Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Integrarea femeilor, a mamelor și a familiilor care provin dintr-un context de migrațiune în statele membre ale UE și nivelurile lingvistice necesare pentru integrare”

(aviz exploratoriu)

(2021/C 10/01)

Raportori:

Indré VAREIKYTĖ Ákos TOPOLÁNSZKY

Solicitarea Președinției germane a Consiliului	Scrisoarea din 18.2.2020
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea responsabilă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	9.9.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	29.10.2020
Sesiunea plenară nr.	555
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	234/4/14

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE constată că: — planurile de acțiune și strategiile naționale de integrare a migranților diferă mult la nivelul UE în ceea ce privește principiile directoare, măsurile și nivelul lor de monitorizare și evaluare; — există puține dovezi la nivelul statelor membre care să indice că există planuri de acțiune și strategii care pun un accent deosebit pe femei sau pe aspecte legate de gen, în timp ce femeile din familii de migranți, aparținând unor minorități etnice sau unor categorii de vârstă diferite, se confruntă cu o discriminare multiplă sau intersectorială în multe domenii ale vieții sociale; — mai puțin de jumătate dintre statele membre ale UE au planuri de acțiune sau strategii care se referă în mod explicit la descendenții migranților, chiar și atunci când datele statistice furnizate de Eurostat și de organizațiile internaționale scot în evidență poziția lor dezavantajată; — integrarea efectivă are o serie de avantaje economice, sociale și fiscale potențiale pentru țările în care se stabilesc migranții, însă suma măsurilor adecvate luate atât la nivelul UE, cât și la nivel național este modestă în comparație cu complexitatea provocărilor.

1.2.

Criza cauzată de pandemia de COVID-19 a afectat în mod disproporționat comunitățile vulnerabile, în special migranții aparținând unor minorități etnice și femeile migrante. Prin urmare, CESE încurajează ferm Comisia să țină seama, în elaborarea noului Plan de acțiune privind integrarea și incluziunea, de lecțiile învățate din această criză și să prezinte cele mai bune abordări din statele membre.

1.3.

CESE crede într-o abordare cuprinzătoare pentru a face față provocărilor legate de migrație. Prin urmare, inițiativa ar trebui să includă politici privind drepturile fundamentale, incluziunea socială și pe piața muncii, educația, cultura, justiția și sănătatea.

1.4.

CESE solicită Comisiei să dezvolte o mai bună și mai eficientă comunicare și coordonare cu statele membre și cu autoritățile naționale, regionale și locale ale acestora și cu organizațiile societății civile în vederea elaborării unor politici cuprinzătoare de integrare.

1.5.

CESE condamnă încă o dată toate formele de violență împotriva femeilor și încurajează statele membre care nu au ratificat încă Convenția de la Istanbul să își reconsidere poziția și solicită tuturor statelor membre să se asigure că femeile care sunt victime ale violenței au acces egal cu femeile indigene la servicii, sprijin și facilități adecvate.

1.6.

CESE încurajează și cu această ocazie crearea unor sisteme mai bune de evaluare a acreditărilor educaționale și furnizarea de programe de sprijin specifice fiecărui gen, care să faciliteze intrarea femeilor migrante pe piața forței de muncă.

1.7.

CESE solicită luarea de măsuri urgente pentru a asigura o abordare integrată, care să vizeze armonizarea guvernanței pe mai multe niveluri în materie de politici sociale și de ocupare a forței de muncă ale UE cu relevanță pentru activitatea casnică.

1.8.

Este necesar să se dezvolte activități de informare și de sensibilizare mai sistematice pentru a se asigura că persoanele migrante și refugiații sunt conștienți de drepturile și obligațiile lor și să își consolideze încrederea în capacitatea administrației și a autorităților publice de a le proteja.

1.9.

CESE solicită orientări comune la nivelul UE pentru formarea lingvistică, pentru a asigura o abordare unitară și cuprinzătoare, care să reflecte nu numai diferitele nevoi și niveluri ale cursanților, ci și cerințele privind calificarea profesorilor.

1.10.

