COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 13.10.2021

COM(2021) 660 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Un set de măsuri de acțiune și de sprijin pentru abordarea creșterii prețurilor energiei

1.Introducere

Uniunea Europeană, ca multe alte regiuni ale lumii, se confruntă în prezent cu o creștere vertiginoasă a prețurilor la energie. Această creștere este o sursă importantă de îngrijorare pentru cetățeni și întreprinderi, pentru instituțiile europene și pentru guvernele din întreaga Europă.

Ea se datorează în principal creșterii cererii de energie în general și de gaze naturale în special peste tot în lume, în contextul redresării. Nu este prima dată când au loc fluctuații ale prețurilor la energie, de data aceasta însă contextul este diferit: UE este pe punctul de a lăsa în urmă criza provocată de pandemia de COVID-19. Gospodăriile și întreprinderile europene se confruntă cu perspectiva unor facturi mai mari la energie în condițiile în care multe au fost fragilizate ca urmare a pierderilor de venituri pe care le-au suferit din cauza pandemiei. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra redresării și a caracterului echitabil și incluziv al acesteia. De asemenea, această stare de fapt riscă să submineze încrederea în tranziția energetică și sprijinul pentru această tranziție, care este necesară nu doar pentru a evita producerea unor dezastre climatice, ci și pentru a reduce vulnerabilitatea UE în fața volatilității prețurilor combustibililor fosili.

Comisia Europeană dorește, cu titlu prioritar, să își ofere ajutorul și să sprijine măsurile de atenuare a impactului negativ al acestei creșteri asupra gospodăriilor și a întreprinderilor. În urma unui dialog cu statele membre și cu Parlamentul European, Comisia a elaborat prezenta comunicare în vederea adoptării și a sprijinirii unor măsuri adecvate care să atenueze impactul creșterilor temporare ale prețurilor la energie.

Cadrul de politică al UE permite deja statelor membre să ia imediat o serie de măsuri țintite pentru a-i proteja pe consumatorii vulnerabili și a atenua impactul asupra întreprinderilor. Într-adevăr, majoritatea statelor membre au anunțat deja măsuri menite să abordeze situația actuală. Setul de măsuri propuse permite o abordare coordonată pentru protejarea persoanelor care sunt cele mai expuse riscurilor. Aceste măsuri sunt calibrate cu atenție astfel încât să permită abordarea efectelor negative ale creșterii bruște a prețurilor și să asigure menținerea acestor prețuri în cadrul unor limite rezonabile fără a fragmenta piața unică europeană a energiei sau fără a pune în pericol investițiile în sectorul energetic și tranziția verde. 

Deși nu există un risc imediat în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, iar piața preconizează că, până în aprilie 2022, prețurile angro ale gazelor se vor stabiliza la un nivel mai scăzut decât cel actual, securitatea aprovizionării, nivelurile de stocare a gazelor naturale și funcționarea corespunzătoare a pieței gazelor trebuie să facă obiectul unei monitorizări atente în perspectiva iernii. Pe lângă măsurile pe termen scurt, prezenta comunicare oferă o perspectivă asupra măsurilor coordonate pe care Comisia intenționează să le adopte pe termen mediu pentru a asigura o mai bună pregătire în caz de fluctuații ale prețului gazelor și, în același timp, pentru a reduce dependența UE față de combustibilii fosili.

2.Prețurile la energie 

Datorită combustibililor mai ieftini, a cererii reduse și a creșterii rapide a producției de energie din surse regenerabile, prețurile angro la energie au scăzut puternic în 2019, iar prețurile negative la energie electrică au devenit curente în 2020. Această tendință descendentă s-a inversat brusc în cursul acestui an. Prețurile angro ale energiei electrice au crescut cu 200 % față de anul anterior 1 . La rândul său, acest lucru a dus la creșterea prețurilor cu amănuntul, deși într-o măsură mult mai mică (+ 9 % din media UE până în august 2021 2 ).

2.1.Care sunt cauzele actualei creșteri a prețurilor?

