri specifice de sprijinire a dezvoltării lor socioeconomice. Astfel cum se prevede și în Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, ar trebui să se pună un accent deosebit pe protejarea și refacerea ecosistemelor regiunilor ultraperiferice, având în vedere valoarea lor extrem de bogată în biodiversitate.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Politica agricolă comună (PAC)

În cadrul noii PAC 16 (care urmează să fie implementată începând cu 1 ianuarie 2023), statele membre vor fi ajutate: (i) să finanțeze acțiuni în conformitate cu obiectivele de reducere a pesticidelor din cadrul strategiei „De la fermă la consumator”; și (ii) să promoveze practicile agricole durabile. Elementele relevante ale actualei SUD sunt deja incluse în sistemul de condiționalitate din cadrul PAC. Noua PAC include, de asemenea, diverse instrumente de promovare a agriculturii de precizie. Statele membre pot utiliza programele ecologice, angajamentele în materie de mediu, climă și alte angajamente în materie de gestionare pentru a sprijini implementarea practicilor agricole de precizie. Mai mult, PAC include posibilitatea de a finanța investiții, de exemplu în mașini și echipamente și în instrumente de gestionare a riscurilor, precum și sprijin pentru consolidarea cunoștințelor tehnice, cum ar fi formarea, consilierea, cooperarea și schimbul de cunoștințe. Mai precis, prin intermediul serviciilor de consiliere agricolă ale PAC, statele membre trebuie să ofere consiliere fermierilor în ceea ce privește utilizarea durabilă a pesticidelor, inovarea, tehnologiile digitale, reducerea expunerii la pesticide și gestionarea durabilă a nutrienților. Consolidarea capacităților pentru adoptarea și implementarea eficace a tehnologiilor digitale de către fermieri poate fi, de asemenea, sporită prin sprijinirea cooperării și prin Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (PEI-AGRI). În plus, în planurile lor strategice PAC, statele membre trebuie să explice modul în care vor utiliza instrumentele PAC pentru a răspunde nevoilor și obiectivelor relevante.

Politica în domeniul mediului și al produselor chimice

Prezenta propunere interacționează cu o serie de politici și acte legislative în domeniul mediului, cum ar fi:

(i)obiectivele planificate de refacere a naturii 17 ;

(ii)inițiativa privind polenizatorii 18 , menită să abordeze declinul polenizatorilor în UE și să contribuie la eforturile de conservare la nivel mondial;

(iii)listele de poluanți și standardele de reglementare din Directiva privind standardele de calitate a mediului 19 , Directiva privind apele subterane 20 și Directiva privind apa potabilă 21 .

Aceasta este esențială pentru realizarea obiectivelor stabilite în legislația UE din domeniul apei, inclusiv în Directiva-cadru privind apa 22 . De asemenea, aceasta este legată de cerințele de conservare a naturii din Directiva privind habitatele și Directiva privind păsările.

Politica UE privind securitatea și sănătatea în muncă

Propunerea este complementară dispozițiilor acquis-ului relevant al UE privind securitatea și sănătatea în muncă, în special Directiva-cadru 89/391/CEE 23 , Directiva 98/24/CE 24 , Directiva 2004/37/CE 25 , Directiva 2009/104/CE 26 și Directiva 89/656/CEE 27 . Aceasta este în conformitate cu Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027, care atrage atenția în mod special asupra necesității de a consolida formarea pentru a spori competențele fermierilor și sensibilizarea cu privire la normele de sănătate și securitate în ferme, inclusiv utilizarea în condiții de siguranță a substanțelor chimice, în special a produselor de protecție a plantelor.

Inițiativa pentru un sistem alimentar durabil al Uniunii

Prezenta propunere vine în completarea inițiativei legislative planificate privind un cadru pentru un sistem alimentar durabil, care urmărește să promoveze coerența politicilor la nivelul UE și la nivel național, să integreze durabilitatea în toate politicile legate de alimente și să consolideze reziliența sistemului alimentar al Uniunii. Această inițiativă planificată se bazează pe o abordare orizontală care va introduce obiective legate de durabilitate, definiții comune, principii generale, precum și cerințe pentru un sistem alimentar durabil al Uniunii, abordând, în același timp, responsabilitățile tuturor actorilor din sistemul alimentar. În combinație cu etichetarea performanței în materie de durabilitate a produselor alimentare și cu stimulente specifice, cadrul va permite operatorilor să beneficieze de practici durabile și să garanteze că produsele alimentare de pe piața UE și operațiunile legate de alimente devin din ce în ce mai durabile. Dispozițiile prezentului regulament vor acționa ca lex specialis în ceea ce privește cerințele prevăzute de inițiativa planificată, în măsura în care dispozițiile prezentului regulament includ dispoziții mai specifice, având același obiectiv, natură și efect cu cele care urmează să fie stabilite în inițiativa planificată.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Temeiul juridic al acțiunii în acest domeniu este articolul 192 alineatul (1) din TFUE, care împuternicește Uniunea Europeană să ia măsuri pentru a conserva, a proteja și a îmbunătăți calitatea mediului și pentru a proteja sănătatea umană. Acțiunea UE în acest domeniu este justificată de problemele de mediu și de sănătate publică aflate în joc.

•Subsidiaritate

SUD a creat un cadru pentru utilizarea durabilă a pesticidelor. Incoerența continuă a măsurilor luate în statele membre, combinată cu punerea în aplicare variabilă/incompletă a SUD (astfel cum se subliniază în evaluarea care însoțește prezenta propunere) ar antrena niveluri diferite de protecție a sănătății și a mediului. Acest lucru ar conduce, de asemenea, la condiții divergente pentru principalii utilizatori de pesticide, contrar obiectivelor tratatelor 28 . Amenințarea la adresa biodiversității și a ecosistemelor legată de utilizarea pesticidelor depășește frontierele și necesită acțiuni ferme la nivelul UE. Condițiile de concurență echitabile de pe piața internă sunt îngreunate de variațiile actuale ale nivelurilor de acțiune întreprinse în diferite state membre.

O acțiune coordonată la nivelul UE poate completa și consolida în mod eficace acțiunile naționale și locale privind utilizarea durabilă a pesticidelor. UE dispune, de asemenea, de alte instrumente-cheie ale politicilor agricole și alimentare, care prezintă sinergii cu măsurile prevăzute în propunere. În combinație cu stimulente și cu posibile măsuri de diminuare a riscurilor, se preconizează că o acțiune mai puternică la nivelul UE privind pesticidele (inclusiv în asociere cu politici conexe, cum ar fi PAC) pot:

(i)să ajute la reducerea variațiilor actuale ale abordărilor naționale; și

(ii)să contribuie la o abordare mai omogenă în viitor.

Aceste obiective nu pot fi stabilite de statele membre acționând izolat: amploarea acțiunii necesare înseamnă că aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivelul UE. Prin urmare, este justificată și necesară o acțiune uniformă la nivelul UE.

•Proporționalitatea

Prezenta propunere respectă principiul proporționalității, deoarece nu depășește ceea ce este necesar pentru a asigura:

(i)un nivel adecvat de ambiție; și

(ii)îmbunătățirea eficienței și eficacității politicilor.

Comisia realizează acest lucru luând în considerare constatările evaluării care însoțește prezenta propunere. Propunerea prevede atât îmbunătățirea datelor, cât și o mai bună monitorizare/implementare a măsurilor de reducere a utilizării pesticidelor și a riscurilor prezentate de acestea.

În ceea ce privește obiectivele statelor membre, prezenta propunere evită stabilirea unor obiective obligatorii uniforme pentru statele membre. Acest lucru se datorează faptului că nivelul de referință actual al utilizării pesticidelor variază foarte mult de la un stat membru la altul. Proporționalitatea procesului de stabilire a obiectivelor a fost asigurată prin prevederea unei formule legislative care să permită luarea în considerare a diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește progresele și intensitatea utilizării pesticidelor.

•Alegerea instrumentului

Dovezile disponibile privind deficiențele în punerea în aplicare a SUD în statele membre arată că abordarea anterioară de a lăsa în seama statelor membre responsabilitatea de a stabili normele detaliate de aplicare odată cu transpunerea unei directive nu a funcționat în măsura prevăzută de propunerea inițială privind SUD. Constatările evaluării SUD confirmă faptul că implementarea, aplicarea și asigurarea respectării SUD sunt divergente și inegale la nivelul statelor membre. Aceste constatări au fost confirmate de un indice al Comisiei de monitorizare a conformității descris în evaluare. Curtea de Conturi Europeană a constatat, de asemenea, că sunt necesare criterii mai clare și cerințe mai specifice privind combaterea integrată a dăunătorilor pentru a contribui la asigurarea punerii în aplicare și la evaluarea conformității 29 . Deoarece există atât de multe variabile agricole complexe în combaterea dăunătorilor, normele clare și uniforme ar trebui să simplifice conformitatea și să îmbunătățească asigurarea aplicării. Aplicarea coerentă a politicii în toate statele membre se realizează mai bine prin intermediul unui regulament, spre deosebire de o directivă. În plus, un regulament ar facilita condiții de concurență mai echitabile în rândul utilizatorilor de pesticide, deoarece normele diferite privind utilizarea pesticidelor în statele membre tind să creeze o concurență neloială și să submineze buna funcționare a pieței unice.

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

Evaluarea care însoțește prezenta propunere a constatat că, în general, coerența internă și externă a SUD cu alte politici și instrumente ale UE este puternică, fără inconsecvențe sau suprapuneri majore. Obiectivele SUD au fost și sunt în continuare extrem de relevante pentru a aborda riscurile pe care le prezintă utilizarea pesticidelor pentru mediu și sănătatea umană. Cu toate acestea, SUD a fost doar moderat eficace. Deficiențele identificate de Comisie și de alte state membre se referă la implementarea și asigurarea respectării combaterii integrate a dăunătorilor, precum și la eficacitatea limitată a planurilor naționale de acțiune ale statelor membre. Multe state membre nu stabilesc obiective cantitative sau indicatori în planurile lor naționale de acțiune pentru a promova utilizarea durabilă a pesticidelor sau pentru a proteja mai bine sănătatea umană și mediul. De asemenea, nu există un sistem de monitorizare eficace, ceea ce a condus la date insuficiente privind utilizarea pesticidelor. Acest lucru a îngreunat ajungerea la o concluzie cu privire la măsura în care SUD a protejat sănătatea umană și mediul împotriva efectelor adverse ale pesticidelor. Măsurile introduse anterior în cadrul PAC nu au fost în măsură să stimuleze fermierii să ajungă la o utilizare mai durabilă a pesticidelor.

La 26 noiembrie 2021, Comitetul de control normativ (CCN) al Comisiei a emis un aviz negativ cu privire la proiectul Comisiei de evaluare a impactului pentru această propunere. Proiectul de evaluare a impactului a luat forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei. CCN a solicitat revizuirea documentului astfel încât acesta:

(i)să fie mai clar în ceea ce privește datele și dovezile disponibile pentru inițiativă;

(ii)să includă o analiză sau o descriere mai solidă a obiectivelor de utilizare a pesticidelor și de reducere a riscurilor;

(iii)să clarifice disponibilitatea și accesibilitatea tehnicilor agricole de precizie și a alternativelor mai puțin periculoase la pesticidele chimice; și

(iv)să identifice și să analizeze mai bine impactul și compromisurile inițiativei pentru mediu, sănătate și economie.

La 26 ianuarie 2022, CCN a emis un al doilea aviz, de data aceasta pozitiv cu rezerve, cu privire la documentul de lucru revizuit al serviciilor Comisiei privind evaluarea impactului. După acest al doilea aviz, documentul a fost modificat din nou pentru a răspunde rezervelor CCN, astfel încât documentul:

●să explice în mod clar atât lipsa de dovezi privind vânzarea și utilizarea pesticidelor, cât și limitările corespunzătoare pe care această lipsă de dovezi o prezintă în ceea ce privește definirea problemei, formularea opțiunilor și analiza impactului;

●să justifice mai bine alegerea celor două obiective obligatorii de reducere cu 50 % și modul în care acestea interrelaționează;

●să precizeze nivelul de progres necesar în fiecare stat membru pentru ca acestea să fie conforme cu dublul obiectiv obligatoriu de reducere al UE și să indice modul în care acestea vor fi măsurate, alocate sau vor conduce la o repartizare echitabilă a sarcinilor;

●să clarifice inițiativele de însoțire incluse în scenariul de referință pentru evaluarea impactului; și

●să stabilească o bază și un calendar mai credibile pentru viitoarea evaluare a inițiativei.

Evaluarea finală a impactului a fost realizată sub forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei și a fost revizuită în conformitate cu aceste avize, observații și puncte de îmbunătățire ale CCN.

•Consultări cu părțile interesate

O foaie de parcurs privind analiza și evaluarea inițială a impactului cu privire la această propunere au fost publicate și puse la dispoziția publicului pentru trimiterea de feedback în perioada 29 mai – 7 august 2020. S-au primit în total 360 de răspunsuri. Consultarea publică s-a desfășurat în perioada 18 ianuarie - 12 aprilie 2021, primindu-se în total 1 699 de răspunsuri. Feedbackul primit a reprezentat un spectru larg de opinii, astfel cum se subliniază în raportul de sinteză referitor la consultarea părților interesate (prezentul raport de sinteză este anexat la evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere). Utilizatorii profesioniști de pesticide au subliniat necesitatea de a proteja randamentul și calitatea culturilor. Alte părți interesate au subliniat necesitatea de a promova combaterea integrată a dăunătorilor, de a crește disponibilitatea alternativelor la pesticidele chimice și de a evalua mai bine impactul utilizării pesticidelor chimice asupra sănătății și mediului. Comisia a organizat evenimente la distanță cu privire la această inițiativă la 19 ianuarie, 25 iunie și 5 octombrie 2021. În cadrul acestor evenimente organizate cu participarea părților interesate au apărut o serie de probleme, printre care:

(i)preocupările utilizatorilor de pesticide cu privire la posibilitatea micșorării disponibilității pesticidelor pe piață;

(ii)sprijinul financiar limitat acordat în cadrul PAC pentru punerea în aplicare a combaterii integrate a dăunătorilor;

(iii)necesitatea de a proteja veniturile agricultorilor;

(iv)promovarea rolului noilor tehnologii;

(v)protejarea sănătății oamenilor și a mediului; și

(vi)menținerea interdicției în ceea ce privește tratament avio al pesticidelor. ONG-urile au subliniat importanța realizării ambițiilor Pactului verde european și a obiectivelor conexe. Un alt aspect subliniat în cadrul evenimentelor cu părțile interesate a fost necesitatea de a îmbunătăți implementarea planurilor naționale de acțiune.

S-au efectuat, de asemenea, anchete specifice, ateliere și studii de caz în cadrul:

(i)unui studiu extern contractat de Comisie în sprijinul analizei și evaluării impactului; și

(ii)unui studiu prospectiv suplimentar privind scenariile de perspectivă viitoare referitoare la utilizarea durabilă a pesticidelor.

Detaliile consultărilor cu părțile interesate au fost publicate pe site-ul web al Comisiei 30 și pe Portalul pentru o mai bună legiferare 31 . Printre părțile interesate care au fost implicate și care au contribuit la aceste activități de consultare s-au numărat:

(i)fermierii și contractanții care aplică pesticide;

(ii)utilizatorii neagricoli de pesticide;

(iii)ONG-urile din domeniul sănătății și al mediului;

(iv)asociațiile profesionale care reprezintă industria și actori economici din sectoarele relevante (de exemplu apicultori, industria chimică, industria echipamentelor de aplicare a pesticidelor, industria semințelor etc.);

(v)asociațiile de consumatori;

(vi)partenerii sociali (organizațiile patronale și ale lucrătorilor);

(vii)publicul larg;

(viii)autoritățile competente naționale și regionale din UE și din afara acesteia; și

(ix)experții științifici.

Răspunsurile la diferitele activități au arătat că opiniile părților interesate au fost împărțite în mare parte în două puncte de vedere generale. Primul grup a fost de părere că utilizarea pesticidelor ar trebui redusă în conformitate cu obiectivul de reducere a riscurilor într-un mod care să fie benefic pentru utilizatorii de produse de protecție a plantelor. Al doilea grup a fost de părere că utilizarea pesticidelor ar trebui redusă în mod semnificativ, dacă nu complet. Propunerea a fost elaborată ca o abordare proporțională și realistă, dar totuși ambițioasă, în ceea ce privește preocupările societale legate de utilizarea pesticidelor și de riscurile prezentate de acestea. Este vorba de o abordare care:

(i)permite totuși utilizarea pesticidelor atunci când este necesar și adecvat și în condiții de siguranță; și

(ii)promovează sisteme de formare și consiliere pentru tehnici alternative de combatere a dăunătorilor și o mai bună implementare a combaterii integrate a dăunătorilor.

Astfel cum se descrie în evaluarea impactului, o serie de opțiuni de politică au fost eliminate ca urmare a feedbackului din partea părților interesate. Nivelul de ambiție al opțiunilor de politică selectate în cele din urmă a ținut seama, de asemenea, de feedbackul primit de la părțile interesate.

•Inițiativa cetățenească europeană

Două inițiative cetățenești europene abordează utilizarea pesticidelor și solicită obiective ambițioase de reducere a acestora. Inițiativa cetățenească europeană încununată de succes intitulată „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului de pesticide toxice” a solicitat Comisiei, în cadrul celui de al treilea obiectiv, să stabilească „obiective obligatorii de reducere a utilizării pesticidelor în întreaga UE, pentru a se ajunge, în timp, la un viitor fără pesticide”. În răspunsul său adoptat la 12 decembrie 2017 , Comisia a declarat că va reevalua necesitatea unor obiective obligatorii la nivelul UE pentru pesticide.

Inițiativa Salvați albinele și fermierii!   Către o agricultură propice albinelor pentru un mediu sănătos , solicită Comisiei să propună eliminarea treptată, cu 80 %, a pesticidelor sintetice din agricultura UE până în 2030, începând cu cele mai periculoase, pentru ca, până în 2035, în agricultură să nu se mai utilizeze pesticide sintetice. Până 30 septembrie 2021, inițiativa a colectat peste 1 milion de declarații de susținere, care sunt în prezent în curs de verificare de către autoritățile statelor membre. În cazul în care este validată și transmisă în mod oficial, Comisia va prezenta, într-o comunicare, acțiunile pe care intenționează să le întreprindă, dacă este cazul.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Inițiativa a fost sprijinită de două studii externe contractate de Comisie, care au inclus o analiză aprofundată a literaturii de specialitate, ateliere, studii de caz și anchete.

Evaluarea impactului s-a bazat, de asemenea, pe informații suplimentare dintr-o serie de alte studii care au utilizat modelarea economică pentru a estima impactul potențial al atingerii obiectivelor strategiei „De la fermă la consumator”, inclusiv obiectivele privind utilizarea pesticidelor și reducerea riscurilor.

•Evaluarea impactului

Fișa rezumat a evaluării impactului este disponibilă aici . Avizul pozitiv al CCN este disponibil aici .

Obiectivul propunerii de a reduce utilizarea pesticidelor și riscul prezentat de acestea pentru a proteja sănătatea, biodiversitatea și mediul este relevant pentru ambiția Comisiei de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. În special, acesta este relevant pentru obiectivele 3 (sănătate și bunăstare), 6 (apă curată), 8 (muncă decentă și creștere economică), 11 (orașe durabile), 12 (consum și producție durabile), 14 (viață acvatică) și 15 (viață terestră).

În conformitate cu obiectivele Pactului verde european, propunerea respectă, de asemenea, principiul care constă în „a nu aduce prejudicii semnificative”. În conformitate cu acest principiu, activitățile nu ar trebui să prejudicieze în mod semnificativ niciunul dintre cele șase obiective de mediu, în sensul articolului 17, în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul privind taxonomia 32 . Cele șase obiective sunt: atenuarea schimbărilor climatice; adaptarea la schimbările climatice; folosirea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine; tranziția către o economie circulară; prevenirea și controlul poluării; precum și protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor.

Următoarele opțiuni de politică principale au fost evaluate în funcție de un scenariu de referință probabil în care SUD rămâne neschimbată.

Opțiunea 1: Obiectivele UE de reducere cu 50 % a utilizării pesticidelor și de reducere cu 50 % a riscurilor prezentate de acestea, care trebuie atinse până în 2030, rămân neobligatorii din punct de vedere juridic. Sistemele de consiliere și orientările pentru utilizatorii de pesticide ar cunoaște o îmbunătățire. Tehnicile agricole de precizie ar urma să fie promovate pentru a reduce utilizarea pesticidelor chimice și riscul prezentat de acestea.

Opțiunea 2: Obiectivele de reducere cu 50 % ar deveni obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE. Statele membre și-ar stabili propriile obiective naționale de reducere pe baza unor criterii stabilite. Aceste obiective naționale ar fi obligatorii din punct de vedere juridic (în temeiul legislației naționale) și ele ar face obiectul unor mecanisme de guvernanță legate de raportarea anuală periodică de către statele membre. Utilizarea pesticidelor mai periculoase ar urma să fie interzisă în zonele sensibile, cum ar fi zonele verzi urbane. Utilizatorii profesioniști de pesticide ar trebui să țină evidențe electronice privind utilizarea pesticidelor și IPM, pentru a contribui la reducerea utilizării pesticidelor. Autoritățile naționale ar urma să colecteze și să analizeze aceste înregistrări pentru a monitoriza progresele realizate și pentru a elabora măsuri corective la nivel național, dacă este necesar. Serviciile independente de consiliere ar oferi consultanță utilizatorilor de pesticide cu privire la tehnicile alternative și IPM.

Opțiunea 3 ar fi similară cu opțiunea 2. Cu toate acestea, în cadrul opțiunii 3, obiectivele de reducere cu 50 % ar deveni obligatorii din punct de vedere juridic atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Utilizarea tuturor pesticidelor chimice ar urma să fie interzisă în zonele sensibile, cum ar fi zonele urbane și zonele protejate, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE, zonele Natura 2000 etc.

Opțiunea preferată este opțiunea 3, cu excepția obiectivelor, în cazul cărora se preferă opțiunea 2. În acest caz, obiectivele de reducere cu 50 % a utilizării pesticidelor și a riscului prezentat de acestea ar deveni obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE, statele membre stabilind propriile obiective naționale de reducere în temeiul legislației naționale. Opțiunile au fost evaluate în raport cu un scenariu de referință probabil în care SUD rămâne neschimbată. Interzicerea utilizării tuturor produselor de protecție a plantelor în zonele sensibile va maximiza beneficiile asociate pentru sănătate și mediu.

Opțiunea preferată este în concordanță cu ambițiile Pactului verde european, ale Strategiei „De la fermă la consumator”, ale Strategiei privind biodiversitatea și ale Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării. Această opțiune preferată va oferi o serie de beneficii societății, biodiversității și ecosistemelor prin reducerea riscurilor pe care utilizarea pesticidelor le prezintă pentru sănătatea umană și pentru mediu. Protejarea biodiversității va contribui, de asemenea, la reducerea emisiilor de CO2. Acest lucru este în concordanță cu obiectivul de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon la nivelul UE până în 2050 și cu obiectivul intermediar de reducere a emisiilor cu 55 % până în 2030, prevăzut la articolul 2 alineatul (1) și la articolul 4 alineatul (1) din Legea europeană a climei 33 . În cadrul acestei opțiuni preferate, utilizatorii de pesticide vor fi mai bine informați cu privire la alternativele eficiente la pesticidele chimice, permițându-le să își reducă utilizarea pesticidelor și cheltuielile aferente, dar și să fabrice totodată produse alimentare care sunt competitive pe piață. Datorită unor date mai detaliate privind utilizarea pesticidelor și IPM în cadrul acestei opțiuni preferate, autoritățile statelor membre se pot asigura că măsurile naționale aduc cât mai multe beneficii fermierilor, publicului, altor părți interesate și mediului. Opțiunea preferată garantează, de asemenea, că acțiunile întreprinse de statele membre ar fi mai transparente și mai clare.

În concordanță cu obiectivele Pactului verde, ale Strategiei „De la fermă la consumator” și ale Strategiei privind biodiversitatea, reducerea utilizării produselor chimice de protecție a plantelor vizează nu numai asigurarea sănătății publice, ci și conservarea biodiversității și protecția mediului, în special atunci când sunt în joc aspecte globale, cum ar fi protejarea populațiilor de polenizatori.

În cadrul acestei opțiuni preferate, costurile de producție per unitate vor crește din următoarele motive:

(i)cerințe de raportare mai stricte și mai detaliate;

(ii)reducerea preconizată a producției ca urmare a utilizării reduse a pesticidelor; și

(iii)includerea unui nivel suplimentar de costuri pentru utilizatorii profesioniști care nu apelează în prezent la consilieri.

În temeiul acestei propuneri, statele membre vor fi în măsură să ofere sprijin în cadrul PAC pentru a acoperi costurile suportate de fermieri în vederea respectării tuturor cerințelor juridice impuse de prezenta propunere pentru o perioadă de 5 ani. Acest lucru ar trebui să împiedice orice creștere a prețurilor la alimente care rezultă din noile obligații prevăzute în prezenta propunere. Multe dintre dispozițiile cuprinse în prezenta propunere existau deja în cadrul SUD și, prin urmare, nu ar trebui să aibă niciun impact asupra prețurilor alimentelor sau asupra randamentului culturilor. Modificările introduse de prezenta propunere vor fi treptate și, prin urmare, vor reduce la minimum orice impact asupra securității alimentare.

Eventualele măsuri de compensare și de diminuare a riscurilor ar fi, de asemenea, necesare pentru a contracara orice consecințe negative nedorite pentru țări din afara UE, în special pentru țările în curs de dezvoltare. Astfel de măsuri întreprinse de UE ar putea veni în sprijinul activității FAO care vizează:

(i)reducerea riscului prezentat de pesticide printr-o abordare solidă a gestionării ciclului de viață;

(ii)sprijinirea guvernelor și a părților interesate din țările în curs de dezvoltare astfel încât acestea să adopte practici bazate pe ecosisteme; și

(iii)îmbunătățirea gestionării pesticidelor în agricultură la nivel mondial.

IMM-urile afectate vor include:

(i)fermierii și alte IMM-uri care utilizează și vând pesticide și echipamente de aplicare a pesticidelor;

(ii)manipulatorii de produse agricole și pesticide;

(iii)procesatorii și intermediarii din sectorul alimentar;

(iv)contractanții agricoli; și

(v)consilierii agricoli.

IMM-urile vor beneficia de costuri și beneficii diferite în cadrul opțiunii de politică preferate. Statele membre pot aplica stimulente sau măsuri de atenuare, inclusiv în cadrul PAC, pentru a aborda unele dintre impacturile opțiunii. În plus, aplicarea mai consecventă și uniformă a normelor privind utilizarea pesticidelor va reduce denaturările pieței între utilizatorii de pesticide din statele membre, care aplică în prezent normele existente în grade diferite.

