COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.11.2019

COM(2019) 900 final

ANEXE

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

privind proiectele de planuri bugetare pentru 2020: evaluare globală

ANEXA I: Evaluări specifice fiecărei țări privind proiectele de planuri bugetare

Statele membre aflate sub incidența componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere

Planuri conforme cu obligațiile statului membru

În general, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Germaniei este conform cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia invită autoritățile să execute bugetul 2020. Având în vedere situația bugetară favorabilă a Germaniei, Comisia invită autoritățile să efectueze cheltuieli suplimentare pentru realizarea unei tendințe ascendente susținute în investițiile private și publice, în special la nivel regional și municipal, și pentru a concentra politica economică în domeniul investițiilor pe educație; cercetare și inovare; digitalizare și servicii în bandă largă de foarte mare capacitate; transport durabil, precum și rețele energetice și locuințe accesibile, ținând seama de disparitățile regionale, conform recomandărilor Consiliului în contextul semestrului european. Comisia consideră totodată că Germania a înregistrat anumite progrese în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019, emisă în contextul semestrului european, și invită autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020.

În general, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Irlandei este conform cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia invită autoritățile să execute bugetul 2020 și să utilizeze câștigurile excepționale pentru a accelera și mai mult reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut. Comisia consideră totodată că Irlanda a realizat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019 în contextul semestrului european și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020.

În general, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Greciei este conform cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Se preconizează că Grecia își va îndeplini obiectivul bugetar pe termen mediu în 2020. Se consideră, de asemenea, că Grecia respectă obiectivul privind excedentul primar de 3,5 % din PIB, monitorizat în cadrul supravegherii mai stricte. Prin urmare, Comisia invită autoritățile să execute bugetul 2020. În iulie 2019, Grecia a primit o recomandare din partea Consiliului să „realizeze o redresare economică durabilă și să combată dezechilibrele macroeconomice excesive prin continuarea și finalizarea reformelor în conformitate cu angajamentele ulterioare aplicării programului, asumate în cadrul reuniunii Eurogrupului din 22 iunie 2018.”. Punerea în aplicare a acestei recomandări este monitorizată în cadrul supravegherii consolidate.

În general, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Ciprului este conform cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia invită autoritățile să execute bugetul 2020. Comisia consideră totodată că Cipru a realizat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019 în contextul semestrului european și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în rapoartele de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020.

În general, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Lituaniei este conform cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia invită autoritățile să execute bugetul 2020. Comisia consideră totodată că Lituania a înregistrat anumite progrese în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019, emisă în contextul semestrului european, și invită autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în rapoartele de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020.

În general, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Luxemburgului este conform cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia invită autoritățile să execute bugetul 2020. Comisia consideră totodată că Luxemburgul a realizat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandării bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019 emisă în contextul semestrului european și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în rapoartele de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020.

În general, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Maltei este conform cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia invită autoritățile să execute bugetul 2020. Comisia consideră totodată că Malta a realizat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019 emisă în contextul semestrului european și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020.

În general, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Țărilor de Jos este conform cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia invită autoritățile să execute bugetul 2020. Având în vedere situația bugetară favorabilă a Țărilor de Jos, Comisia invită autoritățile să efectueze cheltuieli suplimentare care să sprijine o tendință ascendentă în privința investițiilor și să concentreze politica economică în domeniul investițiilor asupra cercetării și dezvoltării, în special în sectorul privat, asupra energiei din surse regenerabile, asupra eficienței energetice și asupra strategiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și asupra eliminării blocajelor din transporturi, în conformitate cu recomandarea Consiliului în contextul semestrului european. Comisia consideră că Țările de Jos au înregistrat anumite progrese în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019, emisă în contextul semestrului european, și invită autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în rapoartele de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020.

În general, deși recunoaște faptul că previziunile sale se bazează pe ipoteza menținerii politicilor actuale, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Austriei este conform cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia consideră totodată că Austria a realizat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019 în contextul semestrului european și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020.

Planuri conforme în linii mari cu obligațiile statului membru

În general, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Estoniei este conform în linii mari cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Prin urmare, Comisia invită autoritățile să fie pregătite să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2020 cu normele Pactului de stabilitate și de creștere. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în rapoartele de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020.

În general, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Letoniei este conform în linii mari cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Această evaluare depinde însă de previziunea actuală potrivit căreia Letonia se va apropia de obiectivul său bugetar pe termen mediu. Dacă previziunea respectivă nu este confirmată în evaluările viitoare referitoare la respectarea cerințelor componentei preventive, evaluarea globală a conformității va trebui să țină seama de amploarea abaterii de la cerința stabilită de Consiliu. Comisia invită autoritățile să fie pregătite să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2020 cu normele Pactului de stabilitate și de creștere. Comisia consideră totodată că Letonia a înregistrat anumite progrese în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019, emisă în contextul semestrului european, și invită autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020.