Creșterea actuală a prețului la energia electrică este determinată în primul rând de cererea mai mare de gaze la nivel mondial, care a cunoscut un avânt puternic pe fondul redresării economice. Creșterea cererii nu a fost însoțită de o creștere a ofertei, iar efectele acestei situații se resimt nu numai în UE, ci și în alte regiuni ale lumii. În plus, s-a observat o diminuare sub nivelul preconizat a volumului de gaze naturale provenite din Rusia, ceea ce a cauzat o contracție a pieței în condițiile în care se apropie sezonul rece. Deși și-a îndeplinit obligațiile contractuale pe termen lung față de partenerii săi europeni, Gazprom nu a oferit o capacitate suplimentară sau a oferit o capacitate suplimentară redusă pentru a reduce presiunea asupra pieței gazelor din UE. Faptul că în timpul pandemiei au survenit întârzieri în întreținerea infrastructurii a avut, la rândul său, un efect de contracție a capacității de aprovizionare cu gaze.

Întrucât nivelul prețurilor la gazele naturale constituie unul dintre principalii factori care determină nivelul prețurilor la energie electrică în cea mai mare parte a teritoriului UE, acestei dinamici i se datorează într-o măsură importantă creșterea actuală a prețurilor energiei electrice. În plus, prețurile energiei electrice au crescut și din cauza condițiilor meteorologice din vara acestui an (nivel redus al precipitațiilor și vânturi slabe). Acești factori au dus la scăderea producției de energie din surse regenerabile în Europa.

2.2.Impactul prețurilor ridicate ale energiei

Creșterile recente ale prețurilor sunt resimțite de întreaga populație, însă cele mai vulnerabile sunt gospodăriile afectate de sărăcia energetică și cele cu venituri mici și medii inferioare, deoarece acestea cheltuiesc un procent semnificativ mai mare din veniturile lor pentru energie 7 . Sărăcia energetică face obiectul unei monitorizări atente din partea Comisiei. Potrivit celor mai recente date disponibile, în 2019, aproximativ 7 % din populația UE-27, și anume 31 de milioane de persoane, nu au putut să își încălzească corespunzător locuințele, cu diferențe semnificative între diferitele categorii de venituri și de la un stat membru la altul. În plus, 6 % din populația UE avea arierate la plata facturilor la utilități.

Efectele sociale și distributive depind de contractele actuale, precum și de cadrele de reglementare, inclusiv de garanțiile existente care îi protejează în special pe consumatorii vulnerabili și pe cei afectați de sărăcia energetică. Printre astfel de garanții se pot număra măsuri de politică socială și publică, inclusiv aplicarea de tarife sociale, precum și alte modalități conforme cu piața internă a energiei din UE, mai ales cu Directiva privind energia electrică 8 , cu Directiva privind gazele naturale 9 și cu orientările emise de Comisie. 10  

Creșterea prețurilor la gaze și energie electrică poate avea, de asemenea, repercusiuni majore asupra industriei și a IMM-urilor. Impactul prețurilor ridicate la energie este resimțit în mod inegal de la un sector la altul, creșterea prețurilor afectând producția în sectoarele industriale, în timp ce în sectorul serviciilor impactul este mai limitat. Situația actuală exacerbează și mai mult problemele de lichiditate post-COVID 19 ale unor întreprinderi și, în special, ale IMM-urilor, cu un impact diferit de la un sector la altul.

Prețurile ridicate ale energiei afectează lanțurile de aprovizionare mondiale și europene, repercutându-se asupra producției, a ocupării forței de muncă și a prețurilor. Industriile energointensive 11 sunt grav afectate. Sectorul îngrășămintelor este un exemplu relevant în această privință. Foarte dependentă de gazele naturale ca materie primă, producția din acest sector a devenit neprofitabilă și, prin urmare, a fost redusă substanțial în ultimele săptămâni. Acest lucru afectează, la rândul său, situația locurilor de muncă din acest sector. În plus, se preconizează că scăderea producției de îngrășăminte va duce temporar la creșterea prețurilor la alimente sau la marje mai mici de profit pentru industria alimentară.

O creștere a prețurilor energiei are, de asemenea, un impact semnificativ și imediat asupra sectorului transporturilor și al mobilității, ducând la creșterea costurilor pentru conducătorii auto, pasageri și utilizatorii transportului de mărfuri.