Statele membre vor trebui să suporte costuri de control și de administrare în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor actualizate, precum și în ceea ce privește colectarea și analizarea datelor de monitorizare relevante. Acest lucru este valabil în special pentru orice costuri inițiale de punere la punct a unui sistem de colectare de date.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

În conformitate cu angajamentul Comisiei pentru o mai bună legiferare, propunerea a fost elaborată într-un mod incluziv, în condiții de transparență și cu implicarea permanentă a părților interesate. Evaluarea nu a identificat posibile simplificări legislative sau reduceri ale sarcinii de reglementare care să faciliteze atingerea obiectivelor privind utilizarea durabilă a pesticidelor. Microîntreprinderile nu sunt exceptate de la prezenta propunere, având în vedere importanța punerii în aplicare uniforme a măsurilor de reducere atât a utilizării pesticidelor, cât și a riscului pe care acestea îl prezintă pentru sănătatea umană și pentru mediu.

Prezenta propunere este în concordanță cu o politică de pregătire pentru era digitală, prin promovarea păstrării înregistrărilor electronice și a publicării online a tendințelor în ceea ce privește progresele realizate în direcția îndeplinirii:

(i)obiectivelor de reducere a pesticidelor;

(ii)implementării planurilor naționale de acțiune;

(iii)rapoartelor anuale privind progresele înregistrate și punerea în aplicare;

(iv)recomandărilor Comisiei; și

(v)răspunsurilor din partea statelor membre.

Dispozițiile relevante privind serviciile digitale eficiente din punctul de vedere al costurilor, centrate pe utilizator și interoperabile vor fi luate în considerare în normele de punere în aplicare a registrelor electronice care vor fi create ca urmare a propunerii.

•Drepturile fundamentale

Propunerea respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene 34 . În special, aceasta contribuie la atingerea obiectivului unui nivel înalt de protecție a mediului în conformitate cu principiul dezvoltării durabile, astfel cum se prevede la articolul 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. O mai bună punere în aplicare a politicilor de reducere a riscului utilizării pesticidelor și de protejare a sănătății ar putea contribui, de asemenea, la dreptul fundamental la „condiții de muncă echitabile și corecte” (articolul 31 din Carta drepturilor fundamentale a UE). În special, aceasta ar putea contribui la dreptul la condiții de muncă care să respecte sănătatea, securitatea și demnitatea lucrătorilor.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Prezenta propunere nu are implicații pentru bugetul UE.

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de implementare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

Indicatorul existent pentru măsurarea îndeplinirii celor două obiective privind pesticidele din strategia „De la fermă la consumator” va sta la baza monitorizării anuale centralizate a progreselor înregistrate în direcția atingerii acestor obiective la nivelul UE și al statelor membre. Ar trebui remarcat faptul că datele care indică dacă obiectivele pentru 2030 privind reducerea utilizării pesticidelor și a riscului prezentat de acestea au fost atinse vor deveni, probabil, disponibile abia în 2032.

Statele membre vor trebui să monitorizeze:

●crearea și utilizarea unor servicii de consiliere independente;

●punerea în aplicare a normelor IPM la nivel de fermă prin intermediul registrului electronic al combaterii integrate a dăunătorilor și al utilizării produselor de protecție a plantelor;

●inspectarea echipamentelor de aplicare de uz profesional prin intermediul unor registre specifice;

●formarea utilizatorilor profesioniști de pesticide, a distribuitorilor și a consilierilor;

●utilizarea produselor de protecție a plantelor prin intermediul unui registru electronic.

Statele membre vor raporta anual Comisiei informațiile colectate prin intermediul acestei monitorizări. Comisia va evalua informațiile și le va completa cu propriile sale audituri.

Pentru a completa această monitorizare anuală, Comisia propune să evalueze oficial această inițiativă cel mai devreme la 7 ani de la data la care propunerea legislativă planificată devine aplicabilă.

Mai mult, datele de monitorizare, astfel cum sunt descrise aici și în evaluarea impactului care o însoțește, pot fi, de asemenea, utilizate în mod direct pentru a monitoriza obiectivele generale de politică stabilite în cadrul Pactului verde european și al celui de al 8-lea program de acțiune pentru mediu, inclusiv: strategia „De la fermă la consumator”; strategia privind biodiversitatea; și monitorizarea și perspectivele privind reducerea la zero a poluării.

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Capitolul I stabilește obiectul, domeniul de aplicare și definițiile.

Capitolul II stabilește obiectivele UE de reducere cu 50 % a utilizării pesticidelor și a riscului prezentat de acestea, în conformitate cu strategia „De la fermă la consumator” și la care statele membre contribuie (colectiv). Acesta prevede că statele membre ar trebui să adopte obiective obligatorii în temeiul legislației lor naționale care se pot abate de la nivelul de 50 % al obiectivelor UE în cadrul parametrilor unei formule obligatorii. Această formulă permite statelor membre să țină seama de progresele istorice și de intensitatea utilizării pesticidelor la stabilirea obiectivelor naționale. Se prevede ca, în anumite cazuri, Comisia să emită recomandări pentru stabilirea unor obiective mai ambițioase și să publice tendințele în direcția atingerii obiectivelor de reducere ale UE până în 2030.

Capitolul III descrie ceea ce ar trebui să conțină planurile naționale de acțiune, precum și cerințele pentru:

(i)consultarea publică cu privire la aceste planuri naționale de acțiune; și

(ii)asigurarea coerenței acestor planuri naționale de acțiune cu planurile strategice PAC.

Acest capitol stabilește, de asemenea, detaliile care trebuie incluse cu privire la obiectivele orientative pentru alternativele la pesticidele chimice. Acesta prevede că:

(i)statele membre trebuie să includă în rapoartele anuale privind progresele înregistrate și punerea în aplicare tendințele privind progresele înregistrate în direcția îndeplinirii celor două obiective, precum și alte date cantitative; și

(ii)Comisia trebuie să analizeze aceste rapoarte și să formuleze recomandări.

Capitolul IV stabilește cerințele pentru utilizatorii profesioniști în materie de combatere integrată a dăunătorilor în cazul în care statele membre au adoptat sau nu reguli specifice culturii. Acesta prevede necesitatea unor înregistrări cu privire la combaterea integrată a dăunătorilor de către utilizatorii profesioniști și apelarea la consilieri independenți. Capitolul IV prevede adoptarea și controlul regulilor specifice culturii pentru combaterea integrată a dăunătorilor, care trebuie respectate de utilizatorii profesioniști. Acesta prevede totodată crearea unui registru electronic privind combaterea integrată a dăunătorilor.

Capitolul V stabilește cerințe conform cărora utilizatorii profesioniști, distribuitorii și consilierii trebuie să dețină un certificat de formare în anumite circumstanțe. Acest capitol stabilește, de asemenea, cerințe generale pentru utilizarea pesticidelor și a echipamentelor de aplicare. Mai mult, acesta conține dispoziții privind:

(i)    utilizarea pesticidelor în zonele sensibile;

(ii)    protejarea mediului acvatic și a apei potabile;

(iii)    tratamentul avio;

(iv)    depozitarea, eliminarea și manipularea; și

(v)    recomandări referitoare la utilizarea pesticidelor.

Capitolul VI stabilește cerințele pentru vânzarea produselor de protecție a plantelor. Acesta stabilește, de asemenea, tipul de informații privind pesticidele care trebuie furnizate cumpărătorilor în momentul vânzării.

Capitolul VII le impune statelor membre să instituie un sistem de formare și certificare a utilizatorilor profesioniști, a consilierilor și a distribuitorilor. Acesta prevede crearea unui sistem de consiliere independentă. Conform acestui capitol, statele membre trebuie să sensibilizeze publicul cu privire la aspectele legate de pesticide și să publice informații-cheie online. De asemenea, acest capitol le impune statelor membre să colecteze informații cu privire la cazurile de intoxicație acută și de intoxicație cronică cauzate de pesticide.

Capitolul VIII se referă la echipamentul de aplicare a pesticidelor. El stabilește cerințe pentru inspectarea echipamentelor de aplicare de uz profesional. Acesta prevede un registru (registre) electronic(e) pentru înregistrarea informațiilor privind toate echipamentele de aplicare de uz profesional. El stabilește cerințele de notificare pentru transferul dreptului de proprietate sau scoaterea din uz. Acest capitol impune realizarea de inspecții la intervale de trei ani, existând posibilitatea unei derogări de la aceste cerințe în materie de inspecție pentru anumite echipamente de aplicare.

Capitolul IX stabilește metodologia de calculare a indicatorilor de risc armonizați și de calculare a progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor de reducere până în 2030.

Capitolul X stabilește dispoziții administrative și financiare pentru:

(i)notificarea Comisiei cu privire la autoritățile competente relevante;

(ii)sancțiunile; și

(iii)comisioane și taxe.

Capitolul XI prevede condițiile pentru adoptarea actelor delegate și a actelor de punere în aplicare în temeiul regulamentului privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor (SUR).

Capitolul XII abrogă Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor și prevede intrarea în vigoare și punerea în aplicare a SUR.

2022/0196 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2115

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 35 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 36 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Tratatul impune asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului în definirea și implementarea tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii și prevede că politica Uniunii în domeniul mediului trebuie să urmărească un nivel ridicat de protecție.

(2)Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului 37 a stabilit un cadru pentru realizarea unei utilizări durabile a pesticidelor prin reducerea riscurilor și a impactului utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și asupra mediului. În urma evaluării 38 directivei respective s-a constatat că aceasta nu și-a atins obiectivele generale și că statele membre nu au pus-o în aplicare în mod satisfăcător. Această concluzie a fost confirmată în rapoartele Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 2017 39 și 2020 40 .

(3)Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor 41 a precizat că Uniunea trebuie să acționeze fără întârziere pentru a trece la o utilizare mai durabilă a pesticidelor și a invitat Comisia să propună un obiectiv obligatoriu ambițios la nivelul Uniunii pentru reducerea utilizării pesticidelor. Parlamentul European și-a reafirmat apelul la stabilirea de obiective obligatorii de reducere în Rezoluția sa din 20 octombrie 2021 referitoare la O strategie „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic 42 .

(4)În 2018, un studiu 43 realizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) a constatat progrese în multe state membre, dar o realizare globală limitată a obiectivelor Directivei 2009/128/CE. Un raport special din 2020 44 al Curții de Conturi Europene (CCE) privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor a constatat că s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește măsurarea și reducerea riscurilor de utilizare a produselor de protecție a plantelor și că s-au identificat deficiențe în actualul cadru al Uniunii. După cum s-a menționat în raportul său de informare privind evaluarea Directivei 2009/128/CE 45 , Comitetul Economic și Social European consideră, de asemenea, că este esențial să se reevalueze cerințele, obiectivele, condițiile și calendarele stabilite în planurile naționale de acțiune.

(5)Pentru a asigura realizarea deplină a obiectivelor cadrului juridic al Uniunii privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, acesta trebuie adaptat prin stabilirea unor norme mai clare și direct aplicabile pentru operatori. Mai mult, ar trebui clarificate o serie de norme, inclusiv normele privind aplicarea combaterii integrate a dăunătorilor, restricțiile de utilizare a produselor de protecție a plantelor și inspectarea echipamentelor utilizate la aplicarea produselor de protecție a plantelor. Prin urmare, Directiva 2009/128/CE ar trebui abrogată și înlocuită cu un regulament.

(6)Normele privind produsele biocide sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 46 , fiind prevăzută o evaluare a regulamentului respectiv. Prin urmare, nu este oportun să se introducă în prezentul regulament noi norme privind utilizarea produselor biocide.

(7)Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european” 47 a stabilit o foaie de parcurs cu măsuri-cheie, inclusiv legislative, pentru a reduce în mod semnificativ utilizarea pesticidelor chimice și riscul reprezentat de acestea. În Strategia „De la fermă la consumator” 48 , în Strategia UE privind biodiversitatea până în 2030 49 și în Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării 50 , Comisia s-a angajat să ia măsuri pentru a reduce cu 50 %, până în 2030, utilizarea globală a pesticidelor chimice și riscul reprezentat de acestea, precum și pentru a reduce cu 50 % utilizarea pesticidelor mai periculoase [produse de protecție a plantelor care conțin una sau mai multe substanțe active susceptibile de înlocuire în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 51 și enumerate în partea E a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei 52 , sau care conțin una sau mai multe substanțe active enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/408 al Comisiei 53 ] până în 2030. Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor este, de asemenea, complementară promovării agriculturii ecologice și atingerii obiectivului Strategiei „De la fermă la consumator” ca cel puțin 25 % din terenurile agricole ale Uniunii să fie alocate agriculturii ecologice până în 2030. Acesta sprijină obiectivele Cadrului strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 54 și, prin urmare, contribuie la punerea în aplicare a principiului 10 al Pilonului european al drepturilor sociale privind un mediu de lucru sănătos, sigur și bine adaptat.

(8)Două inițiative cetățenești europene abordează utilizarea pesticidelor și solicită obiective ambițioase de reducere a acestora. Inițiativa „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului de pesticide toxice” , înaintată Comisiei la 6 octombrie 2017, a solicitat Comisiei, în cadrul celui de al treilea obiectiv, să stabilească „obiective obligatorii de reducere a utilizării pesticidelor în întreaga UE, pentru a se ajunge, în timp, la un viitor fără pesticide”. În răspunsul său adoptat la 12 decembrie 2017 , Comisia a declarat că va reevalua necesitatea unor obiective obligatorii la nivelul UE pentru pesticide. Mai recent, inițiativa Salvați albinele și fermierii!   Către o agricultură propice albinelor pentru un mediu sănătos , solicită Comisiei să propună eliminarea treptată, cu 80 %, a pesticidelor sintetice din agricultura UE până în 2030, începând cu cele mai periculoase, pentru ca, până în 2035, în agricultură să nu se mai utilizeze pesticide sintetice. Până la 30 septembrie 2021, inițiativa a colectat peste 1 milion de declarații de susținere, care sunt în prezent în curs de verificare de către autoritățile statelor membre.

(9)În raportul final al Conferinței privind viitorul Europei, publicat la 9 mai 2022, în ceea ce privește propunerile privind agricultura, producția de alimente, biodiversitatea și ecosistemele și poluarea, cetățenii solicită Uniunii, în special, să reducă semnificativ utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor chimice, în conformitate cu obiectivele existente, asigurându-se totodată securitatea alimentară, precum și să sprijine cercetarea în vederea dezvoltării unor alternative mai durabile și bazate pe natură. Cetățenii solicită o activitate de cercetare și inovare mai intensă, inclusiv în ceea ce privește soluțiile tehnologice pentru producția durabilă, rezistența plantelor și agricultura de precizie, mai multe sisteme de comunicare, de consiliere și de formare pentru și din partea fermierilor; de asemenea, cetățenii solicită Uniunii să asigure protecția insectelor, în special a insectelor indigene și polenizatoare. 55  

(10)În concluziile sale din 19 octombrie 2020 56 , Consiliul Uniunii Europene, luând act de obiectivele Comisiei de reducere a utilizării pesticidelor stabilite în Strategia „De la fermă la consumator”, a subliniat că realizarea acestor obiective va necesita eforturi din partea statelor membre și a tuturor părților interesate, precum și o cooperare, consultare și colaborare intense. De asemenea, Consiliul a solicitat Comisiei să se asigure că acestea reprezintă obiective ale Uniunii la care toate statele membre trebuie să contribuie prin acțiuni la nivel național. În concluziile Consiliului se solicită ca aceste obiective să fie stabilite ținându-se seama de realizările de până acum, precum și de punctele de plecare, circumstanțele și condițiile diferite din statele membre.

(11)Agenții de control biologic reprezintă o alternativă durabilă de control la utilizarea produselor chimice pentru combaterea organismelor dăunătoare. Astfel cum se menționează în Decizia (UE) 2021/1102 a Consiliului 57 , agenții de control biologic au o importanță din ce în ce mai mare în agricultura și silvicultura durabile și dețin un rol esențial în succesul combaterii integrate a dăunătorilor și al agriculturii ecologice. Accesul la controalele biologice facilitează abandonarea produselor chimice de protecție a plantelor. Este oportun ca fermierii să fie încurajați să treacă la metode agricole cu consum redus de factori de producție, inclusiv la agricultura ecologică. Prin urmare, este oportun să se definească conceptul de control biologic ca bază pentru stabilirea de către statele membre a unor obiective orientative pentru creșterea procentului de culturi în cazul cărora se utilizează agenți de control biologic.

(12)Obiectivul Strategiei „De la fermă la consumator” este de a realiza progrese substanțiale în ceea ce privește reducerea utilizării produselor chimice de protecție a plantelor într-un mod viabil din punct de vedere economic. Pentru a atinge acest obiectiv, este necesar să se stabilească obiective cuantificate la nivelul Uniunii și al statelor membre pentru reducerea utilizării produselor chimice de protecție a plantelor și a riscului prezentat de acestea, precum și a utilizării de produse de protecție a plantelor mai periculoase în vederea monitorizării progreselor. Obiectivele naționale ar trebui să fie stabilite prin legislația națională pentru a asigura progresul adecvat și responsabilitatea în legătură cu acestea. Aceste obiective naționale obligatorii ar trebui, de asemenea, să fie realizate de statele membre până în 2030. Se preconizează că reducerea utilizării produselor chimice de protecție a plantelor va reduce în mod semnificativ riscurile pentru securitatea și sănătatea în muncă a utilizatorilor profesioniști.

(13)Având în vedere nivelurile diferite de progres istoric și diferențele în ceea ce privește intensitatea utilizării pesticidelor între statele membre, este necesar să se acorde statelor membre o anumită flexibilitate atunci când își stabilesc propriile obiective naționale obligatorii („obiective naționale de reducere până în 2030”). Intensitatea utilizării se măsoară cel mai bine prin împărțirea cantității totale de substanțe active introduse pe piață și, prin urmare, utilizate sub formă de produse de protecție a plantelor într-un anumit stat membru la suprafața pe care au fost aplicate substanțele active. Intensitatea utilizării pesticidelor chimice, în special a pesticidelor mai periculoase, este corelată cu o dependență mai mare de pesticidele chimice, cu riscuri mai mari pentru sănătatea umană și mediu și cu practici agricole mai puțin durabile. Prin urmare, este oportun să se permită statelor membre să țină seama, la stabilirea obiectivelor lor naționale de reducere până în 2030, de intensitatea utilizării pesticidelor chimice mai mică decât media Uniunii. Este de asemenea oportun să li se solicite statelor membre să țină seama, la stabilirea obiectivelor lor naționale de reducere până în 2030, de intensitatea utilizării pesticidelor chimice mai mare decât media Uniunii. Mai mult, pentru a recunoaște eforturile depuse în trecut de statele membre, acestora ar trebui să li se permită să țină seama de progresele istorice înainte de adoptarea Strategiei „De la fermă la consumator” atunci când stabilesc obiectivele naționale de reducere până în 2030. Pe de altă parte, în cazul în care unele state membre au crescut sau au redus doar într-o măsură limitată utilizarea produselor chimice de protecție a plantelor și riscul prezentat de acestea, ele ar trebui să contribuie într-o mai mare măsură la realizarea obiectivelor Uniunii de reducere până în 2030, ținând seama, în același timp, de intensitatea utilizării pesticidelor. Pentru a asigura un efort echitabil și colectiv în vederea atingerii obiectivelor la nivelul Uniunii și un nivel adecvat de ambiție, ar trebui stabilite limite minime pentru obiectivele naționale de reducere până în 2030. Regiunile ultraperiferice ale UE, astfel cum sunt enumerate la articolul 349 din tratat, sunt situate în Oceanul Atlantic, zona Caraibilor și Oceanul Indian. Din cauza constrângerilor permanente, cum ar fi depărtarea lor față de continentul european, insularitatea și expunerea ridicată la schimbările climatice, este oportun să se permită statelor membre să țină seama de nevoile specifice ale acestor regiuni în ceea ce privește utilizarea produselor de protecție a plantelor și măsurile adaptate condițiilor climatice și culturilor specifice. Pentru a asigura un efort echitabil și colectiv în vederea realizării obiectivelor la nivelul Uniunii, în cazul în care un stat membru își atinge, înainte de 2030, nivelul obiectivului său național de reducere până în 2030, nu ar trebui să i se solicite să depună eforturi suplimentare de reducere, ci ar trebui să monitorizeze îndeaproape fluctuațiile anuale ale utilizării produselor chimice de protecție a plantelor și ale riscurilor prezentate de acestea, precum și ale utilizării unor produse de protecție a plantelor mai periculoase, pentru a asigura realizarea de progrese în direcția atingerii obiectivului național de reducere până în 2030. Din motive de transparență, răspunsurile statelor membre la orice recomandări ale Comisiei în ceea ce privește nivelul de ambiție al obiectivelor naționale și progresele anuale realizate în vederea atingerii acestora ar trebui să fie accesibile publicului.

(14)Statele membre ar trebui să elaboreze și să publice planuri naționale de acțiune. Pentru ca planurile naționale de acțiune ale statelor membre să fie eficace, acestea ar trebui să conțină obiective cantitative, trimiteri la obiective naționale obligatorii de reducere până în 2030, astfel cum sunt prevăzute în legislația națională, precum și obiective orientative aferente stabilite în planurile naționale de acțiune, măsuri, calendare și indicatori pentru reducerea riscurilor și a impactului utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și asupra mediului. Acest lucru va permite o abordare structurată a stabilirii obiectivelor și țintelor cantitative, cu o legătură clară cu obiectivele naționale de reducere până în 2030. Pentru a monitoriza respectarea dispozițiilor prezentului regulament, statele membre ar trebui, de asemenea, să aibă obligația de a raporta anual cu privire la obiective și la datele cantitative precise referitoare la respectarea dispozițiilor privind utilizarea, formarea, echipamentele de aplicare și combaterea integrată a dăunătorilor.

(15)Pentru a atinge obiectivele de reducere ale Uniunii („obiectivele de reducere ale Uniunii până în 2030”), precum și obiectivele naționale de reducere până în 2030, este necesar să se sporească disponibilitatea și utilizarea controlului biologic și a altor alternative nechimice. Disponibilitatea acestor alternative va stimula adoptarea unor practici de combatere a dăunătorilor cu un consum redus de pesticide, cum ar fi agricultura ecologică.

(16)Punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor în domeniul utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor are un impact asupra mediului, sănătății publice și condițiilor de muncă. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că publicului și partenerilor sociali li se oferă suficiente posibilități de a participa și de a fi consultați cu privire la elaborarea planurilor naționale de acțiune ale statelor membre în conformitate, după caz, cu Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului 58 .

(17)Pentru a asigura coerența și complementaritatea cu legislația conexă, planurile naționale de acțiune ale statelor membre ar trebui să țină seama de Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului 59 , de Directiva 92/43/CEE a Consiliului 60 , de Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului 61 , de Directiva 91/676/CEE a Consiliului 62 , de Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului 63 , de Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului 64 , precum și de Regulamentul xxx/xxx privind refacerea naturii [a se introduce trimiterea la actul adoptat] și ar trebui să respecte Planurile strategice ale Politicii agricole comune („PAC”) elaborate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și a Consiliului 65 .

(18)Instrumentele economice, inclusiv cele din cadrul PAC care oferă sprijin fermierilor, pot juca un rol crucial în realizarea obiectivelor legate de utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor și, în special, de reducerea utilizării produselor chimice de protecție a plantelor. Statele membre trebuie să demonstreze, în planurile lor strategice PAC naționale, că implementarea PAC contribuie la alte acte legislative relevante ale Uniunii și obiective ale acestora și le sprijină, inclusiv obiective prevăzute în prezentul regulament.

(19)Din motive de transparență și pentru a încuraja progrese mai importante, este necesar să se măsoare progresele înregistrate de statele membre în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale de reducere până în 2030 și a altor obiective indicative naționale de reducere. Acest lucru ar trebui realizat anual, prin intermediul unor rapoarte anuale privind progresele înregistrate și implementarea. Pentru a monitoriza nivelul de conformitate cu prezentul regulament într-un mod simplificat și ușor comparabil, statele membre ar trebui să includă, de asemenea, date cantitative în legătură cu punerea în aplicare a prezentului regulament în ceea ce privește utilizarea, formarea, echipamentele de aplicare și combaterea integrată a dăunătorilor. Pentru ca Comisia să încurajeze realizarea de progrese în direcția atingerii obiectivelor naționale de reducere până în 2030 și a altor obiective indicative naționale de reducere, inclusiv a oricăror măsuri în sprijinul unei astfel de realizări, Comisia ar trebui să analizeze aceste progrese și măsuri o dată la 2 ani.

(20)Pentru protecția sănătății umane și a mediului este necesară o abordare a combaterii dăunătorilor care urmează combaterii integrate a dăunătorilor, asigurând o analiză atentă a tuturor mijloacelor disponibile care descurajează dezvoltarea populațiilor de organisme dăunătoare, menținând în același timp utilizarea produselor chimice de protecție a plantelor la niveluri justificate din punct de vedere economic și ecologic și reducând la minimum riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu. „Combaterea integrată a dăunătorilor” pune accentul pe creșterea unei culturi sănătoase, perturbând cât mai puțin posibil ecosistemele agricole, încurajează mecanismele naturale de control al dăunătorilor și utilizează controlul chimic numai atunci când toate celelalte mijloace de control sunt epuizate. Pentru a asigura implementarea consecventă pe teren a combaterii integrate a dăunătorilor, prezentul regulament trebuie să stabilească norme clare în acest sens. Pentru a respecta obligația de a realiza combaterea integrată a dăunătorilor, un utilizator profesionist ar trebui să ia în considerare și să implementeze toate metodele și practicile care evită utilizarea de produse de protecție a plantelor. Produsele chimice de protecție a plantelor ar trebui utilizate numai după epuizarea tuturor celorlalte mijloace de control. Pentru a asigura și a monitoriza respectarea acestei cerințe, este important ca utilizatorii profesioniști să țină o serie de înregistrări ale motivelor pentru care aplică produse de protecție a plantelor sau a motivelor oricărei alte acțiuni întreprinse în conformitate cu combaterea integrată a dăunătorilor, precum și a consilierii primite din partea consilierilor independenți în sprijinul implementării combaterii integrate a dăunătorilor. Aceste înregistrări sunt necesare și în cazul tratamentelor avio.

(21)Pentru a evita suprapunerile inutile, Comisia ar trebui să stabilească un model standard pentru ca statele membre să integreze înregistrările ținute de utilizatorii profesioniști cu privire la acțiunile întreprinse în conformitate cu combaterea integrată a dăunătorilor cu cele realizate în temeiul articolului 67 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(22)Pentru a facilita respectarea combaterii integrate a dăunătorilor, este necesar să se stabilească reguli specifice culturii pe care un utilizator profesionist trebuie să le respecte în legătură cu cultura specifică și regiunea în care acesta își desfășoară activitatea. Aceste norme ar trebui să transforme cerințele asociate cu combaterea integrată a dăunătorilor în criterii verificabile care se aplică culturii specifice. Pentru a se asigura că regulile specifice culturii sunt în conformitate cu cerințele combaterii integrate a dăunătorilor, ar trebui stabilite norme detaliate cu privire la ceea ce ar trebui să conțină acestea, iar Comisia ar trebui să verifice conținutul lor, precum și elaborarea, implementarea și asigurarea aplicării acestora pe teren.