CESE consideră că formarea lingvistică ar trebui să includă orientarea, informarea și explicarea obiectivelor și a beneficiilor formării lingvistice pentru viața lor, încurajând astfel migranții să fie mai activi în acest proces.

1.11.

CESE consideră că ar fi util să se investigheze în continuare dacă Cadrul european comun de referință pentru limbi străine ar putea fi utilizat pentru a raționaliza procesul de formare lingvistică a migranților și pentru a asigura o abordare mai personalizată.

1.12.

CESE subliniază necesitatea de a îmbunătăți colectarea de date adecvate și comparabile, defalcate pe sexe, în materie de migrație și integrare la nivelul UE, la nivel național și, în special, la nivel local.

2.   Tema avizului exploratoriu

2.1.

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a solicitat CESE să discute într-un aviz exploratoriu măsurile specifice prevăzute în statele membre pentru integrarea femeilor, a mamelor și a familiilor care provin dintr-un context de migrație, modelele de cursuri de limbă utilizate în statele membre la începutul procesului de integrare a refugiaților și a altor migranți, precum și obiectivele lingvistice stabilite pentru aceste cursuri.

3.   Analiza situației (1)

3.1.

Planurile de acțiune și strategiile naționale de integrare a migranților diferă mult la nivelul UE în ceea ce privește principiile directoare, măsurile, monitorizarea și evaluarea. Aceste variații reflectă specificitățile naționale, tradițiile administrative și istoricul migrației. Aceste abordări diverse sunt discutate în Rețeaua de integrare europeană. Cu toate acestea, există în continuare diferențe naționale în ceea ce privește punerea în aplicare a principiilor fundamentale comune ale Consiliului Uniunii Europene pentru politica de integrare a imigranților în UE și a altor documente de politică relevante. Trebuie constatat că, în unele state membre, politicile de integrare sunt puse în aplicare de către autoritățile regionale și/sau locale, sporind astfel și mai mult diferențele de punere în aplicare a acestor orientări.

3.2.

Există puține dovezi la nivelul statelor membre care să indice că există planuri de acțiune și strategii care pun un accent deosebit pe femei sau pe aspecte legate de gen; în schimb, există indicii că femeile care provin din familii de migranți, în special cele de culoare sau aparținând unor minorități etnice, se confruntă cu o discriminare multiplă sau intersectorială în multe domenii ale vieții sociale, inclusiv în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și educația, și se confruntă cu obstacole în calea accesului la serviciile de asistență medicală (2).

3.3.

Mai puțin de jumătate dintre statele membre ale UE au planuri de acțiune sau strategii care se referă în mod explicit la descendenții migranților, chiar și atunci când dovezile statistice evidențiază poziția lor dezavantajată. Lipsa incluziunii sociale riscă să alieneze tinerii de origine migrantă, cu consecințe pentru coeziunea socială, intoleranță, discriminare și creșterea criminalității, sporind vulnerabilitatea tinerilor migranți la dezinformare și mișcări extremiste.

3.4.

Intrarea în contact cu părinții migranți este o politică consacrată și sistematică doar în câteva state membre. Astfel de politici variază de la implicarea și angajamentul părinților și familiilor de migranți și refugiați în viața școlilor, precum și informarea și sensibilizarea cu privire la educația copiilor lor, până la sprijinul acordat pentru învățarea limbii naționale a statului membru, permițându-le să acorde asistență și sprijin copiilor lor în procesul educațional.

3.5.

Dovezile furnizate de cercetarea de la nivel național și studiile efectuate în statele membre indică segregarea copiilor migranți în școală. În plus, chiar și atunci când concentrarea rezidențială nu este ridicată, unele școli, în special școlile primare, tind să fie mai segregate decât cartierele pe care le deservesc.

3.6.

Numărul de copii migranți cu vârsta sub 18 ani care nu au tutore legal este în continuă creștere – Europa primește 74 % din minorii neînsoțiți care solicită azil. După o călătorie migratoare traumatizantă, marcată adesea de violență, acești copii și adolescenți continuă să fie expuși la numeroase pericole și reprezintă o pradă deosebit de vulnerabilă pentru rețelele criminale: recrutarea în rândul minorilor, traficul de copii pentru prostituție, exploatarea sexuală și munca copiilor (3).