Planuri care prezintă un risc de neconformitate cu obligația statului membru

În general, deși recunoaște că previziunile sale se bazează pe ipoteza menținerii politicilor actuale, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Belgiei prezintă un risc de neconformitate cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. În special, Comisia preconizează un risc de abatere semnificativă de la ajustarea necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2019 și în 2020. În plus, se preconizează că Belgia nu va respecta criteriul de referință privind reducerea datoriei în 2019 și 2020. Comisia consideră totodată că Belgia a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019, emisă în contextul semestrului european, și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020. Prin urmare, Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2020 cu Pactul de stabilitate și de creștere și să utilizeze eventualele câștiguri excepționale pentru a accelera reducerea ponderii datoriei publice în PIB.

În general, recunoscând faptul că previziunile sale se bazează pe ipoteza menținerii politicilor actuale, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Spaniei prezintă un risc de neconformitate cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. În special, Comisia preconizează un risc de abatere semnificativă de la traiectoria de ajustare necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. În plus, se preconizează că Spania nu va realiza progrese suficiente în vederea respectării criteriului de referință privind reducerea datoriei în 2019 și 2020. Comisia consideră totodată că Spania a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019, emisă în contextul semestrului european. Prin urmare, Comisia invită autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor respective va fi realizată în rapoartele de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020. Prin urmare, Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2020 cu Pactul de stabilitate și de creștere și să utilizeze eventualele câștiguri excepționale pentru a accelera reducerea ponderii datoriei publice în PIB.

În general, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Franței prezintă un risc de neconformitate cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. În special, Comisia preconizează un risc de abatere semnificativă de la ajustarea necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pentru 2019 și pentru 2020. În plus, potrivit previziunilor, Franța nu va face progrese suficiente în vederea respectării criteriului de referință privind reducerea datoriei nici în 2019, nici în 2020. Prin urmare, Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2020 cu Pactul de stabilitate și de creștere și să utilizeze eventualele câștiguri excepționale pentru a accelera reducerea ponderii datoriei publice în PIB. Comisia consideră totodată că Franța a realizat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019 emisă în contextul semestrului european și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în rapoartele de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020.

În general, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Italiei prezintă un risc de neconformitate cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. În special, Comisia preconizează un risc de abatere semnificativă de la ajustarea necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pentru 2019 și pentru 2020. În plus, se preconizează că Italia nu va respecta criteriul de referință privind reducerea datoriei în 2019 și 2020. Prin urmare, Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2020 cu Pactul de stabilitate și de creștere și să utilizeze eventualele câștiguri excepționale pentru a accelera reducerea ponderii datoriei publice în PIB. Comisia consideră totodată că Italia a înregistrat anumite progrese în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019, emisă în contextul semestrului european, și invită autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020.

În general, recunoscând faptul că previziunile sale se bazează pe ipoteza menținerii politicilor actuale, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Portugaliei prezintă un risc de neconformitate cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. În special, Comisia preconizează un risc de abatere semnificativă de la ajustarea necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu atât în 2019, cât și în 2020. Comisia consideră totodată că Portugalia a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019, emisă în contextul semestrului european, și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020. Prin urmare, Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2020 cu Pactul de stabilitate și de creștere și să utilizeze eventualele câștiguri excepționale pentru a accelera reducerea ponderii datoriei publice în PIB.

În general, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Sloveniei prezintă un risc de neconformitate cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Pentru 2020, se preconizează un excedent bugetar total de 0,5 %, iar ponderea datoriei publice va scădea în conformitate cu criteriul de referință privind reducerea datoriei. Deși Comisia preconizează un risc de o oarecare abatere de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu recomandat de Consiliu în 2020, există un risc de abatere semnificativă pentru anii 2019 și 2020 luați împreună. Cu toate acestea, gradul ridicat de incertitudine care afectează estimările privind deviația PIB ar putea însemna că este posibil ca Slovenia să fie mai aproape de obiectivul său bugetar pe termen mediu în 2020, indicând o conformitate în linii mari. Acest lucru va fi luat în considerare ex post în cazul în care se va confirma. Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2020 cu Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia consideră totodată că Slovenia a realizat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019 emisă în contextul semestrului european și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020.

În general, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Slovaciei prezintă un risc de neconformitate cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Ponderea datoriei publice este cu mult sub 60 % din PIB și este în continuă scădere, în timp ce soldul bugetar total oferă o marjă considerabilă față de valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. În plus, măsurile suplimentare anunțate la 6 noiembrie 2019 au redus abaterea de la traiectoria de ajustare recomandată în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, prin urmare aceasta nu mai este semnificativă în 2020. Cu toate acestea, în principal având în vedere derapajul din 2019, există încă un risc de abatere semnificativă, pentru anii 2019 și 2020 luați împreună, de la traiectoria de ajustare în direcția atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu recomandată de Consiliu. Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2020 cu Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia consideră totodată că Slovacia a realizat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019 emisă în contextul semestrului european și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în raportul de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020.