(23)Pentru a verifica respectarea de către utilizatorii profesioniști a combaterii integrate a dăunătorilor, ar trebui ținut un registru electronic al combaterii integrate a dăunătorilor și al utilizării produselor de protecție a plantelor, cu scopul de a verifica respectarea normelor privind combaterea integrată a dăunătorilor prevăzute în prezentul regulament și de a sprijini dezvoltarea politicii Uniunii. Accesul la registru ar trebui acordat, de asemenea, autorităților statistice naționale pentru elaborarea, producerea și difuzarea de statistici oficiale în conformitate cu capitolul V din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 66 . Acest registru ar trebui să înregistreze orice măsură sau intervenție preventivă și motivele acestei măsuri preventive sau intervenții. El va furniza autorităților competente informațiile necesare pentru a verifica dacă un utilizator profesionist a desfășurat un proces decizional, în conformitate cu combaterea integrată a dăunătorilor, înainte de a stabili măsura sau intervenția preventivă specifică. Registrul ar trebui să conțină, de asemenea, detalii cu privire la consilierea necesară anual în sprijinul combaterii integrate a dăunătorilor pentru a verifica dacă are loc o astfel de planificare strategică pe termen mai lung în ceea ce privește combaterea integrată a dăunătorilor.

(24)Pentru a se asigura că produsele de protecție a plantelor și echipamentele aferente de aplicare sunt utilizate într-un mod care să protejeze sănătatea umană și mediul, trebuie să se prevadă cerințe generale pentru utilizatorii profesioniști în legătură cu formarea necesară în vederea utilizării anumitor produse de protecție a plantelor sau a anumitor echipamente de aplicare, utilizarea unor produse de protecție a plantelor mai periculoase și necesitatea de a respecta cerințele de inspecție pentru echipamentele de aplicare de uz profesional.

(25)Utilizarea produselor de protecție a plantelor poate avea efecte deosebit de negative în anumite zone care sunt des frecventate de publicul larg sau de grupurile vulnerabile, în comunitățile în care oamenii trăiesc și muncesc și în zonele sensibile din punct de vedere ecologic, cum ar fi siturile Natura 2000 protejate în conformitate cu Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului 67 și cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului 68 . În cazul în care produsele de protecție a plantelor sunt utilizate în zone utilizate de publicul larg, posibilitatea expunerii oamenilor la astfel de produse de protecție a plantelor este ridicată. Prin urmare, pentru a proteja sănătatea umană și mediul, ar trebui interzisă utilizarea produselor de protecție a plantelor în zone sensibile și în limita a 3 metri de astfel de zone. Derogările de la această interdicție ar trebui permise numai în anumite condiții și de la caz la caz.

(26)Mediul acvatic și aprovizionarea cu apă potabilă sunt deosebit de sensibile la produsele de protecție a plantelor. Pentru a proteja mediul acvatic, ar trebui așadar interzisă utilizarea produselor de protecție a plantelor în zonele cu ape de suprafață și în jurul acestora. Statele membre ar trebui să instituie măsuri adecvate pentru a evita deteriorarea apelor de suprafață și subterane, precum și a apelor costiere și marine și pentru a permite obținerea unei stări bune a apelor de suprafață și a apelor subterane, pentru a proteja mediul acvatic și rezervele de apă potabilă de impactul produselor de protecție a plantelor. În plus, este important ca utilizatorii profesioniști să fie instruiți cu privire la modul de reducere la minimum sau de eliminare a aplicațiilor anumitor produse de protecție a plantelor clasificate drept „nocive pentru mediul acvatic cu efecte de lungă durată”, „foarte toxice pentru mediul acvatic cu efecte de lungă durată” sau „toxice pentru mediul acvatic cu efecte de lungă durată”. De asemenea, este important ca utilizatorii profesioniști să fie instruiți cu privire la importanța de a acorda prioritate produselor de protecție a plantelor cu risc redus sau alternativelor nechimice, utilizării tehnologiei de reducere a derivei și măsurilor de diminuare a riscurilor.

(27)Agricultura de precizie se referă la sistemele de gestionare agricolă care adaptează cu atenție gestionarea culturilor la condițiile locale, cum ar fi cele specifice anumitor parcele de teren. Aplicarea tehnologiei existente, inclusiv utilizarea datelor și serviciilor spațiale ale Uniunii (Galileo și Copernicus), are potențialul de a reduce în mod semnificativ utilizarea pesticidelor. Prin urmare, este necesar să se prevadă un cadru legislativ care să stimuleze dezvoltarea agriculturii de precizie. Aplicarea produselor de protecție a plantelor dintr-o aeronavă, inclusiv aplicarea cu ajutorul avioanelor, a elicopterelor și a dronelor, este de obicei mai puțin precisă decât alte mijloace de aplicare și, prin urmare, poate avea efecte adverse asupra sănătății umane și asupra mediului. Prin urmare, tratamentul avio ar trebui interzis, cu derogări limitate, de la caz la caz, dacă are un impact negativ mai mic asupra sănătății umane și a mediului decât orice metodă alternativă de aplicare sau dacă nu există o metodă de aplicare alternativă viabilă. De asemenea, este necesar să se înregistreze numărul de tratamente avio efectuate pe baza autorizațiilor acordate pentru tratamente avio, pentru a avea date clare cu privire la numărul de tratamente avio pentru care s-au acordat autorizații.

(28)Cu toate acestea, este probabil ca anumite aeronave fără pilot (inclusiv drone) să permită tratamentul avio direcționat al produselor de protecție a plantelor. Este probabil ca astfel de drone să contribuie la reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor din cauza aplicării specifice și, în consecință, să contribuie la reducerea riscurilor pentru sănătatea umană și pentru mediu în comparație cu utilizarea echipamentelor de aplicare la sol. Prin urmare, este oportun să se stabilească în prezentul regulament criterii pentru exceptarea anumitor aeronave fără pilot la bord de la interzicerea tratamentului avio. De asemenea, este oportun să se amâne aplicarea acestei derogări pentru o perioadă de 3 ani, având în vedere actualele incertitudini științifice.

(29)Manipularea produselor de protecție a plantelor, inclusiv depozitarea, diluarea și amestecarea acestor produse, curățarea echipamentului de aplicare după utilizare, recuperarea și eliminarea amestecurilor de rezervoare și eliminarea ambalajelor goale și a resturilor de produse de protecție a plantelor prezintă riscuri deosebite de expunere a oamenilor și a mediului. Prin urmare, este oportun să se prevadă măsuri specifice care să abordeze aceste activități. În măsura în care utilizarea, depozitarea și eliminarea produselor de protecție a plantelor necesită respectarea cerințelor minime de sănătate și securitate la locul de muncă, cerințele respective sunt stabilite, printre altele, în Directiva 89/391/CEE a Consiliului 69 , Directiva 89/656/CEE a Consiliului 70 , Directiva 98/24/CE a Consiliului 71 , Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului 72 și în Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului 73 .

(30)Având în vedere importanța consilierii privind utilizarea produselor de protecție a plantelor ca mijloc de sprijinire a utilizării acestora într-un mod care să protejeze sănătatea umană și mediul în conformitate cu combaterea integrată a dăunătorilor, este important să se realizeze formarea corespunzătoare a consilierilor.

(31)Vânzarea unui produs de protecție a plantelor este un element important al lanțului de distribuție, deoarece ea permite distribuitorilor să furnizeze informațiile necesare pentru a sprijini utilizarea corectă a acestuia. Cumpărătorul sau utilizatorul final ar trebui să aibă la dispoziție, în momentul vânzării, recomandări specifice privind instrucțiunile de siguranță pentru sănătatea umană și pentru mediu, pentru a putea răspunde la întrebări care să faciliteze utilizarea corectă a produsului de protecție a plantelor în cauză. Pentru utilizatorii neprofesioniști, la punctul de vânzare ar trebui să fie disponibile informații generale privind utilizarea, manipularea și depozitarea în condiții de siguranță a produselor de protecție a plantelor și privind eliminarea ambalajelor provenite de la aceste produse, deoarece acești utilizatori nu au, în general, aceleași cunoștințe practice ca utilizatorii profesioniști.

(32)Este esențial ca statele membre să stabilească și să mențină sisteme de formare inițială și de formare subsecventă pentru distribuitorii, consilierii și utilizatorii profesioniști de produse de protecție a plantelor, precum și sisteme de certificare pentru înregistrarea acestor formări, astfel încât respectivii operatori să fie perfect conștienți de riscurile potențiale pentru sănătatea umană și pentru mediu, precum și de măsurile care trebuie luate pentru reducerea pe cât posibil a acestor riscuri. Formarea consilierilor ar trebui să fie mai amplă decât cea a distribuitorilor și a utilizatorilor profesioniști, deoarece aceștia trebuie să poată contribui la implementarea corespunzătoare a normelor privind combaterea integrată a dăunătorilor și a regulilor specifice culturii. Utilizarea sau achiziționarea unui produs de protecție a plantelor autorizat pentru uz profesional trebuie să se limiteze la persoanele care dețin un certificat de formare profesională. Mai mult, pentru a asigura utilizarea în condiții de siguranță a produselor de protecție a plantelor pentru sănătatea umană și pentru mediu, distribuitorii ar trebui să aibă obligația de a furniza informații specifice produselor la punctul de vânzare atât cumpărătorilor profesioniști, cât și cumpărătorilor neprofesioniști de produse de protecție a plantelor.

(33)Pentru a asigura o abordare planificată a tehnicilor de control al organismelor dăunătoare pe parcursul mai multor perioade de vegetație, în vederea reducerii la minimum a utilizării produselor chimice de protecție a plantelor și pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a combaterii integrate a dăunătorilor, utilizatorii profesioniști ar trebui să aibă obligația de a consulta periodic consilieri independenți și formați în domeniul combaterii dăunătorilor, astfel încât produsele de protecție a plantelor să fie utilizate numai în ultimă instanță.

(34)Date fiind posibilele riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu generate de utilizarea produselor de protecție a plantelor, publicul ar trebui să aibă acces la informații mai bune cu privire la impactul general al utilizării acestor produse prin intermediul programelor de sensibilizare, al informațiilor transmise prin distribuitori și al altor măsuri adecvate.

(35)Pentru o mai bună înțelegere a tendințelor în ceea ce privește cazurile de intoxicație acută și de intoxicație cronică cauzate de expunerea persoanelor la produse de protecție a plantelor, fiecare stat membru ar trebui să colecteze informații cu privire la aceste tendințe. Comisia ar trebui, de asemenea, să monitorizeze tendințele generale la nivelul Uniunii.

(36)Pentru a reduce la minimum efectele nocive ale produselor de protecție a plantelor asupra sănătății umane și asupra mediului, este necesar să se prevadă sisteme de inspecție tehnică periodică a echipamentelor de aplicare de uz profesional. Având în vedere impactul potențial redus al echipamentelor de aplicare de uz profesional, care reprezintă o utilizare foarte redusă, este, de asemenea, oportun să se permită statelor membre să stabilească cerințe de inspecție mai puțin stricte și să prevadă intervale de inspecție diferite în ceea ce privește aceste echipamente. Mai mult, având în vedere costul relativ scăzut al achiziționării de noi echipamente de aplicare de mână și de aparate de stropit purtate în spate în comparație cu costurile de inspecție, este oportun să se prevadă posibilitatea unor derogări naționale de la inspecția obligatorie a acestor echipamente, sub rezerva efectuării unei evaluări a riscurilor care să vizeze riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu prezentate de astfel de echipamente. Evaluarea respectivă ar trebui să includă o estimare a amplorii utilizării echipamentului. Pentru a asigura respectarea cerințelor în materie de inspecție, este necesar să se solicite ca fiecare stat membru să stabilească un registru al echipamentelor de aplicare de uz profesional și să actualizeze registrul respectiv. Întrucât unele echipamente de aplicare nu au identificatori unici, este necesar să se prevadă furnizarea unui identificator unic pentru un astfel de echipament de aplicare, pentru a se asigura că toate echipamentele sunt identificate fizic.

(37)Pentru a monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea riscurilor și a efectelor adverse asupra sănătății umane și a mediului cauzate de utilizarea produselor de protecție a plantelor, este necesar să se utilizeze în continuare sistemul de indicatori de risc armonizați stabilit în temeiul Directivei 2009/128/CE.

(38)Datele statistice privind produsele de protecție a plantelor colectate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 74 ar trebui utilizate la calcularea acestor indicatori de risc armonizați și la realizarea de progrese în direcția atingerii obiectivelor obligatorii la nivelul Uniunii și la nivel național bazate pe Strategia „De la fermă la consumator”. Având în vedere că utilizarea pesticidelor variază de la un an la altul, în funcție, în special, de condițiile meteorologice, o perioadă de referință de trei ani este adecvată pentru a se ține seama de astfel de fluctuații. Perioada de referință pentru calcularea indicatorilor de risc armonizați 1 și 2 este 2011-2013, deoarece aceasta a fost prima perioadă de trei ani pentru care Comisia a primit date în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1185/2009 și coincide cu intrarea în vigoare a Directivei 2009/128/CE. Perioada de referință pentru calculul progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor Uniunii de reducere până în 2030 este 2015-2017, deoarece aceasta a fost constituită din ultimii trei ani pentru care erau disponibile date la momentul anunțării Strategiei „De la fermă la consumator”. Perioada de referință pentru calculul unui nou indicator de risc armonizat 2a este 2022-2024, deoarece aceasta va fi prima perioadă de trei ani pentru care vor fi disponibile date privind suprafețele tratate în temeiul fiecărei autorizații pentru o situație de urgență în domeniul protecției plantelor.

(39)Pentru moment, singurele date statistice solide disponibile la nivelul Uniunii referitoare la comercializarea și utilizarea produselor de protecție a plantelor sunt statisticile privind cantitățile de substanțe active din produsele de protecție a plantelor introduse pe piață și datele privind numărul autorizațiilor de urgență pentru protecția plantelor acordate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009. Statisticile respective sunt utilizate la calcularea indicatorilor de risc armonizați 1 și 2 în temeiul Directivei 2009/128/CE și la calculul progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor obligatorii de reducere ale Uniunii până în 2030 și a obiectivelor naționale de reducere până în 2030 bazate pe Strategia „De la fermă la consumator”. Noul indicator de risc armonizat 2a se va calcula pe baza statisticilor privind numărul de autorizații de urgență în domeniul protecției plantelor, a proprietăților substanțelor active din produsele de protecție a plantelor care fac obiectul acestor autorizații și a suprafețelor tratate în temeiul acestor autorizații, pentru o mai bună cuantificare a riscurilor care decurg din autorizațiile de urgență în domeniul protecției plantelor.

(40)Din motive de transparență și pentru a asigura implementarea uniformă de către toate statele membre, metodologia de calcul al progreselor înregistrate în vederea atingerii celor două obiective de reducere ale Uniunii și a celor două obiective naționale de reducere până în 2030, precum și metodologia de calcul al indicatorilor de risc armonizați la nivelul Uniunii și la nivel național ar trebui să fie stabilite într-o anexă la prezentul regulament.

(41)Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030 recunoaște necesitatea unor acțiuni urgente pentru protejarea biodiversității. Există dovezi ale unei diminuări pe scară largă a speciilor, în special a insectelor și a polenizatorilor, în Uniune. Pierderea biodiversității este determinată, printre alți factori, de utilizarea produselor de protecție a plantelor, iar acțiunile statelor membre în cadrul instrumentelor de politică actuale ale Uniunii nu au fost încă în măsură să oprească această tendință de pierdere a biodiversității. Prin urmare, este esențial să se asigure că produsele de protecție a plantelor sunt utilizate astfel încât să se reducă riscul efectelor dăunătoare ale acestor produse asupra faunei sălbatice, printr-o serie de măsuri, inclusiv formarea, inspectarea echipamentelor de aplicare de uz profesional și protecția mediului acvatic și a zonelor sensibile.

(42)Pentru a facilita comunicarea dintre Comisie și autoritățile competente responsabile cu punerea în aplicare a prezentului regulament la nivel național, statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la autoritățile competente desemnate în temeiul prezentului regulament.

(43)Pentru a asigura respectarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament, statele membre ar trebui să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării prezentului regulament și să se asigure că normele respective sunt puse în aplicare. Sancțiunile ar trebui să fie eficace, proporționale și disuasive. De asemenea, este important să se prevadă ca statele membre să recupereze costurile legate de îndeplinire a obligațiilor care decurg din prezentul regulament prin intermediul unor taxe sau tarife, pentru a se asigura că autoritățile competente dispun de resursele financiare adecvate.

(44)Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume protejarea sănătății umane și a mediului împotriva riscurilor și efectelor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor și atingerea obiectivelor stabilite în Strategia „De la fermă la consumator” și în Strategia UE în domeniul biodiversității nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea utilizării lor, complexitatea și efectele profilurilor de risc asociate acestora, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta din urmă poate adopta o serie de măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(45)Activitățile desfășurate de autoritățile competente sau de alte organisme sau persoane fizice cărora le-au fost delegate atribuții de control oficial, în vederea verificării respectării de către operatori a prezentului regulament, sunt, cu excepția sarcinilor de control legate de echipamentele utilizate pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor, reglementate de Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului. 75 Prin urmare, prezentul regulament trebuie să prevadă doar controale și audituri în ceea ce privește inspecția echipamentelor de aplicare de uz profesional.

(46)În vederea luării în considerare a progreselor tehnice și a evoluțiilor științifice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica dispozițiile privind obligațiile utilizatorilor profesioniști și ale consilierilor în ceea ce privește combaterea integrată a dăunătorilor, inspecția echipamentelor de aplicare de uz profesional, calcularea indicatorilor de risc armonizați, datele care trebuie furnizate în rapoartele anuale privind progresele și punerea în aplicare și formularul de notificare în ceea ce privește echipamentele de aplicare, precum și anexele II III, IV, V și VI. De asemenea, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 de completare a prezentului regulament pentru a specifica criterii precise în legătură cu anumiți factori referitori la aeronave fără pilot la bord, de îndată ce progresul tehnic și evoluțiile științifice vor permite elaborarea unor astfel de criterii precise. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 76 . În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(47)Pentru a evalua dacă prezentul regulament își atinge obiectivele în mod eficace și eficient, dacă este coerent și încă relevant și dacă oferă valoare adăugată la nivelul Uniunii, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a prezentului regulament.

(48)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a dispozițiilor regulamentului privind înscrierile ce urmează a fi făcute de către utilizatorii profesioniști în registrul electronic al combaterii integrate a dăunătorilor și al utilizării produselor de protecție a plantelor, în vederea realizării unei sinteze și a unei analize de către autoritățile competente a informațiilor din registrul respectiv, precum și pentru furnizarea de informații privind cazurile de intoxicație acută și de intoxicație cronică, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 77 .

(49)Punerea în aplicare a prezentului regulament de către statele membre va avea ca rezultat obligații noi și sporite pentru fermieri și alți utilizatori de pesticide. Unele dintre acestea constituie cerințe de reglementare în materie de gestionare și standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor enumerate în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului 78 , pe care, în conformitate cu regulamentul respectiv, fermierii trebuie să le respecte pentru a primi plăți în cadrul PAC, în timp ce alte cerințe, care depășesc nivelul de referință al cerințelor obligatorii, pot fi recompensate cu plăți suplimentare în cadrul unor regimuri voluntare, cum ar fi programele ecologice, în temeiul articolului 31 din Regulamentul (UE) 2021/2115. Articolul 31 alineatul (5) literele (a) și (b) și articolul 70 alineatul (3) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2021/2115 prevăd că finanțarea PAC este disponibilă numai pentru practicile puse în aplicare în cadrul unui program ecologic sau al unui angajament de agromediu și climă care depășesc cerințele legale relevante în materie de gestionare și standardele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor stabilite în temeiul regulamentului respectiv și cerințele minime relevante pentru utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, bunăstarea animalelor, precum și alte cerințe obligatorii relevante stabilite de dreptul național și de dreptul Uniunii. Întrucât fermierii și alți utilizatori trebuie să fie sprijiniți financiar în tranziția lor către o utilizare mai durabilă a pesticidelor, Regulamentul (UE) 2021/2115 trebuie modificat pentru a permite finanțarea cerințelor impuse în conformitate cu prezentul regulament pe parcursul unei perioade de tranziție. Această opțiune excepțională pentru statele membre de a furniza finanțare suplimentară pentru măsurile luate în punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să se aplice oricărei obligații a fermierilor și a altor utilizatori care rezultă din aplicarea prezentului regulament, inclusiv practicilor agricole obligatorii impuse de regulile specifice culturii de combatere integrată a dăunătorilor. În plus, în temeiul articolului 73 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/2115, investițiile realizate de fermieri pentru a se conforma noilor cerințe impuse de dreptul Uniunii pot fi sprijinite timp de maximum 24 de luni de la data la care devin obligatorii pentru exploatație. În mod similar, ar trebui stabilită o perioadă de tranziție mai lungă pentru investițiile care respectă cerințele impuse fermierilor în conformitate cu prezentul regulament. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2021/2115 ar trebui modificat în consecință.

(50)Aplicarea prezentului regulament ar trebui amânată pentru a permite autorităților competente și operatorilor să se pregătească pentru cerințele introduse de acesta,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește norme pentru utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, prevăzând stabilirea și realizarea, până în 2030, a unor obiective de reducere a utilizării produselor chimice de protecție a plantelor și a riscurilor prezentate de acestea, stabilind cerințe privind utilizarea, depozitarea, vânzarea și eliminarea produselor de protecție a plantelor și a echipamentelor de aplicare, prevăzând formarea profesională și sensibilizarea, precum și implementarea combaterii integrate a dăunătorilor.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

Prezentul regulament se aplică produselor care constau în sau care conțin substanțe active, agenți fitoprotectori sau agenți sinergici, în forma în care sunt prezentate utilizatorului, și care sunt destinate uneia dintre următoarele utilizări:

(a)protecția plantelor sau a produselor vegetale împotriva tuturor organismelor dăunătoare sau prevenirea acțiunii acestora, cu excepția cazului în care se consideră că scopul principal al acestor produse este mai curând pentru igienă decât pentru protecția plantelor sau a produselor vegetale;

(b)influențarea proceselor vitale ale plantelor, cum ar fi substanțele care le influențează creșterea, altele decât un nutrient sau un biostimulator al plantelor;

(c)conservarea produselor vegetale, în măsura în care aceste substanțe sau produse nu intră sub incidența unor dispoziții speciale ale Uniunii privind conservanții;

(d)distrugerea unor plante nedorite sau părți ale acestora, în afara algelor, cu excepția cazurilor în care produsele sunt aplicate la sol sau în apă pentru protecția plantelor;

(e)controlul sau prevenirea creșterii nedorite a plantelor, în afara algelor, cu excepția cazurilor în care produsele sunt aplicate la sol sau în apă pentru protecția plantelor.

Aceste produse sunt denumite în continuare „produse de protecție a plantelor”.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„produs chimic de protecție a plantelor” înseamnă un produs de protecție a plantelor care conține o substanță activă chimică, cu excepția produselor vegetale care utilizează mijloace naturale de origine biologică sau substanțe identice cu acestea, cum ar fi microorganisme, compuși semiochimici, extracte din produse vegetale, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, sau macroorganisme nevertebrate;

(2)„produs de protecție a plantelor cu risc redus” înseamnă un produs de protecție a plantelor astfel cum este menționat la articolul 47 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

(3)„substanță activă chimică” înseamnă o substanță activă, alta decât un microorganism, un compus semiochimic sau un extras dintr-un produs vegetal, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

(4)„biodiversitate” înseamnă biodiversitate în sensul definiției prevăzute la articolul 3 punctul 29 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

(5)„produs de protecție a plantelor mai periculos” înseamnă un produs de protecție a plantelor care conține una sau mai multe substanțe active aprobate ca substanțe susceptibile de înlocuire în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și care figurează în partea E din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 sau care conține una sau mai multe substanțe active enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/408;

(6)„suprafață agricolă utilizată” înseamnă o suprafață agricolă astfel cum este definită la articolul 2 litera (e) din Regulamentul (UE) 2018/1091 al Parlamentului European și al Consiliului 79 ;

(7)„utilizator profesionist” înseamnă orice persoană care utilizează un produs de protecție a plantelor în cadrul activităților sale profesionale;

(8)„distribuitor” înseamnă orice persoană care pune la dispoziție pe piață un produs de protecție a plantelor, inclusiv un comerciant cu ridicata, un furnizor sau un comerciant cu amănuntul;

(9)„consilier” înseamnă orice persoană care oferă consiliere cu privire la combaterea integrată a dăunătorilor și la utilizarea în condiții de siguranță a produselor de protecție a plantelor, în contextul unei capacități profesionale sau al unui serviciu comercial, inclusiv servicii de consiliere private și publice;

(10)„echipament de aplicare” înseamnă orice echipament a cărui utilizare pentru aplicarea unui produs de protecție a plantelor este previzibilă în mod rezonabil în momentul fabricării sale, precum și accesoriile esențiale pentru funcționarea eficientă a acestor echipamente, cu excepția echipamentelor destinate semănatului sau plantării de material săditor tratat cu produse de protecție a plantelor;

(11)„echipament de aplicare de uz profesional” înseamnă oricare dintre următoarele:

(a)echipament de aplicare utilizat de un utilizator profesionist pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor;

(b)echipament de aplicare cu rampă orizontală sau verticală sau mașini de stropit în spațiu cu jet purtat, indiferent dacă acestea sunt utilizate sau nu pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor;

(12)„tratament avio” înseamnă aplicarea unui produs de protecție a plantelor dintr-o aeronavă;

(13)„aeronavă fără pilot la bord” înseamnă orice aeronavă exploatată sau destinată să fie exploatată în mod autonom sau să fie pilotată de la distanță fără pilot la bord;

(14)„produs de protecție a plantelor autorizat pentru uz profesional” înseamnă un produs de protecție a plantelor care a fost autorizat pentru utilizatorii profesioniști numai în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

(15)„combatere integrată a dăunătorilor” înseamnă o analiză atentă a tuturor mijloacelor disponibile care descurajează dezvoltarea populațiilor de organisme dăunătoare, menținând în același timp utilizarea produselor chimice de protecție a plantelor la niveluri justificate din punct de vedere economic și ecologic și reducând la minimum riscurile pentru sănătatea umană și mediu;

(16)„zonă sensibilă” înseamnă oricare dintre următoarele:

(a)o zonă utilizată de publicul larg, cum ar fi un parc public sau o grădină, terenuri de recreere sau de sport sau o alee publică;

(b)o zonă utilizată în mod predominant de un grup vulnerabil în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (14) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

(c)așezare umană (comunitate în care trăiesc și muncesc oameni), definită ca nivelul 1 (terenuri artificiale) cel mai actualizat al sistemului CORINE (coordonarea informațiilor despre mediu) Land Cover, sistem gestionat de Agenția Europeană de Mediu [cu excepția nivelului 2 – 1.2 (unități industriale, comerciale și de transport) și a nivelului 2 – 1.3 (mine, depozite de deșeuri și șantiere)] 80 ;

(d)o zonă urbană acoperită de un curs de apă sau de un element hidrografic;

(e)zone neproductive, astfel cum sunt definite în conformitate cu standardele UE privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (GAEC), standardul GAEC 8, enumerate în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2115.