Prețurile ridicate ale energiei la nivel mondial pot conduce, de asemenea, la scăderea aprovizionării cu materii prime și componente, dacă producția acestora se reduce. La rândul său, aceste probleme de aprovizionare îi afectează temporar pe diverșii producători din UE care depind de aceste componente și materiale, un exemplu notabil în acest sens fiind magneziul și industria autovehiculelor din UE.

În ceea ce privește impactul macroeconomic, creșterea puternică a prețurilor la energie a dus la o rată mai ridicată a inflației. Pentru prima dată în ultimii ani, inflația a crescut semnificativ în UE și în multe alte economii avansate față de începutul anului. Acest lucru se explică în principal prin factori conjuncturali, inclusiv prin revenirea prețurilor unor materii prime de la unul dintre cele mai scăzute niveluri atinse vreodată la nivelurile de dinaintea pandemiei sau la un nivel mai ridicat, precum și prin blocajele de aprovizionare în cazul anumitor bunuri. Întrucât se preconizează că acești factori vor fi tranzitorii, se estimează că inflația va scădea din nou începând cu anul viitor.

În general, redresarea economiei UE are loc într-un ritm mai rapid decât se anticipase și se preconizează o creștere economică susținută pe termen scurt. Primul val de efecte asupra soldurilor fiscale va depinde, pe de o parte, de cât de mult vor crește veniturile fiscale ca urmare a ratei mai mari de colectare a TVA pentru produsele energetice și a obținerii unor venituri mai mari decât se preconizase din licitația certificatelor de emisii, și, pe de altă parte, de amploarea măsurilor menite să îi protejeze pe utilizatorii finali, în special de transferul de fonduri publice către consumatorii casnici vulnerabili sau de reducerea TVA.

2.3.Tendințe și estimări

3.Un set de măsuri menite să contribuie la abordarea provocării

Creșterea vertiginoasă a prețurilor cu care ne confruntăm în prezent necesită un răspuns rapid și coordonat. Cadrul juridic existent prevede că UE și statele sale membre pot să ia măsuri pentru a aborda efectele fluctuațiilor bruște ale prețurilor.

3.1.Măsuri imediate de protecție a consumatorilor și a întreprinderilor

3.1.1.Sprijin de urgență pentru venit și evitarea deconectărilor de la rețea

Pe baza Recomandării de anul trecut privind sărăcia energetică 19 , Comisia va adresa reprezentanților statelor membre și ai autorităților de reglementare din domeniul energiei îndemnul de a se consulta între ei cu privire la cele mai potrivite măsuri prin care i-ar putea proteja pe consumatorii vulnerabili. Acest lucru va permite statelor membre să facă schimb de bune practici și să direcționeze mai bine măsurile de combatere a sărăciei energetice – în pas cu politicile UE în domeniu, cum ar fi cele privind eficiența energetică și valul de renovări.

3.1.2.Măsuri fiscale

Colectarea taxelor și impozitelor oferă venituri care pot fi utilizate pentru a oferi compensații gospodăriilor cele mai vulnerabile și pentru a aborda problema sărăciei energetice, oferind, în același timp, stimulente pentru investiții în sursele regenerabile de energie și în sprijinul tranziției verzi.

Taxele și impozitele 20 pe prețurile cu amănuntul ale energiei electrice și ale gazelor naturale variază foarte mult. În medie, acestea reprezintă 41 % din prețurile energiei electrice pentru consumatorii casnici și 30-34 % din prețurile energiei electrice pentru întreprinderi, precum și 32 % din prețurile gazelor naturale pentru consumatorii casnici și 13-16 % din prețurile gazelor naturale pentru întreprinderi. Directiva UE privind impozitarea energiei 21 și Directiva privind TVA 22 oferă o oarecare flexibilitate statelor membre. Directiva privind impozitarea energiei permite statelor membre să aplice scutiri fiscale sau cote reduse ale taxelor și impozitelor pentru energia electrică, gazele naturale, cărbunele și combustibilii solizi utilizați de gospodării. Statele membre pot aplica aceste scutiri sau reduceri ale cotei de impozitare direct, prin intermediul unei rate diferențiate sau prin rambursarea integrală sau parțială a taxelor și impozitelor datorate. Aceste cote reduse de impozitare trebuie să fie acordate unor beneficiari specifici și trebuie să evite să provoace denaturări ale pieței. Statele membre pot decide să aplice cote reduse ale TVA pentru produsele energetice atât timp cât respectă pragurile minime prevăzute în Directiva UE privind TVA 23 și se consultă cu Comitetul UE privind TVA.

