COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 3.5.2022

COM(2022) 198 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Punerea oamenilor pe primul loc, asigurarea creșterii durabile și favorabile incluziunii, deblocarea potențialului regiunilor ultraperiferice ale UE

{SWD(2022) 133 final} - {SWD(2022) 134 final}

Introducere 

Cinci milioane de cetățeni ai UE trăiesc în părțile cele mai îndepărtate ale Uniunii, regiunile ultraperiferice: Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin (Franța); Insulele Azore și Madeira (Portugalia) și Insulele Canare (Spania). Acestea fac parte integrantă din UE și sunt situate strategic în Oceanul Atlantic, în bazinul Caraibilor, în America de Sud și în Oceanul Indian.

Regiunile ultraperiferice reprezintă atuuri majore: o populație tânără, zone economice maritime extinse, biodiversitate unică, surse bogate de energie regenerabilă, amplasare și climă adecvate pentru științele spațiale, activități astrofizice, precum și infrastructuri spațiale importante. Creșterea PIB real pe cap de locuitor în unele dintre aceste regiuni a depășit media UE 1 . Prin urmare, cu strategii de dezvoltare, reforme și investiții adecvate, decalajul față de restul UE poate fi redus în viitor. În plus, aceste regiuni reprezintă avanposturi ale Uniunii Europene în întreaga lume, cu un potențial de consolidare a cooperării și a relațiilor cu țările și teritoriile învecinate.

Totodată, regiunile ultraperiferice se confruntă cu constrângeri permanente în ceea ce privește dezvoltarea lor, recunoscute la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Tratatul prevede măsuri specifice de sprijin pentru regiunile ultraperiferice, inclusiv aplicarea adaptată a legislației UE în aceste regiuni și accesul la programele UE.

Deși aceste regiuni sunt foarte diferite unele de celelalte, ele au în comun anumite particularități, cum ar fi depărtarea, insularitatea 2 , suprafața în general redusă, vulnerabilitatea la schimbările climatice, economiile dependente de câteva sectoare, cu niveluri ridicate ale șomajului și ale produsului intern brut (PIB) semnificativ mai scăzute decât mediile la nivelul UE și național 3 . Mayotte are cel mai mic PIB pe cap de locuitor din UE (30 %) și cel mai ridicat nivel al șomajului (27,8 %) 4 . Mai multe dintre aceste regiuni au înregistrat o lipsă de convergență cu restul UE 5 în ultimele două decenii și sunt în prezent deosebit de expuse la combinația dintre prețurile ridicate la energie și criza alimentară iminentă cauzată de invadarea Ucrainei de către Rusia.

Pentru a-și atinge potențialul, unele regiuni ultraperiferice încă trebuie să abordeze nevoile de bază esențiale pentru calitatea vieții și pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite 6 , cum ar fi accesul la apă, educație, îngrijiri de sănătate sau transport. Factorii demografici vor juca, de asemenea, un rol esențial, întrucât se preconizează triplarea populației în Mayotte și dublarea ei în Guyana Franceză până în 2100, aceste nevoi vor crește în consecință 7 . Unele regiuni, precum Insulele Canare, Guyana Franceză, Mayotte și Saint-Martin, sunt, de asemenea, supuse unei presiuni considerabile ca urmare a migrației ilegale. Pe de altă parte, în aceeași perioadă, se preconizează că populația va scădea considerabil în alte regiuni ultraperiferice 8 din cauza emigrării tinerilor în căutarea de oportunități.

Prezenta comunicare ilustrează prioritățile acțiunii UE cu și pentru aceste regiuni. În urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, scopul său este de a plasa oamenii din aceste regiuni mai întâi pe calea redresării și creșterii durabile. Acestea trebuie să fie ancorate în tranziția verde și digitală ca vectori ai unei transformări societale bazate pe coeziune, reziliență și favorabile incluziunii, ai diversificării economice și ai creării de locuri de muncă, răspunzând nevoilor oamenilor. Comunicarea se bazează pe punerea în aplicare a parteneriatului strategic din 2017 cu aceste regiuni 9 , prezentat într-un raport din 2020 către Parlamentul European și Consiliu 10 . 

Particularitățile regiunilor ultraperiferice sunt luate în considerare în legislația, fondurile și programele UE specifice. Comisia se angajează să continue integrarea particularităților acestor regiuni în legislația și politicile UE, pentru a stimula dezvoltarea acestora prin intermediul unor abordări adaptate și bazate pe realitatea zonei. Această comunicare prezintă inițiativele propuse ale Comisiei, care completează și sprijină acțiunile regionale și naționale. Comisia, în special, va consolida dialogul cu aceste regiuni, va oferi sprijin adaptat și va contribui la îmbunătățirea capacității administrative, astfel încât să beneficieze pe deplin de politicile UE și să profite de potențialul lor.

Deși UE joacă un rol esențial în valorificarea potențialului de creștere al regiunilor ultraperiferice, bunăstarea și dezvoltarea acestora se bazează în mod fundamental pe alegerile și acțiunile regiunilor și ale statelor membre de care aparțin. Acestora le revine sarcina de a elabora și de a pune în aplicare strategii de dezvoltare adaptate fiecărei regiuni, stabilind prioritățile adecvate și utilizând pe deplin posibilitățile de finanțare oferite de instrumentele europene. Astfel de strategii trebuie să anticipeze și să răspundă nevoilor cetățenilor, să abordeze barierele din calea creșterii, să exploateze activele, să diversifice economia, să sporească autonomia, să diversifice legăturile comerciale, să dezvolte competențe și să genereze locuri de muncă.

Prin urmare, stabilind o serie de inițiative ce urmează a fi elaborate la nivelul UE, comunicarea încurajează acțiunile întreprinse de aceste regiuni și de statele membre de care aparțin, de exemplu pentru a aborda particularitățile lor în politici și instrumente transversale, printre care Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) 11  și fondurile politicii de coeziune 12 , precum și în instrumente orizontale, de exemplu Instrumentul de sprijin tehnic (IST) 13 . Comunicarea propune, de asemenea, să se acorde o atenție deosebită acestor regiuni în cadrul acțiunilor relevante pentru îndeplinirea obiectivelor la nivelul UE, de exemplu în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale 14 și al politicilor climatice.

Prezenta comunicare ține seama de contribuțiile obținute din consultarea publică organizată în perioada iulie-noiembrie 2021 15 , din patru reuniuni specifice cu regiunile ultraperiferice și statele membre de care aparțin, din reuniunile bilaterale cu administrațiile regiunilor ultraperiferice, din declarația adoptată în cadrul Conferinței președinților regiunilor ultraperiferice (CPRUP) din noiembrie 2021 16 , din documentul de poziție comun al statelor membre și regiunilor ultraperiferice din ianuarie 2022 17 , dintr-o rezoluție 18 a Parlamentului European, dintr-un studiu privind impactul pandemiei în aceste regiuni 19 , precum și din avizele Comitetului Regiunilor (CoR) și Comitetului Economic și Social European (CESE) 20 . Comunicarea se bazează, de asemenea, pe propunerile care decurg din Conferința privind viitorul Europei.

1. Pandemia de COVID-19 și răspunsul în situații de criză

Regiunile ultraperiferice au fost afectate în mod deosebit de criza provocată de pandemia de COVID-19. În Insulele Canare, șomajul în rândul tinerilor a crescut brusc de la 35,4 % în 2019 la 57,7 % în 2020 21 . În Saint-Martin, numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă a crescut cu peste 16 % până la sfârșitul anului 2020, comparativ cu anul precedent. Între 2019 și 2020, PIB a scăzut cu 11 % în Insulele Canare și cu 7 % în Madeira, comparativ cu o scădere de 7 % în Spania și de 3 % în Portugalia 22 . Regiunile ultraperiferice au fost, de asemenea, afectate de perturbări ale lanțului de aprovizionare. În acest context, în cadrul semestrului european din 2020, statele membre relevante au fost încurajate să continue politicile specifice în aceste regiuni pentru a reduce riscul de adâncire a disparităților 23 .