(f)o zonă sensibilă, care înseamnă oricare dintre următoarele:

(i)orice zonă protejată în temeiul Directivei 2000/60/CE, inclusiv eventualele zone de protecție, precum și modificările aduse zonelor respective în urma rezultatelor evaluării riscurilor pentru punctele de captare a apei potabile în temeiul Directivei (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului 81 ;

(ii)siturile de importanță comunitară din lista menționată la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 92/43/CEE și ariile speciale de conservare desemnate în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din directiva respectivă, precum și ariile de protecție specială clasificate în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2009/147/CE și orice altă zonă protejată națională, regională sau locală raportată de statele membre în inventarul zonelor protejate desemnate la nivel național (CDDA);

(iii)orice zonă pentru care monitorizarea speciilor polenizatoare efectuată în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul xxx/xxx [se introduce trimiterea la actul adoptat] stabilește că aceasta susține una sau mai multe specii de polenizatori pe care listele roșii europene le clasifică ca fiind amenințate cu dispariția.

(17)„organism dăunător de carantină” înseamnă un organism dăunător de carantină astfel cum este definit la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului 82 ;

(18)„specie alogenă invazivă” înseamnă o specie alogenă invazivă astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 83 ;

(19)„apă de suprafață” înseamnă un corp de apă de suprafață astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2000/60/CE;

(20)„apă subterană” înseamnă un corp de apă subterană astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (2) din Directiva 2000/60/CE;

(21)„indicator de risc” înseamnă o măsură care indică modificarea relativă a riscurilor pentru sănătatea umană sau pentru mediu asociate cu utilizarea produselor de protecție a plantelor, calculată în conformitate cu metodologia stabilită în anexa VI;

(22)„metode nechimice” înseamnă alternative la produsele chimice de protecție a plantelor;

(23)„control biologic” înseamnă controlul organismelor dăunătoare pentru plante sau produse din plante, cu ajutorul unor mijloace naturale de origine biologică sau a unor substanțe identice cu acestea, cum ar fi microorganismele, compușii semiochimici, extractele din produse vegetale, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, sau macroorganismele nevertebrate.

CAPITOLUL II

OBIECTIVE DE REDUCERE PENTRU PRODUSELE CHIMICE DE PROTECȚIE A PLANTELOR

Articolul 4

Obiectivele Uniunii de reducere până în 2030 în ceea ce privește utilizarea produselor chimice de protecție a plantelor

1.Fiecare stat membru contribuie, prin adoptarea și îndeplinirea obiectivelor naționale în conformitate cu articolul 5, la realizarea, până în 2030, a unei reduceri de 50 % la nivelul Uniunii a utilizării produselor chimice de protecție a plantelor și a riscurilor prezentate de acestea („obiectivul 1 al Uniunii de reducere până în 2030”) și a utilizării unor produse de protecție a plantelor mai periculoase („obiectivul 2 al Uniunii de reducere până în 2030”), comparativ cu media anilor 2015, 2016 și 2017 (denumite în mod colectiv „obiective de reducere ale Uniunii până în 2030”).

2.Progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor de reducere ale Uniunii până în 2030 se calculează anual de către Comisie, în conformitate cu metodologia stabilită în anexa I.

Articolul 5

Obiectivele de reducere ale statelor membre până în 2030 în ceea ce privește utilizarea produselor chimice de protecție a plantelor

1.Până la … [OP: a se introduce data – 6 luni de la data aplicării prezentului regulament], fiecare stat membru adoptă obiective naționale în legislația sa națională pentru a realiza până în 2030, o reducere, stabilită în conformitate cu prezentul articol, față de media anilor 2015, 2016 și 2017:

(a)a utilizării produselor chimice de protecție a plantelor și a riscului prezentat de acestea, astfel cum este definită în anexa I („obiectivul național 1 de reducere până în 2030”);

(b)a utilizării unor produse de protecție a plantelor mai periculoase, astfel cum este definită în anexa I („obiectivul național 2 de reducere până în 2030”).

În sensul prezentului regulament, cele două obiective naționale de reducere enumerate la primul paragraf literele (a) și (b) sunt denumite în mod colectiv „obiective naționale de reducere până în 2030”.

2.Progresele înregistrate de fiecare stat membru în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale de reducere până în 2030 se calculează anual în conformitate cu metodologia stabilită în anexa I.

3.Fiecare stat membru trebuie să atingă obiectivele menționate la alineatul (1) până în 2030. Un stat membru care atinge, înainte de 2030, nivelul unuia dintre obiectivele sale naționale de reducere până în 2030 nu este obligat să depună eforturi suplimentare de reducere. Acesta monitorizează fluctuațiile anuale pentru a menține progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivul național de reducere până în 2030.

4.Sub rezerva alineatelor (5) - (8), obiectivele naționale de reducere până în 2030 se stabilesc la un nivel care să permită atingerea, în statul membru în cauză, a unei reduceri de cel puțin 50 % între media anilor 2015, 2016 și 2017 și anul 2030.

5.Un stat membru își poate reduce obiectivul național privind utilizarea produselor chimice de protecție a plantelor menționate la alineatul (4) și riscul prezentat de acestea la un procent care reprezintă o valoare intermediară între cifra referitoare la intensitate, astfel cum se prevede la al doilea paragraf din prezentul alineat, și cifra referitoare la utilizare și la risc, astfel cum se prevede la al treilea paragraf din prezentul alineat. În cazul în care procentul respectiv este mai mare de 50 %, statul membru își majorează obiectivul național până atinge procentul respectiv.

Cifra referitoare la intensitate este următoarea:

(a)35 %, în cazul în care intensitatea ponderată a utilizării produselor chimice de protecție a plantelor și a riscului prezentat de acestea a unui stat membru corespunzând mediei anilor 2015, 2016 și 2017 este sub 70 % din media Uniunii;

(b)50 %, în cazul în care intensitatea ponderată a utilizării produselor chimice de protecție a plantelor și a riscului prezentat de acestea a unui stat membru corespunzând mediei anilor 2015, 2016 și 2017 se situează între 70 % și 140 % față de media Uniunii;

(c)65 %, în cazul în care intensitatea ponderată a utilizării produselor chimice de protecție a plantelor și a riscului prezentat de acestea a unui stat membru corespunzând mediei anilor 2015, 2016 și 2017 este peste 140 % față de media Uniunii.

Cifra referitoare la utilizare și risc este următoarea:

(a)în cazul în care, pe baza diferenței dintre media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, un stat membru a realizat o reducere a utilizării produselor chimice de protecție a plantelor și a riscului prezentat de acestea mai mare decât reducerea medie la nivelul Uniunii, o cifră care se calculează prin scăderea din 50 % a diferenței dintre reducerea obținută și reducerea medie la nivelul Uniunii;

(b)în cazul în care, pe baza diferenței dintre media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, un stat membru a sporit utilizarea produselor chimice de protecție a plantelor și riscul prezentat de acestea sau a realizat o reducere mai mică față de media la nivelul Uniunii, o cifră care se calculează prin adunarea la 50 % a diferenței dintre reducerea sau, după caz, creșterea realizată și reducerea medie la nivelul Uniunii, dar fără a depăși 70 %.

În sensul prezentului alineat, „intensitatea ponderată a utilizării produselor chimice de protecție a plantelor și a riscului prezentat de acestea” înseamnă o valoare corespunzătoare kilogramelor de substanțe active chimice conținute în produsele de protecție a plantelor vândute anual într-un stat membru, ponderată în funcție de ponderile lor de pericol, astfel cum se prevede la rândul (iii) din tabelul din anexa I, împărțită la numărul de hectare de suprafață agricolă utilizată din statul membru respectiv.

6.Un stat membru își poate reduce obiectivul național privind utilizarea produselor de protecție a plantelor mai periculoase menționate la alineatul (4) la un procent care reprezintă un punct intermediar între cifra referitoare la intensitate, astfel cum se prevede la al doilea paragraf din prezentul alineat și cifra referitoare la utilizare, astfel cum se prevede la al treilea paragraf de la prezentul alineat. În cazul în care procentul respectiv este mai mare de 50 %, statul membru își majorează obiectivul național până atinge procentul respectiv.

Cifra referitoare la intensitate este următoarea:

(a)35 %, în cazul în care intensitatea ponderată a utilizării produselor chimice de protecție a plantelor mai periculoase a unui stat membru în timpul mediei anilor 2015, 2016 și 2017 este sub 70 % din media Uniunii;

(b)50 %, în cazul în care intensitatea ponderată a utilizării produselor chimice de protecție a plantelor mai periculoase a unui stat membru în timpul mediei anilor 2015, 2016 și 2017 este între 70 % și 140 % față de media Uniunii;

(c)65 %, în cazul în care intensitatea ponderată a utilizării produselor chimice de protecție a plantelor mai periculoase a unui stat membru în timpul mediei anilor 2015, 2016 și 2017 este peste 140 % față de media Uniunii.

Cifra referitoare la utilizare este următoarea:

(a)în cazul în care, pe baza diferenței dintre media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, un stat membru a realizat o reducere a utilizării produselor de protecție a plantelor mai periculoase mai mare decât reducerea medie la nivelul Uniunii, o cifră care se calculează prin scăderea unui procent de 50 % din diferența dintre reducerea obținută și reducerea medie la nivelul Uniunii;

(b)în cazul în care, pe baza diferenței dintre media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, un stat membru a sporit utilizarea produselor chimice de protecție a plantelor mai periculoase sau a realizat o reducere mai mică față de media la nivelul Uniunii, o cifră care se calculează prin adunarea la 50 % a diferenței dintre reducerea sau, după caz, creșterea realizată și reducerea medie la nivelul Uniunii, dar fără a depăși 70 %.

În sensul prezentului alineat, „intensitatea utilizării produselor de protecție a plantelor mai periculoase” înseamnă o valoare corespunzătoare kilogramelor de substanțe active chimice din produsele de protecție a plantelor mai periculoase vândute anual în statul membru în cauză, împărțită la numărul de hectare de suprafață agricolă utilizată din statul membru respectiv.

7.Statele membre cu regiuni ultraperiferice, astfel cum sunt enumerate la articolul 349 din tratat, pot ține seama de nevoile specifice ale acestor regiuni în ceea ce privește utilizarea produselor de protecție a plantelor atunci când adoptă obiective naționale de reducere până în 2030, având în vedere condițiile climatice specifice și culturile din aceste regiuni.

8.Aplicarea alineatului (5), a alineatului (6) și a alineatului (7) nu poate în nici un caz să aibă ca rezultat ca vreunul dintre obiectivele naționale de reducere până în 2030 să fie mai mic de 35 %.

9.Până la … [OP: a se introduce data – 7 luni de la data aplicării prezentului regulament], fiecare stat membru comunică Comisiei obiectivele sale naționale de reducere până în 2030.

10.În cazul în care un stat membru nu adoptă un obiectiv național de reducere până în 2030 până la ... [JO: a se introduce data – 6 luni de la data aplicării prezentului regulament], se consideră că obiectivul respectiv este fie 50 %; fie, în cazul în care procentul ar fi mai mare de 50 %, în conformitate cu alineatul (5) sau cu alineatul (6), acel procent mai mare.

Articolul 6

Evaluarea inițială de către Comisie a obiectivelor naționale

1.Comisia revizuiește obiectivele naționale de reducere până în 2030 care i-au fost comunicate în conformitate cu articolul 5 alineatul (9) și informațiile care explică orice reducere a obiectivelor realizată în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) sau cu articolul 5 alineatul (6).

2.În cazul în care, pe baza informațiilor puse la dispoziția sa, Comisia ajunge la concluzia că obiectivele naționale de reducere până în 2030 comunicate de un stat membru trebuie stabilite la un nivel mai ambițios, până la... [OP: a se introduce data – 1 an de la data aplicării prezentului regulament], ea recomandă statului membru să crească nivelul obiectivelor sale naționale de reducere până în 2030. Comisia face publică recomandarea respectivă.

3.În cazul în care un stat membru își ajustează obiectivele naționale de reducere până în 2030 conform recomandărilor Comisiei, acesta modifică obiectivele naționale stabilite în legislația sa națională în conformitate cu articolul 5 și include obiectivele ajustate în planul său național de acțiune împreună cu recomandarea Comisiei.

4.În cazul în care un stat membru decide să nu își ajusteze obiectivele naționale de reducere până în 2030, conform recomandărilor Comisiei, acesta include justificările unei astfel de decizii în planul său național de acțiune, împreună cu textul recomandării.

5.Statele membre care au primit recomandarea Comisiei menționată la alineatul (2) comunică Comisiei obiectivele ajustate sau justificarea lor pentru neajustare, după caz, până la... [OP: a se introduce data – 18 luni de la data aplicării prezentului regulament].

6.După evaluarea nivelului obiectivelor naționale de reducere până în 2030 ale tuturor statelor membre, stabilite în conformitate cu articolul 5, Comisia verifică dacă media acestora este cel puțin egală cu 50 %, astfel încât să se atingă obiectivul de reducere corespunzător al Uniunii până în 2030.

7.În cazul în care media obiectivelor naționale de reducere până în 2030 ale tuturor statelor membre este mai mică de 50 %, Comisia recomandă ca unul sau mai multe state membre să crească nivelul obiectivelor lor naționale de reducere până în 2030 pentru a atinge obiectivele de reducere ale Uniunii până în 2030. Comisia face publică orice astfel de recomandare.

8.În termen de o lună de la primirea recomandării menționate la alineatul (7), un stat membru întreprinde una dintre următoarele acțiuni:

(a)își ajustează obiectivele naționale de reducere până în 2030 conform recomandărilor Comisiei, modifică obiectivele naționale stabilite în legislația sa națională în conformitate cu articolul 5 și include obiectivele ajustate în planul său național de acțiune împreună cu recomandarea Comisiei;

(b)oferă justificări pentru neajustarea obiectivelor sale naționale de reducere până în 2030, conform recomandărilor Comisiei, și include justificările unei astfel de decizii în planul său național de acțiune, împreună cu textul recomandării Comisiei.

Articolul 7

Publicarea de către Comisie a tendințelor privind obiectivele de reducere ale Uniunii și obiectivele naționale de reducere până în 2030

1.Până la data de 31 august a fiecărui an calendaristic, Comisia publică pe un site web tendințele medii ale progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor de reducere ale Uniunii până în 2030. Aceste tendințe se calculează ca diferența dintre media anilor 2015-2017 și anul care se încheie cu 20 de luni înainte de publicare. Tendințele se calculează în conformitate cu metodologia stabilită în anexa I.

2.Comisia actualizează site-ul web menționat la alineatul (1) cel puțin o dată pe an.

3.Până la data de 31 august a fiecărui an calendaristic, Comisia publică informații pentru fiecare stat membru privind tendințele progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale de reducere   până în 2030. Aceste tendințe se calculează ca diferența dintre media anilor 2015-2017 și anul care se încheie cu 20 de luni înainte de publicare. Tendințele se calculează în conformitate cu metodologia stabilită în anexa I, pe site-ul web menționat la alineatul (1).

CAPITOLUL III

PLANURILE NAȚIONALE DE ACȚIUNE

Articolul 8

Planurile naționale de acțiune

1.Până la … [OP: a se introduce data – 18 luni de la data aplicării prezentului regulament], fiecare stat membru elaborează și publică pe un site web un plan național de acțiune care conține următoarele informații:

(a)obiectivele naționale de reducere până în 2030 adoptate în conformitate cu capitolul II;

(b)informații referitoare la obiectivele naționale de reducere până în 2030, astfel cum sunt prevăzute la articolul 9;

(c)detalii privind progresele planificate în ceea ce privește elementele relevante pentru punerea în aplicare a prezentului regulament enumerate în partea 2 din anexa II;

(d)un link la părțile relevante din planurile strategice PAC, elaborate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/2115, care stabilesc planuri de creștere a suprafeței agricole utilizate implicate în agricultura ecologică și modul în care planurile vor contribui la atingerea obiectivului stabilit în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic 84 de a aloca agriculturii ecologice, până în 2030, 25 % din suprafața agricolă utilizabilă;

(e)o listă a echipamentelor de aplicare de uz profesional cărora statul membru le aplică cerințe de inspecție diferite în conformitate cu articolul 32 alineatul (1);

(f)informații privind cantitățile anuale estimate de produse de protecție a plantelor utilizate sau confiscate ilegal prin operațiuni antifraudă în ultimii 3 ani și orice măsuri conexe planificate;

(g)măsuri naționale de încurajare a utilizării metodelor nechimice de către utilizatorii profesioniști prin stimulente financiare, în conformitate cu legislația Uniunii privind ajutoarele de stat;

(h)măsuri planificate și adoptate pentru a sprijini sau a asigura, prin intermediul cerințelor obligatorii prevăzute în legislația națională, inovarea, dezvoltarea și utilizarea metodelor nechimice de combatere a dăunătorilor;

(i)alte măsuri planificate și adoptate pentru a sprijini sau a asigura, prin intermediul cerințelor obligatorii prevăzute în legislația națională, utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu principiile combaterii integrate a dăunătorilor, inclusiv cele cuprinse în regulile specifice culturii, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (1).

Fiecare stat membru notifică fără întârziere Comisiei prima publicare a planului său național de acțiune.

Fiecare stat membru își revizuiește planurile naționale de acțiune cel puțin o dată la 3 ani de la prima publicare. În urma revizuirii, un stat membru își poate modifica planul național de acțiune. Statele membre publică versiunile modificate ale planurilor lor naționale de acțiune și transmit fără întârziere Comisiei planurile naționale de acțiune modificate.

Versiunile actualizate ale planurilor naționale de acțiune publicate până în 2030 inclusiv conțin informațiile enumerate la primul paragraf literele (a)-(i).

Versiunile actualizate ale planurilor naționale de acțiune publicate după 2030 conțin informațiile enumerate la primul paragraf literele (c)-(i).

2.Fiecare stat membru desfășoară un proces de consultare publică înainte de adoptarea sau modificarea planului său național de acțiune în conformitate cu cerințele Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului 85 .

3.Planurile naționale de acțiune conțin un rezumat al procesului de consultare publică desfășurat înainte de adoptarea lor și enumeră autoritățile responsabile de punerea lor în aplicare.

4.Planurile naționale de acțiune trebuie să fie în concordanță cu planurile statelor membre elaborate în conformitate cu Directivele 91/676/CEE, 92/43/CEE, 2000/60/CE, 2008/50/CE, 2009/147/CE și (UE) 2016/2284 și cu Regulamentul xxx/xxx privind refacerea naturii [a se introduce trimiterea la actul adoptat], să fie coerente cu planurile strategice PAC elaborate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/2115 și trebuie să conțină explicații privind modul în care planul național de acțiune este coerent cu planurile respective.

5.Statele membre cu regiuni ultraperiferice pot lua măsuri adaptate acestor regiuni în planurile lor naționale de acțiune, ținând seama de nevoile specifice legate de condițiile climatice specifice și de culturile din aceste regiuni.

Articolul 9

Informații privind obiectivele naționale de reducere până în 2030 în planurile naționale de acțiune

1.Planurile naționale de acțiune publicate până în 2030 inclusiv includ toate informațiile următoare referitoare la obiectivele naționale de reducere până în 2030:

(a)o listă cu cel puțin 5 substanțe active care influențează cel mai puternic tendința de reducere a utilizării produselor chimice de protecție a plantelor și a riscului prezentat de acestea, precum și a utilizării produselor de protecție a plantelor mai periculoase, astfel cum a fost stabilită la aplicarea metodologiei prevăzute în anexa I, în cei 3 ani care preced adoptarea planului național de acțiune;

(b)o listă a culturilor pe care fiecare dintre substanțele active menționate la litera (a) este utilizată cel mai frecvent și numărul de hectare pentru fiecare cultură tratată;

(c)o listă a organismelor dăunătoare împotriva cărora substanțele active menționate la litera (a) sunt utilizate pe culturile menționate la litera (b);

(d)pentru fiecare dintre organismele dăunătoare menționate la litera (c), o listă a metodelor nechimice utilizate sau care ar putea fi disponibile până în 2030.

2.Pentru fiecare metodă nechimică enumerată în conformitate cu alineatul (1) litera (d), planurile naționale de acțiune indică toate elementele următoare:

(a)amploarea estimată a utilizării sale, pe baza vânzării de produse de protecție a plantelor, a anchetelor și a opiniei experților, în timpul celor 3 ani calendaristici care au precedat adoptarea planului național de acțiune, împreună cu un obiectiv indicativ național pentru creșterea utilizării sale până în 2030 și o listă a potențialelor obstacole în calea realizării acestei majorări;

(b)o listă a măsurilor și a altor acțiuni care trebuie întreprinse de statul membru și de alți actori pentru a aborda potențialele obstacole menționate la litera (a), cu un calendar detaliat al etapelor intermediare și al autorităților responsabile pentru fiecare dintre măsurile care trebuie luate de statul membru.

3.În legătură cu cel puțin 5 culturi care au influențat cel mai puternic tendința de utilizare a produselor chimice de protecție a plantelor și a riscului prezentat de acestea, precum și tendința de utilizare a produselor de protecție a plantelor mai periculoase, astfel cum a fost stabilită prin aplicarea metodologiei prevăzute în anexa I, în cei 3 ani care preced adoptarea planului național de acțiune, planul național de acțiune indică următoarele:

(a)procentul tuturor produselor de protecție a plantelor utilizate pe culturile care au făcut obiectul unor controale biologice în cursul celor 3 ani calendaristici care au precedat adoptarea planului național de acțiune, împreună cu obiectivele indicative naționale pentru creșterea acestui procent până în 2030 și o listă a potențialelor obstacole în calea realizării acestui procent majorat;

(b)o listă a măsurilor și a altor acțiuni care trebuie întreprinse de statul membru și de alți actori pentru a aborda potențialele obstacole menționate la litera (a), cu un calendar detaliat al etapelor intermediare și al autorităților responsabile pentru fiecare dintre măsurile care trebuie luate de statul membru.

4.Planurile naționale de acțiune includ, de asemenea, obiective indicative naționale pentru creșterea procentului din vânzările totale de produse de protecție a plantelor care nu sunt produse chimice de protecție a plantelor în raport cu o perioadă de referință de 3 ani calendaristici care au precedat adoptarea planului național de acțiune.

Articolul 10

Rapoarte anuale privind progresele înregistrate și punerea în aplicare

1.Până la data de 31 august a fiecărui an, dar nu mai devreme de [OP: a se introduce data – 30 de luni de la data aplicării prezentului regulament], fiecare stat membru transmite Comisiei un raport anual de progres și punere în aplicare care conține informațiile enumerate în anexa II.

2.Raportul anual privind progresele înregistrate și punerea în aplicare include:

(a)toate tendințele în curs în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale de reducere până în 2030 prevăzute în anexa II partea 1, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa I ca diferență între media anilor 2015-2017 și anul care se încheie cu 20 de luni înainte de publicare;

(b)toate tendințele în curs în direcția îndeplinirii obiectivelor indicative naționale prevăzute la articolul 9 alineatul (2) litera (a), la articolul 9 alineatul (3) litera (a) și la articolul 9 alineatul (4), calculate anual ca diferența dintre gradul de utilizare în cei 3 ani calendaristici care au precedat adoptarea planului național de acțiune în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) și anul calendaristic care se încheie cu 20 de luni înainte de publicarea raportului anual relevant privind progresele înregistrate și punerea în aplicare;

(c)toate celelalte date cantitative legate de punerea în aplicare a prezentului regulament, astfel cum se prevede în partea 2 din anexa II;

(d)rezultatul evaluării rezultatelor fiecărui indicator de risc armonizat, efectuată în conformitate cu articolul 36 alineatul (1);

(e)toate tendințele în curs în direcția realizării unei creșteri a suprafeței agricole utilizate în cadrul agriculturii ecologice, menționată la articolul 8 alineatul (1) litera (d).

3.Fiecare stat membru își publică rapoartele anuale privind progresele înregistrate și punerea în aplicare pe un site web și informează Comisia în acest sens.

4.Comisia poate solicita unui stat membru să includă detalii suplimentare în raportul său anual privind progresele înregistrate și punerea în aplicare.

În termen de 2 luni de la primirea solicitării Comisiei, statul membru în cauză răspunde cererii și își publică răspunsul pe site-ul web menționat la alineatul (3).

5.Comisia publică pe un site web toate rapoartele anuale privind progresele înregistrate și punerea în aplicare ale statelor membre.

6.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 40 de modificare a anexei II în vederea luării în considerare a datelor relevante pentru utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor.

Articolul 11

Analiza de către Comisie a rapoartelor anuale privind progresele înregistrate și punerea în aplicare

1.Până la … [OP: a se introduce data –  2 ani de la data aplicării prezentului regulament], și apoi la fiecare 2 ani până în 2030, Comisia publică pe un site web o analiză:

(a)a tendințelor în ceea ce privește progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de reducere ale Uniunii până în 2030;

(b)a progreselor înregistrate de statele membre în direcția atingerii obiectivelor naționale de reducere până în 2030.

2.Începând din … [OP: a se introduce data – 4 ani de la data aplicării prezentului regulament], Comisia include în analiza menționată la alineatul (1) o analiză a informațiilor care trebuie furnizate de statele membre în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) literele (a), (b) și (c).

3.În urma analizei menționate la alineatul (2), Comisia poate recomanda statelor membre să întreprindă oricare dintre următoarele acțiuni:

(a)să ia măsuri suplimentare;

(b)să crească nivelul de ambiție al oricărui obiectiv indicativ național prevăzut la articolul 9 alineatul (2) litera (a), la articolul 9 alineatul (3) litera (a) și la articolul 9 alineatul (4).

4.Un stat membru care a primit o recomandare din partea Comisiei de a lua măsuri suplimentare în conformitate cu alineatul (3) furnizează una dintre următoarele informații în raportul său anual ulterior privind progresele înregistrate și punerea în aplicare:

(a)o descriere a măsurilor luate ca răspuns la recomandare;

(b)motivele pentru care nu s-a dat curs recomandării Comisiei.

5.Un stat membru care a primit o recomandare din partea Comisiei în conformitate cu alineatul (3) litera (b) pentru a crește nivelul de ambiție al unui obiectiv indicativ național prevăzut la articolul 9 alineatul (2) litera (a), la articolul 9 alineatul (3) litera (a) și la articolul 9 alineatul (4) întreprinde una dintre următoarele acțiuni:

(a)să modifice nivelul obiectivului relevant, astfel cum este prevăzut în recomandare, prin modificarea planului său național de acțiune în termen de 6 luni de la primirea recomandării;

(b)să prezinte motivele pentru care nu s-a dat curs recomandării Comisiei în raportul său anual ulterior privind progresele înregistrate și punerea în aplicare.

6.În cazul în care, pe baza analizei rapoartelor anuale privind progresele înregistrate și punerea în aplicare, Comisia ajunge la concluzia că progresele realizate sunt insuficiente pentru realizarea colectivă a obiectivelor de reducere ale Uniunii până în 2030, aceasta propune măsuri și își exercită celelalte competențe la nivelul Uniunii pentru a asigura realizarea colectivă a obiectivelor respective. Aceste măsuri iau în considerare nivelul de ambiție al contribuțiilor statelor membre la obiectivele de reducere ale Uniunii până în 2030 stabilite în obiectivele naționale de reducere până în 2030 adoptate de acestea.