Propunerea de revizuire a Directivei privind impozitarea energiei, prezentată în iulie 2021, vizează modernizarea impozitării energiei în UE prin alinierea acesteia la obiectivele UE în materie de climă și prin asigurarea echității sociale. Directiva revizuită ar uram să încurajeze investițiile în sursele regenerabile de energie și utilizarea acestora și ar introduce posibilitatea aplicării unor scutiri fiscale specifice pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile și sărace din punct de vedere energetic, în special în timpul tranziției către un sistem energetic mai curat.

3.1.3.Ajutoare de stat

3.1.4.Intensificarea supravegherii pieței

Formarea echitabilă a prețurilor și integritatea pieței europene a carbonului sunt garantate de un regim solid de supraveghere, aplicabil și altor piețe financiare 26 . Participarea entităților financiare pe piață ar trebui să sporească nivelul lichidităților, ceea ce ar contribui la reducerea volatilității și a presiunii asupra prețurilor. Pentru a examina mai îndeaproape modelele de comportament comercial și eventuala necesitate a unor acțiuni specifice, Comisia va însărcina ESMA să realizeze o primă evaluare preliminară până la 15 noiembrie și să analizeze, până la începutul anului 2022, comercializarea certificatelor de emisii. În consecință, Comisia va evalua dacă anumite comportamente comerciale ar necesita măsuri de reglementare suplimentare. 

3.1.5.Relația cu partenerii internaționali

Având în vedere scara globală a actualei creșteri a prețurilor, cooperarea internațională cu privire la furnizarea, transportul și consumul de gaze naturale poate contribui la menținerea sub control a prețurilor gazelor naturale. Comisia poartă un dialog cu principalele țări producătoare și consumatoare de gaze naturale pentru a facilita comerțul cu gaze naturale. Dialogul cu partenerii internaționali vizează sporirea nivelului lichidităților și a flexibilității pieței internaționale a gazelor pentru a asigura o aprovizionare suficientă și competitivă cu gaze naturale.

3.2.Măsuri pe termen mediu

Actuala creștere neașteptată a prețurilor pune în lumină unele necunoscute în ceea ce privește tranziția către o energie curată care are loc în prezent la nivel mondial.

Trăgând învățăminte din această criză, UE ar trebui să aibă în vedere măsuri care, fără a avea un impact imediat asupra situației actuale, să consolideze pregătirea pentru eventualele șocuri asupra prețurilor din viitor, să sporească integrarea și reziliența pieței, să consolideze rolul pe care îl au consumatorii pe piață, să sporească accesul la energie la prețuri abordabile și să reducă dependența de combustibilii fosili volatili.

3.2.1.Capacitatea de stocare și un sistem energetic al UE rezilient

Comisia intenționează să revizuiască, în decembrie 2021, Regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale. În acest context, reziliența pieței gazelor naturale din UE ar putea fi consolidată, de exemplu, prin dispoziții privind facilitarea accesului transfrontalier la capacitatea de stocare, inclusiv pentru gazele din surse regenerabile și gazele cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Comisia ar putea analiza eventualele beneficii ale unor mecanisme de sprijin bazate pe piață (de exemplu, recurgându-se la licitații) pentru a se asigura că se utilizează în mod optim capacitățile disponibile de stocare a gazelor. În acest context, este, de asemenea, esențial ca statele membre să ia măsurile tehnice, financiare și juridice necesare pentru aprovizionarea transfrontalieră cu gaze naturale.