Comisia a instituit măsuri pentru a contribui la atenuarea impactului pandemiei. Inițiativele pentru investiții ca reacție la coronavirus CRII și CRII+ 24 au canalizat fondurile politicii de coeziune pentru a sprijini sectorul sănătății, ocuparea forței de muncă, munca la distanță și școlarizarea la distanță. Cadrul temporar privind ajutoarele de stat în contextul COVID-19 25 a permis luarea de măsuri care să sprijine întreprinderile (în speciale pe cele mici și mijlocii) și să se mențină nivelul de ocupare a forței de muncă în regiunile ultraperiferice, unele fiind cofinanțate prin Asistența de redresare pentru coeziune (REACT-EU) 26 . De exemplu, Comisia a autorizat peste 20 de scheme de ajutor pentru protejarea locurilor de muncă și a întreprinderilor din Azore și Madeira. În plus, REACT-EU prevede o sumă alocată de 146 de milioane EUR pentru regiunile ultraperiferice, în plus față de o cotă din pachetul financiar al statelor membre de care aparțin. De exemplu, aproape o treime din pachetul financiar REACT-EU al Franței a fost alocată regiunilor sale ultraperiferice (1,2 miliarde EUR din 3,9 miliarde EUR) pentru a sprijini tranziția verde și digitală (de exemplu, Wi-Fi în Guadelupa) și infrastructura (de exemplu, școli noi în Guyana Franceză). Ca element central al instrumentului NextGenerationEU 27 , MRR urmărește să sporească reziliența statelor membre și să sprijine tranziția verde și digitală. Planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) relevante includ investiții în regiunile lor ultraperiferice în bandă largă, energie curată și transport, renovarea clădirilor, accesul la piața muncii, educație și formare, digitalizare, locuințe sociale, adaptarea la schimbările climatice, precum și prevenirea dezastrelor și reziliență. Planul portughez alocă în mod specific finanțare pentru tranziția climatică și digitală în Azore și Madeira.

2. Redresare și creștere durabilă și favorabilă incluziunii

Pentru ca Europa să progreseze în continuare în direcția redresării și în contextul incertitudinilor cauzate de invazia Ucrainei de către Rusia la începutul anului 2022, strategiile de redresare și creștere trebuie să fie adaptate fiecărei regiuni ultraperiferice pentru a satisface nevoile specifice ale populației (capitolul 2.1), pentru a sprijini cele mai afectate sectoare, pentru a diversifica și a moderniza economia prin valorificarea activelor (capitolul 2.2), susținute de tranziția verde și digitală (capitolul 2.3). 

2.1. Punerea oamenilor pe primul loc: Oportunități egale și echitabile pentru toți 

Regiunile ultraperiferice se confruntă, în medie, cu cele mai ridicate niveluri de sărăcie, analfabetism, șomaj, tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și cu cele mai scăzute niveluri de instruire din UE. Multe persoane din unele dintre aceste regiuni nu dispun de apă curată, locuințe decente, electricitate, educație, asistență medicală, transport public și internet. 

Redresarea trebuie să pună oamenii pe primul loc, aducând calitatea vieții în aceste regiuni mai aproape de mediile europene și naționale. Ca atare, eforturile de redresare ar trebui să înceapă prin a contribui la atenuarea sărăciei, la abordarea nevoilor de bază ale oamenilor și, în special, la crearea de oportunități pentru copii și tineri printr-o abordare adaptată și integrată, care să includă politici naționale și investiții în infrastructura de bază, servicii publice de înaltă calitate și capacitate administrativă, completate de politici și fonduri ale UE. În acest context, este important să se sprijine regiunile ultraperiferice în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și atingerea obiectivelor Summitului de la Porto pentru 2030 privind locurile de muncă, competențele și reducerea sărăciei 29 .

Combaterea sărăciei, promovarea egalității și a incluziunii

În 2019, proporția persoanelor expuse riscului de sărăcie a fost de 28,5 % în Insulele Canare, de 31,8 % în Azore și de 27,8 % în Madeira, cu mult peste mediile UE și naționale 30 . Rata sărăciei în Guadelupa (34 %) este mai mult decât dublă față de cea din Franța continentală (14 %) 31 . În comunitățile rurale din Réunion, una din două persoane trăiește sub pragul sărăciei 32 . Copiii și alte grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie. De exemplu, în 2017, 8 din 10 copii din Mayotte și 6 din 10 din Guyana Franceză locuiau într-o gospodărie expusă riscului de sărăcie 33 . 

În plus, disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă este mult mai mare în regiunile ultraperiferice decât media din UE și este deosebit de pronunțată în Mayotte, unde procentul femeilor încadrate în muncă este egal cu aproximativ jumătate din cel al bărbaților (23,9 % și, respectiv, 41,9 % 34 ). Nivelul șomajului în rândul femeilor este mai ridicat decât în rândul bărbaților în toate regiunile ultraperiferice, cu excepția Réunion 35 . Promovarea participării femeilor pe piața forței de muncă poate majora ratele de ocupare a forței de muncă, contribuind astfel la obiectivul privind ocuparea forței de muncă în procent de 78 % până în 2030 prevăzut în pilonul european. Acest lucru necesită măsuri adecvate de asigurare a echilibrului dintre viața profesională și cea privată, precum și o educație și îngrijire timpurie și o îngrijire pe termen lung de bună calitate. 

În acest context, sunt esențiale acțiunile care vizează eliminarea disparităților de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, îngrijirea, remunerarea și procesul decizional, precum și eradicarea violenței bazate pe gen 36 , astfel cum au fost identificate în strategia UE privind egalitatea de gen 37 . Strategia UE privind drepturile copilului 38 și Garanția europeană pentru copii 39 pot servi, de asemenea, drept foi de parcurs pentru inițiativele menite să protejeze copiii din regiunile ultraperiferice și să îi ajute să își exercite drepturile. Fondurile politicii de coeziune a UE – inclusiv Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul social european Plus (FSE+) – pot contribui la atingerea acestor obiective. De exemplu, în perioada 2014-2020, FEDR a furnizat 82 de milioane EUR pentru a sprijini infrastructura serviciilor de îngrijire pentru copii și a structurilor sociale în Madeira și Azore. Investițiile FSE+ în regiunile ultraperiferice pot contribui la combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și pot oferi ajutor alimentar și material celor mai defavorizate persoane.

Accesul la locuințe adecvate, apă, internet și servicii energetice și de transport accesibile financiar

În unele regiuni ultraperiferice, multe persoane nu beneficiază de condiții de viață adecvate și de acces la servicii de bază. 53 % dintre locuitorii Guyanei Franceze locuiesc în locuințe supraaglomerate (8 % în Franța continentală), iar 56 % dintre reședințele din Mayotte sunt supraaglomerate 41 . Accesul la apă este insuficient în unele regiuni: în Mayotte, o treime din gospodării nu au acces la apă curentă 42 ; în Guyana Franceză, peste 30 % din populație nu are acces la apă caldă 43 ; în Guadelupa, oamenii nu au acces continuu la apă din cauza scurgerilor din rețeaua de distribuție 44 . Prețurile ridicate la energie, accentuate de invadarea Ucrainei de către Rusia, riscă să facă energia electrică inaccesibilă pentru multe persoane. Lipsa transportului public afectează accesul la servicii, educație și oportunități de angajare.

Fondurile politicii de coeziune joacă un rol important în satisfacerea unora dintre aceste nevoi de bază. De exemplu, în perioada 2014-2020, FEDR și Fondul de coeziune (FC) 45 au sprijinit infrastructura urbană durabilă de transport, apă și energie în Madeira și Azore cu 116 milioane EUR. Planurile naționale de redresare și reziliență din Portugalia și Franța prevăd investiții în locuințe sociale. Abordarea nevoilor de bază ale oamenilor necesită investiții naționale semnificative în infrastructură, completate cu fonduri ale UE. Acest lucru trebuie să se reflecte în programarea fondurilor UE și în cererile de finanțare în cadrul programelor UE, cum ar fi Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) 46 .

Accesul la asistență medicală

Deși sistemele de sănătate din regiunile ultraperiferice variază considerabil, acestea sunt caracterizate de o capacitate mai redusă și de mai puțini profesioniști în domeniul sănătății decât mediile naționale și europene 47 . Pandemia de COVID-19 a demonstrat vulnerabilitatea și izolarea acută a acestor regiuni. Aceste regiuni suferă, de asemenea, de o speranță de viață scăzută 48 , în special de rate ridicate ale mortalității infantile 49 , de focare de boli tropicale și de poluare 50 . Este important să se consolideze capacitatea medicală, să se îmbunătățească accesul la asistență medicală, promovarea sănătății și prevenirea bolilor, precum și să se consolideze pregătirea pentru pandemii.