7.Până la … [OP: a se introduce data – 5 ani de la data aplicării prezentului regulament], Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport privind rapoartele anuale de progres și de punere în aplicare.

CAPITOLUL IV

COMBATEREA INTEGRATĂ A DĂUNĂTORILOR

Articolul 12

Combaterea integrată a dăunătorilor

1.Utilizatorii profesioniști aplică combaterea integrată a dăunătorilor după cum urmează:

(a)prin aplicarea articolului 13, în cazul în care nu au fost adoptate reguli specifice culturii pentru cultura și suprafața în cauză, în conformitate cu articolul 15, de către statul membru în care își desfășoară activitatea;

(b)prin aplicarea regulilor specifice culturii adoptate de statul membru în care își desfășoară activitatea pentru cultura și suprafața în cauză, în conformitate cu articolul 15, și prin efectuarea acțiunilor prevăzute la articolul 13 alineatul (8).

2.Consilierii oferă consiliere în conformitate cu regulile specifice culturii aplicabile și cu combaterea integrată a dăunătorilor.

Articolul 13

Obligațiile utilizatorilor profesioniști și ale consilierilor în ceea ce privește combaterea integrată a dăunătorilor

1.Utilizatorii profesioniști aplică mai întâi măsuri care nu necesită utilizarea de produse chimice de protecție a plantelor pentru prevenirea sau eliminarea organismelor dăunătoare înainte de a recurge la aplicarea de produse chimice de protecție a plantelor.

2.Înregistrările unui utilizator profesionist menționate la articolul 14 alineatul (1) demonstrează că acesta a luat în considerare toate opțiunile următoare:

–rotația culturilor,

–utilizarea unor tehnici de cultivare moderne, inclusiv tehnica semănatului fals, datele și densitățile semănatului, semănatul în cultură ascunsă, culturile intercalate, aratul de conservare, tăierea și semănatul direct în câmp,

–utilizarea de cultivari rezistenți sau toleranți și de semințe și material săditor de înaltă calitate sau certificate,

–utilizarea unei fertilizări, a unei aplicări de amendamente calcice, a unor practici de irigare sau drenare echilibrate,

–prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare prin măsuri de igienă, inclusiv prin curățarea permanentă a mașinilor și a echipamentului,

–protejarea și răspândirea organismelor benefice importante, inclusiv prin măsuri adecvate de protejare a plantelor sau prin utilizarea infrastructurilor ecologice înăuntrul și în afara locurilor de producție,

–excluderea organismelor dăunătoare prin utilizarea structurilor protejate, a plaselor și a altor bariere fizice.

În cazul în care un utilizator profesionist nu a aplicat una dintre măsurile enumerate la primul paragraf din prezentul alineat, înregistrările menționate la articolul 14 alineatul (1) conțin motive în acest sens.

3.Utilizatorii profesioniști monitorizează organismele dăunătoare prin metode și instrumente adecvate. Aceste metode și unelte includ cel puțin una dintre următoarele:

(a)activități de observare pe teren;

(b)sisteme de avertizare, prognoză și diagnosticare timpurie solide din punct de vedere științific, acolo unde este posibil;

(c)utilizarea recomandărilor din partea unor consilieri profesioniști.

4.Utilizatorii profesioniști utilizează controale biologice, metode fizice și alte metode nechimice. Utilizatorii profesioniști pot utiliza metode chimice numai în cazul în care acestea sunt necesare pentru atingerea unor niveluri acceptabile de control al organismelor dăunătoare după epuizarea tuturor celorlalte metode nechimice prevăzute la alineatele (1), (2) și (3) și în cazul în care a fost îndeplinită oricare dintre următoarele condiții:

(a)rezultatele monitorizării organismelor dăunătoare arată, pe baza observațiilor înregistrate, că măsurile chimice de protecție a plantelor trebuie aplicate în timp util din cauza prezenței unui număr suficient de mare de organisme dăunătoare.

(b)în cazul în care acest lucru este justificat de un sistem de asistență decizională sau de un consilier care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 23, utilizatorul profesionist decide, printr-o decizie înregistrată, să utilizeze produse chimice de protecție a plantelor din motive preventive.

5.Utilizatorii profesioniști aplică produse de protecție a plantelor cât mai specifice posibil pentru a controla organismele dăunătoare și care au cele mai puține efecte secundare asupra sănătății umane, asupra organismelor nevizate și asupra mediului.

6.Utilizatorii profesioniști mențin utilizarea produselor chimice de protecție a plantelor și a altor forme de intervenție la niveluri care nu depășesc nivelurile absolut necesare pentru controlul organismelor dăunătoare și care nu sporesc riscul de dezvoltare a rezistenței populațiilor de organisme dăunătoare. Atunci când este posibil, utilizatorii profesioniști utilizează următoarele măsuri:

(a)rată redusă de aplicare;

(b)număr redus de aplicări;

(c)aplicări parțiale;

(d)aplicare localizată.

7.În cazul în care se cunoaște riscul de rezistență la o măsură de protecție a plantelor și în cazul în care nivelul organismelor dăunătoare impune aplicarea repetată a măsurii respective la culturi, utilizatorii profesioniști aplică strategiile antirezistență disponibile pentru a menține eficacitatea măsurii respective.

În cazul în care o măsură de protecție a plantelor implică utilizarea repetată a produselor de protecție a plantelor, utilizatorii profesioniști utilizează produse de protecție a plantelor cu diferite moduri de acțiune.

8.Utilizatorii profesioniști efectuează toate acțiunile următoare:

(a)verifică și documentează nivelul de succes al măsurilor de protecție a plantelor aplicate pe baza înregistrărilor privind utilizarea produselor de protecție a plantelor și alte intervenții, precum și monitorizarea organismelor dăunătoare;

(b)aplică informațiile obținute prin desfășurarea acțiunilor menționate la litera (a) ca parte a procesului decizional privind intervențiile viitoare.

9.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 40 de modificare a prezentului articol, pentru a ține seama de progresul tehnic și de evoluțiile științifice.

Articolul 14

Evidența măsurilor preventive și a intervențiilor pentru protecția culturilor de către utilizatorii profesioniști, precum și a recomandărilor privind utilizarea produselor de protecție a plantelor

1.În cazul în care un utilizator profesionist ia o măsură preventivă sau efectuează o intervenție, el introduce următoarele informații în registrul electronic al combaterii integrate a dăunătorilor și al utilizării produselor de protecție a plantelor menționat la articolul 16, care acoperă zona în care își desfășoară activitatea utilizatorului profesionist:

(a)orice măsură sau intervenție preventivă și motivul respectivei măsuri sau intervenții preventive, inclusiv identificarea și evaluarea nivelului de dăunători, în cazul în care statul membru în care își desfășoară activitatea utilizatorul profesionist nu a adoptat reguli specifice culturii și suprafeței în cauză;

(b)orice măsură sau intervenție preventivă și motivul respectivei măsuri sau intervenții preventive, inclusiv identificarea și evaluarea nivelului de dăunători, pentru o intervenție efectuată cu trimitere la criteriile măsurabile stabilite în regulile aplicabile specifice culturii, în cazul în care statul membru în care utilizatorul profesionist își desfășoară activitatea a adoptat reguli specifice culturii pentru cultura și suprafața în cauză.

2.Un utilizator profesionist introduce înregistrări electronice în registrul electronic al combaterii integrate a dăunătorilor și al utilizării produselor de protecție a plantelor menționat la articolul 16, numele consilierului său, precum și datele și conținutul recomandărilor primite din partea acestuia în conformitate cu articolul 26 alineatul (3). Utilizatorul profesionist pune înregistrările electronice respective la dispoziția autorității competente menționate la articolul 15 alineatul (2), la cerere.

3.Un utilizator profesionist introduce în registrul electronic al combaterii integrate a dăunătorilor și al utilizării produselor de protecție a plantelor menționat la articolul 16 înregistrările electronice referitoare la fiecare aplicare a unui produs de protecție a plantelor în conformitate cu articolul 67 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Un utilizator profesionist introduce, de asemenea, o înregistrare electronică în care precizează dacă aplicarea s-a efectuat ajutorul unui echipament de aplicare a tratamentului avio sau al unui echipament de aplicare la sol. În cazul unui tratament avio, utilizatorul profesionist trebuie să specifice tipul de echipament utilizat.

4.Pentru a asigura o structură uniformă a înregistrărilor care trebuie făcute de utilizatorii profesioniști în registrul electronic al combaterii integrate a dăunătorilor și al utilizării produselor de protecție a plantelor în conformitate cu alineatele (1), (2) și (3), Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, un model standard pentru astfel de înregistrări. Orice astfel de model include câmpuri pentru introducerea înregistrărilor care trebuie păstrate în conformitate cu articolul 67 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și necesită utilizarea unui identificator recognoscibil. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 41 alineatul (2).

Articolul 15

Punerea în aplicare a combaterii integrate a dăunătorilor utilizând reguli specifice culturii

1.Statele membre adoptă cerințe agronomice bazate pe controale de combatere integrată a dăunătorilor care trebuie respectate atunci când se cultivă sau se depozitează o anumită cultură și care sunt concepute pentru a se asigura că protecția chimică a culturilor este utilizată numai după epuizarea tuturor celorlalte metode nechimice și atunci când se atinge un prag de intervenție („reguli specifice culturii”). regulile specifice culturii pun în aplicare principiile combaterii integrate a dăunătorilor, prevăzute la articolul 13, pentru cultura relevantă și sunt stabilite într-un act juridic cu caracter obligatoriu.

2.Fiecare stat membru desemnează o autoritate competentă responsabilă cu asigurarea faptului că regulile specifice culturii sunt solide din punct de vedere științific și respectă prezentul articol.

3.Până la … [OP: a se introduce data = prima zi din luna care urmează după 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], fiecare stat membru dispune de reguli specifice culturii eficace și executorii, pentru culturile care acoperă o suprafață care reprezintă cel puțin 90 % din suprafața sa agricolă utilizabilă (exceptând grădinile de legume). Statele membre stabilesc domeniul geografic de aplicare al acestor norme ținând seama de condițiile agronomice relevante, inclusiv de tipul de sol și de culturi și de condițiile climatice predominante.

4.Cu cel puțin 9 luni înainte de momentul în care o normă specifică culturii devine aplicabilă în temeiul legislației naționale, statul membru întreprinde toate acțiunile următoare:

(a)publică un proiect pentru consultare publică;

(b)ține seama în mod transparent de observațiile primite de la părțile interesate și de la cetățeni cu privire la proiect;

(c)prezintă Comisiei proiectul care ia în considerare observațiile menționate la litera (b).

5.În cazul în care i se notifică Comisiei un proiect în conformitate cu alineatul (4) litera (c), aceasta poate, în termen de 6 luni de la primirea proiectului, să se opună adoptării sale de către un stat membru, dacă consideră că proiectul nu îndeplinește criteriile stabilite la alineatul (6). În cazul în care Comisia obiectează, statul membru se abține de la adoptarea proiectului până când acesta nu modifică textul astfel încât să remedieze deficiențele identificate în obiecțiile Comisiei. Absența unei reacții din partea Comisiei în conformitate cu prezentul alineat la un proiect de normă specifică culturii nu aduce atingere niciunei acțiuni sau decizii care ar putea fi luate de Comisie în temeiul altor acte ale Uniunii.

6.regulile specifice culturii transformă cerințele privind combaterea integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 13 în criterii verificabile, printre altele, prin specificarea următoarelor:

(a)organismele dăunătoare cele mai semnificative din punct de vedere economic care afectează cultura;

(b)intervențiile nechimice care implică un control cultural, fizic și biologic eficace împotriva organismelor dăunătoare menționate la litera (a) și criteriile sau condițiile calitative în care trebuie efectuate aceste intervenții;

(c)produsele de protecție a plantelor cu risc redus sau alternativele la produsele chimice de protecție a plantelor eficiente împotriva organismelor dăunătoare menționate la litera (a) și criteriile calitative sau condițiile în care trebuie efectuate aceste intervenții;

(d)produsele chimice de protecție a plantelor care nu sunt produse de protecție a plantelor cu risc redus și care sunt eficiente împotriva organismelor dăunătoare menționate la litera (a) și criteriile calitative sau condițiile în care trebuie efectuate aceste intervenții;

(e)criteriile sau condițiile cantitative în care pot fi utilizate produsele chimice de protecție a plantelor după epuizarea tuturor celorlalte mijloace de control care nu necesită utilizarea produselor chimice de protecție a plantelor;

(f)criteriile sau condițiile măsurabile în care pot fi utilizate produse de protecție a plantelor mai periculoase după epuizarea tuturor celorlalte mijloace de control care nu necesită utilizarea de produse chimice de protecție a plantelor;

(g)obligația de a înregistra observații care să demonstreze că a fost atinsă valoarea-prag relevantă.

7.Fiecare stat membru își revizuiește anual regulile specifice culturii și le actualizează dacă este necesar, inclusiv atunci când este necesar pentru a reflecta modificările în ceea ce privește disponibilitatea instrumentelor de control al organismelor dăunătoare.

8.Cu cel puțin 6 luni înainte ca actualizarea să devină aplicabilă în temeiul legislației naționale, un stat membru care intenționează să actualizeze o normă specifică culturii:

(a)publică un proiect de norme actualizate pentru consultarea publică;

(b)ține seama în mod transparent de observațiile primite de la părțile interesate și de la cetățeni cu privire la proiect;

(c)prezintă Comisiei proiectul care ia în considerare observațiile menționate la litera (b).

9.În cazul în care Comisiei i se notifică un proiect în conformitate cu alineatul (8), aceasta poate, în termen de 3 luni de la primirea proiectului, să se opună actualizării de către un stat membru a normei specifice culturii, dacă consideră că proiectul nu îndeplinește criteriile stabilite la alineatul (6). În cazul în care Comisia se opune, statul membru se abține de la adoptarea normei specifice culturii până când acesta nu modifică textul astfel încât să remedieze deficiențele identificate în obiecțiile Comisiei. Absența unei reacții din partea Comisiei în conformitate cu prezentul alineat la un proiect de normă specifică culturii nu aduce atingere niciunei acțiuni sau decizii care ar putea fi luate de Comisie în temeiul altor acte ale Uniunii.

10.Un stat membru cu diferențe climatice sau agronomice semnificative între regiuni adoptă reguli specifice culturii pentru fiecare dintre aceste regiuni.

11.Fiecare stat membru publică toate regulile sale specifice culturii pe un singur site web.

12.Comisia publică pe un site web linkuri către site-urile web ale statelor membre menționate la alineatul (11).

13.Până la … [OP: a se introduce data = prima zi a lunii următoare celor 7 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind adoptarea și aplicarea regulilor specifice culturii în statele membre și conformitatea normelor respective cu articolul 15.

Articolul 16

Registrul electronic al combaterii integrate a dăunătorilor și al utilizării produselor de protecție a plantelor

1.Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități competente pentru a crea și a menține un registru sau registre electronice al (ale) combaterii integrate a dăunătorilor și al (ale) utilizării produselor de protecție a plantelor.

Registrul sau registrele electronice al (ale) combaterii integrate a dăunătorilor și al (ale) utilizării produselor de protecție a plantelor conține (conțin) toate informațiile următoare timp de 3 ani de la data introducerii:

(a)orice măsură sau intervenție preventivă și motivele respectivei măsuri sau intervenții preventive, introduse în conformitate cu articolul 14 alineatul (1);

(b)numele consilierului și datele și conținutul recomandărilor primite în conformitate cu articolul 14 alineatul (2);

(c)o înregistrare electronică a fiecărei cereri de aplicare a unui produs de protecție a plantelor în temeiul articolului 67 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și un raport privind orice tratament avio efectuat în temeiul articolului 20, în conformitate cu articolul 14 alineatul (3).

2.Registrul (registrele) menționat(e) la alineatul (1) este (sunt) accesibil (accesibile) utilizatorilor profesioniști, astfel încât aceștia să poată introduce înregistrările electronice în conformitate cu articolul 14.

3.Autoritățile competente menționate la alineatul (1) verifică respectarea de către utilizatorii profesioniști a articolului 14.

4.Autoritățile competente menționate la alineatul (1) prezintă Comisiei, o dată pe an, un rezumat și o analiză a informațiilor colectate în temeiul alineatului (14) și a oricăror date suplimentare privind utilizarea produselor de protecție a plantelor colectate în conformitate cu articolul 67 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

5.Autoritățile competente menționate la alineatul (1) partajează datele colectate în temeiul alineatului (1) literele (a) și (c) din prezentul articol cu autoritățile naționale competente responsabile cu punerea în aplicare a Directivelor 2000/60/CE și (UE) 2020/2184 pentru corelarea datelor respective, în formă anonimizată, cu datele de monitorizare a mediului, a apelor subterane și a calității apei, pentru a îmbunătăți identificarea, măsurarea și reducerea riscurilor generate de utilizarea produselor de protecție a plantelor.

6.Autoritățile competente menționate la alineatul (1) asigură accesul autorităților statistice naționale la registrul (registrele) menționat (menționate) la alineatul (1) pentru elaborarea, producerea și difuzarea statisticilor oficiale.

7.Pentru a asigura o structură uniformă a rezumatului și analizei menționate la alineatul (4), Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, un model standard pentru un astfel de rezumat și analiză. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 41 alineatul (2).

CAPITOLUL V

UTILIZAREA, DEPOZITAREA ȘI ELIMINAREA PRODUSELOR DE PROTECȚIE A PLANTELOR

Articolul 17

Cerințe generale privind utilizarea produselor de protecție a plantelor și a echipamentelor de aplicare de uz profesional

1.Un produs de protecție a plantelor autorizat pentru uz profesional poate fi utilizat numai de către un utilizator profesionist care:

(a)a primit un certificat de formare profesională pentru urmarea de cursuri destinate utilizatorilor profesioniști în conformitate cu articolul 25 sau deține o dovadă a înscrierii într-un registru electronic central pentru urmarea unor astfel de cursuri în conformitate cu articolul 25 alineatul (5) și

(b)face apel la serviciile unui consilier independent în conformitate cu articolul 26 alineatul (3).

2.Produsele de protecție a plantelor mai periculoase pot fi utilizate și achiziționate numai de către utilizatori profesioniști.

3.Echipamentele de aplicare de uz profesional pot fi utilizate doar de către utilizatori profesioniști care dețin un certificat de formare profesională care le-a fost eliberat pentru participarea la cursuri destinate utilizatorilor profesioniști în conformitate cu articolul 25 sau au o dovadă a înscrierii într-un registru electronic central a faptului că au participat la astfel de cursuri în conformitate cu articolul 25 alineatul (5).

4.În termen de 3 ani de la data primei achiziții și, ulterior, o dată la 3 ani, un utilizator profesionist își prezintă echipamentul de aplicare de uz profesional în scopul efectuării unei inspecții în temeiul articolului 31. În cazul în care au trecut 3 ani de la data primei achiziții a echipamentului de aplicare de uz profesional, un utilizator profesionist poate utiliza echipamentul pentru aplicarea de produse de protecție a plantelor numai dacă echipamentul respectiv îndeplinește oricare dintre următoarele condiții:

(a)echipamentul a fost supus cu succes inspecției, iar rezultatele au fost înregistrate în registrul electronic al echipamentelor de aplicare de uz profesional, în conformitate cu articolul 31 alineatul (6);

(b)acestor echipamente li se aplică o derogare în temeiul articolului 32 alineatul (1) sau al articolului 32 alineatul (3).

La momentul prezentării echipamentului pentru inspecție, proprietarul echipamentelor sau reprezentantul acestuia furnizează autorității competente sau organismului care efectuează inspecția informațiile necesare pentru ca autoritatea competentă să își îndeplinească obligațiile de ținere a evidențelor în temeiul articolului 30 alineatul (1) litera (b).

5.Un utilizator profesionist inspectează și operează echipamentul de aplicare în conformitate cu manualul de instrucțiuni al producătorului.

Articolul 18

Utilizarea produselor de protecție a plantelor în zone sensibile

1.Utilizarea tuturor produselor de protecție a plantelor este interzisă în toate zonele sensibile și pe o rază de 3 de metri de aceste zone. Această zonă tampon de 3 metri nu se reduce prin utilizarea unor tehnici alternative de diminuare a riscurilor.

2.Statele membre pot stabili zone tampon obligatorii mai mari, adiacente zonelor sensibile.

3.Prin derogare de la alineatul (1), o autoritate competentă desemnată de un stat membru poate permite unui utilizator profesionist să utilizeze un produs de protecție a plantelor într-o zonă sensibilă pentru o perioadă limitată, cu o dată de începere și de încheiere definită cu precizie, care este cât mai scurtă posibil, dar nu depășește niciodată 60 de zile, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)există un risc grav și excepțional dovedit de răspândire a organismelor dăunătoare de carantină sau a speciilor alogene invazive;

(b)nu există o tehnică alternativă de control cu risc mai scăzut fezabilă din punct de vedere tehnic pentru a limita răspândirea organismelor dăunătoare de carantină sau a speciilor alogene invazive.

4.O cerere depusă de un utilizator profesionist pentru obținerea unei autorizații de utilizare a unui produs de protecție a plantelor într-o zonă sensibilă include informațiile necesare pentru a demonstra că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (3).

5.Autoritatea competentă menționată la alineatul (3) decide cu privire la cererea de autorizație de utilizare a unui produs de protecție a plantelor în termen de 2 săptămâni de la prezentarea acesteia.

6.Autorizația de utilizare a unui produs de protecție a plantelor într-o zonă sensibilă indică toate elementele următoare:

(a)condițiile de utilizare limitată și controlată de către solicitant;

(b)obligația de a afișa anunțuri privind utilizarea produselor de protecție a plantelor în perimetrul zonei care urmează să fie tratată, precum și orice formă specifică de afișare;

(c)măsurile de diminuare a riscurilor;

(d)durata de valabilitate a autorizației.

7.Un utilizator profesionist căruia i s-a acordat o autorizație de utilizare a unui produs de protecție a plantelor într-o zonă sensibilă trebuie să afișeze informații în acest sens în perimetrul zonei care urmează să fie tratată în forma indicată în autorizație.

8.În cazul în care se acordă o autorizație de utilizare a unui produs de protecție a plantelor într-o zonă sensibilă, înainte de prima zi a valabilității sale, autoritatea competentă menționată la alineatul (3) pune la dispoziția publicului următoarele informații:

(a)amplasarea zonei vizate de utilizare;

(b)dovada circumstanțelor excepționale care justifică aplicarea unui produs de protecție a plantelor;

(c)data de începere și de încheiere a perioadei de aprobare a autorizației, care nu trebuie să depășească 60 de zile consecutive;

(d)condițiile meteorologice relevante care permit o aplicare sigură;

(e)denumirea produsului sau a produselor de protecție a plantelor;

(f)echipamentul de aplicare care urmează să fie utilizat și măsurile de diminuare a riscurilor care trebuie luate.

Articolul 19

Măsuri de protecție a mediului acvatic și a apei potabile

1.Utilizarea tuturor produselor de protecție a plantelor este interzisă în toate apele de suprafață și pe o rază de 3 metri de aceste tipuri de ape. Această zonă tampon de 3 metri nu se reduce prin utilizarea unor tehnici alternative de diminuare a riscurilor.

2.Statele membre pot stabili zone tampon obligatorii mai mari, adiacente apelor de suprafață.

3.Până la … [OP: a se introduce data aplicării prezentului regulament], statele membre instituie măsuri adecvate pentru a evita deteriorarea stării apelor de suprafață și a apelor subterane, precum și a apelor costiere și marine și pentru a permite obținerea unei stări bune a apelor de suprafață și a apelor subterane, pentru a proteja mediul acvatic și rezervele de apă potabilă de impactul produselor de protecție a plantelor, în vederea atingerii cel puțin a obiectivelor stabilite în Directivele 2000/60/CE, 2006/118/CE, 2008/105/CE, 2008/56/CE și (UE) 2020/2184.

Articolul 20

Tratamentul avio al produselor de protecție a plantelor

1.Se interzice tratamentul avio.

2.Prin derogare de la alineatul (1), o autoritate competentă desemnată de un stat membru poate permite tratamentul avio de către un utilizator profesionist în oricare dintre următoarele situații:

(a)Nu există nicio metodă fezabilă din punct de vedere tehnic pentru tratamentul avio din cauza terenului inaccesibil;

(b)Tratamentul avio are un impact negativ mai redus asupra sănătății umane și asupra mediului decât orice metodă de aplicare alternativă, deoarece echipamentul de aplicare a tratamentului avio poate fi utilizat pe terenul relevant într-un interval de timp mai scurt decât echipamentul de aplicare la sol și se evită astfel o situație în care numărul de organisme dăunătoare plantelor crește din cauza perioadei mai lungi necesare pentru aplicarea la sol sau deoarece reduce la minimum eroziunea solului atunci când condițiile meteorologice nefavorabile fac terenul inadecvat pentru vehiculele terestre, și sunt îndeplinite toate următoarele condiții:

(i)echipamentul de aplicare instalat pe aeronavă este înscris în registrul electronic al echipamentelor de aplicare de uz profesional menționat la articolul 33 alineatul (1);

(ii)aeronava este echipată cu accesorii care constituie cea mai bună tehnologie disponibilă pentru aplicarea corectă a produselor de protecție a plantelor și pentru reducerea derivei;

(iii)utilizarea produsului de protecție a plantelor este autorizată prin tratament avio în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009.

3.O cerere depusă de un utilizator profesionist pentru obținerea unei autorizații de tratament avio include informațiile necesare pentru a demonstra că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (2).

4.În cazul în care se acordă o autorizație de tratament avio, înainte de prima dată posibilă de efectuare a tratamentului avio, autoritatea competentă menționată la alineatul (2) pune la dispoziția publicului următoarele informații:

(a)amplasarea și suprafața vizate de tratamentul avio indicate pe o hartă;

(b)perioada de valabilitate a autorizației de tratament avio, care corespunde unei perioade care este cât mai scurtă posibil, cu o dată de începere și de încheiere definită cu precizie și care nu depășește 60 de zile;

(c)condițiile meteorologice relevante care permit o aplicare sigură;

(d)denumirea produsului sau a produselor de protecție a plantelor;

(e)echipamentul de aplicare care urmează să fie utilizat și măsurile de diminuare a riscurilor care trebuie luate.

5.    Un utilizator profesionist căruia i s-a acordat o autorizație de tratament avio trebuie să afișeze, cu cel puțin 2 zile înainte de data fiecărui tratament avio, anunțuri în acest sens pe perimetrul zonei care urmează să fie tratată.

Articolul 21

Utilizarea produselor de protecție a plantelor în tratamentul avio de către anumite categorii de aeronave fără pilot la bord

1.În cazul în care anumite categorii de aeronave fără pilot la bord îndeplinesc criteriile stabilite la alineatul (2), un stat membru poate excepta tratamentul avio de către astfel de aeronave fără pilot la bord de la interdicția prevăzută la articolul 20 alineatul (1) înainte de orice tratament avio al produselor de protecție a plantelor.