Comisia va analiza, de asemenea, eventualele beneficii ale achiziționării în comun de stocuri de rezervă de gaze naturale de către entități reglementate sau de către autoritățile naționale, pentru a permite punerea în comun a forțelor și crearea de rezerve strategice. Participarea la sistemul de achiziționare în comun ar urma să fie voluntară, iar sistemul ar trebui să fie structurat astfel încât să nu interfereze cu funcționarea pieței interne a energiei și să respecte normele în materie de concurență.

După cum s-a anunțat în comunicarea Comisiei din aprilie 2021, Comisia va adopta un act delegat complementar la Regulamentul UE privind taxonomia, care va acoperi activitățile care nu sunt încă reglementate în Actul delegat privind taxonomia UE în domeniul climei. Acest act delegat complementar va viza energia nucleară, sub rezerva rezultatelor procesului specific de revizuire în curs și în concordanță cu acestea, în conformitate cu Regulamentul UE privind taxonomia. Actul delegat complementar menționat va viza, de asemenea, activitățile de producție de gaze naturale și tehnologiile conexe ca activitate de tranziție, în măsura în care acestea respectă condițiile prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia UE. În acest context, vor fi luate în considerare avantajele unei clauze de limitare în timp pentru activitățile de tranziție. Comisia va analiza oportunitatea de a propune un act legislativ care să sprijine finanțarea anumitor activități economice, în special în sectorul energetic, inclusiv al gazelor naturale, care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod care sprijină tranziția către neutralitatea climatică, dar care nu sunt eligibile pentru a fi incluse în taxonomie.

Stocarea energiei este din ce în ce mai importantă pentru sectorul energetic al UE și pentru sustenabilitatea acestuia. Trebuie exploatate atât opțiunile de stocare pe termen scurt și mediu (baterii), cât și pe termen lung („Power to X”). Stocarea într-o măsură mai mare a energiei electrice sprijină în special integrarea surselor regenerabile de energie în sistem și atenuarea cererii în perioadele de vârf. Acest lucru ar putea, de asemenea, să ducă la scăderea prețurilor la energia electrică în perioadele de vârf, în care producătorii care utilizează combustibili fosili stabilesc adesea prețul. În acest domeniu trebuie direcționate investiții substanțiale. Comisia va identifica acțiunile-cheie pe care UE le poate adopta pentru a sprijini dezvoltarea capacității de stocare a energiei electrice ca instrument esențial de flexibilitate, asigurând condiții de concurență echitabile și semnale economice adecvate.

Piața energiei electrice din UE se bazează pe o metodă de tarifare marginală și pe o piață uniformă (pay-as-cleared), ceea ce înseamnă că toată lumea primește același preț pentru energia electrică la nivel angro. Întrucât centralele electrice pe bază de gaze naturale sunt încă adesea necesare pentru a satisface cererea de energie electrică, prețul gazelor naturale are un impact asupra costului de producție a energiei electrice, generând efecte negative precum cele pe care le observăm în prezent. Cu toate acestea, există un consens general cu privire la faptul că modelul de tarifare marginală este cel mai eficient pentru piețele liberalizate de energie electrică, fiind și cel mai potrivit pentru a încuraja tranzacționarea eficace a energiei electrice între statele membre pe piața angro. De asemenea, acest model este adaptat pentru a promova integrarea energiilor regenerabile, care determină scăderea prețurilor datorită costurilor lor operaționale egale cu zero.

Deși nu există încă dovezi clare că un cadru de piață alternativ ar genera prețuri mai mici și stimulente mai mari, Comisia îi va încredința Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) sarcina de a evalua avantajele și dezavantajele actualei organizări a pieței angro de energie electrică – printre altele capacitatea acesteia de a aborda situațiile de volatilitate extremă a prețurilor pe piața gazelor naturale și măsurile disponibile pentru a reduce apariția acestor situații, asigurând în același timp o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor către un sistem energetic cu emisii nete zero – și de a îi propune recomandări, pe care Comisia le va analiza în vederea adoptării, după caz, a unor măsuri adecvate. Între timp, Comisia va colabora cu ACER pentru a realiza o evaluare preliminară a situației de pe piața energiei electrice, urmând să prezinte un raport până la jumătatea lunii noiembrie.