În general, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Finlandei prezintă un risc de neconformitate cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Se preconizează că ponderea datoriei publice va rămâne sub valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat, iar soldul bugetar total oferă o marjă considerabilă față de valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2020 cu Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia consideră totodată că Finlanda a realizat progrese limitate în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare incluse în Recomandarea Consiliului din 9 iulie 2019 emisă în contextul semestrului european și invită așadar autoritățile să accelereze progresele. O descriere cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări va fi realizată în rapoartele de țară din 2020 și va fi evaluată în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări care urmează să fie propuse de Comisie în primăvara anului 2020.

ANEXA II: Metodologia și ipotezele care stau la baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2019

În conformitate cu articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013, „metodologia (...) și ipotezele celor mai recente previziuni economice emise de serviciile Comisiei pentru fiecare stat membru, inclusiv estimările de impact al măsurilor bugetare agregate asupra creșterii economice, se anexează la evaluarea globală”. Ipotezele care stau la baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2019, elaborate în mod independent de serviciile Comisiei, sunt explicate chiar în documentul previzional 1 .

Datele bugetare de până în 2018 se bazează pe datele care au fost notificate Comisiei de către statele membre înainte de 1 octombrie 2019 și validate de Eurostat la 21 octombrie 2019. Eurostat nu a adus modificări datelor raportate de statele membre în cursul rundei de notificare din toamna anului 2019. Eurostat își retrage rezerva cu privire la calitatea datelor raportate de Ungaria în legătură cu clasificarea sectorială a Asociației maghiare pentru stocarea hidrocarburilor și a fundațiilor create de Banca Națională a Ungariei. Fundațiile și toate filialele lor, precum și asociația, au fost reclasificate în administrație publică. Având în vedere în principal efectul combinat al acestor reclasificări, datoria a crescut cu 0,4 puncte procentuale din PIB în 2017 și cu 0,3 puncte procentuale în 2015, 2016 și 2018, în timp ce deficitul a crescut cu 0,2 puncte procentuale din PIB în 2017 și cu 0,1 puncte procentuale în 2015 și 2016. Eurostat își retrage rezerva și cu privire la calitatea datelor raportate de Slovacia în legătură cu înregistrarea anumitor cheltuieli efectuate de către autoritățile publice, în urma revizuirii puse în aplicare de către autoritățile statistice slovace care a condus la o creștere a deficitului cu 0,2 % din PIB în 2018.

Pentru realizarea previziunilor, au fost înregistrate măsuri de sprijinire a stabilității financiare, în conformitate cu decizia Eurostat din 15 iulie 2009 2 . Cu excepția cazului în care statul membru în cauză a furnizat alte indicații, injecțiile de capital în legătură cu care se cunoșteau suficiente detalii au fost incluse în previziuni ca tranzacții financiare, ducând astfel la creșterea datoriei, dar nu și a deficitului. Garanțiile de stat pentru pasivele și depozitele bancare nu sunt incluse drept cheltuieli publice, cu excepția cazului în care, la momentul finalizării previziunilor, există dovezi că au fost mobilizate. Cu toate acestea, trebuie precizat că împrumuturile acordate băncilor de guvern sau de alte entități clasificate ca făcând parte din sectorul administrațiilor publice se adaugă, de obicei, la datoria publică.

Pentru 2020, se iau în considerare bugetele adoptate sau prezentate parlamentelor naționale și toate celelalte măsuri în legătură cu care se cunosc suficiente detalii. În special, toate informațiile incluse în proiectele de planuri bugetare prezentate până la jumătatea lunii octombrie se reflectă în previziunile din toamnă. Pentru 2021, ipoteza „menținerii politicilor actuale” utilizată în previziuni presupune extrapolarea tendințelor legate de venituri și de cheltuieli și includerea măsurilor în legătură cu care se cunosc suficiente detalii.

Cifrele agregate la nivel european pentru datoria publică guvernamentală din perioada de previzionare 2019-2021 sunt publicate pe o bază neconsolidată (adică nu sunt corectate pentru a ține seama de împrumuturile interguvernamentale). Pentru a se asigura coerența între seriile de timp, datele istorice sunt și ele publicate pe aceeași bază. Previziunile privind datoria publică guvernamentală ale fiecărui stat membru în parte pentru perioada 2019-2021 includ impactul garanțiilor în cadrul Fondului european de stabilitate financiară, împrumuturile bilaterale către alte state membre, precum și participarea la capitalul Mecanismului european de stabilitate, astfel cum a fost planificată la data-limită luată în calcul în previziuni 3 .

Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2019, măsurile bugetare raportate în proiectele de planuri bugetare pentru 2020 au, la nivel agregat, un efect de creștere marginală a deficitului (impact de aproximativ 0,05 % din PIB). Acest lucru este determinat în mare măsură de impactul negativ preconizat al măsurilor de creștere a cheltuielilor, estimându-se că măsurile privind veniturile vor fi neutre la nivel agregat. În ansamblu, se estimează că impactul mecanic asupra creșterii pe termen scurt a PIB este neglijabil.

Este important ca aceste estimări să fie interpretate cu prudență:

·Lipsa de măsuri privind dezechilibrele bugetare ar putea accentua fragilitatea activelor financiare și ar putea duce la o creștere a marjelor și a ratelor dobânzii active, cu un impact negativ asupra creșterii.