2.Un tratament avio de către o aeronavă fără pilot la bord poate fi exceptat de către statul membru de la interdicția prevăzută la articolul 20 alineatul (1) în cazul în care factori legați de utilizarea aeronavei fără pilot la bord demonstrează că riscurile generate de utilizarea acestuia sunt mai mici decât riscurile care decurg din utilizarea altor echipamente de tratament avio și echipamente de aplicare la sol. Acești factori includ criterii referitoare la:

(a)specificațiile tehnice ale aeronavei fără pilot la bord, inclusiv în ceea ce privește deriva, numărul și dimensiunea rotoarelor, sarcina utilă, lățimea și greutatea totală a rampei, înălțimea și viteza de funcționare;

(b)condițiile meteorologice, inclusiv viteza vântului;

(c)zona care urmează să fie stropită, inclusiv topografia acesteia;

(d)disponibilitatea produselor de protecție a plantelor autorizate pentru utilizare, în statul membru în cauză, în preparate cu un volum extrem de scăzut de aceste produse;

(e)utilizarea potențială a aeronavelor fără pilot la bord, în anumite cazuri, în cadrul unei agriculturi de precizie asistată de cinematică în timp real;

(f)nivelul de pregătire necesar pentru piloții care operează o aeronavă fără pilot la bord;

(g)posibila utilizare simultană a mai multor aeronave fără pilot la bord în aceeași zonă.

3.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 40 de completare a prezentului regulament pentru a specifica criterii precise în legătură cu factorii menționați la alineatul (2), de îndată ce progresul tehnic și evoluțiile științifice vor permite elaborarea unor astfel de criterii precise.

Articolul 22

Depozitarea, eliminarea și manipularea

1.Până la … [OP: a se introduce data aplicării prezentului regulament], statele membre pun în aplicare măsuri eficiente și instituie structurile necesare pentru a facilita într-un mod care să nu pună în pericol sănătatea umană sau mediul, eliminarea în condiții de siguranță a produselor de protecție a plantelor neutilizate, soluțiile diluate care conțin produse de protecție a plantelor și orice ambalaj.

2.În ceea ce privește utilizatorii profesioniști, măsurile menționate la alineatul (1) includ cerințe detaliate privind:

(a)depozitarea și manipularea în condiții de siguranță a produselor de protecție a plantelor, precum și diluarea și amestecarea acestora înainte de aplicare;

(b)manipularea ambalajelor și a resturilor de produse de protecție a plantelor;

(c)curățarea echipamentului utilizat după aplicare;

(d)eliminarea produselor de protecție a plantelor ieșit din uz, a resturilor și a ambalajelor acestora.

3.Statele membre iau toate măsurile necesare cu privire la produsele de protecție a plantelor autorizate pentru utilizatorii neprofesioniști pentru a preveni și, în cazul în care prevenirea nu este posibilă, pentru a limita operațiunile de manipulare periculoasă. Aceste măsuri pot include măsuri referitoare la limitele de dimensiune pentru ambalaje sau recipiente. Aceste măsuri pot prevedea că utilizatorii neprofesioniști pot utiliza numai produse de protecție a plantelor cu risc redus și alte produse de protecție a plantelor care sunt sub formă de preparate gata de utilizare. Aceste măsuri pot prevedea totodată utilizarea de ambalaje sau de recipiente dotate cu un sistem de închidere securizată sau cu un dispozitiv de blocare.

4.Producătorii, distribuitorii și utilizatorii profesioniști se asigură că produsele de protecție a plantelor sunt depozitate în depozite destinate special produselor de protecție a plantelor care sunt construite astfel încât să prevină diseminările nedorite.

Producătorii, distribuitorii și utilizatorii profesioniști se asigură că amplasarea, dimensiunea, ventilația și materialele de construcție ale depozitului sunt adecvate pentru a preveni diseminările accidentale și pentru a proteja sănătatea umană și mediul.

Articolul 23

Recomandări în ceea ce privește utilizarea produselor de protecție a plantelor

Recomandările în ceea ce privește utilizarea unui produs de protecție a plantelor pot fi făcute doar de un consilier pentru care a fost eliberat un certificat de formare profesională pentru urmarea de cursuri destinate consilierilor în conformitate cu articolul 25 sau care deține o dovadă a înscrierii într-un registru electronic central pentru urmarea unor astfel de cursuri în conformitate cu articolul 25 alineatul (5).

CAPITOLUL VI

VÂNZAREA DE PRODUSE DE PROTECȚIE A PLANTELOR

Articolul 24

Cerințe în ceea ce privește vânzarea produselor de protecție a plantelor

1.Un distribuitor vinde un produs de protecție a plantelor autorizat pentru uz profesional unui cumpărător sau reprezentantului acestuia numai în cazul în care a verificat, la momentul achiziției, dacă cumpărătorul sau reprezentantul este un utilizator profesional și deține un certificat de formare profesională pentru participarea la cursurile pentru utilizatorii profesioniști eliberat în conformitate cu articolul 25 sau deține o dovadă a înscrierii într-un registru electronic central pentru urmarea unor astfel de cursuri în conformitate cu articolul 25 alineatul (5).

2.În cazul în care cumpărătorul este o persoană juridică, distribuitorul poate vinde un produs de protecție a plantelor autorizat pentru uz profesional unui reprezentant al cumpărătorului produsului de protecție a plantelor atunci când distribuitorul respectiv a verificat, la momentul cumpărării, că reprezentantul este titularul unui certificat de formare profesională pentru urmarea de cursuri destinate utilizatorilor profesioniști, eliberat în conformitate cu articolul 25, sau deține o dovadă a înscrierii într-un registru electronic central pentru urmarea unor astfel de cursuri în conformitate cu articolul 25 alineatul (5).

3.Distribuitorul îndrumă cumpărătorul unui produs de protecție a plantelor să citească eticheta acestui produs înainte de utilizare și să utilizeze produsul în conformitate cu instrucțiunile de pe etichetă și informează cumpărătorul cu privire la site-ul web menționat la articolul 27.

4.Distribuitorul furnizează utilizatorilor neprofesioniști informații generale cu privire la riscurile pe care le prezintă utilizarea produselor de protecție a plantelor pentru sănătatea umană și pentru mediu, inclusiv informații privind pericolele, expunerea, depozitarea adecvată, manipularea, aplicarea și eliminarea în condiții de siguranță, în conformitate cu Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului 86 și recomandă produse alternative de protecție a plantelor cu risc redus și modalități de diminuare a riscurilor atunci când se utilizează produse de protecție a plantelor.

5.Fiecare distribuitor se asigură că dispune de suficient personal care deține un certificat de formare profesională pentru urmarea de cursuri destinate distribuitorilor eliberat în conformitate cu articolul 25 sau că deține o dovadă a înscrierii într-un registru electronic central pentru urmarea unor astfel de cursuri în conformitate cu articolul 25 alineatul (5), disponibil la momentul vânzării pentru a oferi răspunsuri adecvate cumpărătorilor de produse de protecție a plantelor în momentul vânzării în legătură cu utilizarea acestora și cu riscurile conexe pentru sănătate și mediu, precum și în legătură cu instrucțiunile de siguranță adecvate pentru gestionarea riscurilor respective.

6.Distribuitorul menționat la alineatul (5) informează cumpărătorul unui produs de protecție a plantelor cu privire la tehnicile de control mai puțin periculoase înainte ca acesta să cumpere un produs de protecție a plantelor care prezintă un risc mai ridicat pentru sănătatea umană și mediu.

CAPITOLUL VII

FORMARE, INFORMARE ȘI SENSIBILIZARE

Articolul 25

Formarea și certificarea

1.O autoritate competentă desemnată în conformitate cu alineatul (2) desemnează unul sau mai multe organisme care să asigure următoarele activități de formare:

(a)formarea inițială și ulterioară a utilizatorilor profesioniști și a distribuitorilor cu privire la subiectele enumerate în anexa III;

(b)formare practică pentru utilizatorii profesioniști cu privire la utilizarea echipamentelor de aplicare de uz profesional;

(c)formare amplă pentru consilieri cu privire la subiectele enumerate în anexa III, cu un accent deosebit pe aplicarea combaterii integrate a dăunătorilor.

2.Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități competente responsabile cu punerea în aplicare a sistemului de formare și certificare a tuturor formărilor menționate la alineatul (1) și cu eliberarea și reînnoirea certificatelor de formare profesională, actualizarea registrului electronic central, furnizarea dovezii de înscriere în registrul electronic central și supravegherea îndeplinirii sarcinilor menționate la alineatul (1) de către organismul care a oferit formarea.

3.Formarea menționată la alineatul (1) ar putea face parte din intervențiile de formare instituite de statele membre în conformitate cu articolul 78 din Regulamentul (UE) 2021/2115.

4.Un certificat de formare profesională sau o înscriere într-un registru electronic central conține următoarele informații:

(a)numele utilizatorului profesionist, al distribuitorului sau al consilierului căruia i-a fost oferită formarea;

(b)angajatorul utilizatorului profesional, distribuitorului sau consilierului căruia i-a fost oferită formarea, în cazul în care angajatorul respectiv este o persoană juridică sau o persoană fizică în calitatea sa profesională;

(c)tipul de formare oferită, în cazul în care un stat membru oferă diferite tipuri de formare pentru diferite categorii de utilizatori profesioniști, distribuitori sau consilieri;

(d)data la care au fost demonstrate suficiente cunoștințe privind subiectele relevante enumerate în anexa III;

(e)numele organismului care a oferit formarea;

(f)numărul de ore de formare;

(g)perioada de valabilitate a certificatului de formare profesională sau înscrierea în registrul electronic central.

5.O autoritate competentă desemnată în conformitate cu alineatul (2) furnizează o dovadă electronică a înscrierii într-un registru electronic central unui utilizator profesional, distribuitor sau consilier în momentul înregistrării. Această dovadă electronică include o înregistrare a perioadei de valabilitate a înscrierii în registrul electronic central.

6.Un certificat de formare profesională sau o înscriere într-un registru electronic central este valabil timp de 10 ani în cazul unui distribuitor sau utilizator profesionist și timp de 5 ani în cazul unui consilier.

7.Sub rezerva alineatului (6), un certificat de formare profesională sau o înscriere într-un registru electronic central se efectuează sau se reînnoiește numai dacă titularul certificatului sau persoana al cărei nume a fost înscris în registrul electronic central demonstrează că a absolvit în mod satisfăcător o formare inițială sau o formare amplă subsecventă menționată la alineatul (1) litera (a) sau (c).

8.Fără a aduce atingere alineatului (6), se poate elibera un certificat de formare profesională unei persoane care poate demonstra o formare anterioară prin calificări formale care demonstrează o cunoaștere mai extinsă a materiilor enumerate în anexa III decât ar fi obținută în cadrul formării menționate la alineatul (1).

9.O autoritate competentă desemnată în conformitate cu alineatul (2) sau un organism desemnat menționat la alineatul (1) retrage un certificat de formare profesională în cazul în care acesta a fost eliberat sau reînnoit incorect sau corectează o înscriere din registrul electronic central în cazul în care aceasta a fost introdusă incorect.

10.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 40 de modificare a anexei III, pentru a ține seama de progresul tehnic și de evoluțiile științifice.

Articolul 26

Sistem de consiliere independentă

1.Fiecare stat membru desemnează o autoritate competentă care să instituie, să supravegheze și să monitorizeze funcționarea unui sistem de consilieri independenți pentru utilizatorii profesioniști. Acest sistem poate recurge la consilierii agricoli imparțiali menționați la articolul 15 din Regulamentul (UE) 2021/2115, care trebuie să fie formați în mod regulat și care pot fi finanțați în temeiul articolului 78 din același regulament.

2.Autoritatea competentă menționată la alineatul (1) se asigură că orice consilier înregistrat în sistemul menționat la alineatul respectiv („consilier independent”) nu are niciun conflict de interese și, în special, nu se află într-o situație care, în mod direct sau indirect, i-ar putea afecta capacitatea de a-și îndeplini sarcinile profesionale în mod imparțial.

3.Fiecare utilizator profesionist consultă un consilier independent cel puțin o dată pe an pentru a primi consilierea strategică menționată la alineatul (4). 

4.Un consilier menționat la alineatul (3) oferă consiliere strategică cu privire la următoarele subiecte:

(a)aplicarea tehnicilor de control relevante pentru prevenirea organismelor dăunătoare;

(b)punerea în aplicare a combaterii integrate a dăunătorilor;

(c)tehnicile de agricultură de precizie, inclusiv utilizarea de date și servicii spațiale;

(d)utilizarea metodelor nechimice;

(e)în cazul în care sunt necesare produse chimice de protecție a plantelor, măsurile de reducere la minimum a riscurilor pentru sănătatea umană și mediu, în special pentru biodiversitate, inclusiv pentru polenizatori, generate de o astfel de utilizare, inclusiv măsuri și tehnici de diminuare a riscurilor.

Articolul 27

Informarea și sensibilizarea

1.Fiecare stat membru desemnează o autoritate competentă care să furnizeze publicului informații, în special prin programe de sensibilizare, cu privire la riscurile asociate utilizării produselor de protecție a plantelor.

2.Autoritatea competentă menționată la alineatul (1) creează unul sau mai multe site-uri web dedicate furnizării de informații privind riscurile asociate utilizării produselor de protecție a plantelor. Aceste informații pot fi furnizate direct sau prin furnizarea de linkuri către site-urile web relevante ale altor organisme naționale sau internaționale.

3.Site-urile web create în conformitate cu alineatul (2) includ informații cu privire la următoarele subiecte:

(a)riscurile potențiale pentru sănătatea umană și pentru mediu prin efecte acute sau cronice legate de utilizarea produselor de protecție a plantelor;

(b)modul în care riscurile potențiale menționate la litera (a) pot fi atenuate;

(c)alternativele la produsele chimice de protecție a plantelor;

(d)procedura de aprobare a substanțelor active și de autorizare a produselor de protecție a plantelor;

(e)autorizațiile acordate în temeiul articolului 18 sau 20;

(f)un link către site-ul web menționat la articolul 7;

(g)drepturile terților de a solicita acces la informații privind utilizarea produselor de protecție a plantelor, adresându-se autorității competente relevante în conformitate cu articolul 67 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

Articolul 28

Informații privind intoxicațiile acute și cronice

1.Fiecare stat membru desemnează o autoritate competentă care să mențină sau să instituie sisteme de colectare și păstrare a următoarelor informații privind cazurile de intoxicație acută și de intoxicație cronică cauzate de expunerea persoanelor la produse de protecție a plantelor:

(a)denumirea și numărul autorizației produsului de protecție a plantelor și substanțele active implicate în cazul de intoxicație acută sau de intoxicație cronică;

(b)numărul de indivizi intoxicați;

(c)simptomele intoxicației;

(d)durata și gravitatea simptomelor;

(e)dacă un caz de intoxicație acută sau de intoxicație cronică confirmat a fost cauzat de:

(i)utilizarea corectă a unui produs de protecție a plantelor;

(ii)utilizarea greșită a unui produs de protecție a plantelor;

(iii)utilizarea unui produs de protecție a plantelor neautorizat; sau

(iv)ingestie sau expunere deliberată.

2.Până la data de 31 august a fiecărui an, fiecare stat membru transmite Comisiei un raport care să conțină următoarele informații:

(a)numărul de cazuri de intoxicație acută și de intoxicație cronică cauzate de expunerea persoanelor la produse de protecție a plantelor în cursul anului calendaristic precedent;

(b)informațiile menționate la alineatul (1) cu privire la fiecare caz de intoxicație.

3.Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili formatul pentru transmiterea informațiilor și a datelor menționate la alineatul (2) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 41 alineatul (2).

CAPITOLUL VIII

ECHIPAMENTE DE APLICARE

Articolul 29

Registrul electronic al echipamentelor de aplicare de uz profesional

1.Până la... [OP este rugat să introducă data = prima zi a lunii care urmează după 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], proprietarul echipamentelor de aplicare de uz profesional introduce informația conform căreia este proprietarul echipamentului de aplicare în registrul electronic al echipamentelor de aplicare de uz profesional menționat la articolul 33, utilizând formularul prevăzut în anexa V, cu excepția cazului în care statul membru în care proprietarul utilizează echipamentul a exceptat echipamentele respective de la inspecție în conformitate cu articolul 32 alineatul (3).

2.În cazul în care se vând echipamente de aplicare de uz profesional, vânzătorul și cumpărătorul înscriu vânzarea, în termen de 30 de zile de la vânzare, în registrul electronic al echipamentelor de aplicare de uz profesional menționat la articolul 33, utilizând formularul prevăzut în anexa V, cu excepția cazului în care echipamentul de aplicare de uz profesional a fost exceptat de la inspecție în statul membru (statele membre) relevant(e) în conformitate cu articolul 32 alineatul (3). O obligație similară de a înscrie un transfer de proprietate în registrul electronic se aplică în cazul oricăror alte schimbări de proprietate asupra echipamentelor de aplicare de uz profesional care nu au fost exceptate de la inspecție în statul membru (statele membre) relevant(e) în conformitate cu articolul 32 alineatul (3).

3.În cazul în care echipamentul de aplicare de uz profesional este scos din uz și nu este destinat a fi reutilizat, în termen de 30 de zile de la scoaterea din uz, proprietarul acestuia înscrie informația conform căreia echipamentul respectiv a fost scos din uz în registrul electronic al echipamentelor de aplicare de uz profesional menționat la articolul 33, utilizând formularul prevăzut în anexa V.

4.În cazul în care echipamentul de aplicare de uz profesional este repus în uz, proprietarul acestuia înscrie acest lucru în registrul electronic al echipamentelor de aplicare de uz profesional menționat la articolul 33, în termen de 30 zile de la repunerea în uz, utilizând formularul prevăzut în anexa V.

5.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 40 de modificare a anexei V, pentru a ține seama de progresul tehnic și de evoluțiile științifice. 

Articolul 30

Colectarea de informații și controale

1.Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități competente cu scopul:

(a)de a institui și menține un registru electronic centralizat pentru înregistrarea informațiilor privind toate echipamentele de aplicare de uz profesional din statul membru;

(b)de a utiliza registrul electronic centralizat pentru a primi și a prelucra înregistrări ale terților privind dreptul de proprietate, transferul de proprietate, vânzarea, scoaterea din uz și repunerea în uz a echipamentelor de aplicare de uz profesional;

(c)de a inspecta sau supraveghea inspecția echipamentului de aplicare în conformitate cu articolul 31 alineatele (1), (2), (3) și (6);

(d)de a elibera sau a supraveghea eliberarea certificatelor de inspecție în conformitate cu articolul 31 alineatul (7).

În cazul în care autoritatea competentă desemnată nu efectuează inspecția echipamentelor de aplicare de uz profesional, aceasta desemnează unul sau mai multe organisme care să efectueze astfel de inspecții.

2.Fiecare stat membru efectuează controale oficiale pentru a verifica respectarea de către operatori a dispozițiilor prezentului regulament referitoare la echipamentele de aplicare. Statele membre iau măsuri subsecvente corespunzătoare în vederea remedierii eventualelor probleme specifice sau sistemice identificate în timpul controalelor efectuate de către experții Comisiei în conformitate cu articolul 3 alineatul (4). Ele acordă asistența necesară pentru a se asigura că experții Comisiei au acces la toate sediile sau părți ale acestora, la bunuri, precum și la informațiile relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor lor, inclusiv la sistemele computerizate.

3.Experții Comisiei efectuează controale, inclusiv audituri, în fiecare stat membru pentru a verifica aplicarea normelor referitoare la echipamentele de aplicare prevăzute în prezentul regulament. Experții pot investiga și colecta informații privind controalele oficiale și practicile de asigurare a respectării legislației în domeniul echipamentelor de aplicare.

4.Comisia:

(a)întocmește un proiect de raport cu privire la constatările și recomandările legate de deficiențele identificate de experții săi în cadrul acestor controale;

(b)transmite statului membru în care au fost efectuate controalele respective o copie a proiectului de raport prevăzut la litera (a), pentru observații;

(c)ține seama de observațiile statului membru menționate la litera (b) la întocmirea raportului final cu privire la constatările controalelor efectuate de către experții săi în statele membre, astfel cum se prevede la prezentul articol;

(d)pune la dispoziția publicului raportul final menționat la litera (c), precum și observațiile statelor membre, menționate la litera (b).

Articolul 31

Inspecția echipamentelor de aplicare de uz profesional

1.Autoritatea competentă menționată la articolul 30 sau un organism desemnat de aceasta inspectează echipamentul de aplicare de uz profesional o dată la trei ani, începând cu data primei achiziții. Autoritatea competentă se asigură că există suficient personal, echipamente și alte resurse necesare pentru inspectarea tuturor echipamentelor de aplicare care trebuie inspectate, în cursul ciclului de trei ani.

2.Inspecția menționată la alineatul (1) verifică dacă echipamentul de aplicare de uz profesional respectă cerințele stabilite în anexa IV.

3.Inspecția se efectuează într-un loc în care riscul de poluare și de contaminare a apei poate fi evitat. Influența condițiilor exterioare asupra reproductibilității rezultatelor inspecției, cum ar fi efectele vântului și ale ploii, trebuie redusă la minimum de către autoritatea sau organismul care efectuează inspecția.

4.Toate echipamentele necesare unei inspecții și utilizate de inspector pentru testarea echipamentului de aplicare trebuie să fie exacte, în stare bună și verificate și, dacă este necesar, calibrate la intervale regulate.

5.Proprietarul echipamentului de aplicare de uz profesional se asigură că echipamentul de aplicare este curat și sigur înainte de începerea inspecției.

6.Rezultatele fiecărei inspecții pentru care echipamentul de aplicare de uz profesional trece testul se înregistrează de către autoritatea competentă menționată la articolul 30 în registrul electronic centralizat al echipamentelor de aplicare de uz profesional menționat la articolul 33.

7.Certificatul de inspecție este:

(a)eliberate de autoritatea competentă menționată la articolul 30 proprietarului echipamentului de aplicare de uz profesional, în cazul în care echipamentul respectiv respectă cerințele enumerate în anexa IV; și

(b)înregistrate de autoritatea competentă respectivă în registrul electronic central al echipamentelor de aplicare de uz profesional menționat la articolul 33.

8.Înregistrarea menționată la alineatul (6) este valabilă timp de trei ani, cu excepția cazului în care un stat membru prevede un interval de inspecție diferit în temeiul articolului 32.

9.Fiecare stat membru recunoaște certificatul menționat la alineatul (7) sau înregistrarea menționată la alineatul (6) pentru echipamentele de aplicare de uz profesional înregistrate într-un alt stat membru.

10.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 40 de modificare a prezentului articol și a anexei IV, pentru a ține seama de progresul tehnic și de evoluțiile științifice. 

11.Echipamentele de aplicare de uz profesional inspectate în conformitate cu standardele armonizate de inspecție elaborate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 87 sunt considerate conforme cu cerințele enumerate în anexa IV.

Articolul 32

Derogări ale statelor membre în ceea ce privește inspecția echipamentelor de aplicare de uz profesional

1.Un stat membru poate, după efectuarea evaluării riscurilor menționate la alineatul (2), să stabilească cerințe de inspecție mai puțin stricte și să prevadă intervale de inspecție diferite de cele prevăzute la articolul 31 pentru echipamentele de aplicare de uz profesional care reprezintă o scară foarte mică de utilizare estimată prin evaluarea riscurilor menționată la alineatul (2) și care sunt enumerate în planul național de acțiune menționat la articolul 8.

Prezentul alineat nu se aplică următoarelor echipamente de aplicare de uz profesional:

(a)echipamentele de stropit amplasate în trenuri sau în aeronave;

(b)mașinile de stropit cu rampă orizontală mai mari de 3 m, inclusiv mașinile de stropit montate pe echipamente de semănat cu o lățime mai mare de 3 m;

(c)mașinile de stropit cu rampă verticală sau mașinile de stropit în spațiu cu jet purtat.

2.Înainte de a stabili cerințe de inspecție mai puțin stricte și intervale de inspecție diferite, astfel cum se menționează la alineatul (1), un stat membru efectuează o evaluare a riscurilor privind impactul lor potențial asupra sănătății umane și asupra mediului. Autoritatea competentă menționată la articolul 30 păstrează o copie a evaluării riscurilor în vederea controlului de către Comisie.

3.Un stat membru poate excepta de la inspecție, în temeiul articolului 31, echipamentele de aplicare de mână sau aparatele de stropit purtate în spate, de uz profesional, pe baza unei evaluări a riscurilor privind impactul lor potențial asupra sănătății umane și asupra mediului, care include o estimare a amplorii utilizării. Autoritatea competentă menționată la articolul 30 păstrează o copie a evaluării riscurilor în vederea controlului de către Comisie.

4.Echipamentele de aplicare de uz profesional care au fost exceptate de la inspecție în conformitate cu alineatul (3) nu fac obiectul cerinței de înregistrare în registrul electronic menționat la articolul 29 sau al cerințelor de înregistrare menționate la articolul 33.

Articolul 33

Registrul electronic al echipamentelor de aplicare de uz profesional

1.Fiecare autoritate competentă desemnată de un stat membru în temeiul articolului 30 instituie și menține un registru electronic centralizat pentru a înregistra:

(a)informațiile introduse de terți în temeiul articolului 20 alineatul (2) litera (b) punctul (i) și al articolului 29;

(b)înregistrările inspecțiilor și ale certificatelor prevăzute la articolul 31 alineatul (6) și alineatul (7) litera (b);

(c)alte informații, astfel cum se prevede la alineatul (2), privind echipamentele de aplicare de uz profesional din statul său membru care nu au fost exceptate de la inspecție în temeiul articolului 32 alineatul (3).

2.La momentul inspecției, autoritățile competente menționate la articolul 30 înregistrează următoarele informații:

(a)numele organismului care a efectuat inspecțiile;

(b)identificatorul unic al echipamentului de aplicare, dacă este disponibil;

(c)data fabricației, dacă este disponibilă;

(d)numele și adresa actualului proprietar;

(e)în cazul unui transfer de proprietate, data fiecărui transfer, precum și numele și adresa proprietarilor anteriori în ultimii cinci ani;

(f)dimensiunea rezervorului;

(g)lățimea rampei de stropit orizontale, dacă este cazul;

(h)tipul (tipurile) de duze prezente pe echipamentul de aplicare la momentul inspecției;

(i)în cazul mașinilor de stropit cu rampă, dacă echipamentul de aplicare este prevăzut sau nu cu un sistem de comandă al secțiunilor și/sau al duzelor prin intermediul tehnologiei de localizare geospațială;

(j)pentru echipamentele mai vechi de trei ani, data fiecărei inspecții efectuate în conformitate cu articolul 31;

(k)dacă echipamentul de aplicare a fost considerat conform sau neconform cu ocazia fiecărei inspecții efectuate în temeiul articolului 31;

(l)motivele rezultatului de neconformitate în urma inspecției.

3.În cazul în care echipamentul de aplicare nu poartă un identificator unic, astfel cum se menționează la alineatul (2) litera (b), autoritățile competente menționate la articolul 30 furnizează un identificator unic.