Fondurile politicii de coeziune și MRR pot oferi sprijin, de exemplu, pentru infrastructură, echipamente, formare medicală și soluții digitale în domeniul sănătății. De exemplu, planul național de redresare și reziliență din Franța va investi în modernizarea spitalelor în regiunile ultraperiferice. Programul „UE pentru sănătate” 51 poate sprijini acțiuni de reducere a inegalităților în ceea ce privește accesul la asistență medicală și de consolidare a pregătirii pentru situații de criză, a e-sănătății, a promovării sănătății și a prevenirii bolilor. Interreg 52 , un instrument-cheie pentru cooperarea între regiunile UE și cu țările vecine din afara UE, poate sprijini în continuare cooperarea în domeniul sănătății. Programul Europa digitală sprijină, de asemenea, infrastructura digitală pentru accesul la date imagistice și genomice pentru diagnostic și îngrijire.

Oportunități pentru tineri: educație, formare, sprijin pentru ocuparea forței de muncă și antreprenoriat

Regiunile ultraperiferice se confruntă cu o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor și cu exodul creierelor. Șomajul în rândul tinerilor depășește 50 % în Insulele Canare și Mayotte și este de aproximativ 40 % în Guadelupa, Martinica și Réunion, cu mult peste media UE de 16 %. Aceste regiuni se confruntă cu niveluri deosebit de ridicate de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (33,6 % în Guyana Franceză și 24,6 % în Réunion, triplu și dublu față de media din Franța și, respectiv, media UE) și de persoane care au părăsit timpuriu școala (27 % în Azore, de trei ori mai mare decât media din Portugalia de 8,9 %) 55 . 

Nivelul de instruire este, de asemenea, mai scăzut în aceste regiuni. Analfabetismul este larg răspândit în regiunile ultraperiferice franceze: în funcție de regiune, între 30 % și 73 % dintre persoanele în vârstă de 17 ani se confruntă cu dificultăți de citire (mult peste media națională de 9,6 %) 56 . În acest context, sprijinirea educației, a formării și a învățării pe tot parcursul vieții reprezintă priorități pentru sprijinul UE, în conformitate cu rezultatele consultării publice din 2021. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale vizează reducerea ratei tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare de la 12,6 % (2019) la 9 % până în 2030, în special prin îmbunătățirea perspectivelor lor de angajare. În cadrul Garanției pentru tineret, statele membre s-au angajat să se asigure că tinerii primesc o ofertă de angajare, de educație, de ucenicie sau de stagiu în termen de patru luni de la terminarea studiilor sau de la intrarea în șomaj.

În acest context, UE sprijină dezvoltarea competențelor în regiunile ultraperiferice printr-o serie de instrumente. În perioada 2021-2027, FSE+ va sprijini formarea, prevenirea abandonului școlar și orientarea profesională, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, antreprenoriatul și crearea de întreprinderi, dedicând cel puțin 12,5 % din alocările programului pentru sprijinirea tinerilor. Planurile naționale de redresare și reziliență au, de asemenea, un rol important de jucat – de exemplu, planul de redresare și reziliență din Franța sprijină instituțiile de învățământ superior din Guadelupa și Réunion. În perioada 2014-2020, aproape 25 000 de persoane din Martinica au participat la activități de educație și formare finanțate de FSE. Noua alocare suplimentară din FSE+ pentru regiunile ultraperiferice va sprijini educația și formarea profesională, uceniciile, tranziția de la școală la locul de muncă, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și mobilitatea. Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” a FSE+ poate sprijini accesul la finanțare pentru întreprinderile sociale, precum și o mobilitate sporită a forței de muncă și modernizarea politicilor de ocupare a forței de muncă. Noua inițiativă ALMA (Aim, Learn, Master, Achieve - Țintește, Învață, Stăpânește, Realizează) sprijinită de acest fond este o inițiativă de incluziune activă care îi sprijină pe tinerii NEET defavorizați să dobândească experiență profesională în străinătate și experiența necesară pentru a intra pe piața forței de muncă și a participa în societate. Inițiativa vizează, în special, includerea tinerilor din regiunile rurale, periferice și mai puțin dezvoltate, oferindu-le o experiență de învățare la locul de muncă într-un alt stat membru. De asemenea, poate sprijini mobilitatea tinerilor din regiunile ultraperiferice către țările vecine din afara UE și către continent.

Diverse inițiative din cadrul Anului european al tineretului 2022 vor consolida capacitatea de acțiune a tinerilor, inclusiv o nouă inițiativă destinată exclusiv tinerilor din regiunile ultraperiferice. Programul Erasmus+ 57 oferă sprijin suplimentar studenților din aceste regiuni pentru a studia în străinătate, inclusiv cooperarea cu țările vecine din afara UE. În perioada 2014-2020, 28 500 de persoane din toate regiunile ultraperiferice au participat la proiecte de mobilitate Erasmus+ 58 . Prin strategia sa privind incluziunea și diversitatea, Comisia îi ajută pe tinerii din aceste regiuni să participe la Erasmus+ și la Corpul european de solidaritate. În plus, este important să se promoveze tinerii cercetători din aceste regiuni și să se sprijine participarea acestora la Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE 59 , precum și să se creeze oportunități de angajare atractive pentru tineri în regiunile lor. De asemenea, Comisia elaborează o inițiativă menită să atenueze provocările legate de exodul creierelor înregistrat în zonele afectate ale UE, cum ar fi regiunile ultraperiferice, și să identifice soluții potențiale.

2.2. Valorificarea activelor, abordarea constrângerilor, axarea pe sectoarele-cheie

Regiunile ultraperiferice diferă considerabil între ele. Fiecare regiune are propriul set de constrângeri și de atuuri, de la agricultură sau turism la economia albastră sau spațiu. Dezvoltarea economică variază considerabil de la Mayotte (30 % din PIB-ul UE) și Guyana Franceză (46 %) la Madeira (69 %) și Martinica (76 %). Această diferențiere puternică necesită strategii de dezvoltare regională adaptate. Diversificarea economiilor lor prin concentrarea asupra valorii lor adăugate, în conformitate cu strategiile lor de specializare inteligentă, este esențială pentru redresare și creștere.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 și creșterile actuale ale prețurilor la energie și la alimente ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia au evidențiat necesitatea ca aceste regiuni îndepărtate să își dezvolte un anumit nivel de autonomie în agricultură și în aprovizionarea cu energie și să diversifice sursele. Capacitatea ecologică de producție alimentară reprezintă o oportunitate de diversificare și ecologizare a sectorului și de creare de locuri de muncă de calitate. În aceeași ordine de idei, utilizarea instalațiilor de energie curată bazate, de exemplu, pe energia solară și eoliană poate contribui la depășirea deficitelor și la decarbonizarea mixului lor energetic.

Cercetare, inovare și specializare inteligentă

Regiunile ultraperiferice își actualizează strategiile de specializare inteligentă 61 pentru a promova inovarea în sectoarele cele mai promițătoare, și anume în sectorul agroalimentar, bioeconomie, economia albastră durabilă, formarea și cercetarea în medicina tropicală, turismul și industriile creative. Stimularea cercetării și inovării (C-I) poate ajuta aceste regiuni să își valorifice atuurile și să se integreze în Spațiul european de cercetare (SEC). Comisia va încerca să îmbunătățească accesul la excelență și să depășească decalajul în materie de inovare 62 . Programul-cadru anterior pentru cercetare și inovare, Orizont Europa 2020, a ajutat regiunile ultraperiferice să își consolideze capacitatea de cercetare prin intermediul proiectului FORWARD 63 . Componenta „Extinderea participării și răspândirea excelenței” a programului Orizont Europa, menită să sprijine țările rămase în urmă în domeniul cercetării, a fost extinsă la toate regiunile ultraperiferice. Cererile recente de proiecte din cadrul programului Orizont Europa, de exemplu privind biodiversitatea marină sau refacerea ecosistemelor, reflectă particularitățile regiunilor ultraperiferice. Trebuie explorate sinergiile dintre FEDR și Orizont Europa, de exemplu, finanțarea cumulativă și sprijinul acordat proiectelor cărora li s-a acordat eticheta de calitate „marcă de excelență”. Orizont Europa promovează în continuare colaborarea dintre programele naționale de cercetare și inovare, permițând statelor să identifice prioritățile comune pentru regiunile lor ultraperiferice și să pună în aplicare cereri comune. Misiunea programului Orizont Europa „Refacerea oceanelor și a apelor noastre până în 2030” oferă oportunități suplimentare de stimulare a cercetării și inovării la nivel local.