·Regulamentul (UE) nr. 473/2013 vizează evaluarea efectului măsurilor luate în proiectele de planuri bugetare. Prin urmare, măsurile care au fost luate și care au intrat în vigoare înainte de proiectele de planuri bugetare nu sunt incluse în evaluare (chiar dacă ele pot avea un impact suplimentar asupra previziunilor pentru 2020 privind finanțele publice).

·Impactul măsurilor raportate este exprimat în raport cu un scenariu de referință bazat pe ipoteza menținerii politicilor actuale. Orientarea politicii bugetare din acest scenariu de referință nu este neapărat neutră. De exemplu, tendința de creștere a anumitor elemente de cheltuieli ar putea fi superioară sau inferioară creșterii potențiale, ar putea exista un impact suplimentar al măsurilor anterioare în cadrul scenariului de referință sau măsurile luate anterior ar putea înceta în 2020. Caracterul expansionist al scenariului de referință este ilustrat de faptul că orientarea bugetară agregată din 2020 este mai expansionistă decât efectul de creștere a deficitului aferent măsurilor raportate.

ANEXA III: Analiza de sensibilitate

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 473/2013, „evaluarea generală include analize de vulnerabilitate care indică riscurile pentru sustenabilitatea finanțelor publice în cazul unor evoluții financiare sau bugetare negative”. Prin urmare, anexa de față prezintă o analiză de sensibilitate a evoluțiilor datoriei publice la eventualele șocuri macroeconomice (cu efecte asupra creșterii, asupra ratelor dobânzii și asupra soldului primar), care se bazează pe rezultatele prognozelor stocastice privind datoria. Analiza permite evaluarea impactului posibil asupra dinamicii datoriei publice al riscurilor de evoluție negativă și pozitivă pentru creșterea nominală a PIB-ului, evaluarea efectelor evoluțiilor pozitive/negative asupra piețelor financiare, care se traduc prin scăderea/creșterea costurilor de îndatorare pentru guverne, precum și evaluarea șocurilor bugetare care afectează situația finanțelor publice.

În cadrul prognozelor stocastice, incertitudinea privind condițiile macroeconomice viitoare este integrată în analiza dinamicii datoriei publice pe baza unui scenariu „central” privind prognoza datoriei, care corespunde scenariului din previziunile Comisiei din toamna anului 2019, respectiv scenariului de previzionare din proiectele de planuri bugetare, prezentate în cele două părți ale graficului de mai jos care cuprinde rezultatele pentru zona euro (în ambele cazuri, după perioada analizată în previziuni este utilizată ipoteza obișnuită de menținere a politicilor actuale). Condițiilor macroeconomice preconizate în scenariul central (ratele pe termen scurt și pe termen lung ale dobânzii la obligațiunile de stat; rata de creștere; soldul primar) li se aplică șocuri pentru a obține „conul” (distribuția) traiectoriilor posibile de evoluție a datoriei prezentate în graficul de mai jos. Conul corespunde unei game largi de condiții macroeconomice de bază posibile, fiind simulate aproximativ 2 000 de șocuri asupra creșterii, asupra ratelor dobânzii și asupra soldului primar. Amploarea șocurilor și corelația dintre acestea reflectă comportamentul istoric al variabilelor. Aceasta înseamnă că metodologia nu surprinde incertitudinea în timp real. Prin urmare, graficele de tip evantai de mai jos oferă informații probabilistice privind dinamica datoriei pentru zona euro, ținând seama de eventuala apariție a unor șocuri asupra creșterii, asupra ratelor dobânzii și asupra soldului primar, a căror amploare și corelație le reflectă pe cele observate în trecut.

În graficele de tip evantai, traiectoria preconizată a datoriei din cadrul scenariului central (căruia îi sunt aplicate șocuri macroeconomice) este reprezentată printr-o linie punctată, iar traiectoria datoriei previzionate, care împarte în două jumătăți întreaga gamă a traiectoriilor posibile obținute prin aplicarea șocurilor (traiectoria mediană) este reprezentată printr-o linie neagră continuă în centrul conului. Conul în sine acoperă 80 % din toate traiectoriile posibile ale datoriei obținute prin simularea celor 2 000 de șocuri asupra creșterii, asupra ratelor dobânzii și asupra soldului primar (deoarece linia de sus și cea de jos care delimitează conul reprezintă cea de a 10-a și, respectiv, cea de a 90-a percentilă a distribuției), excluzând astfel din zona hașurată traiectoriile simulate ale datoriei (20 % din total) care rezultă în urma unor șocuri mai extreme (mai puțin probabile), adică evenimente situate la extremitățile curbei. Zonele hașurate în mod diferit din cadrul conului corespund diferitelor zone ale distribuției generale a traiectoriilor posibile ale datoriei. Zona de culoare albastru închis (delimitată de cea de a 40-a și de a 60-a percentilă) include cele 20 % din toate traiectoriile posibile ale datoriei care se situează mai aproape de scenariul central.