CAPITOLUL IX

METODOLOGIA DE CALCUL AL OBIECTIVELOR DE REDUCERE ȘI AL INDICATORILOR DE RISC ARMONIZAȚI

Articolul 34

Metodologia de calcul al progreselor înregistrate în vederea atingerii celor două obiective de reducere ale Uniunii și a celor două obiective de reducere naționale până în 2030

1.Metodologia de calcul al progreselor înregistrate în direcția atingerii celor două obiective de reducere ale Uniunii până în 2030 și a celor două obiective naționale de reducere până în 2030 până și inclusiv în 2030 este stabilită în anexa I. Această metodologie se bazează pe datele statistice colectate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1185/2009.

2.Utilizând metodologia stabilită în anexa I, Comisia calculează rezultatele progreselor înregistrate în direcția realizării celor două obiective de reducere ale Uniunii și a celor două obiective naționale de reducere până în 2030 în fiecare an până și inclusiv în 2030 și publică rezultatele respective pe site-ul web menționat la articolul 7.

Articolul 35

Metodologia de calcul al indicatorilor de risc armonizați 1, 2 și 2a

1.Metodologia de calcul al progreselor înregistrate în ceea ce privește indicatorii de risc armonizați 1, 2 și 2a, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, este prevăzută în anexa VI. Această metodologie se bazează pe datele statistice colectate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1185/2009.

2.Utilizând metodologia stabilită în anexa VI, Comisia calculează anual rezultatele indicatorilor de risc armonizați 1, 2 și 2a la nivelul Uniunii și publică rezultatele calculului său pe site-ul web menționat la articolul 7.

3.Utilizând metodologia stabilită în anexa VI, fiecare stat membru calculează anual, la nivel național, rezultatele indicatorilor de risc armonizați 1, 2 și 2a.

4.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 40 de modificare a prezentului articol și a anexei VI, pentru a ține seama de progresul tehnic, inclusiv de progresul în ceea ce privește disponibilitatea datelor statistice, precum și de evoluțiile științifice și agronomice. Astfel de acte delegate pot modifica indicatorii de risc armonizați existenți sau pot prevedea noi indicatori de risc armonizați, care pot ține seama de progresele înregistrate de statele membre în direcția atingerii obiectivului ca 25 % din suprafața lor agricolă utilizată să fie dedicată agriculturii ecologice până în 2030, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (1) litera (d).

5.Până la... [OP este rugat să introducă data = prima zi a lunii care urmează celor 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], Comisia finalizează o evaluare a indicatorilor de risc armonizați 1, 2 și 2a. Această evaluare se bazează pe cercetarea științifică realizată de Centrul Comun de Cercetare și pe consultarea extinsă a părților interesate, inclusiv a statelor membre, a experților științifici și a organizațiilor societății civile. Evaluarea include metodologiile care trebuie utilizate pentru formularea de noi indicatori de risc armonizați și pentru modificarea celor existenți în conformitate cu alineatul (4).

6.Ținând seama de rezultatele evaluării prevăzute la alineatul (5) și în termen de cel mult 18 luni de la publicarea statisticilor privind utilizarea produselor de protecție a plantelor în agricultură pentru prima perioadă de referință, astfel cum se menționează la articolul 9 din Regulamentul xxx/xxx [a se introduce trimiterea la actul adoptat], Comisia stabilește, în cazul în care consideră necesar, noi indicatori de risc armonizați sau îi modifică pe cei existenți pe baza datelor statistice referitoare la utilizarea produselor de protecție a plantelor în conformitate cu alineatul (4) din prezentul articol.

Articolul 36

Evaluarea de către statele membre a calculelor privind progresele înregistrate și indicatorii de risc armonizați

1.Fiecare stat membru evaluează rezultatele fiecărui calcul (a) al progreselor înregistrate în atingerea fiecăruia dintre cele două obiective naționale de reducere până în 2030 menționate la articolul 34 și (b) al indicatorilor de risc armonizați la nivelul statelor membre, astfel cum se menționează la articolul 35, de fiecare dată când se efectuează calculele.

2.Evaluările indicatorilor de risc armonizați la nivelul statelor membre menționați la articolul 35:

(a)identifică cinci substanțe active care influențează cel mai semnificativ rezultatul;

(b)precizează culturile sau situațiile și organismele dăunătoare vizate pe care sunt utilizate substanțele active menționate la litera (a);

(c)precizează metodele nechimice disponibile pentru combaterea acestor dăunători;

(d)sintetizează acțiunile întreprinse pentru a reduce utilizarea și riscul substanțelor active menționate la litera (a) și orice bariere în calea adoptării unor măsuri alternative de combatere a dăunătorilor.

3.Statele membre comunică Comisiei și celorlalte state membre rezultatele calculelor indicatorilor de risc armonizați la nivelul statelor membre, astfel cum se specifică în anexa VI, și ale evaluărilor aferente efectuate în temeiul prezentului articol și publică aceste informații și alți indicatori naționali sau obiective cuantificabile menționate la alineatul (4) pe site-urile web menționate la articolul 27 alineatul (2).

4.Pe lângă indicatorii de risc armonizați specificați în anexa VI și datele specificate în anexa II, statele membre pot continua, în plus, să utilizeze sau să dezvolte indicatori naționali suplimentari sau obiective cuantificabile, precum și alte date colectate la nivel național sau regional, inclusiv date viitoare privind utilizarea produselor de protecție a plantelor, care se referă la indicatorii și obiectivele menționate la alineatele (1) și (2).

CAPITOLUL X

DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE ȘI FINANCIARE

Articolul 37

Informații privind autoritățile competente desemnate

Până la … [OP: a se introduce data = prima zi a lunii care urmează după șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], fiecare stat membru informează Comisia cu privire la autoritățile competente desemnate în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 38

Sancțiuni

Statele membre adoptă regimul sancțiunilor care se aplică în cazul nerespectării dispozițiilor prezentului regulament și iau măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare. Statele membre notifică normele respective Comisiei fără întârziere și îi comunică acesteia, fără întârziere, orice modificare ulterioară privind aceste norme.

Articolul 39

Comisioane și taxe

Statele membre își pot recupera costurile asociate îndeplinirii obligațiilor care decurg din prezentul regulament prin intermediul unor comisioane sau taxe.

CAPITOLUL XI

COMPETENȚELE DELEGATE ȘI PROCEDURA COMITETULUI

Articolul 40

Exercitarea delegării de competențe

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 10 alineatul (6), articolul 13 alineatul (9), articolul 21 alineatul (3), articolul 25 alineatul (10), articolul 29 alineatul (5), articolul 31 alineatul (10) și articolul 35 alineatul (4) este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată.

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 10 alineatul (6), articolul 13 alineatul (9), articolul 21 alineatul (3), articolul 25 alineatul (10), articolul 29 alineatul (5), articolul 31 alineatul (10) și articolul 35 alineatul (4) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 10 alineatul (6), articolului 13 alineatul (9), articolului 21 alineatul (3), articolului 25 alineatul (10), articolului 29 alineatul (5), articolului 31 alineatul (10) și al articolului 35 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul, nici Consiliul nu a formulat nicio obiecție în termen de două luni de notificarea actului către Parlamentul European și către Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 41

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, instituit prin articolul 58 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului 88 . Comitetul respectiv este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL XII

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 42

Evaluarea efectuată de Comisie

1.Până la … [OP: a se introduce data = patru ani de la data aplicării prezentului regulament], Comisia efectuează o evaluare a prezentului regulament pe baza următoarelor elemente:

(a)tendințele în curs și alte date cantitative furnizate în rapoartele anuale privind progresele înregistrate și punerea în aplicare, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2);

(b)analiza tendințelor și a datelor anuale publicate de Comisie o dată la doi ani în conformitate cu articolul 11;

(c)raportul anual privind progresele înregistrate și rapoartele anuale de punere în aplicare prezentate anterior de Comisie Parlamentului European și Consiliului în conformitate cu articolul 11 alineatul (7);

(d)orice alte informații necesare pentru pregătirea evaluării.

Statele membre furnizează Comisiei informațiile necesare pentru întocmirea evaluării respective.

2.Comisia prezintă un raport privind principalele constatări Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 43

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2021/2115

Regulamentul (UE) 2021/2115 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 31 alineatul (5), se adaugă următorul paragraf:

„Prin derogare de la primul paragraf literele (a) și (b) din prezentul alineat, în cazul în care, în conformitate cu Regulamentul (UE).../... al Parlamentului European și al Consiliului* 89+ fermierilor le sunt impuse anumite cerințe, se poate acorda sprijin pentru respectarea cerințelor respective pentru o perioadă maximă care se încheie la ultima dintre cele două date – … [OP: a se introduce data = 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] sau 5 ani de la data la care devin obligatorii pentru exploatație.

*Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului ... privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2115 (JO...).”;

(2)La articolul 70 alineatul (3), se adaugă următorul paragraf:

„Prin derogare de la primul paragraf literele (a) și (b) din prezentul alineat, în cazul în care, în conformitate cu Regulamentul (UE).../... 90++ beneficiarilor le sunt impuse anumite cerințe, se poate acorda sprijin pentru respectarea cerințelor respective pentru o perioadă maximă care se încheie la ultima dintre cele două date – … [OP: a se introduce data = 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] sau 5 ani de la data la care devin obligatorii pentru exploatație”;

(3)La articolul 73 alineatul (5), se adaugă următorul paragraf:

„Prin derogare de la primul paragraf din prezentul alineat, în cazul în care, în conformitate cu Regulamentul (UE).../... ++ fermierilor le sunt impuse anumite cerințe, se poate acorda sprijin pentru respectarea cerințelor respective pentru o perioadă maximă care se încheie la ultima dintre cele două date – … [OP: a se introduce data = 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] sau 5 ani de la data la care devin obligatorii pentru exploatație. ”.

Articolul 44

Abrogarea Directivei 2009/128/CE

1.Directiva 2009/128/CE se abrogă.

2.Trimiterile la Directiva 2009/128/CE se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VII.

Articolul 45

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la … [OP: a se introduce data = prima zi a lunii care urmează celor … luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Cu toate acestea, articolul 21 se aplică de la [OP: a se introduce data - 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

(1)    Definiția juridică a pesticidelor prevăzută la articolul 3 alineatul (10) din Directiva privind utilizarea durabilă include produsele de protecție a plantelor și biocidele, dar, întrucât domeniul de aplicare al Directivei privind utilizarea durabilă nu a fost niciodată extins la biocide, prezenta propunere se limitează doar la produsele de protecție a plantelor.

(2)    Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71).

(3)    Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „O strategie tematică privind utilizarea durabilă a pesticidelor”, COM(2006) 373 final, document 52006DC0372, www.eur-lex.europa.eu .

(4)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, O Strategie „ De la fermă la consumator pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic”, COM/2020/381 final.

(5)    Inițiativa încununată de succes „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului de pesticide toxice” a solicitat Comisiei, în cadrul celui de al treilea obiectiv, să stabilească „obiective obligatorii de reducere a utilizării pesticidelor în întreaga UE, pentru a se ajunge, în timp, la un viitor fără pesticide”. În  răspunsul său adoptat la 12 decembrie 2017 , Comisia a declarat că va reevalua necesitatea unor obiective obligatorii la nivelul UE pentru pesticide. Inițiativa  Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură propice albinelor pentru un mediu sănătos , solicită Comisiei să propună acte juridice pentru eliminarea treptată a pesticidelor sintetice până în 2035, pentru refacerea biodiversității și pentru sprijinirea fermierilor în tranziție; inițiativa a colectat peste 1 milion de declarații de susținere până la 30 septembrie 2021, care sunt în prezent în curs de verificare de către autoritățile statelor membre.

(6)    Conferința privind viitorul Europei – Raport privind rezultatul final, mai 2022, Propunerea 1, p. 43. Conferința privind viitorul Europei a avut loc în perioada aprilie 2021 - mai 2022. Aceasta a reprezentat un exercițiu unic, condus de cetățeni, de democrație deliberativă la nivel paneuropean, la care au participat mii de cetățeni europeni, precum și actori politici, parteneri sociali, reprezentanți ai societății civile și părți interesate importante.

(7)    Ibid., Propunerea 2 p. 44, și Propunerea 30, p 72.

(8)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Pactul ecologic european” COM/2019/640 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM%3A2019%3A640%3AFIN

(9)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, O Strategie „ De la fermă la consumator pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic”, COM/2020/381 final.

(10)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Strategia privind biodiversitatea până în 2030 Readucerea naturii în viețile noastre ” , COM/2020/380 final.

(11)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „ Calea către o planetă sănătoasă pentru toți – Plan de acțiune al UE: Către o poluare zero a aerului, a apei și a solului”, COM(2021) 400 final.

(12)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „ Strategia UE privind solul până în 2030 – Valorificarea beneficiilor solurilor sănătoase pentru ființele umane, alimentație, natură și climă”, COM(2021) 699 final.

(13)     Inițiativa UE privind polenizatorii - Mediu - Comisia Europeană (europa.eu) .

(14)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „ Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice”, COM/2020/667 final.

(15)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027 Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare, COM/2021/323 final.

(16)    Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).

(17)     Obiectivele UE de refacere a naturii (europa.eu) .

(18)     Inițiativa UE privind polenizatorii - Mediu – Comisia Europeană (europa.eu) .

(19)     Directiva 2013/39/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 de modificare a Directivelor 2000/60/CE și 2008/105/CE în ceea ce privește substanțele prioritare din domeniul politicii apei .

(20)     Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare și de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului, JO L 348, 24.12.2008, p. 84-97.

(21)    Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare) (JO L 435, 23.12.2020, p. 1).

(22)     Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

(23)    Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă, JO L 183, 29.6.1989, p. 1.

(24)    Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă, JO L 131, 5.5.1998, p. 11.

(25)    Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului] (JO L 158, 30.4.2004, p. 50).

(26)    Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (Text cu relevanță pentru SEE), JO L 260, 3.10.2009, p. 5.

(27)    Directiva 89/656/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă [a treia directivă specială în înțelesul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 393, 30.12.1989, p. 18.

(28)    Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea atingerii unei utilizări durabile a pesticidelor, COM(2006) 373 final , p. 8.

(29)     Raport special 05/2020: Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor: progrese limitate în ceea ce privește măsurarea și reducerea riscurilor (europa.eu) .

(30)     Analiză și evaluarea impactului (europa.eu) .

(31)     Pesticide – actualizare a normelor UE pentru o utilizare durabilă (europa.eu) .

(32)    Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, JO L 198, 22.6.2020, p. 13.

(33)    Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(34)    JO C 202, 7.6.2016, p. 389.

(35)    JO C , , p. .

(36)    JO C […], […], p. […].

(37)    Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71).

(38)    [A se introduce trimiterea.]

(39)    Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire la planurile naționale de acțiune ale statelor membre și la progresele înregistrate în punerea în aplicare a Directivei 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor, COM(2017)587 final.

(40)    Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind experiența câștigată de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor naționale stabilite în planurile naționale de acțiune și privind progresul privind punerea în aplicare a Directivei 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor, COM(2020) 204 final.

(41)    P8_TA(2019)0082, 12 februarie 2019.

(42)    P9_TA(2021)0425, 20 octombrie 2021.

(43)    Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor – Evaluarea punerii în aplicare la nivel european, octombrie 2018.

(44)    Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor: progrese limitate în ceea ce privește măsurarea și reducerea riscurilor, Raportul special al Curții de Conturi Europene, ISBN:978-92-847-4206-6, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2020.

(45)    Comitetul Economic și Social European, Evaluarea Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor (raport de informare), adoptat la 27 aprilie 2021.

(46)    Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).

(47)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Pactul verde european, COM/2019/640 final.

(48)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - O Strategie „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic, COM(2020) 381 final.

(49)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030. Readucerea naturii în viețile noastre”, COM(2020) 380 final.

(50)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Calea către o planetă sănătoasă pentru toți, Plan de acțiune al UE: „Către o poluare zero a aerului, a apei și a solului”, COM(2021) 400 final.

(51)    Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).

(52)    Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista substanțelor active aprobate (JO L 153, 11.6.2011, p. 1).

(53)    Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/408 al Comisiei din 11 martie 2015 privind punerea în aplicare a articolului 80 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și privind stabilirea unei liste a substanțelor susceptibile de înlocuire (JO L 67, 12.3.2015, p. 18).

(54)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027 Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare, COM/2021/323 final.

(55)    Conferința privind viitorul Europei – Raport privind rezultatul final, mai 2022, Propunerile 1 și 2, p. 43-44.

(56)    Bruxelles, 19 octombrie 2020, 12099/20.

(57)    Decizia (UE) 2021/1102 a Consiliului din 28 iunie 2021 prin care se solicită Comisiei să prezinte un studiu privind situația și opțiunile Uniunii referitoare la introducerea, evaluarea, producerea, punerea pe piață și utilizarea agenților de control biologic nevertebrați pe teritoriul Uniunii și, după caz, o propunere având în vedere rezultatele studiului (JO L 238, 6.7.2021, p. 81).

(58)    Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

(59)    Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

(60)    Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(61)    Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(62)    Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1).

(63)    Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (JO L 152, 11.6.2008, p. 1).

(64)    Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).

(65)    Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul European    de garantare agricolă (FEGA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).

(66)    Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164). 

(67)    Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

(68)    Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(69)    Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (JO L 183, 29.6.1989, p. 1).

(70)    Directiva 89/656/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă [a treia directivă specifică în înțelesul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 393, 30.12.1989, p. 18).

(71)    Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă [a paisprezecea directivă specifică în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 131, 5.5.1998, p. 11).

(72)    Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului] (JO L 158, 30.4.2004, p. 50).

(73)    Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 260, 3.10.2009, p. 5).

(74)    Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind statisticile referitoare la pesticide (JO L 324, 10.12.2009, p. 1).

(75)    Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentul European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (JO L 95, 7.4.2017, p. 1).

(76)    JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(77)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(78)    Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).

(79)    Regulamentul (UE) 2018/1091 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind statisticile integrate referitoare la ferme și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1166/2008 și (UE) nr. 1337/2011 (JO L 200, 7.8.2018, p. 1).

(80)    A se vedea Conversia nomenclaturii CORINE Land Cover în sistemul de clasificare Land Cover Classification https://land.copernicus.eu/user-corner/technical-library/corine-land-cover-nomenclature-guidelines/html ) și inventarul CORINE Land Cover ( CORINE Land Cover — Serviciul de monitorizare a teritoriului al Copernicus ).

(81)    Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 435, 23.12.2020, p. 1).

(82)    Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (JO L 317, 23.11.2016, p. 4).

(83)    Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive (JO L 317, 4.11.2014, p. 35).

(84)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Strategie „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic (COM/2020/381 final).

(85)    Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

(86)    Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(87)    Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).

(88)    Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(89) +    JO: Vă rugăm să introduceți în text numărul regulamentului din documentul... și să introduceți numărul, data și referința de publicare în JO a regulamentului respectiv în nota de subsol.

(90) ++    JO: A se introduce în text numărul regulamentului inclus în documentul ... .

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 22.6.2022

COM(2022) 305 final

ANEXE

la propunerea de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2115

{SEC(2022) 257 final} - {SWD(2022) 169 final} - {SWD(2022) 170 final} - {SWD(2022) 171 final}

ANEXA I
vizată la articolul 4

METODOLOGIA DE CALCUL AL PROGRESELOR ÎNREGISTRATE ÎN DIRECȚIA ATINGERII CELOR DOUĂ OBIECTIVE DE REDUCERE ALE UNIUNII ȘI A CELOR DOUĂ OBIECTIVE NAȚIONALE DE REDUCERE PÂNĂ ÎN 2030

Prezentul regulament este instrumentul utilizat pentru a atinge obiectivele de reducere a pesticidelor cuprinse în Strategia „De la fermă la consumator”, impunând fiecărui stat membru să contribuie la realizarea, până în 2030, a unei reduceri cu 50 % la nivelul Uniunii a utilizării produselor chimice de protecție a plantelor și a riscului prezentat de acestea („obiectivul 1 al Uniunii de reducere până în 2030”) și a utilizării unor produse de protecție a plantelor mai periculoase („obiectivul 2 al Uniunii de reducere până în 2030”). Prezentul regulament reglementează, de asemenea, contribuția fiecărui stat membru la aceste obiective ale Uniunii. Contribuția fiecărui stat membru, stabilită sub forma unui obiectiv național, la obiectivul 1 al Uniunii de reducere până în 2030 este cunoscută sub denumirea de „obiectiv național 1 de reducere până în 2030”, în timp ce contribuția statelor membre la obiectivul 2 al Uniunii de reducere până în 2030 este cunoscută sub denumirea de „obiectiv național 2 de reducere până în 2030”. Metodologia de calcul al progreselor înregistrate în direcția atingerii acestor obiective este prezentată mai jos:

SECȚIUNEA 1

Obiectivul național 1 de reducere până în 2030: metodologie de estimare a progreselor înregistrate în direcția reducerii utilizării produselor chimice de protecție a plantelor și a riscului prezentat de acestea

1.Metodologia se bazează pe statistici privind cantitățile de substanțe active chimice introduse pe piață în produsele de protecție a plantelor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, furnizate Comisiei (Eurostat) în conformitate cu anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 1 .

2.Pentru calculul progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivului de reducere 1 se aplică următoarele norme generale:

(a)progresele înregistrate se calculează pe baza clasificării substanțelor active chimice în cele 4 grupuri prevăzute în tabelul din prezenta anexă;

(b)substanțele active chimice din grupul 1 sunt cele enumerate în partea D din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei 2 ;

(c)substanțele active chimice din grupul 2 (categoriile C și D) sunt cele enumerate în părțile A și B din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011;

(d)substanțele active chimice din grupul 3 sunt substanțele active chimice aprobate ca substanțe susceptibile de înlocuire în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și care sunt enumerate în partea E din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 sau care sunt enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/408;

(e)substanțele active chimice din grupul 4 sunt cele care nu au fost aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și, prin urmare, nu sunt enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011;

(f)se aplică factorii de ponderare prevăzuți la rândul (iii) din tabelul din prezenta anexă.

3.Progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului de reducere 1 se calculează prin înmulțirea cantităților anuale de substanțe active din produsele de protecție a plantelor introduse pe piață pentru fiecare grup din tabelul din prezenta anexă cu ponderea de pericol relevantă stabilită în rândul (iii), urmată de agregarea rezultatelor acestor calcule.

Tabel

Clasificarea substanțelor active și a ponderilor de pericol în scopul calculării progreselor înregistrate către realizarea obiectivului național 1 de reducere până în 2030

4.Valoarea de referință pentru obiectivul 1 de reducere este stabilită la 100 și este egală cu rezultatul mediu al calculului de mai sus pentru perioada 2015-2017.

5.Progresele înregistrate către atingerea obiectivului de reducere 1 se exprimă prin raportarea la valoarea de referință.

6.Comisia calculează progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului de reducere 1 în conformitate cu articolul 34 alineatul (2) din prezentul regulament pentru fiecare an calendaristic și cel târziu după 20 de luni de la sfârșitul anului pentru care se calculează progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului de reducere 1.

SECȚIUNEA 2

Obiectivul național de reducere 2: metodologie de estimare a progreselor înregistrate în direcția reducerii utilizării produselor de protecție a plantelor mai periculoase

1.Metodologia se bazează pe statistici privind cantitățile de substanțe active introduse pe piață în produsele de protecție a plantelor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, furnizate Comisiei în conformitate cu anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1185/2009.

2.Progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului 2 se calculează prin însumarea cantităților anuale de substanțe active chimice conținute în produsele de protecție a plantelor mai periculoase introduse pe piață în fiecare an.

3.Valoarea de referință pentru obiectivul 2 de reducere este stabilită la 100 și este egală cu rezultatul mediu al calculului de mai sus pentru perioada 2015-2017.

4.Progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului de reducere 2 se exprimă prin raportarea la valoarea de referință.

5.Comisia calculează progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului de reducere 2 în conformitate cu articolul 34 alineatul (2) din prezentul regulament pentru fiecare an calendaristic și cel târziu după 20 de luni de la sfârșitul anului pentru care se calculează progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului de reducere 2.

SECȚIUNEA 3

Obiectivele de reducere ale Uniunii

1.Metodologia de calcul al tendințelor în direcția atingerii celor două obiective de reducere ale Uniunii pentru 2030 este aceeași cu metodologia de calculare a tendințelor la nivel național, astfel cum se prevede în secțiunile 1 și 2.

2.Tendința la nivel național se calculează utilizând statisticile privind cantitățile de substanțe active chimice, astfel cum sunt definite la punctul 3 de la articolul 3 din prezentul regulament, care sunt introduse pe piață în produsele de protecție a plantelor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, statistici furnizate Comisiei în temeiul anexei I (Statistici privind introducerea pe piață a pesticidelor) la Regulamentul (CE) nr. 1185/2009.

3.Tendința la nivelul Uniunii se calculează utilizând statisticile privind cantitățile de substanțe active chimice, astfel cum sunt definite la punctul 3 de la articolul 3 din prezentul regulament, introduse pe piață în produsele de protecție a plantelor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, statistici furnizate Comisiei în temeiul anexei I (Statistici privind introducerea pe piață a pesticidelor) din Regulamentul (CE) nr. 1185/2009.

ANEXA II

DATE CARE TREBUIE FURNIZATE ÎN RAPOARTELE ANUALE PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE ȘI PUNEREA ÎN APLICARE PÂNĂ LA DATA DE 31 AUGUST A FIECĂRUI AN CALENDARISTIC

Partea 1: Tendințe anuale în ceea ce privește progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor naționale de reducere până în 2030

1.tendințele înregistrate de un stat membru în direcția realizării celor două obiective naționale de reducere până în 2030 menționate la articolul 10 alineatul (2) litera (a);

2.toate celelalte obiective indicative naționale indicate la articolul 9 alineatul (2) litera (a), la articolul 9 alineatul (3) litera (a) și la articolul 9 alineatul (4).

Partea 2: Toate celelalte date cantitative relevante pentru punerea în aplicare a prezentului regulament și nivelul de conformitate cu acesta

Utilizarea produselor de protecție a plantelor:

1.procentul de utilizatori profesioniști controlați pentru punerea în aplicare a combaterii integrate a dăunătorilor;

2.procentul de utilizatori profesioniști care nu respectă obligația de a ține înregistrări electronice privind punerea în aplicare a combaterii integrate a dăunătorilor;

3.procentul de utilizatori profesioniști care nu au respectat obligația de a păstra electronic datele privind utilizarea pesticidelor;

4.numărul de autorizații de tratament avio, perioada de valabilitate a autorizației, dimensiunea și amplasarea zonelor în cauză, precum și motivele acordării autorizației;

5.procentul de suprafețe agricole utilizate și de alte suprafețe care fac obiectul autorizațiilor de tratament avio;

6.numărul de autorizații pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor în zone sensibile;

7.procentul de suprafață agricolă utilizată și de alte suprafețe care fac obiectul autorizațiilor pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor în zone sensibile;

8.cantitățile estimate de produse de protecție a plantelor utilizate ilegal și cantitățile de produse de protecție a plantelor ilegale identificate;

9.dacă statele membre au aplicat derogări care permit

(a)cerințe de inspecție diferite pentru echipamentele de aplicare de uz profesional care reprezintă o utilizare foarte redusă sau

(b)scutiri de la inspecție pentru echipamentele de aplicare de mână sau aparatele de stropit purtate în spate de uz profesional.