FEDR va sprijini inovarea prin intermediul programelor sale principale, al programelor Interreg și al inițiativei „Investiții interregionale pentru inovare”, care extinde proiectele interregionale în domeniile de specializare inteligentă. Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) 64 stimulează, de asemenea, adoptarea cercetării, inovării și tehnologiei în economia albastră, iar platforma 65 și fondul BlueInvest oferă servicii de pregătire pentru investiții.

Mobilitate, transport, turism, cultură

Regiunile ultraperiferice se bazează pe legături aeriene și maritime pentru transport și pentru furnizarea de bunuri. Legăturile de transport în interiorul regiunilor și către Europa continentală sunt esențiale pentru ca oamenii să aibă acces la educație, formare și locuri de muncă, precum și pentru afaceri, comerț și turism. Turismul contribuie la o cotă semnificativă din economia lor – 35 % din PIB în insulele Canare 66  și un sfert din PIB în Madeira –, iar acest sector a fost grav afectat de criza provocată de COVID_19 67 . În Madeira, numărul oaspeților din unitățile de turism a fost cu 61 % mai mic, iar venitul a scăzut cu 64 % în 2020 comparativ cu 2019 68 .

Diverse fonduri ale UE pot sprijini mobilitatea, transportul și turismul. MIE poate cofinanța infrastructura de transport, iar programul său de lucru sprijină în mod specific porturile maritime pentru a contribui la îmbunătățirea conectivității regiunilor ultraperiferice. Propunerea Comisiei de revizuire a Regulamentului privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) 69 reflectă nevoile de conectivitate ale regiunilor ultraperiferice, adăugând porturile, nodurile urbane și drumurile acestora la hărțile rețelei TEN-T și făcându-le eligibile pentru sprijin din partea MIE. Aceste regiuni pot utiliza FEDR și FC 70 pentru infrastructura aeroportuară și pentru a sprijini sectorul turismului. De exemplu, planul național de redresare și reziliență din Spania sprijină reziliența turismului, vizând investițiile în infrastructură și marketing.

Având în vedere dependența lor puternică de conexiunile aeriene, toate zborurile din regiunile ultraperiferice către Spațiul Economic European sunt exceptate de la sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) până la sfârșitul anului 2023 71 . În 2021, Comisia a propus exceptarea zborurilor dintre aceste regiuni și statele membre de care aparțin de la ETS până în 2030 72 . Calea de tranziție pentru turism 73 va ghida tranziția verde și digitală și reziliența în sectorul turismului, cu acțiuni propuse pe care regiunile ultraperiferice să le poată urma. În cele din urmă, Comisia a sprijinit sectorul culturii printr-un proiect-pilot privind cultura care a vizat regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări (TTPM) 74 , precum și prin alte inițiative 75 , în completarea programului „Europa creativă”.

Biodiversitate

Regiunile ultraperiferice au o valoare excepțional de ridicată din punctul de vedere al biodiversității. Acest lucru este recunoscut în Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 76 , care subliniază în mod specific necesitatea protejării și refacerii ecosistemelor lor. Multe sectoare, inclusiv turismul, pescuitul, silvicultura și agricultura, depind de această biodiversitate. Ecosistemele sănătoase asigură, de asemenea, aer și apă curate și atenuează efectele negative ale schimbărilor climatice. Prin urmare, protecția și refacerea acestora sunt esențiale. Comisia ar dori ca statele membre să includă toate regiunile lor ultraperiferice în rețeaua UE Natura 2000 de arii protejate 77 , în cazul în care acest lucru nu este deja valabil.

Investițiile din cadrul FEDR vor contribui la conservarea și refacerea zonelor protejate, precum și a infrastructurii verzi. FEAMPA sprijină zonele marine protejate, resursele marine vii și ecosistemele marine. Investițiile în biodiversitate pot fi, de asemenea, mobilizate prin intermediul InvestEU 78 . În plus, programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) 79  reflectă particularitățile regiunilor ultraperiferice în toate componentele sale: biodiversitatea, serviciile ecosistemice, economia circulară, schimbările climatice și energia și asigură o atenție specială și puncte în plus pentru cererile din aceste regiuni. LIFE include, de asemenea, o schemă de granturi pentru proiectele mici din regiunile ultraperiferice cofinanțate în proporție de 95 %. Comisia a instituit, de asemenea, inițiativa de asistența tehnică „Green Assist” pentru a sprijini investițiile publice și private în capitalul natural, în biodiversitate, în economia circulară și în înverzirea altor investiții. Pe lângă protecția mediului, astfel de investiții prezintă, de asemenea, un mare potențial pentru turismul durabil și ecologic, precum și pentru diversificarea economică, de exemplu în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea în domeniul farmaceutic.

Economia albastră

Regiunile ultraperiferice au un potențial unic de economie albastră datorită vastelor lor zone economice exclusive (exclusive economic zones – ZEE), care reprezintă peste jumătate din ZEE ale UE, și biodiversității marine bogate. Pescuitul și transportul maritim rămân o parte importantă a economiilor lor. Este important ca regiunile ultraperiferice să își dezvolte strategiile privind economia albastră într-un mod durabil, inclusiv prin protejarea biodiversității lor marine.

FEAMPA și fondurile politicii de coeziune sprijină sectorul maritim al regiunilor ultraperiferice. În cadrul FEAMPA, aceste regiuni beneficiază de un buget alocat de 315 milioane EUR pentru investiții structurale și compensarea costurilor suplimentare, precum și de dispoziții specifice privind ajutoarele de stat pentru pescuit și acvacultură. Comisia a propus menținerea unor condiții speciale pentru aceste regiuni în cadrul revizuirii în curs a acestor norme 86 . Investițiile în energia marină inovatoare din surse regenerabile, în biotehnologia albastră, în acvacultură, în cercetare, în protecția și explorarea durabilă a resurselor marine de ape adânci și în formare pot crea noi modele de afaceri și pot genera locuri de muncă. Programul Orizont Europa oferă, de asemenea, oportunități de coordonare a măsurilor pentru realizarea unei economii albastre neutre din punct de vedere climatic și de reducere a poluării și a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul maritim, prin intermediul misiunii sale „Refacerea oceanelor și a apelor noastre până în 2030”.

Agricultura și dezvoltarea rurală

Agricultura rămâne un sector esențial în majoritatea regiunilor ultraperiferice, având o pondere considerabilă în indicatorii privind valoarea adăugată și ocuparea forței de muncă. Inovarea poate contribui la îmbunătățirea calității alimentelor și a eficienței resurselor și la reducerea amprentei producției alimentare. În conformitate cu Strategia „De la fermă la consumator”, extinderea agriculturii ecologice în aceste regiuni poate avea beneficii atât pentru mediu, cât și pentru economie. Dezvoltarea unei agriculturi adaptate exigențelor viitorului, care utilizează mai puține pesticide și antibiotice chimice și mai multe abordări agroecologice, este esențială pentru îmbunătățirea competitivității.

UE va continua să sprijine ferm agricultura regiunilor ultraperiferice. Program de opțiuni specifice pentru zonele îndepărtate și insulare (POSEI) 91 sprijină producția locală prin plăți directe către fermieri, prin măsuri de piață și prin furnizarea de produse agricole esențiale. Datorită cooperării interinstituționale strânse, bugetul POSEI pentru perioada 2021-2027 va menține capacitatea sa financiară. În plus, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală prevede condiții specifice pentru aceste regiuni, inclusiv faptul că statele membre trebuie să își adapteze planurile strategice aferente politicii agricole comune (PAC) la particularitățile regiunilor lor ultraperiferice 92 , astfel cum se subliniază, de asemenea, în recomandările Comisiei 93 , abordând, în același timp, obiectivul unei sustenabilități economice, de mediu și sociale sporite.

În plus, instrumentele de ajutor de stat pentru ajutoarele din agricultură, silvicultură și zonele rurale 94 permit rate maxime mai ridicate ale intensității ajutoarelor pentru investiții în aceste regiuni și pentru ajutoarele de exploatare. Comisia a propus continuarea asigurării unor condiții speciale pentru regiunile ultraperiferice în cadrul revizuirii în curs a acestor instrumente 95 . Pentru a sprijini dezvoltarea agricolă și rurală a regiunilor ultraperiferice, Comisia va lucra în parteneriat cu statele membre pentru a adapta și moderniza acțiunile existente finanțate de POSEI, în vederea unei dezvoltări mai echilibrate între diferitele sectoare agricole (sectoarele tradiționale de export și sectoarele creșterii animalelor și diversificării culturilor). În contextul invadării Ucrainei de către Rusia, Comisia a adoptat măsuri de sprijinire a celor mai afectați producători din sectorul agricol 96 . Având în vedere creșterea conexă a prețurilor alimentelor și riscul de perturbare a aprovizionării și pentru a garanta securitatea alimentară, aceste măsuri au inclus avansuri ale plăților către fermieri, norme temporare care permit acordarea de ajutoare întreprinderilor afectate de criză și din sectorul agroalimentar 97 și flexibilitate în ceea ce privește importul de hrană pentru animale.