Atât în cazul scenariului de previziuni al Comisiei, cât și în cazul scenariului de previziuni din proiectele de planuri bugetare, dacă se iau în considerare atât riscurile de evoluție negativă, cât și riscurile de evoluție pozitivă la adresa soldului primar, creșterea economică și condițiile de pe piețele financiare, datoria zonei euro în 2020 s-ar situa între aproximativ 82 % și 88 % din PIB, cu o probabilitate de 80 % (deoarece conul reprezintă 80 % din ansamblul traiectoriilor posibile simulate ale datoriei). Limita inferioară și cea superioară a intervalului de variație a ponderii datoriei în 2020 ar fi astfel destul de asemănătoare în cazul scenariului Comisiei, în comparație cu scenariul din proiectele de planuri bugetare, ca urmare a unei diferențe foarte mici între cele două previziuni centrale cărora li se aplică șocurile (o pondere a datoriei de aproximativ 85 % în scenariul Comisiei și în scenariul din proiectele de planuri bugetare).

După anul 2020, care reprezintă orizontul de timp al actualelor proiecte de planuri bugetare, rezultatele simulării arată că rămâne destul de limitată diferența dintre scenariul Comisiei și cel din proiectele de planuri bugetare în ceea ce privește ponderile previzionate ale datoriei în cazul producerii unor șocuri. La finalul orizontului de previzionare care este luat în considerare în graficele de tip evantai (2024), ar exista o probabilitate de 50 % ca ponderea datoriei să fie mai mare de aproximativ 79 % din PIB în scenariul din proiectele de planuri bugetare și, respectiv, de 80 % din PIB în scenariul Comisiei. Această mică diferență se datorează în principal faptului că soldul primar structural s-a menținut constant la nivelul ultimului excedent previzionat, care este ceva mai mare în scenariul din proiectele de planuri bugetare comparativ cu scenariul Comisiei.

Dat fiind faptul că amploarea și corelarea șocurilor reflectă comportamentul istoric al variabilelor, trebuie remarcat că metodologia nu surprinde incertitudinea în timp real care poate exista în special pentru evaluarea deviației PIB. Ținând cont de experiențele anterioare de revizuire semnificativă a estimărilor privind deviația PIB, adesea în direcția unei producții potențiale mai scăzute decât cea estimată în timp real, această incertitudine sugerează o sursă suplimentară de riscuri pentru traiectoriile viitoare ale datoriei, care nu se reflectă în analiza anterioară.

Graficul III.1: Grafice de tip evantai cuprinzând prognozele stocastice ale datoriei publice pe baza scenariului de previzionare al Comisiei și a scenariului de previzionare din proiectele de planuri bugetare (PPB)

ANEXA IV. Grafice și tabele

Tabelul IV.1: Creșterea PIB-ului real (%) conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2019 (COM)

Tabelul IV.2: Obiectivele legate de soldul total (% din PIB) conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2019 (COM)

Graficul IV.1: Soldul bugetar total pentru 2020 (% din PIB): comparație între previziunile Comisiei din toamna anului 2019 și proiectele de planuri bugetare (PPB)

Notă: Cipru, care se preconizează că va înregistra un excedent de peste 2 % din PIB în 2020, nu este prezentat în acest grafic pentru a-i îmbunătăți lizibilitatea.

Graficul IV.2: Factori determinanți ai diferenței dintre soldul bugetar total (% din PIB) din 2020 stabilit în previziunile Comisiei din toamna anului 2019 și cel stabilit în proiectele de planuri bugetare

Tabelul IV.3: Obiectivele legate de soldul primar total (% din PIB) conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2019 (COM)

Tabelul IV.4: Variația soldului structural (puncte procentuale din PIB-ul potențial) conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2019 (COM)

Tabelul IV.5: Variația soldului primar structural (puncte procentuale din PIB-ul potențial) conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2019 (COM)

Graficul IV.3: Variația soldului structural în 2020 (puncte procentuale din PIB-ul potențial): comparație între proiectele de planuri bugetare (PPB) și previziunile Comisiei din toamna anului 2019 (COM)

Notă: Grecia și Cipru, care se preconizează că vor înregistra o variație a soldului lor structural de peste -1 % din PIB-ul potențial în 2020, nu sunt prezentate în acest grafic pentru a-i îmbunătăți lizibilitatea.

Graficul IV.4: Efortul bugetar bazat pe metodologia criteriului de referință privind cheltuielile în 2020 (puncte procentuale din PIB-ul potențial): comparație între proiectele de planuri bugetare (PPB) și previziunile Comisiei din toamna anului 2019 (COM)

Notă: Efortul bugetar se măsoară în raport cu o creștere medie pe 10 ani a PIB-ului potențial și nu ține seama de marja de manevră bugetară a statelor membre care și-au depășit obiectivele bugetare pe termen mediu.