Ieșirea de pe piață a unui furnizor sau eventualele disfuncționalități la nivel de furnizor pot avea consecințe negative pentru consumatori, pe care aceștia nu le pot controla. Creșterea prețurilor la energie poate reprezenta o presiune nejustificată, în special asupra micilor furnizori care oferă contracte cu preț fix. Prin urmare, este necesar să se faciliteze accesul tuturor furnizorilor de energie, inclusiv al celor mici, la piețele financiare, astfel încât aceștia să își poată proteja contractele împotriva evoluțiilor viitoare ale prețurilor. Pentru a remedia acest aspect, legislația UE recunoaște faptul că statele membre pot numi un furnizor de ultimă instanță. Cu toate acestea, este important în egală măsură ca acest lucru să nu creeze un hazard moral, protejându-i pe furnizori de deciziile lor comerciale în detrimentul tuturor consumatorilor. Împreună cu măsurile de îmbunătățire a accesului micilor furnizori la piețele pe termen lung, Comisia va clarifica normele de protecție a consumatorilor în caz de disfuncționalități la nivel de furnizori individuali și a funcționării schemelor de furnizori de ultimă instanță.

3.2.3.Intensificarea investițiilor în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică

Noile tehnologii și digitalizarea oferă noi posibilități de flexibilitate din perspectiva cererii. La începutul anului 2022, Comisia va începe să lucreze la un cod de rețea pentru a elimina barierele de reglementare din calea dezvoltării flexibilității cererii.

Comisia a propus recent revizuirea Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie astfel încât să se extindă posibilitățile de care dispun statele membre de a acorda sprijin financiar pentru protecția climei și decarbonizarea întregii economii. Noile norme, care se preconizează că vor intra în vigoare anul viitor, vor reduce ponderea utilizării combustibililor fosili, vor preveni deprecierea activelor, vor permite introducerea unor scheme de finanțare a noilor tehnologii, cum ar fi cele legate de stocare și de hidrogenul din surse regenerabile, și vor facilita finanțarea măsurilor de eficiență energetică.

4.Concluzie

Măsurile descrise în prezenta comunicare oferă un răspuns la actuala creștere vertiginoasă a prețurilor la energie și contribuie la realizarea unei tranziții energetice juste din punct de vedere social și durabile. Comisia va urmări îndeaproape situația în lunile următoare.

Statele membre pot acționa și au luat deja o serie de măsuri în materie de taxe și impozite, măsuri sub forma sprijinului direct pentru venituri și alte măsuri bine orientate și limitate în timp pentru a oferi soluții pe termen scurt la problemele pe care creșterea prețurilor le cauzează pentru o parte din populație. La nivelul UE se pot lua o serie de măsuri suplimentare pe termen mediu privind stocarea, integrarea pieței și comunitățile energetice pentru a asigura piețe ale energiei mai reziliente, mai bine pregătite să facă față volatilității și provocărilor tranziției. Progresele în materie de eficiență energetică și măsurile de modernizare a sistemului energetic vor reduce facturile la energie pe termen lung.

Politica europeană în domeniul energiei, al mediului și al climei, finanțarea disponibilă prin diverse programe ale UE, precum și propunerile recente ale Comisiei din cadrul pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” sunt menite să creeze un sector energetic durabil pe termen lung. Uniunea Europeană este ferm angajată să asigure tranziția către neutralitatea climatică și decarbonizarea sistemului energetic prin înlocuirea combustibililor fosili cu energie din surse regenerabile, ceea ce va reduce, prin urmare, dependența Europei de importurile de energie.

Asumarea unor angajamente clare de a investi în soluții energetice neutre din punct de vedere climatic în toate statele membre va contribui la reducerea volatilității prețurilor la energie și a dezechilibrelor în ceea ce privește cererea și oferta de energie generate de variațiile prețurilor combustibililor fosili la nivel internațional, precum și de alți factori externi. Aceste angajamente sunt esențiale pentru a menține prețul energiei la un nivel accesibil pentru toți consumatorii.