2.3. A ACȚIONA ÎN MOD CORECT: STIMULAREA TRANZIȚIEI VERZI ȘI A TRANZIȚIEI DIGITALE

2.3.1. Tranziția verde: către o economie durabilă 

Tranziția verde urmărește să realizeze transformarea durabilă, ecologică și neutră din punct de vedere climatic a societății și a economiei în cadrul tuturor politicilor. În Comunicarea privind Pactul verde 99 , Comisia s-a angajat să acorde o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice, ținând seama de vulnerabilitatea acestora la dezastre naturale, de biodiversitatea lor unică și de bogatele lor surse regenerabile de energie. Aceste regiuni sunt bine plasate pentru a deveni modele de urmat pentru dezvoltare, respectarea economiei circulare și neutralitatea climatică, precum și pentru investiții și crearea de locuri de muncă în cadrul unor soluții verzi și albastre în sectoare precum turismul, agricultura și pescuitul. Respondenții la consultarea publică au clasat clima, biodiversitatea și mediul printre primele cinci teme ale acțiunii UE în aceste regiuni.

Acțiuni climatice

UE se angajează să atingă obiectivele Acordului de la Paris, inclusiv obiectivele privind adaptarea menite să consolideze reziliența. Regiunile ultraperiferice sunt deosebit de expuse la efectele schimbărilor climatice, inclusiv la fenomene meteorologice extreme, și au nevoie de măsuri specifice de adaptare la schimbările climatice. În acest context, strategia din 2021 privind adaptarea la schimbările climatice prevede schimburi între aceste regiuni și vecinii lor cu privire la soluțiile de adaptare la schimbările climatice. Propunerea Comisiei privind Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice 100 prevede ca planurile statelor membre pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice să analizeze efectele ETS asupra grupurilor vulnerabile, ținând seama de particularitățile regiunilor îndepărtate. În plus, aceasta poate sprijini transporturile accesibile cu emisii scăzute în zonele insulare și îndepărtate.

Energia din surse regenerabile și eficiența energetică

Cu sursele lor bogate de energie din surse regenerabile – solară, eoliană, marină și geotermală – regiunile ultraperiferice pot fi lideri în tranziția către o energie curată, contribuind la atingerea obiectivului UE de neutralitate climatică până în 2050. Totuși, aceste regiuni încă se bazează pe importurile de combustibili fosili pentru a-și acoperi cea mai mare parte a nevoilor lor energetice, ceea ce implică emisii și costuri ridicate. Având în vedere prețurile ridicate la energie exacerbate de tensiunile geopolitice actuale, riscul de sărăcie energetică este în creștere. Directiva privind eficiența energetică 102 invită statele membre să atenueze sărăcia energetică și să țină seama de variațiile de temperatură la nivel regional atunci când stabilesc obiective pentru economiile de energie.

Mai multe regiuni ultraperiferice (de exemplu Insulele Canare, insulele Azore, Madeira și Réunion) pun în aplicare soluții inovatoare pentru producerea de energie din surse regenerabile, în special energie geotermală, care în unele regiuni ultraperiferice deja satisface o mare parte din cererea de electricitate. Investițiile în producerea și stocarea energiei din surse regenerabile pot spori autonomia energetică a regiunilor ultraperiferice și pot contribui la atingerea obiectivului UE de realizare a neutralității climatice până în 2050 și a obiectivelor de reducere a emisiilor și de creștere a producției de energie din surse regenerabile până în 2030. Cadrul de reglementare al UE stimulează investițiile în energia curată și în sistemele mici descentralizate de energie din surse regenerabile, inclusiv în sectorul încălzirii și răcirii 103 . Strategia din 2020 privind energia din surse regenerabile offshore 104 evidențiază potențialul regiunilor ultraperiferice ca pionieri ai decarbonizării. Fondurile politicii de coeziune, inițiativa „Energie curată pentru insulele din UE”, facilitatea „Noi soluții energetice optimizate pentru insule” (NESOI) și MRR pot sprijini tranziția energetică în regiunile ultraperiferice. Programul LIFE poate finanța implementarea tehnologiei, noi modele de afaceri și competențe conexe.

În contextul invaziei Ucrainei de către Rusia, Comisia a propus planul REPowerEU, pentru a aborda dependența energetică 105 , și un cadru temporar privind ajutoarele de stat în situații de criză, care permite acordarea de sprijin pentru acoperirea costurilor suplimentare datorate creșterii prețurilor la gaze și energie electrică 106 .

Economia circulară

Ca urmare a dependenței lor de importurile de resurse, a nivelului ridicat de deșeuri generate de turism și de exporturile de deșeuri, regiunile ultraperiferice pot beneficia în mare măsură de soluțiile economiei circulare. În acest context, planul de acțiune pentru economia circulară din 2020 107 promovează soluții adaptate acestor regiuni. Majoritatea regiunilor ultraperiferice au elaborat planuri de acțiune pentru economia circulară care includ producția și consumul durabile, precum și gestionarea deșeurilor. Fondurile UE pot avea o contribuție: FEDR și FSE+ pot sprijini infrastructura și formarea; programul LIFE poate finanța diverse proiecte, de exemplu, privind gestionarea deșeurilor, iar FEAMPA poate sprijini colectarea și tratarea deșeurilor marine. În perioada 2014-2020, FEDR a sprijinit proiecte, de exemplu în Azore, pentru recuperarea deșeurilor din depozitele de deșeuri, crescând gradul de reutilizare a resurselor naturale și decontaminând solul.

2.3.2. Stimularea tranziției digitale: valorificarea noilor oportunități 

Digitalizarea poate reuni persoane, servicii și întreprinderi, indiferent de locul în care se află, și, ca atare, poate ajuta regiunile ultraperiferice să depășească constrângerile legate de depărtare. Viziunea Busolei pentru dimensiunea digitală 2030 108 referitoare la transformarea digitală poate orienta tranziția, inclusiv implementarea infrastructurii digitale și dezvoltarea competențelor digitale.

Mai multe fonduri ale UE pot sprijini investițiile în infrastructura digitală. Programul Europa digitală 109  consolidează capacitățile digitale critice ale UE și urmărește să contribuie la reducerea decalajului digital dintre Europa și regiunile ultraperiferice. Programul de lucru al centrelor europene de inovare digitală pentru 2021-2023 110 încurajează statele membre să răspundă nevoilor digitale ale regiunilor lor ultraperiferice. În plus, programul MIE poate sprijini infrastructura durabilă și integrarea rețelelor: programul său de lucru digital pentru perioada 2021-2025 111 poate sprijini cablurile submarine și conectivitatea prin satelit. FEDR va contribui în continuare la o societate digitală favorabilă incluziunii în aceste regiuni. În ceea ce privește competențele digitale, cu ajutorul Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, UE urmărește să doteze cel puțin 80 % dintre adulții din UE cu competențe digitale de bază. Comunicarea intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” 112 și Planul de acțiune pentru educația digitală urmăresc să sprijine educația și competențele digitale. FEDR sprijină dezvoltarea competențelor prin intermediul infrastructurii educaționale.

În plus, propunerea referitoare la un program al UE privind conectivitatea securizată 113 instituie un sistem de conectivitate bazată pe spațiu pentru a asigura accesul la nivel mondial la servicii securizate de comunicații prin satelit pentru utilizatorii guvernamentali, conectând administrațiile. În plus, inițiativele emblematice ale UE în domeniul spațiului, Copernicus, Galileo și EGNOS 114 , furnizează date și servicii de foarte înaltă performanță care pot permite tranziția digitală a unor sectoare întregi ale economiilor regiunilor ultraperiferice, inclusiv agricultura și transporturile. Datele spațiale ale UE sunt, de asemenea, utile pentru serviciile de protecție civilă și pentru monitorizarea mediului. Regiunile ultraperiferice pot beneficia de instrumente ale UE și naționale, cum ar fi fondurile structurale și de investiții și planurile naționale de redresare și reziliență, precum și de programul Orizont Europa, InvestEU sau Inițiativa Cassini privind antreprenoriatul în domeniul spațial.