3.7.

Colectarea datelor de către organismele de promovare a egalității din statele membre este, de obicei, limitată la cazurile de discriminare pe motive de rasă/origine etnică. În majoritatea statelor membre ale UE există puține date sau nu există deloc date privind plângerile legate de discriminare depuse de resortisanți ai țărilor terțe pe alte motive decât originea etnică sau rasială (4). Numărul efectiv al plângerilor depuse de resortisanți ai țărilor terțe către organismele de promovare a egalității este foarte mic în comparație cu experiențele și incidentele de discriminare și de victimizare percepute, astfel cum sunt înregistrate în sondaje. Raportarea insuficientă (5) reprezintă un motiv serios de îngrijorare și poate fi legată de o lipsă de conștientizare în legătură cu drepturile și de lipsa de încredere în autorități, în special în rândul femeilor și copiilor migranți.

4.   Îmbunătățirea integrării

4.1.

CESE subliniază că integrarea este un proces bidirecțional dinamic, pe termen lung și continuu, care implică atât migranții, cât și societatea-gazdă. Este o provocare pe care Uniunea s-a angajat să o combată, iar integrarea efectivă are o serie de avantaje potențiale de ordin economic, social și fiscal pentru țările în care migranții se stabilesc, însă suma acțiunilor adecvate atât la nivelul UE, cât și la nivel național este scăzută în comparație cu complexitatea provocării.

4.2.

Criza cauzată de pandemia de COVID-19 a afectat în mod disproporționat comunitățile vulnerabile, în special migranții și femeile migrante (6). Impactul include atât sănătatea fizică și mintală, cât și consecințele economice, posibila creștere a discriminării și a rasismului, cât și impactul închiderii fizice a școlilor asupra copiilor migranți și asupra părinților acestora. Prin urmare, CESE încurajează ferm Comisia să țină seama, în elaborarea noului Plan de acțiune privind integrarea și incluziunea, de lecțiile învățate din această criză și să prezinte cele mai bune abordări din statele membre. În condițiile crizei actuale, CESE îndeamnă statele membre să asigure și formarea gratuită în ceea ce privește utilizarea dispozitivelor digitale, gestionarea documentelor, căutarea unui loc de muncă și munca la distanță, oferind acces la măsuri de sprijin de criză și consiliere juridică pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți economice și/sau cu risc de excluziune socială (7).

4.3.

CESE crede într-o abordare cuprinzătoare pentru a face față provocărilor legate de migrație. Prin urmare, viitoarea inițiativă ar trebui să includă politici privind drepturile fundamentale, incluziunea socială și pe piața muncii, educația, cultura, justiția, sănătatea și locuințele.

4.4.

CESE condamnă încă o dată toate formele de violență împotriva femeilor și încurajează statele membre care nu au ratificat încă Convenția de la Istanbul să își reconsidere poziția (8) și solicită tuturor statelor membre să se asigure că femeile migrante care sunt victime ale violenței au acces egal cu femeile autohtone la servicii, sprijin și facilități adecvate. Persoanele imigrante care sunt victime ale violenței domestice ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita în mod confidențial statutul de imigrant legal, independent de cel care comite infracțiunea (9).

4.5.

Femeile migrante sunt adesea supracalificate pentru locurile de muncă disponibile, rămân șomere și ajung să își piardă calificările și competențele (10). CESE încurajează și cu această ocazie crearea unor sisteme mai bune de evaluare a acreditărilor educaționale și furnizarea de programe de sprijin specifice fiecărui gen, care pot facilita intrarea femeilor migrante pe piața forței de muncă (cum ar fi educația și îngrijirea copiilor preșcolari), pentru a aborda aceste chestiuni (11).

4.6.