O tranziție verde de succes va canaliza transformarea nu numai către surse curate de energie, ci și către o mai mare eficiență energetică și utilizări diferite. Angajamentul UE de a-și reduce în mod semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră și consumul de combustibili fosili a fost pe deplin confirmat de evenimentele recente. Măsurile trebuie accelerate în ceea ce privește atât reglementarea, cât și investițiile. Tranziția către o energie curată este cea mai bună poliță de asigurare împotriva șocurilor asupra prețurilor precum cel cu care se confruntă UE în prezent. Este timpul să accelerăm ritmul acestei tranziții.

(1)

      Comparativ cu prețul mediu din 2019, prețurile de la începutul lunii octombrie 2021 au crescut cu 166 % pentru piețele de referință EP5 (DE, ES, FR, NL) și Nordpool (NO, DK, FI, SE, EE, LT, LV).  

(2)

      VaasaETT (https://www.vaasaett.com/)

(3)

     Din ianuarie 2021 până în septembrie 2021, prețul ETS a crescut cu aproximativ 30 EUR/tCO2, ceea ce înseamnă o creștere a costurilor de aproximativ 10 EUR/MWh pentru energia electrică produsă pe bază de gaze naturale (presupunând o eficiență de 50 %) și de aproximativ 25 EUR/MWh pentru energia electrică produsă pe bază de cărbune (presupunând o eficiență de 40 %). Acest lucru este în mod clar contrabalansat de creșterea observată a prețului gazelor naturale cu aproximativ 45 EUR/MWh în aceeași perioadă, ceea ce se traduce printr-un cost suplimentar de producție a energiei electrice de aproximativ 90 EUR/MWh.

(4)

     Articolul 29a din Directiva ETS prevede că, în cazul în care, timp de mai mult de șase luni consecutive, prețul certificatelor de emisie este de peste trei ori mai mare decât prețul mediu al certificatelor în cei doi ani precedenți pe piața europeană a carbonului, Comisia trebuie să convoace imediat o reuniune a comitetului cu statele membre pentru a discuta despre eventualele măsuri care se impun.

(5)

     Gazele naturale pot fi importate în UE fie prin conducte de la sursă, fie pot fi transportate sub formă de gaz natural lichefiat (GNL). Trebuie să se constituie stocuri de gaze pentru a se compensa fluctuațiile cererii zilnice și sezoniere. În acest fel se asigură, de asemenea, aprovizionarea cu gaze în cazul unor întreruperi ale aprovizionării sau al unei cereri deosebit de mari. Principalul avantaj al stocării gazelor este că, în acest fel, se asigură disponibilitatea gazelor aproape de consumatori, iar acestea pot fi furnizate fără întârzieri.

(6)

     Petrol (97 %), cărbune (44 %) și gaze naturale (90 %)

(7)

   În timpul pandemiei de COVID-19, 8 state membre (din 21 pentru care sunt disponibile date) au înregistrat în 2020 o creștere a ratei sărăciei energetice față de anul anterior, în timp ce în 13 state membre s-a înregistrat o scădere a acestei rate, inclusiv în cele 5 state membre cu rate de peste 15 % în 2019 (Bulgaria, Grecia, Cipru, Lituania și Portugalia).

(8)

     Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE.

(9)

     Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE.

(10)

     A se vedea Recomandarea (UE) 2020/1563 a Comisiei din 14 octombrie 2020 privind sărăcia energetică.

(11)

     Costul energiei reprezintă un procent important din costurile de producție în anumite subsectoare, de exemplu 71 % din costurile de producție în sectorul îngrășămintelor, 40 % din costurile pentru producția aluminiului primar, 31 % din costurile pentru producția zincului și 25 % din costurile pentru producția sticlei plane.

(12)

     Indicele neerlandez TTF Gas Futures, a cărui valoare este în prezent de aproximativ 90 EUR/MWh, este estimat la aproximativ 50 EUR/MWh în aprilie 2022.

(13)

     Pentru anul următor: 42 EUR/MWh, peste doi ani: 35 EUR/MWh, peste trei ani: 32 EUR /MWh

(14)

     Nivelurile actuale de stocare a gazelor în UE sunt ușor peste 75 %, sub nivelul mediu de 90 % înregistrat în ultimii 10 ani. Situație constatată la 3 octombrie 2021. 