3. Cooperarea cu alte regiuni europene, cu țări învecinate și nu numai

Interreg și cooperarea cu „Europa globală” și instrumentele de finanțare ale țărilor și teritoriilor de peste mări

Având în vedere amplasarea regiunilor ultraperiferice, acestea reprezintă un atu unic pentru relațiile externe ale UE și pentru proiectarea intereselor și valorilor noastre. Acestea fac din UE un actor cu adevărat global. În conformitate cu strategia „Europa globală” a UE, cooperarea cu țările și teritoriile învecinate este, de asemenea, esențială pentru dezvoltarea economică și integrarea regională a acestor regiuni. Respondenții la consultarea publică au selectat o astfel de cooperare ca fiind una dintre primele cinci priorități. Acordul de parteneriat între UE și Africa-Caraibe-Pacific (ACP), inițiat în 2021, încurajează cooperarea statelor ACP cu TTPM și cu regiunile ultraperiferice, de exemplu în ceea ce privește comerțul, energia, digitalizarea, schimbările climatice, mediul și turismul.

Toate regiunile ultraperiferice participă la programele Interreg de cooperare teritorială europeană care sprijină cooperarea dintre regiunile ultraperiferice și țările sau teritoriile învecinate. Cu toate acestea, cooperarea rămâne limitată din cauza unor aspecte de reglementare, administrative, bugetare și politice 116 . Comisia a simplificat procedurile pentru a facilita cooperarea: în perioada 2021-2027, programele finanțate în comun de FEDR (regiunile ultraperiferice), Europa globală (țări terțe) sau Decizia privind asocierea peste mări (TTPM) respectă un set unic de norme. Pe lângă sprijinirea cooperării cu alte regiuni ale UE, inclusiv prin intermediul programului Interreg Europa, UE a alocat 281 de milioane EUR în cadrul FEDR pentru a sprijini cooperarea dintre regiunile ultraperiferice și vecinii lor și 15 milioane EUR pentru a sprijini cooperarea dintre TTPM și alți parteneri, facilitând proiecte comune, cum ar fi cursurile universitare, cooperarea între spitale sau facilitățile financiare. Programul Orizont Europa sau LIFE pot sprijini, de asemenea, cooperarea.

Comerțul

Proximitatea regiunilor ultraperiferice față de țările din afara UE oferă oportunități pentru comerț și cooperare. Totuși, aceste regiuni se confruntă cu concurența din partea țărilor învecinate, care produc bunuri similare la costuri mai mici, cu standarde de sănătate, de siguranță și de mediu mai scăzute.

Comisia va continua să țină seama de produsele sensibile ale regiunilor ultraperiferice în negocierea acordurilor de liber schimb (ALS), evaluând efectul acestora și luând măsuri în cazul unor potențiale efecte negative, inclusiv clauze de salvgardare. Evaluările impactului asupra dezvoltării durabile care au sprijinit negocierile privind acordul de liber schimb UE-Indonezia și Acordul global cu Mexicul analizează deja interesele regiunilor ultraperiferice 118 . Acordul UE-Mercosur din 2019 include dispoziții menite să prevină perturbările pe piețele acestor regiuni cauzate de importurile din Mercosur 119 . În paralel, regiunile ultraperiferice sunt încurajate să profite de oportunitățile oferite de ALS, în special cu țările din regiunea lor geografică, în vederea integrării lor în lanțurile valorice globale și regionale 120 . În plus, Comisia a propus prelungirea aplicării și îmbunătățirea legislației UE care prevede exclusiv norme fiscale și vamale specifice pentru regiunile ultraperiferice, care a fost adoptată de Consiliu 121 .

Migrația

Unele regiuni ultraperiferice se confruntă cu o puternică presiune exercitată de migrație din partea țărilor învecinate, în special Insulele Canare, Guyana Franceză, Mayotte și Saint-Martin. Numai în 2019, peste 27 000 de persoane au încercat să intre în Mayotte (echivalentul a 10 % din populația sa) 123 , iar în 2021, peste 23 000 de persoane au sosit în Insulele Canare 124 . Se estimează că 12 % din populația Guyanei Franceze este reprezentată de migranți aflați în situație ilegală. Sunt necesare acțiuni adaptate și adecvate pentru a gestiona provocările specifice legate de migrație în regiunile ultraperiferice în ceea ce privește, de exemplu, asigurarea condițiilor și procedurilor de primire a solicitanților de azil, gestionarea și controlul frontierelor, integrarea migranților. Trebuie să se acorde o atenție specifică minorilor neînsoțiți.

Finanțarea UE poate sprijini și completa finanțarea regională și națională în aceste domenii. În conformitate cu regulamentele UE de instituire a Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI),  a Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (IGFV) și a Fondului pentru securitate internă (FSI), statele membre în cauză ar trebui să se asigure că strategiile și programele lor naționale din cadrul acestor fonduri abordează provocările specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice în gestionarea migrației 125 . În plus, pactul propus privind migrația și azilul 126 vizează prevenirea migrației ilegale și asigurarea azilului pentru cei care au nevoie de acesta.

4. Consolidarea parteneriatului, a dialogului și a sprijinului  

Integrarea particularităților regiunilor ultraperiferice rămâne o prioritate a Comisiei pentru a se asigura că politicile, legislația, fondurile și programele UE sunt adaptate la aceste regiuni, astfel cum se prevede la articolul 349 din TFUE. Comisia a luat în considerare în mod sistematic preocupările acestor regiuni în procesul său de elaborare a politicilor. Numai în 2021, Comisia a reflectat particularitățile acestor regiuni în aproape 30 de propuneri legislative, inițiative de politică și programe de lucru, de exemplu în cadrul programului Orizont Europa, MIE, LIFE, FEAMPA, Erasmus+ și Europa digitală. Orientările privind o mai bună legiferare 127 consolidează și mai mult evaluările impactului teritorial pentru a evalua impactul propunerilor legislative asupra anumitor regiuni, inclusiv asupra regiunilor ultraperiferice.

Regiunile ultraperiferice pot beneficia de numeroase oportunități noi de sprijin în cadrul politicilor UE pentru a le ajuta să își conceapă, să pună în aplicare și să își finanțeze strategiile de dezvoltare regională adaptate. Comisia se angajează să ajute aceste regiuni să întreprindă reformele și investițiile necesare, să valorifice oportunitățile și sinergiile din cadrul programelor UE, să își îmbunătățească capacitatea administrativă și derulează un instrument consultativ în acest scop. Comisia organizează periodic reuniuni la nivel înalt și sesiuni ale grupurilor de lucru cu regiunile ultraperiferice și cu statele membre de care aparțin și se angajează să consolideze dialogul pentru a înțelege mai bine preocupările persoanelor care trăiesc în aceste regiuni și pentru a sensibiliza publicul cu privire la politicile UE. Aceasta a promovat dialogurile cu cetățenii și centrele de contact Europe Direct în aceste regiuni.

Concluzie 

Această strategie reînnoită și consolidată pentru regiunile ultraperiferice demonstrează angajamentul ferm al Comisiei față de dezvoltarea și prosperitatea lor. Aceasta este o obligație instituțională, astfel cum se prevede la articolul 349 din TFUE, un imperativ politic, având în vedere cei 5 milioane de cetățeni europeni care locuiesc în aceste regiuni, o necesitate economică, datorită potențialului neexploatat în aceste regiuni, nu în ultimul rând pentru economia verde și o investiție geostrategică, care să consolideze rolul acestor regiuni ca puncte de acces al Uniunii Europene către restul lumii.

Punând oamenii în centrul acestei strategii și al acțiunilor viitoare, strategia are în vedere asigurarea faptului că toți cetățenii UE au acces la educație, formare, locuințe, asistență medicală și condiții de viață de bază, indiferent de locul unde s-au născut sau în care locuiesc. UE vizează să ofere tinerilor oportunități pentru a-și valorifica potențialul.

În acest spirit, comunicarea stabilește prioritățile pentru ca acțiunea UE să sprijine redresarea și creșterea durabilă în regiunile sale cele mai îndepărtate, deblocând potențialul lor de creștere, contribuind la reducerea diferențelor la nivelul calității vieții dintre aceste regiuni și restul Uniunii.

Deși un astfel de efort necesită un angajament ferm la nivelul UE, acesta impune, în primul rând, ca fiecare regiune să își dezvolte propria viziune privind redresarea și creșterea. În pofida asemănărilor, regiunile ultraperiferice ale UE sunt eterogene, iar viziunile lor de dezvoltare trebuie adaptate, concepute în strânsă cooperare cu statele membre, în conformitate cu prioritățile europene, aplicând principiul parteneriatului și consultând toate sectoarele societății din aceste teritorii. Redresarea durabilă necesită, de asemenea, stabilirea priorităților atât la nivel național, cât și la nivel regional, voință politică, reforme și capacitate administrativă.