Comitetul subliniază că femeile migrante nu reprezintă un grup omogen, în special în ceea ce privește competențele și calificările (12); este mai probabil ca ele să fie sub- sau supracalificate pentru locul lor de muncă, probabilitatea ca ele să dispună de un loc de muncă fiind, astfel, mai mică (13). Prin urmare, măsurile de integrare, politicile active și programele privind piața forței de muncă și economia socială ar trebui să includă cursuri de limbă, evaluarea competențelor și formare profesională (14).

4.7.

Lucrătorii migranți casnici au devenit un pilon important al sistemelor de protecție socială, în special în domeniul îngrijirii pe termen lung a persoanelor în vârstă, iar femeile migrante în sectorul muncii casnice sunt cel mai adesea afectate în mod negativ (15). Iregularitățile – totale sau parțiale – privind ocuparea forței de muncă și nivelul scăzut al remunerației caracterizează în continuare acest sector; lucrătorii casnici beneficiază de un nivel de protecție a ocupării forței de muncă și de protecție juridică inferior în fața șomajului, a accidentelor sau a dizabilităților la locul de muncă, precum și în ceea ce privește maternitatea, ei fiind adesea victime ale izolării și excluziunii sociale, în special în cazul locurilor de muncă la domiciliu (16). CESE solicită luarea de măsuri urgente pentru a asigura o abordare integrată, care să vizeze armonizarea guvernanței pe mai multe niveluri a politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă referitoare la munca casnică în întreaga UE, luând în considerare în același timp legăturile dintre politicile de îngrijire, de ocupare a forței de muncă și de migrație, precum și modul în care acestea afectează integrarea pe piața forței de muncă și condițiile de viață ale lucrătorilor casnici migranți.

4.8.

CESE atrage atenția asupra faptului că femeile migrante sunt adesea obligate să trăiască izolat, devenind victime vulnerabile ale singurătății și ale violenței. În același timp, în cazul în care lucrează, ele sunt adesea suprasolicitate și, în plus, trebuie să suporte toate sarcinile de îngrijire din gospodărie. Întrucât aceste aspecte sunt abordate de politicile, măsurile și instrumentele privind egalitatea de gen, este esențial să se garanteze că femeile migrante beneficiază de același drept de acces la aceste instrumente de care dispun femeile autohtone. Este necesar să se dezvolte activități de informare și de sensibilizare mai sistematice pentru a se asigura că persoanele migrante și refugiații sunt conștienți de drepturile și obligațiile lor și să își consolideze încrederea în capacitatea administrației și a autorităților publice de a le proteja.

4.9.

CESE consideră că, în contextul migrației și al integrării, egalitatea de gen joacă un rol la fel de important ca pentru restul societății europene, deoarece înglobează un set de drepturi fundamentale (și anume, toleranță, egalitate, libertatea de exprimare, de opinie și de religie etc.) care pot fi necunoscute refugiaților și altor migranți care provin din culturi și medii complet diferite. Prin urmare, egalitatea de gen ar trebui să devină unul dintre principalii piloni pentru integrare prin intermediul unor politici adaptate, bazate pe modele și măsuri de integrare.

4.10.

CESE observă că implicarea familiilor de migranți și a părinților în comunitățile locale și școlare ar trebui să înceapă în primele etape după sosire, pentru a evita marginalizarea și alienarea ulterioară a copiilor și a tinerilor proveniți din familii de migranți. Un astfel de sprijin poate fi în beneficiul dobândirii timpurii a limbii vorbite în societatea-gazdă.

4.11.

Prin urmare, CESE solicită Comisiei să dezvolte o comunicare și o coordonare mai bune și mai eficiente cu statele membre, cu autoritățile lor naționale, regionale și locale și cu organizațiile societății civile în elaborarea unor politici de integrare cuprinzătoare și în publicarea de rapoarte comparative cu privire la punerea lor în aplicare și promovarea în mod activ a schimbului de bune practici. În același timp, este de datoria instituțiilor UE să susțină valorile europene și să asigure respectarea legislației aplicabile în cazurile în care statele membre nu respectă legislația în domeniul drepturilor omului, aplică un tratament inuman migranților și/sau îi discriminează.

4.12.