(15)

     Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010. 

(16)

     Cu toate că fondurile ETS ar trebui să sprijine în primul rând reducerea suplimentară a emisiilor, în special prin investiții în măsuri de eficiență energetică, în tranziția energetică și în inovarea în domeniul tehnologiilor curate, articolul 10 alineatul (3) din Directiva ETS (Directiva 2009/29/CE) prevede că statele membre pot utiliza veniturile ETS pentru a oferi sprijin financiar în vederea abordării aspectelor sociale în gospodăriile cu venituri mici și medii. 

(17)

     Reglementarea prețurilor cu amănuntul pentru gospodăriile afectate de sărăcia energetică și vulnerabile din punct de vedere energetic este permisă în temeiul legislației UE numai în situații excepționale și în condiții stricte. Prețurile reglementate denaturează semnalele de investiții în producție de energia și îi privează pe consumatori de anumite mijloace de acțiune. 

(18)

     Măsuri speciale luate în contextul pandemiei de COVID-19 pentru a-i proteja pe consumatorii vulnerabili: guvernele naționale și autoritățile de reglementare în domeniul energiei au introdus posibilitatea suspendării deconectării în caz de neplată a facturii la energie. Pe lângă măsurile guvernamentale, o serie de companii producătoare de energie din UE au luat inițiative voluntare pentru a veni în sprijinul clienților lor, cum ar fi oferirea unor modalități flexibile de plată și politica de suspendare a deconectărilor în caz de neplată a facturii.

(19)

     Recomandarea (UE) 2020/1563 a Comisiei din 14 octombrie 2020 privind sărăcia energetică

(20)

     Printre aceste taxe și impozite se numără, în special, accizele la produsele energetice și la electricitate și taxa pe valoarea adăugată (TVA), care sunt armonizate la nivelul UE, dar și alte taxe și impozite de mediu aplicate la nivel național pentru finanțarea investițiilor în sursele regenerabile de energie necesare pentru tranziția verde.

(21)

   Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității.

(22)

     Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.

(23)

   Cadrul juridic privind cotele de TVA este în prezent în curs de revizuire în cadrul Consiliului.

(24)

   În conformitate cu regulamentele de exceptare pe categorii și cu Orientările privind ajutoarele de stat, orice intervenție a statului ar trebui să aibă loc în mod transparent și nediscriminatoriu, pe baza unor criterii obiective și proporționale.

(25)

     Comportamentul comercial înseamnă că întreprinderile pot lua în mod independent decizii, fără a fi obligate prin lege să se comporte într-un anumit mod. 

(26)

     Piața este supravegheată de autoritățile de reglementare financiară din cele 27 de state membre, sub coordonarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).

(27)

   COM(2020) 823, Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148.

(28)

      https://ec.europa.eu/info/news/commission-publishes-report-barriers-eu-retail-energy-markets-2021-feb-23_en

(29)

     COM/2021/550 final. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Pregătiți pentru 55”: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică.

(30)

   Dacă anumite centrale electrice neflexibile trebuie să continue să producă în ciuda prețurilor negative.

(31)

   De exemplu, se estimează că, ceteris paribus, creșterea energiei electrice din surse regenerabile a dus la scăderea cu 24 % a prețurilor energiei electrice pe piața la vedere în Germania în perioada 2008-2015 și cu 35 % în Suedia în perioada 2010-2015 (Hirth, 2018).

(32)

     IRENA, Power Generation Costs in 2020 (Costuri de generare a energiei). 

(33)

   Cheltuielile raportate pentru MRR sunt estimări ale Comisiei bazate pe cifrele de urmărire a cheltuielilor legate de climă publicate în cadrul analizelor Comisiei cu privire la planurile de redresare și reziliență. Suma raportată se referă la cele 22 de planuri naționale de redresare și reziliență evaluate și aprobate de Comisie până la 5 octombrie. Această sumă va fi ajustată pe măsură ce vor fi evaluate mai multe planuri.

(34)

      https://ec.europa.eu/energy/topics/infrastructure/projects-common-interest_en  

(35)

   https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-169-2014-INIT/ro/pdf