Graficul IV.5a: Variația soldului structural din 2019 (puncte procentuale din PIB-ul potențial) în raport cu deviația PIB din previziunile Comisiei din toamna anului 2019 (COM)

Graficul IV.5b: Variația soldului structural din 2020 (puncte procentuale din PIB-ul potențial) în raport cu deviația PIB din previziunile Comisiei din toamna anului 2019 (COM)

Notă: În contextul deviațiilor PIB pozitive, „prociclică” și „anticiclică” se referă, în aceste grafice, la rolul de sprijin sau de obstacol pentru economie pe care îl reprezintă modificarea politicii bugetare (în comparație cu anul precedent) . Grecia nu este prezentată în niciunul dintre grafice, în scopul îmbunătățirii lizibilității.

Graficul IV.6a: Scenarii privind orientarea bugetară - soldul structural (previziunile Comisiei din toamna anului 2019)

Graficul IV.6b: Scenarii privind orientarea bugetară — creșterea cheltuielilor primare nete (%) (previziunile Comisiei din toamna anului 2019 - COM)

Notă: Scenariile prezentate în aceste grafice se referă la orientarea bugetară agregată a zonei euro, astfel cum este măsurată prin variația soldului structural agregat și prin rata de creștere a cheltuielilor primare nete. Acestea din urmă se calculează scăzând din cheltuielile totale dobânzile, cheltuielile ciclice, măsurile discreționare privind veniturile și măsurile cu caracter excepțional. Scenariul „Conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere” se bazează pe ipoteza că statele membre care nu și-au atins încă obiectivul bugetar pe termen mediu urmează ajustarea bugetară completă recomandată în recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019. Scenariul „Conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere și utilizarea marjei de manevră bugetară (previziune COM)” se bazează pe ipoteza că Țările de Jos și Germania își utilizează o parte din sfera de cuprindere a marjei de manevră bugetară în 2020 (o expansiune a soldului structural cu 0,6 % și, respectiv, 0,4 % din PIB), în conformitate cu previziunile Comisiei din toamna anului 2019.

Graficul IV.6c: Orientarea bugetară – soldul structural, soldul structural primar și efortul bugetar bazat pe metodologia criteriului de referință privind cheltuielile (previziunile Comisiei din toamna anului 2019)

Tabelul IV.6: Obiectivele bugetare pe termen mediu (OTM), astfel cum sunt stabilite în programele de stabilitate pentru 2019, și criteriile minime de referință pentru 2020

Graficul IV.7a: Pozițiile statelor membre în raport cu OTM-urile lor în 2020, conform previziunilor Comisiei din toamna anului 2019 (puncte procentuale din PIB-ul potențial) 4

Graficul IV.7b: Pozițiile statelor membre în raport cu OTM-urile lor în 2020, conform proiectelor de planuri bugetare pentru 2020 (puncte procentuale din PIB-ul potențial)

Tabelul IV.7: Ponderea datoriei în PIB (% din PIB) conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2019 (COM)

Graficul IV.8: Evoluția datoriei publice în statele membre selectate în perioada 2018-2020 conform proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2019

Graficul IV.9: Factori determinanți ai variației datoriei brute în perioada 2019-2020 (puncte procentuale din PIB), pe baza proiectelor de planuri bugetare (PPB)

Graficul IV.10: Datoria brută (% din PIB) în raport cu variația soldului structural (puncte procentuale din PIB-ul potențial) în 2020, conform previziunilor Comisiei din toamna anului 2019

Notă: dimensiunea bulelor reflectă PIB-ul nominal al statelor membre.

Graficul IV.11: Balanța contului curent (% din PIB) în raport cu variația soldului structural (puncte procentuale din PIB-ul potențial) în 2020

Notă: Expansiunile (consolidările) bugetare sunt indicate cu un semn pozitiv (negativ). Culorile observațiilor reflectă distanța față de obiectivul bugetar pe termen mediu în 2020: roșul corespunde țărilor care sunt cu peste 50 de puncte de bază sub obiectivele lor bugetare pe termen mediu; galbenul corespunde țărilor care sunt cu mai puțin de 50 de puncte de bază sub obiectivele lor bugetare pe termen mediu; verdele corespunde țărilor care și-au depășit obiectivele bugetare pe termen mediu. Cipru nu este prezentat în niciunul dintre grafice, în scopul îmbunătățirii lizibilității.

Tabelul IV.8: Structura consolidării bugetare în 2019 și 2020 conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2019 (COM)

Graficul IV.12: Variațiile preconizate ale ponderilor ajustate ciclic ale cheltuielilor (puncte procentuale din PIB-ul potențial) conform proiectelor de planuri bugetare pentru 2020 (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2019 (COM)

Graficul IV.13: Variațiile preconizate ale principalelor tipuri de cheltuieli (puncte procentuale din PIB) în 2020: comparație între proiectele de planuri bugetare (PPB) și previziunile Comisiei din toamna anului 2019 (COM)

Notă: Graficul prezintă contribuția principalelor componente ale cheltuielilor la variațiile preconizate ale ponderilor cheltuielilor în PIB.