CESE solicită Comisiei să instituie o serie de măsuri și instrumente pentru a sprijini statele membre și autoritățile lor naționale și locale, precum și partenerii sociali, ONG-urile și inițiativele individuale de combatere a ostilității împotriva migranților și a migrației în general și campaniile de dezinformare împotriva migrației, prin prezentarea beneficiilor pe care potențialii migranți le aduc societăților noastre.

4.13.

CESE subliniază necesitatea de a asigura colectarea de date adecvate și comparabile privind migrația la nivelul UE, la nivel național și, în special, la nivel local, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, date defalcate în funcție de sex, vârstă, etnie și statutul migrației, durata încadrării în muncă, nivelul salariilor și progresul în carieră, pentru a asigura elaborarea unor politici adecvate, bazate pe date concrete.

5.   Formarea lingvistică

5.1.

CESE consideră că formarea lingvistică nu ar trebui să fie un scop în sine – combinarea formării lingvistice cu cunoașterea culturii și cu implicarea la nivel de comunitate și societate ar asigura un proces de integrare mai reușit.

5.2.

Din nefericire, doar câteva state membre aplică o abordare bazată pe nevoi în ceea ce privește învățarea limbilor prin deschiderea de cursuri către toți rezidenții cu competențe limitate în ceea ce privește limba. Mai multe state membre oferă acces la astfel de cursuri numai pentru beneficiarii de protecție umanitară. Programele de învățare a limbilor străine sunt rareori legate de ocuparea forței de muncă și se întâmplă rar ca cursurile de formare lingvistică să fie dedicate în mod specific unui loc de muncă, să aibă loc în perioadele de încadrare în muncă și la un nivel mai ridicat. În altele, migranții trebuie să plătească în avans pentru cursuri și li se rambursează doar dacă trec examenele finale. În plus, există diferențe mari nu numai în ceea ce privește abordarea și calitatea predării limbilor străine, ci și în ceea ce privește angajamentul migranților înșiși (17).

5.3.

Prin urmare, CESE consideră că este important să existe orientări comune la nivelul UE pentru formarea lingvistică, pentru a asigura o abordare unitară și cuprinzătoare, care să reflecte nu numai diferitele nevoi și niveluri ale cursanților, ci și cerințele privind calificarea profesorilor.

5.4.

În plus, femeile cu responsabilități de îngrijire au dificultăți în a avea acces la cursuri de limbă, din cauza calendarului și a condițiilor specifice (costuri/locație) (18). Este esențial să se știe că, în special, femeile migrante ar trebui să beneficieze de o atenție sporită, ca urmare a unor lacune deosebit de mari în ceea ce privește educația lingvistică, din cauza limitărilor impuse femeilor în ceea ce privește accesul la educația generală în unele țări de origine. De exemplu, femeilor migrante ar putea să li se ofere servicii de îngrijire a copiilor pe perioada participării la cursurile de limbă, iar copiii lor de vârstă mică ar putea participa la cursuri de limbă și la clase de joacă, care s-au dovedit a fi foarte eficiente atât pentru învățarea limbii, cât și pentru integrare.

5.5.

CESE consideră că este, de asemenea, de competența migranților să decidă ei înșiși pentru familiile și copiii lor care dintre strategiile de învățare a limbilor sunt cele mai potrivite pentru obiectivele lor în viață. Faptul că migranții pot alege între diferitele tipuri de adaptare implică faptul că este necesar să se ia măsuri pentru a asculta opiniile migranților și pentru a concepe și a gestiona cursuri personalizate. Este esențial ca formarea lingvistică să includă orientarea, informarea și explicarea obiectivelor și a beneficiilor formării lingvistice pentru viața lor, încurajând astfel migranții să fie mai activi și mai implicați în acest proces.

5.6.

CESE consideră că ar fi util să se investigheze în continuare dacă Cadrul european comun de referință pentru limbi străine ar putea fi utilizat pentru a raționaliza procesul de formare lingvistică a migranților și pentru a asigura o abordare mai personalizată, deoarece aceasta ar putea nu numai să ușureze procesul de organizare, ci și să definească în mod clar care sunt așteptările cursanților.