Servicii de formare și de consiliere:

10.procentul de utilizatori profesioniști, consilieri și distribuitori formați în domeniile enumerate în anexa III și care dețin un certificat de formare profesională în conformitate cu articolul 25 sau care dețin o dovadă a înscrierii într-un registru electronic central în conformitate cu articolul 25 alineatul (5), defalcat pe utilizatori profesioniști, consilieri și distribuitori;

11.procentul de utilizatori profesioniști care nu respectă obligația de a utiliza servicii de consiliere independente cel puțin o dată pe an.

Echipamente de aplicare de uz profesional:

12.procentul estimat de echipamente de aplicare de uz profesional înregistrat în registrul electronic al echipamentelor de aplicare de uz profesional;

13.procentul de echipamente de aplicare de uz profesional înregistrate și care trebuie să facă obiectul inspecției care a fost inspectat;

14.procentul, la momentul inspecției, de echipamente de aplicare de uz profesional prevăzute cu dispozitive de reducere a riscurilor.

Măsuri suplimentare luate de statele membre pentru punerea în aplicare a combaterii integrate a dăunătorilor:

15.procentul de suprafață agricolă utilizată din fiecare stat membru care face obiectul unor reguli specifice culturii, devenite obligatorii din punct de vedere juridic în temeiul legislației naționale.

ANEXA III

TEMELE DE FORMARE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 25

1.Întreaga legislație relevantă privind produsele de protecție a plantelor și utilizarea și riscurile prezentate de acestea, în special prezentul regulament. Actele legislative relevante sunt în special următoarele:

Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 3

Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului 4

Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 5

Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 6

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 7

Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului 8 .

Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului 9 .

Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului 10

Directiva 2009/127/CE a Parlamentului European și a Consiliului 11

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului 12

Directiva 89/391/CEE a Consiliului 13

Directiva 89/656/CEE a Consiliului 14  

Directiva 98/24/CE a Consiliului 15  

Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului 16

Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului 17

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 18

Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului 19

2.Existența și riscurile produselor ilegale de protecție a plantelor și contrafăcute, metodele de identificare a acestor produse și sancțiunile aferente vânzării sau utilizării produselor ilegale de protecție a plantelor.

3.Pericolele și riscurile asociate produselor de protecție a plantelor, precum și modul de identificare și control al acestora, inclusiv următoarele aspecte:

(a)riscurile la adresa sănătății umane;

(b)simptomele otrăvirii cu produse de protecție a plantelor și măsurile adecvate de prim ajutor în cazul unei astfel de otrăviri;

(c)riscurile pentru plantele și insectele nevizate, fauna sălbatică, biodiversitate și mediu în general.

4.Strategiile și tehnicile de combatere integrată a dăunătorilor, strategiile și tehnicile de management integrat al culturilor, principiile agriculturii ecologice, metodele de combatere biologică a dăunătorilor, metodele de control al organismelor dăunătoare, obligația de a aplica combaterea integrată a dăunătorilor, astfel cum se prevede la articolele 12 și 13 din prezentul regulament, precum și obligația de a introduce înregistrări în registrul electronic al combaterii integrate a dăunătorilor și al utilizării produselor de protecție a plantelor, astfel cum se prevede la articolul 14 din prezentul regulament.

5.Atunci când sunt necesare produse de protecție a plantelor, modalitatea de alegere a produselor de protecție a plantelor cu cele mai puține efecte secundare asupra sănătății umane, asupra organismelor nevizate și asupra mediului dintre toate produsele autorizate pentru o anumită problemă legată de dăunători, într-o anumită situație.

6.Măsurile menite să reducă la minimum riscurile pentru oameni, pentru organismele nevizate și pentru mediu, inclusiv:

(a)practicile de lucru sigure pentru depozitarea, manipularea și amestecarea produselor de protecție a plantelor;

(b)practicile de lucru sigure pentru eliminarea ambalajelor goale, a altor materiale contaminate și a surplusului de produse de protecție a plantelor (inclusiv amestecurile rămase în rezervoare), fie sub formă concentrată, fie diluată;

(c)metodele recomandate pentru a controla expunerea operatorului (echipamente de protecție individuală);

(d)informații privind eliminarea corectă și în condiții de siguranță a produselor de protecție a plantelor care nu mai sunt autorizate și în cazul în care a expirat perioada de grație pentru utilizarea acestora în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) sau 46 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

7.Proceduri de pregătire a echipamentului de aplicare înainte de exploatare, mai ales pentru etalonare, cu riscuri minime pentru utilizator, celelalte persoane și speciile animale și vegetale nevizate, precum și pentru biodiversitate și mediu, inclusiv resursele de apă.

8.Formare practică privind utilizarea și întreținerea echipamentelor de aplicare, precum și privind măsurile de diminuare a riscurilor, inclusiv tehnicile specifice de stropire, utilizarea noilor tehnologii, inclusiv a tehnicilor de agricultură de precizie, precum și verificarea tehnică a mașinilor de stropit utilizate și modalitățile de îmbunătățire a calității stropirii. În acest domeniu, se acordă o atenție specială duzelor de reducere a derivei și recomandărilor făcute de producători cu privire la condițiile optime de utilizare a acestora. Riscuri specifice legate de utilizarea echipamentelor de aplicare de mână a pesticidelor sau a aparatelor de stropit purtate în spate și măsurile relevante de gestionare a riscului. Formarea practică acoperă, de asemenea, riscurile specifice legate de semănatul semințelor tratate cu produse de protecție a plantelor.

9.Măsuri de urgență pentru protejarea sănătății umane și a mediului, inclusiv a resurselor de apă în caz de scurgere accidentală, contaminare și condiții meteorologice extreme care ar putea conduce la riscuri de percolare a produselor de protecție a plantelor.

10.O atenție specială acordată zonelor sensibile, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (15) din prezentul regulament, și zonelor de protecție stabilite în temeiul articolelor 6 și 7 din Directiva 2000/60/CE, precum și conștientizării contaminării cauzate de anumite produse de protecție a plantelor în regiunea lor respectivă.

11.Unități care asigură monitorizarea sănătății și accesul la asistență medicală cărora le pot fi raportate informații privind incidentele de intoxicație acută și cronică.

12.Păstrarea înregistrărilor privind vânzarea, cumpărarea și utilizarea produselor de protecție a plantelor, în conformitate cu legislația relevantă.

13.Modul de reducere la minimum sau de eliminare a aplicării de anumite produse de protecție a plantelor clasificate ca „nocive pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung”, „foarte toxice pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung” sau „toxice pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung” în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 pe sau de-a lungul drumurilor, căilor ferate, pe suprafețele foarte permeabile sau pe alte tipuri de infrastructură situată în apropierea apelor de suprafață sau subterane sau pe suprafețe impermeabile cu risc ridicat de scurgere în apele de suprafață sau în sistemele de canalizare.

14.Protecția mediului acvatic și a rezervelor de apă potabilă împotriva impactului produselor de protecție a plantelor, inclusiv în ceea ce privește următoarele aspecte:

(a)utilizarea produselor de protecție a plantelor în conformitate cu restricțiile indicate pe etichetă în conformitate cu articolul 31 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, acordându-se prioritate produselor de protecție a plantelor care nu sunt clasificate drept „(foarte) persistente”, „(foarte) bioacumulative”,

„foarte toxice pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung”, „toxice pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung” sau „nocive pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung”, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 20 sau care conțin substanțe prioritare incluse în lista adoptată de Comisie în conformitate cu articolul 16 din Directiva 2000/60/CE, pusă în aplicare prin Directivele 2008/105/CE și 2013/39/UE, sau pesticide care au fost identificate ca poluanți specifici bazinelor hidrografice în conformitate cu anexa V punctul 1.2.6 din Directive 2000/60/CE, în special cele care afectează apa utilizată pentru captarea apei potabile în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2000/60/CE și Directiva (UE) 2020/2184;

(b)pericolele și riscurile potențiale pentru sănătatea umană și pentru mediu cauzate de utilizarea produselor de protecție a plantelor, precum și metodele de reducere la minimum a emisiilor în mediu și a expunerii profesionale la produse de protecție a plantelor mai periculoase;

(c)utilizarea tehnologiei de reducere a derivei în toate culturile de câmp;

(d)utilizarea altor măsuri de atenuare care reduc la minimum riscul de poluare în afara amplasamentului cauzată de derivă, scurgere continuă în drenaje și apa de șiroire, inclusiv, în special, zone tampon obligatorii adiacente cursurilor de apă de suprafață și apelor subterane și acviferelor;

(e)modalitatea de respectare a restricțiilor stabilite de Regulamentul (CE) 1107/2009 privind reducerea la minimum sau înlocuirea utilizării de produse de protecție a plantelor clasificate ca „nocive pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung”, „foarte toxice pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung” sau „toxice pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung” în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 pe sau de-a lungul drumurilor, căilor ferate, pe suprafețele foarte permeabile sau pe alte tipuri de infrastructură situată în apropierea apelor de suprafață sau subterane sau pe suprafețe impermeabile cu risc ridicat de scurgere în apele de suprafață sau în sistemele de canalizare.

ANEXA IV

INSPECȚIA ECHIPAMENTELOR DE APLICARE DE UZ PROFESIONAL

Inspecția echipamentelor de aplicare de uz profesional acoperă toate aspectele importante în vederea atingerii unui înalt grad de siguranță și protecție pentru sănătatea umană și pentru mediu. Eficacitatea optimă a aplicării trebuie asigurată printr-o bună funcționare a oricărui dispozitiv sau aparat și o bună executare a funcțiilor echipamentului pentru a garanta îndeplinirea următoarelor obiective.

Echipamentul de aplicare de uz profesional trebuie să funcționeze în mod fiabil și să fie utilizat numai în conformitate cu manualul său de funcționare în scopul pentru care a fost conceput, astfel încât produsele de protecție a plantelor să poată fi aplicate cu precizie, în conformitate cu bunele practici agricole (BPA), conform definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului 21 .

Echipamentul trebuie să fie într-o astfel de stare încât să permită umplerea și golirea sa în condiții de siguranță, cu ușurință și complet, precum și prevenirea oricăror scurgeri a soluției de stropire sau a produsului concentrat. El trebuie să permită curățarea completă și cu ușurință. De asemenea, acesta trebuie să permită funcționarea în condiții de siguranță și oprirea imediată de la postul operatorului. Toate reglajele necesare trebuie să poată fi efectuate într-un mod simplu. Astfel de reglaje trebuie să fie precise și capabile de a fi reproduse.

În timpul inspecției, se verifică respectarea următoarelor cerințe:

1.Siguranță

Echipamentul trebuie să fie curat și sigur înainte de începerea inspecției. Se verifică următoarele:

●apărătoarea arborelui cardanic de transmisie de la priza de putere și toate dispozitivele de protecție ale prizei de putere și ale celorlalte componente de transmisie rotative,

●scurgeri din sistemul hidraulic și starea generală a cilindrilor și a țevilor hidraulice,

●siguranța și funcționarea tuturor componentelor electrice, inclusiv a întrerupătoarelor electromagnetice,

●funcționarea supapelor de siguranță,

●starea părților structurale, a cadrului și a rampelor/port-duzelor,

●blocarea părților pliabile și,

●în cazul oricărui echipament care utilizează un flux de aer, apărătoarele și starea ventilatorului, inclusiv starea fizică a unității suflante, a ventilatorului și a tubulaturii.

2.Scurgeri

Atât în condiții staționare, cât și în condiții de lucru, nu trebuie să existe scurgeri sau picurări din nicio parte a echipamentului. Nu trebuie să existe nicio picurare sau aplicare involuntară după oprirea echipamentului. Pentru echipamentele de aplicare a produselor lichide, nu trebuie să existe nicio scurgere din țevi sau furtunuri atunci când acesta funcționează la presiunea maximă posibilă pentru sistem și niciun lichid nu trebuie să fi fost aplicat direct pe mașina de stropit.

3.Pompă (pentru echipamentele utilizate la aplicarea de produse lichide)

Debitul pompei trebuie adaptat nevoilor echipamentului de aplicare, iar pompa trebuie să funcționeze corect pentru a garanta o rată de aplicare stabilă și fiabilă.

4.Agitare sau amestecare (pentru echipamentele de aplicare a produselor lichide)

Dispozitivele de agitare sau amestecare trebuie să asigure o recirculare adecvată, astfel încât concentrația să fie omogenă în tot amestecul de lichid pentru stropire din rezervor.

5.Rezervorul cu lichid pentru stropire/pâlnie de alimentare

Rezervoarele pentru stropire și pâlniile de alimentare, precum și indicatoarele de nivel, dispozitivele de umplere, filtrele, sistemele de golire și de clătire, precum și dispozitivele de amestecare trebuie să funcționeze astfel încât să reducă la minimum scurgerea accidentală, distribuirea neregulată a concentrației, expunerea operatorului și depunerile din rezervor.

6.Sistemele de măsură, comandă și reglare

Toate dispozitivele de măsură, de pornire și de oprire, de reglare a presiunii și/sau a debitului trebuie să fie calibrate corespunzător și să funcționeze în mod corect. Comenzile care urmează să fie acționate în timpul realizării aplicării trebuie să poată fi acționate din postul operatorului, instrumentele necesare pentru a controla operațiunea trebuie să fie prezente și precise, iar afișajele instrumentelor trebuie să poată fi citite din postul operatorului. În ceea ce privește echipamentele de aplicare a produselor lichide, dispozitivele de reglare a presiunii trebuie să își mențină o presiune de lucru constantă pentru un regim de funcționare constantă a pompei, pentru a garanta aplicarea unui volum constant. Echipamentul suplimentar de dozare sau injectare a produselor de protecție a plantelor trebuie să funcționeze precis și corect.

7.Țevile și furtunurile

Țevile și furtunurile trebuie să fie într-o stare bună pentru a evita perturbări ale debitului lichidelor sau deversări accidentale în caz de defectare. Țevile și furtunurile nu trebuie să fie îndoite, uzate excesiv sau într-o poziție care să permită etirarea.

8.Filtrarea (pentru echipamentele de aplicare a produselor lichide)

În vederea evitării turbulențelor și a unei repartizări neomogene a produsului, echipamentul trebuie să fie prevăzut cu filtre aflate în stare bună, iar dimensiunea ochiului trebuie să corespundă mărimii duzelor instalate pe aparatul de stropit. Atunci când există, sistemul de indicare a înfundării filtrelor trebuie să funcționeze corect.

9.Rampa de stropit (pentru echipamentul de aplicare a produselor de protecție a plantelor prin intermediul unei rampe orizontale sau verticale aflate aproape de cultura sau de materialul care urmează să fie tratat)

Rampa trebuie să fie în stare bună și stabilă în toate direcțiile. Sistemele de fixare și reglare, precum și dispozitivele care permit amortizarea mișcărilor neintenționate și compensarea pantei trebuie să funcționeze în mod corespunzător.

10.Duze (pentru echipamentele de distribuire a produselor lichide) / ieșiri (pentru produse solide)

Duzele și ieșirile trebuie să funcționeze corespunzător. Debitul fiecărei duze individuale și al fiecărei ieșiri nu trebuie să se abată în mod semnificativ de la datele din tabelele de debit furnizate de producător.

11.Distribuirea

După caz, distribuirea longitudinală, transversală și verticală (în cazul aplicării pe culturile verticale) a produsului în zona vizată trebuie să se facă uniform.

12.Ventilator (pentru echipamentele de distribuire a produselor de protecție a plantelor cu ajutorul unui curent portant de aer)

Ventilatorul trebuie să fie în stare bună și să producă un curent de aer stabil și fiabil.

13.Curățarea

Dacă sunt prezente, sistemele de clătire/curățare a recipientelor golite, de exemplu montate pe pâlniile de alimentare cu ejector ale echipamentului de aplicare, trebuie să funcționeze în mod fiabil. Mai mult, dacă există, dispozitivele de curățare a rezervoarelor, dispozitivele de curățare externă, dispozitivele pentru curățarea pâlniilor de alimentare cu ejector și dispozitivele pentru curățarea interioară a echipamentului complet de aplicare trebuie să funcționeze corect.

ANEXA V

FORMULAR DE NOTIFICARE

ANEXA VI
vizată la articolul 35

METODOLOGIA DE CALCUL AL INDICATORILOR DE RISC ARMONIZAȚI LA NIVELUL UNIUNII ȘI LA NIVEL NAȚIONAL

SECȚIUNEA 1

Indicatori de risc armonizați

Metodologia de calcul al indicatorilor de risc armonizați atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național este enumerată în secțiunile 2-4 din prezenta anexă. În timp ce metodologia pentru indicatorii Uniunii și cei naționali este aceeași, primii se bazează pe statistici la nivelul Uniunii, iar cei din urmă se bazează pe statistici naționale. Acești indicatori se calculează anual.

SECȚIUNEA 2

Indicatorul de risc armonizat 1: indicator de risc armonizat bazat pe noțiunea de pericol, bazat pe cantitățile de substanțe active introduse pe piață în produsele de protecție a plantelor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009

1.Acest indicator se bazează pe statistici privind cantitățile de substanțe active introduse pe piață în produsele de protecție a plantelor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, furnizate Comisiei (Eurostat) în conformitate cu anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1185/2009. Aceste date sunt clasificate în 4 grupuri.

2.Pentru calculul indicatorului de risc armonizat 1 se aplică următoarele norme generale:

(a)indicatorul de risc armonizat 1 se calculează pe baza clasificării substanțelor active în cele 4 grupuri prevăzute în tabelul 1;

(b)substanțele active din grupul 1 sunt cele enumerate în partea D din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011;

(c)substanțele active din grupul 2 sunt cele enumerate în părțile A și B din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011;

(d)substanțele active din grupul 3 sunt substanțele active chimice aprobate ca substanțe susceptibile de înlocuire în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și care sunt enumerate în partea E din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 sau care sunt enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/408;

(e)substanțele active din grupul 4 sunt cele care nu au fost aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și, prin urmare, nu sunt enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011;

(f)se aplică ponderile de corecție din rândul (iii) din tabelul 1.

3.Indicatorul de risc armonizat 1 se calculează prin înmulțirea cantităților anuale de substanțe active din produsele de protecție a plantelor introduse pe piață pentru fiecare grup din tabelul 1 cu ponderea de pericol relevantă stabilită în rândul (iii), urmată de agregarea rezultatelor acestor calcule.

Tabelul 1

Clasificarea substanțelor active și a ponderilor de pericol în scopul calculării indicatorului de risc armonizat 1

4.Valoarea de referință pentru indicatorul de risc armonizat 1 este stabilită la 100 și este egală cu rezultatul mediu al calculului de mai sus pentru perioada 2011-2013.

5.Rezultatul indicatorului de risc armonizat 1 se exprimă prin raportarea la valoarea de referință.

6.Comisia calculează și publică rezultatele indicatorului de risc armonizat 1 la nivelul Uniunii în conformitate cu articolul 35 alineatul (2) din prezentul regulament pentru fiecare an calendaristic și cel târziu după 20 de luni de la sfârșitul anului pentru care se calculează indicatorul de risc armonizat 1.

7.Statele membre calculează și publică rezultatele indicatorului de risc armonizat 1 la nivel național în conformitate cu articolul 35 alineatul (3) din prezentul regulament pentru fiecare an calendaristic și cel târziu după 20 de luni de la sfârșitul anului pentru care se calculează indicatorul de risc armonizat 1.

SECȚIUNEA 3

Indicatorul de risc armonizat 2: Indicatorul de risc armonizat bazat pe numărul de autorizații acordate în temeiul articolului 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009

1.Acest indicator se bazează pe numărul de autorizații acordate pentru produsele de protecție a plantelor în temeiul articolului 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, comunicat Comisiei în conformitate cu articolul 53 alineatul (1) din regulamentul respectiv. Aceste date sunt clasificate în 4 grupuri.

2.Pentru calculul indicatorului de risc armonizat 2 se aplică următoarele norme generale:

(a)indicatorul de risc armonizat 2 se bazează pe numărul de autorizații acordate în temeiul articolului 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și se calculează pe baza clasificării substanțelor active în cele 4 grupuri stabilite în tabelul 2 din prezenta secțiune;

(b)substanțele active din grupul 1 sunt cele enumerate în partea D din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011;

(c)substanțele active din grupul 2 sunt cele enumerate în părțile A și B din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011;

(d)substanțele active din grupul 3 sunt substanțele active chimice aprobate ca substanțe susceptibile de înlocuire în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și care sunt enumerate în partea E din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 sau care sunt enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/408;

(e)substanțele active din grupul 4 sunt cele care nu au fost aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și, prin urmare, nu sunt enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011;

(f)Se aplică ponderile de corecție din rândul (iii) din tabelul 2 din prezenta secțiune.

3.Indicatorul de risc armonizat 2 se calculează prin înmulțirea numărului de autorizații acordate pentru produsele de protecție a plantelor în temeiul articolului 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 pentru fiecare grup din tabelul 2 cu ponderea de pericol relevantă stabilită în rândul (iii), urmată de agregarea rezultatelor acestor calcule.

Tabelul 2

Clasificarea substanțelor active și a ponderilor de pericol în scopul calculării indicatorului de risc armonizat 2

4.Valoarea de referință pentru indicatorul de risc armonizat 2 este stabilită la 100 și este egală cu rezultatul mediu al calculului de mai sus pentru perioada 2011-2013.

5.Rezultatul indicatorului de risc armonizat 2 se exprimă prin raportarea la valoarea de referință.

6.Comisia calculează și publică rezultatele indicatorului de risc armonizat 2 la nivelul Uniunii în conformitate cu articolul 35 alineatul (2) din prezentul regulament pentru fiecare an calendaristic și cel târziu după 20 de luni de la sfârșitul anului pentru care se calculează indicatorului de risc armonizat 2.

7.Statele membre calculează și publică rezultatele indicatorului de risc armonizat 2 la nivel național în conformitate cu articolul 35 alineatul (3) din prezentul regulament pentru fiecare an calendaristic și cel târziu după 20 de luni de la sfârșitul anului pentru care se calculează indicatorul de risc armonizat 2.

8.Începând cu 1 ianuarie 2027, metodologia indicatorului de risc armonizat 2 se înlocuiește cu metodologia indicatorului de risc armonizat 2a menționată în secțiunea 4 din prezenta anexă.

SECȚIUNEA 4

Indicatorul de risc armonizat 2a: indicator de risc armonizat bazat pe numărul de autorizații acordate în temeiul articolului 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și pe suprafețele tratate în temeiul acestor autorizații

1.Acest indicator se bazează pe numărul de autorizații acordate pentru produsele de protecție a plantelor în temeiul articolului 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, precum și pe suprafețele tratate în temeiul acestor autorizații, astfel cum au fost comunicate Comisiei în conformitate cu articolul 53 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

2.Pentru calculul indicatorului de risc armonizat 2a se aplică următoarele norme generale:

(a)indicatorul de risc armonizat 2a se bazează pe numărul de autorizații acordate în temeiul articolului 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, precum și pe întinderea suprafețelor tratate în temeiul acestor autorizații. Acest indicator se calculează pe baza clasificării substanțelor active în cele 4 grupuri prevăzute în tabelul 3 din prezenta secțiune;

(b)suprafețele tratate se exprimă în hectare;

(c)substanțele active din grupul 1 sunt cele enumerate în partea D din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011;

(d)substanțele active din grupul 2 sunt cele enumerate în părțile A și B din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011;

(e)substanțele active din grupul 3 sunt substanțele active chimice aprobate ca substanțe susceptibile de înlocuire în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și care sunt enumerate în partea E din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 sau care sunt enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/408;

(f)substanțele active din grupul 4 sunt cele care nu au fost aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și, prin urmare, nu sunt enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011;

(g)Se aplică ponderile de corecție din rândul (iii) din tabelul 3 din prezenta secțiune.

3.Indicatorul de risc armonizat 2a se calculează prin înmulțirea numărului de autorizații acordate pentru produsele de protecție a plantelor în temeiul articolului 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 pentru fiecare grup din tabelul 3 cu ponderea de pericol relevantă stabilită în rândul (iii), precum și cu suprafețele tratate în temeiul acestor autorizații, urmată de agregarea rezultatelor acestor calcule.

Tabelul 3

Clasificarea substanțelor active și a ponderilor de pericol în scopul calculării indicatorului de risc armonizat 2a

4.Valoarea de referință pentru indicatorul de risc armonizat 2a este stabilită la 100 și este egală cu rezultatul mediu al calculului de mai sus pentru perioada 2022-2024.

5.Rezultatul indicatorului de risc armonizat 2a se exprimă prin raportarea la valoarea de referință.

6.Comisia calculează și publică rezultatele indicatorului de risc armonizat 2a la nivelul Uniunii, în conformitate cu articolul 35 alineatul (2) din prezentul regulament. Acest lucru se realizează pentru prima dată în 2027 utilizând date din anii calendaristici 2022-2025 și, ulterior, pentru fiecare an calendaristic, cel târziu după 20 de luni de la sfârșitul anului pentru care se calculează indicatorul de risc armonizat 2a.

7.Statele membre calculează și publică rezultatele indicatorului de risc armonizat 2a la nivel național, în conformitate cu articolul 35 alineatul (3) din prezentul regulament. Acest lucru se realizează pentru prima dată în 2027 utilizând date din anii calendaristici 2022-2025 și, ulterior, pentru fiecare an calendaristic, cel târziu după 20 de luni de la sfârșitul anului pentru care se calculează indicatorul de risc armonizat 2a.

ANEXA VII

TABELUL DE CORESPONDENȚĂ MENȚIONAT LA ARTICOLUL 43 ALINEATUL (2)

(1)    Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind statisticile referitoare la pesticide (JO L 324, 10.12.2009, p. 1).

(2)    Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista substanțelor active aprobate (JO L 153, 11.6.2011, p. 1).

(3)    Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).

(4)    Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (JO L 70, 16.3.2005, p. 1).

(5)    Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).

(6)    Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind statisticile referitoare la pesticide (JO L 324, 10.12.2009, p. 1).

(7)    Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).

(8)    Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentul European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (JO L 95, 7.4.2017, p. 1).

(9)    Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).

(10)    Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind echipamentele tehnice și de modificare a Directivei 95/16/CE (JO L 157, 9.6.2006, p. 24).

(11)    Directiva 2009/127/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de modificare a Directivei 2006/42/CE în ceea ce privește echipamentele tehnice de aplicare a pesticidelor (JO L 310, 25.11.2009, p. 29).

(12)    Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(13)    Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (JO L 183, 29.6.1989, p. 1).

(14)    Directiva 89/656/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă [a treia directivă specifică în înțelesul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 393, 30.12.1989, p. 18).

(15)    Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă, JO L 131, 5.5.1998, p. 11.

(16)    Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă, JO L 158, 30.4.2004, p. 50.

(17)    Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 260, 3.10.2009, p. 5).

(18)    Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE al Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(19)    Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase (JO L 260, 30.9.2008, p. 13).

(20)    Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).

(21)    Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (JO L 70, 16.3.2005, p. 1).