Graficul IV.14: Măsurile discreționare privind veniturile și alte variații ale ponderii veniturilor (puncte procentuale din PIB) în 2020: comparație între proiectele de planuri bugetare (PPB) și previziunile Comisiei din toamna anului 2019 (COM)

Graficul IV.15: Variațiile preconizate ale principalelor tipuri de venituri fiscale (puncte procentuale din PIB) pentru 2020: comparație între proiectele de planuri bugetare (PPB) și previziunile Comisiei din toamna anului 2019 (COM)

Notă: Graficul prezintă contribuția principalelor componente ale veniturilor la variațiile preconizate ale ponderilor veniturilor în PIB.

Tabelul IV.9: Elasticități pe termen scurt aflate la baza proiecțiilor privind veniturile pentru 2020: comparație între proiectele de planuri bugetare (PPB) și previziunile Comisiei din toamna anului 2019 (COM) și ale OCDE

Notă: Comparația între elasticitățile derivate din proiectele de planuri bugetare și din previziunile Comisiei, pe de o parte, și elasticitățile preconizate de OCDE, pe de altă parte, ar trebui efectuată cu o oarecare prudență. În timp ce primele două sunt elasticități nete în raport cu creșterea PIB, cele din urmă sunt calculate strict în raport cu deviația PIB. Diferențele sunt în general minore. 

Tabelul IV.10: Indicatori de sustenabilitate, pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2019

Notă: în general, pe baza metodologiei utilizate în raportul Comisiei Europene din 2018 privind sustenabilitatea finanțelor publice și în Monitorul privind sustenabilitatea datoriei din 2017. În comparație cu rapoartele anterioare, a fost revizuită doar ipoteza privind rata dobânzii, utilizându-se așteptările pieței pentru a stabili obiectivele T+10. Respectivele rezultate actualizate, bazate pe previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2019, vor fi prezentate în următorul Monitor privind sustenabilitatea datoriei din 2019. Având în vedere structura unică a datoriei publice a Greciei și măsurile de reducere a datoriei adoptate de Eurogrup în iunie 2018, analiza datoriei publice și a sustenabilității finanțelor publice din Grecia se bazează pe ipoteze specifice acestei țări (a se vedea Raportul privind sustenabilitatea finanțelor publice 2018, caseta 3.3 pentru mai multe detalii). Din acest motiv, rezultatele nu sunt prezentate în acest tabel de evaluare orizontală pe baza ipotezelor și metodologiilor comune.

Graficul IV.16: Evoluții ale diferenței dintre creștere și rata dobânzii

Sursă: Toamna 2019 AMECO pentru (barele de) date aferente perioadei 1999-2019 și Escolano et al. (2017) pentru (liniile de) date aferente perioadei 1966-2010.

Notă: Graficul ilustrează diferența dintre rata medie nominală a dobânzii percepute pentru datoria publică și rata de creștere nominală a PIB-ului. Un grafic similar a apărut în Buletinul economic al BCE, numărul 2/2019.

(1)

     Ipotezele metodologice care stau la baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2019 sunt disponibile la: http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/eeip/forecasts_en.htm ).

(2)

     Disponibilă la adresa: http://ec.europa.eu/eurostat/documents/1015035/2041337/FT-Eurostat-Decision-9-July-2009-3--final-.pdf .

(3)

     În conformitate cu decizia Eurostat din 27 ianuarie 2011 privind înregistrarea statistică a operațiunilor din cadrul FESF, disponibilă la: http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/5034386/2-27012011-AP-EN.PDF .

(4)

Aceste grafice prezintă diferențele dintre soldurile structurale preconizate și obiectivele bugetare pe termen mediu pentru fiecare stat membru. Ele nu iau în considerare abaterile autorizate aplicabile în materie de flexibilitate.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.11.2019

COM(2019) 900 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

privind proiectele de planuri bugetare pentru 2020: evaluare globală

I. Introducere

Legislația UE prevede ca statele membre din zona euro să prezinte Comisiei proiecte de planuri bugetare pentru anul următor până la 15 octombrie, cu scopul de a se îmbunătăți coordonarea politicilor bugetare naționale în cadrul uniunii economice și monetare 1 . 

Planurile menționate sintetizează proiectele de bugete pe care guvernele le prezintă parlamentelor naționale. Comisia furnizează un aviz pentru fiecare plan, evaluând astfel dacă acesta este conform cu obligațiile din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere ale respectivului stat membru din zona euro.

De asemenea, Comisia trebuie să furnizeze o evaluare globală a situației și a perspectivelor bugetare pentru întreaga zonă euro.

În conformitate cu indicațiile din codul de conduită aferent pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetare, 2 Austria, Portugalia și Spania au prezentat proiecte de planuri bugetare bazate pe ipoteza menținerii politicilor actuale în urma organizării de alegeri naționale în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii septembrie și prima jumătate a lunii noiembrie. Și Belgia, unde procesul formării guvernului încă nu s-a încheiat, a prezentat un plan bazat pe ipoteza menținerii politicilor actuale. Se așteaptă ca guvernele acestor țări să prezinte cât mai curând posibil proiecte complete de planuri bugetare.