5.7.

CESE subliniază că interpreții au un impact major asupra migrației și serviciilor de integrare ale unei persoane. Cu toate acestea, calificarea interpreților nu corespunde neapărat nevoilor migranților, plasând adesea femeile într-o poziție dezavantajată. Se recomandă, deci, ca formarea interpreților să fie raționalizată și să conducă la o certificare la nivel european. Ar trebui să se stabilească o colaborare cu universitățile din întreaga UE care oferă programe de studiu în domeniul serviciilor publice de interpretare.

5.8.

CESE consideră că competențele lingvistice, ocuparea forței de muncă și calitatea ocupării forței de muncă sunt interconectate și, prin urmare, cu cât competențele lingvistice sunt mai bune, cu atât este mai probabil ca o persoană nou-venită să aibă acces la locuri de muncă bune, la oportunități de educație și la o mai bună integrare în societate în general. Avantajele oferite de învățarea limbii comunității-gazdă sunt numeroase: de la un acces mai cuprinzător și mai bun la piața forței de muncă, la recunoașterea apartenenței de către restul comunității, până la sentimentul propriu de apartenență al migranților. Prin urmare, cele mai importante aspecte ale învățării limbilor străine sunt: utilizarea unei predări de înaltă calitate, pentru a face ca limbile să devină accesibile într-un mod convenabil și personalizat. Una din concluziile care se impun ca urmare a crizei cauzate de pandemia de COVID-19 este că ar trebui suplimentate investițiile în instrumente digitale, pentru a permite migranților să participe la cursuri online.

---

(1)  Mai multe detalii la: https://ec.europa.eu/migrant-integration/feature/what-measures-are-in-place-to-ensure-the-long-term-integration-of-migrants-and-refugees-in-europe.

(2)  Împreună în UE: Promovarea participării migranților și a descendenților acestora, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 2017.

(3)  Avizul SOC/634 – Protecția minorilor migranți neînsoțiți în Europa, CESE (programat pentru sesiunea plenară din 16, 17 și 18 septembrie 2020).

(4)  „Legături între migrație și discriminare – O analiză juridică a situației în statele membre ale UE”, Rețeaua europeană de experți juridici în materie de egalitate de gen și nediscriminare, DG Justiție și Consumatori din cadrul Comisiei Europene, 2016.

(5)  „Ce înseamnă să fii o persoană de culoare în UE?” – Cel de al doilea sondaj privind minoritățile și discriminarea în Uniunea Europeană, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 2018.

(6)  Site-ul web european pentru integrare urmărește constant impactul COVID-19 asupra comunităților de migranți într-o serie de domenii-cheie de integrare în întreaga UE.

(7)  Manifestul privind incluziunea digitală, Rețeaua europeană a femeilor migrante, 16 iunie 2020.

(8)  JO C 240, 16.7.2019, p. 3.

(9)  Manual de legislație privind violența împotriva femeilor, DEW/DESA, Organizația Națiunilor Unite, 2009.

(10)  Valorificarea cunoștințelor privind migrația femeilor cu înaltă calificare, Organizația Internațională pentru Migrație, 2014.

(11)  JO C 242, 23.7.2015, p. 9

(12)  Noul Pact privind migrația în cadrul UE: Reamintind obligațiile juridice, Rețeaua europeană a femeilor migrante din Europa, 2020.

(13)  Site-ul european privind integrarea: Integrarea femeilor migrante, 12.11.2018, https://ec.europa.eu/migrant-integration/feature/integration-of-migrant-women.

(14)  Punctul 4.16 al avizului JO C 283, 10.8.2018, p. 1.

(15)  „Chestiuni ignorate: femeile migrante exploatate în sectorul muncii casnice” (Out of sight: migrant women exploited in domestic work), Agenția UE pentru drepturi fundamentale, 2018.

(16)  International migration paper, nr. 115, Organizația Internațională a Muncii, 2013.

(17)  https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/201915_early_language_support_wider_dissemination.pdf.

(18)  Avizul JO C 242, 23.7.2015, p. 9.