Comisia se angajează să consolideze dialogul și să promoveze sprijinul individualizat în acest scop. Comisia va continua să lucreze în strânsă colaborare cu regiunile ultraperiferice și cu statele membre de care aparțin, precum și cu alte instituții, în special Parlamentul European și Consiliul, în ceea ce privește reflectarea particularităților acestor regiuni în toate politicile relevante ale UE. Comisia își va intensifica eforturile pentru a ajuta aceste regiuni să își valorifice atuurile, să beneficieze de oportunitățile fără precedent oferite de politicile UE, de piața unică, precum și de sprijinul financiar pentru a investi în viitorul lor. 

(1)

   Calculele REGIO privind creșterea PIB real pe cap de locuitor în perioada 2000-2019, Guadelupa, Martinica, Réunion, Mayotte și Insulele Azore au consemnat o majorare a PIB real pe cap de locuitor care depășește media UE de 1,2 % ( Raportul privind coeziunea 2022, ec.europa.eu se adăuga link la raport ).

(2)

   Toate regiunile ultraperiferice sunt insule sau arhipelaguri, cu excepția Guyanei Franceze, situată în America Latină.

(3)

   Eurostat, cod: nama_10r2gdp, în 2020, PIB în paritatea puterii de cumpărare comparativ cu media UE a variat între 30 % și 76 % din media UE în Mayotte (cea mai scăzută din UE). În perioada 2010-2020, comparativ cu media UE, PIB a scăzut în Insulele Canare de la 83 % la 62 %; în Azore, de la 75 % la 67 % și în Madeira de la 81 % la 69 %.

(4)

   Eurostat, cod: LFST_R_LFU3RT , În plus, unele dintre cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul tinerilor se înregistrează în Guadelupa (41,5 %), Mayotte (55,4 %) și Martinica (38,3 %).

(5)

   Cod Eurostat: nama_10r_2gdp , comparație între PIB din 2000 și din 2020.

(6)

   În special obiectivele „fără sărăcie”, „stare bună de sănătate și bunăstare”, „educație de calitate”, „egalitate de gen”, „apă curată și salubritate”, „energie accesibilă ca preț și curată”, „condiții de muncă decente și creștere economică”, „reducerea inegalităților”, „politici climatice”.

(7)

   Eurostat, cod: proj_19rp3 , populația din Mayotte urmează să crească de la 279 000 în 2020 la 782 000 în 2100; Populația din Guyana urmează să crească de la 289 000 în 2020 la 591 000 în 2100.

(8)

   Eurostat, cod: proj_19rp3 , Madeira, Azore, Martinica și Guadelupa.

(9)

   COM(2017) 623 final.

(10)

   COM(2020) 104 final.

(11)

    Mecanismul de redresare și reziliență (ec.europa.eu)| ; Regulamentul (UE) 2021/241.

(12)

   Regulamentul (UE) 2021/1058; Regulamentul (UE) 2021/1057.

(13)

   Regulamentul (UE) 2021/240.

(14)

    Pilonul european al drepturilor sociale (ec.europa.eu) .

(15)

    Regiunile ultraperiferice – actualizarea parteneriatului strategic al Comisiei cu aceste regiuni (ec.europa.eu) .  

(16)

   CPRUP – Conférence des Présidents des Régions ultrapériphériques, Declarația CPRUP din noiembrie 2021 (ec.europa.eu) ; Anexă la declarația CPRUP (ec.europa.eu) .

(17)

    Document de poziție comun al statelor membre și al regiunilor ultraperiferice din ianuarie 2022 (outre-mer.gouv.fr). .

(18)

   Rezoluția Parlamentului European [2020/2120(INI)].

(19)

    Studiu privind impactul COVID-19 asupra regiunilor ultraperiferice – Raport final, octombrie 2021 .

(20)

   avizul CDR 3319/2020 al CoR; Avizul ECO/567 al CESE.

(21)

   Cifrele se referă la o comparație între T4 2019 și T4 2020.

(22)

   Cod Eurostat: nama_10r_2gdp , Standardul puterii de cumpărare (SPC) pe cap de locuitor în % din media UE-27 (din 2020).

(23)

   Recomandări ale Consiliului: Programele naționale de reformă pentru 2020 ale Franței (8429/20), Spaniei (8428/20) și Portugaliei (8441/20).

(24)

   Regulamentul (UE) 2020/460; Regulamentul (UE) 2020/558.

(25)

    Politica în domeniul concurenței – Cadrul temporar privind ajutoarele de stat în contextul COVID-19(ec.europa.eu) ; Comunicarea Comisiei „Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19” (JO C 91I, 20.3.2020, p. 1), astfel cum a fost modificată prin Comunicările Comisiei C(2020) 2215 (JO C 112I, 4.4.2020, p. 1), C(2020) 3156 (JO C 164, 13.5.2020, p. 3), C(2020) 4509 (JO C 218, 2.7.2020, p. 3), C(2020) 7127 (JO C 340I, 13.10.2020, p. 1), C(2021) 564 (JO C 34, 1.2.2021, p. 6) și C(2021) 8442 (JO C 473, 24.11.2021, p. 1).

(26)

   Regulamentul (UE) 2020/2221.

(27)

   Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului.

(28)

   Avizul CDR 3319/2020 al CoR constată că criza a provocat o problemă gravă pentru distribuția de alimente în regiunile ultraperiferice.

(29)

    Summit-ul social de la Porto – Angajamentul social de la Porto (2021portugal.eu) : până în 2030, cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă; cel puțin 60 % dintre persoanele adulte ar trebui ar trebui să participe în fiecare an la activități de formare profesională; reducerea cu cel puțin 15 milioane a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie.

(30)

   Eurostat, cod: ilc_peps11 , medii: Portugalia 17,2 și Spania 20,7.

(31)

   INSEE Analyses Guadeloupe No 43 , 2020.

(32)

   INSEE Niveaux de vie et pauvreté à La Réunion en 2017 No 169 , 2020.

(33)

   INSEE Première No 1804 , 2020.

(34)

   Eurostat, cod: LFST_R_LFE2EMPRTN .

(35)

   Eurostat, cod: LFST_R_LFU3RT , 2020.

(36)

   COM(2022) 105 final.

(37)

   COM(2020) 152 final.

(38)

   COM(2021) 142 final.

(39)

   Recomandarea (UE) 2021/1004 a Consiliului.

(40)

   COM(2022) 105 final.

(41)

    France Info pe baza datelor INSEE . 

(42)

   INSEE Analyses Mayotte No 18 , 2019.

(43)

   INSEE Dossier Guyane No 10 , 2020.

(44)

   În 2019, rata medie a pierderilor de apă din cauza problemelor de infrastructură a fost de 63 % în Guadelupa. 2/3 din instalațiile de tratare a apei nu se află într-o stare satisfăcătoare. Eau et assainissement - Rapport chiffres clés (guadeloupe.developpement-durable.gouv.fr) .

(45)

   Fondul de coeziune aduce beneficii regiunilor ultraperiferice portugheze.

(46)

   Regulamentul (UE) 2021/1153.

(47)

   Eurostat, cod: HLTH_RS_PRSRG , Mayotte are 81 de medici la 100 000 de persoane și Guyana Franceză 219, media UE fiind de 391.

(48)

   Eurostat, cod: DEMO_R_MLIFEXP , speranța de viață în Azore și Madeira este de 78,8 ani, media în Portugalia este de 81,9.ESF.

(49)

   Eurostat, cod: DEMO_R_MINFIND , mortalitatea infantilă este aproape triplă în Guyana Franceză comparativ cu media UE (9,7, față de media UE de 3,4).

(50)

   Clordecon, un pesticid interzis în UE din 2003, utilizat în zona Caraibilor în trecut, legat de creșterea ratei de incidență a cancerului.

(51)

   Regulamentul (UE) 2021/522.

(52)

   Regulamentul (UE) 2021/1059.

(53)

    Document de poziție comun al statelor membre și al regiunilor ultraperiferice din ianuarie 2022 (outre-mer.gouv.fr). .

(54)

   Astfel cum au propus respondenții la consultarea publică.

(55)

   Eurostat, cod: EDAT_LFSE_16 .

(56)

    Convention Nationale des Associations de Protection de l'Enfant, La protection de l’enfance en Outre-mer. Etat des lieux et phenomenes emergents (cnape.fr) .

(57)

   Regulamentul (UE) 2021/817.

(58)

   Tabloul de bord al EAC.

(59)

   Regulamentul (UE) 2021/695.

(60)

   Parlamentul European, CoR și CPRUP solicită măsuri de creștere a participării regiunilor ultraperiferice la programul Erasmus+ și de promovare a schimburilor cu țările învecinate.

(61)

    Smart Specialisation Platform (ec.europa.eu) COM(2017) 376 final.

(62)

   COM(2020) 628 final.

(63)

FORWARD Stimularea excelenței în materie de cercetare în regiunile ultraperiferice ale UE (forward-h2020.eu)

(64)

   Regulamentul (UE) 2021/1139.

(65)

      BlueInvest (ec.europa.eu)

(66)

    Studiu privind impactul COVID-19 asupra regiunilor ultraperiferice – Raport final, octombrie 2021 (ec.europa.eu) .

(67)

    Impactul regional al crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra sectorului turismului – Raport final, august 2021 (ec.europa.eu) .

(68)

    Studiu privind impactul COVID-19 asupra regiunilor ultraperiferice – Raport final, octombrie 2021 (ec.europa.eu) .

(69)

   COM(2021) 812 final.

(70)

     Fondul de coeziune se aplică regiunilor ultraperiferice portugheze.

(71)

   Regulamentul (UE) 2017/2392.

(72)

   COM(2021) 552 final.

(73)

    Calea de tranziție pentru turism (ec.europa.eu) .

(74)

   Cele 13 TTPM sunt asociate cu UE: Aruba (NL), Bonaire (NL), Curação (NL), Polinezia Franceză (FR), Teritoriile Australe și Antarctice Franceze (FR), Groenlanda (DK), Noua Caledonie (FR), Saba (NL), Saint-Barthélemy (FR), Sint Eustatius (NL), Sint-Maarten (NL), Saint Pierre și Miquelon (FR) și Teritoriul Insulelor Wallis și Futuna (FR).

(75)

   De exemplu, Monitorul orașelor culturale și creative și Culture Gems.

(76)

   COM (2020) 380, angajamentul de a proteja minimum 30 % din suprafața terestră a UE și 30 % din zona maritimă a UE.

(77)

    Natura 2000 (ec.europa.eu) .

(78)

   InvestEU este o garanție bugetară menită să mobilizeze fonduri publice și private pentru a sprijini investițiile în: infrastructura sustenabilă; cercetare, inovare și digitalizare; întreprinderi mici; precum și investiții sociale și competențe.

(79)

   Regulamentul (UE) 2021/783; Programul de lucru LIFE 2021-2024 – C (2021) 4997 final.

(80)

   Avizul ECO/567 din partea CESE solicită depunerea de eforturi în domeniul cercetării și inovării în legătură cu oceanele.

(81)

   În conformitate cu Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, acțiunile în domeniul biodiversității necesită cel puțin 20 de miliarde EUR pe an, fondurile și programele UE urmând să integreze biodiversitatea în procent de până la 7,5 % din cheltuielile anuale în 2024 și 10 % în 2026-2027.

(82)

     aceasta se referă la speciile care nu au fost încă evaluate de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii.

(83)

   Declarația CPRUP din noiembrie 2021.

(84)

      Proiectul MOVE-ON (moveon-project.eu)  

(85)

   Astfel cum se propune în Rezoluția Parlamentului European [2020/2120(INI)].

(86)

    Consultare publică referitoare la normele revizuite privind ajutoarele de stat pentru sectorul pescuitului și al acvaculturii (ec.europa.eu) .

(87)

    Prezentare generală a situației colectării de date și a consultanței științifice în RUP din UE, cu studiu de caz privind o foaie de parcurs către evaluarea periodică a stocurilor în Guyana Franceză – Oficiul pentru Publicații al UE (ec.europa.eu) .

(88)

   Comunicarea privind orientările pentru o analiză a echilibrului dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit, COM (2014) 545.

(89)

   Orientări pentru examinarea ajutoarelor de stat în sectorul pescuitului și acvaculturii (JO C 217, 2.7.2015, p. 1), (astfel cum au fost modificate prin Comunicarea de modificare a orientărilor și Regulamentul Comisiei) (JO C 422, 22.11.2018, p. 1).

(90)

    Prezentare generală a situației colectării de date și a consultanței științifice în regiunile ultraperiferice ale UE (ec.europa.eu) .

(91)

   Programul de opțiuni specifice pentru zonele îndepărtate și insulare; Regulamentul (UE) nr. 228/2013.

(92)

   Considerentul 99 din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(93)

   COM(2020) 846 final. SWD(2020) 379; SWD(2020) 374; SWD(2020) 398.

(94)

   Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020 (JO C 201, 1.7.2014, p. 1), astfel cum au fost prelungite până la 31 decembrie 2022 (JO C 424, 8.12.2020, p. 30); Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei.

(95)

    Consultare publică referitoare la normele revizuite privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale (ec.europa.eu) .

(96)

   COM(2022) 133 final.

(97)

   C(2022) 1890.

(98)

   COM(2021) 765 final

(99)

   COM(2019) 640 final.

(100)

   COM(2021) 568 final.

(101)

   Declarația CPRUP din noiembrie 2021, Poziția comună a statelor membre și a regiunilor ultraperiferice din ianuarie 2022.

(102)

   Directiva 2012/27/UE.

(103)

   COM(2021) 557 final.

(104)

   COM(2021) 741 final.

(105)

   COM(2022) 108 final.

(106)

   C(2022) 1890 final.

(107)

   COM(2020) 98 final.

(108)

   COM(2021) 118 final.

(109)

   Regulamentul (UE) 2021/694.

(110)

   C(2021) 7911 final.

(111)

     C(2021) 9463 final.

(112)

   COM(2020) 67 final.

(113)

   COM(2022) 57 final.

(114)

   Serviciile furnizate de EGNOS ar trebui să acopere teritoriile situate geografic în Europa, inclusiv Insulele Azore, Insulele Canare și Madeira, până la sfârșitul anului 2026 [Regulamentul (UE) 2021/696 de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial].

(115)

   Avizul ECO/567 al CESE solicită măsuri care să asigure accesul digital în regiunile ultraperiferice.

(116)

   Unele țări partenere din cadrul programului Interreg Oceanul Indian nu recunosc Mayotte ca regiune ultraperiferică franceză.

(117)

   În temeiul articolului 63 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(118)

    Evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile în sprijinul negocierilor privind Acordul de liber schimb (ALS) dintre Uniunea Europeană și Republica Indonezia: Raport final (ec.europa.eu) ; Evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile în sprijinul negocierilor pentru modernizarea părții comerciale a Acordului global cu Mexic (ec.europa.eu) .

(119)

    Acordul comercial UE-Mercosur: acordul de principiu (ec.europa.eu) .

(120)

   A se, vedea, de asemenea, Comunicarea privind revizuirea politicii comerciale (ec.europa.eu) . 

(121)

   Deciziile (UE) 2020/1790, (UE) 2020/1791, (UE) 2020/1792, (UE) 2021/991 ale Consiliului; Regulamentul (UE) 2021/2048 al Consiliului.

(122)

   Declarația CPRUP din noiembrie 2021 și, de asemenea, astfel cum au solicitat respondenții la consultarea publică.

(123)

   Declarația de presă a Ministerului Afacerilor Interne din Franța și a ministrului teritoriilor de peste mări din 11 februarie 2021.

(124)

   Sursă: Euromed Rights și UNHCR.

(125)

    Regulamentul (UE) 2021/1147 , considerentul 64. Regulamentul (UE) 2021/1148 , considerentul 63. Regulamentul (UE) 2021/1149 , considerentul 58: toate prevăd că statele membre în cauză ar trebui să se asigure că programele lor naționale abordează provocările specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice în gestionarea migrației.

(126)

   COM(2020) 609 final.

(127)

   COM(2021) 219 final.

(128)

   De exemplu, o acțiune-pilot cu OCDE privind consolidarea capacității administrative în regim anticipat, TAIEX-REGIO PEER 2 PEER, Comunități de practicieni REGIO, Cadrul de competențe, pactele de integritate, programul de formare pentru experți.

(129)

    Asistență comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene (JASPERS) (ec.europa.eu) .

(130)

    TAIEX-REGIO PEER 2 PEER (ec.europa.eu) și Comunitățile de practicieni.