Respectând competența bugetară a statelor membre din zona euro, avizele Comisiei oferă o consiliere obiectivă în materie de politici, adresată în special guvernelor și parlamentelor naționale, pentru a facilita evaluarea conformității proiectelor de bugete cu normele bugetare ale UE. Politica economică și bugetară este o chestiune de interes comun în cadrul zonei euro.

În noiembrie 2018, Comisia a propus o Recomandare privind politica economică a zonei euro, care a fost aprobată de Consiliul European la 21 și 22 martie 2019 și adoptată de Consiliu la 9 aprilie 2019 3 . Această recomandare constituie baza evaluării realizate de Comisie.

Prezenta comunicare are două obiective. În primul rând, comunicarea oferă o imagine globală a politicii bugetare la nivelul zonei euro, pornind de la o evaluare orizontală a proiectelor de planuri bugetare. Acest exercițiu reflectă evaluarea orizontală a programelor de stabilitate, care are loc în primăvară, dar se axează pe anul următor mai degrabă decât pe planurile bugetare pe termen mediu. În al doilea rând, comunicarea oferă o prezentare generală a proiectelor de planuri bugetare la nivelul statelor membre din zona euro, explicând abordarea utilizată de Comisie la evaluarea acestora, mai ales în ceea ce privește conformitatea cu cerințele din Pactul de stabilitate și de creștere. Evaluarea respectivă ține seama de cerințele referitoare la nivelul și dinamica datoriei publice, precum și de perspectivele economice pentru zona euro.

II. Principalele constatări privind zona euro

Perspectivele economice conform planurilor statelor membre din zona euro și previziunilor Comisiei

Perspectivele de creștere economică ale zonei euro, deși rămân pozitive, s-au redus de la runda de evaluare din primăvară și este improbabil să reînceapă să crească rapid. În conformitate cu previziunile Comisiei din toamna anului 2019, se estimează că creșterea PIB-ului real agregat în zona euro va încetini, valoarea acestuia ajungând de la 1,9 % în 2018 la 1,1 % în 2019, pentru a crește doar foarte puțin, până la 1,2 % în 2020. Evoluția este similară, în linii mari, cu ipotezele macroeconomice incluse în proiectele de planuri bugetare (tabelul 1). Previziunile pentru 2019 au fost revizuite în sens descendent, cu 0,1 puncte procentuale față de previziunile Comisiei din primăvara anului 2019 și cu 0,2 puncte procentuale față de programele de stabilitate. Previziunile pentru 2020 au fost revizuite în sens descendent cu 0,3 puncte procentuale față de primăvară, conform ambelor previziuni. Scenariile macroeconomice cuprinse în proiectele de planuri bugetare sunt, în general, foarte asemănătoare cu previziunile Comisiei pentru statele membre din zona euro la nivel individual, ceea ce reflectă în parte faptul că toate statele membre din zona euro trebuie să își bazeze proiectele de bugete pe previziuni macroeconomice realizate sau aprobate de entități independente. Comisia previzionează o creștere semnificativ mai redusă decât cea inclusă în proiectul de plan bugetar pentru Germania și Grecia, și o creștere semnificativ mai mare pentru Irlanda, această țară bazându-și proiectele de planuri bugetare pe scenariul unui Brexit dezordonat (tabelul 1 din anexa IV).

În concordanță cu încetinirea preconizată a creșterii economice, se estimează că deviația PIB pozitivă agregată din zona euro s-a redus în 2019 și se va reduce și mai mult în 2020. Se preconizează că deviația PIB pozitivă agregată va scădea în 2019 și 2020 atât pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2019, cât și pe baza proiectelor de planuri bugetare (recalculate) 4 . În special, conform estimărilor, pe lângă Grecia și Italia, și Belgia și Germania vor avea, în 2020, deviații PIB negative.

În ansamblu, se estimează că creșterea PIB-ului real se va menține modestă în 2020, în timp ce gradul de incertitudine și riscurile la adresa perspectivei economice rămân ridicate. Deși situația foarte bună de pe piața muncii a contribuit la sprijinirea consumului privat și a cererii interne, este improbabil ca PIB-ul să reînceapă să crească rapid. Se preconizează că se va reduce contribuția cererii interne la creștere, în principal din cauza efectului de moderare al creșterii investițiilor. În același timp, economia zonei euro se confruntă cu un grad ridicat de incertitudine. Riscurile de evoluție negativă care planează asupra scenariului principal rămân predominante și caracterizate de un grad ridicat de interconectare, iar dacă aceste riscuri s-ar concretiza, impactul lor asupra economiei ar fi mai puternic. O intensificare și mai mare a tensiunilor comerciale și geopolitice și o încetinire mai bruscă decât se estimează a activității economice în China ar putea afecta activitatea economică la nivel mondial, cu repercusiuni negative pentru zona euro. În plus, efectele de propagare ale dificultăților din sectorul de producție ar putea afecta și mai mult creșterea economică, iar un Brexit dezordonat ar putea avea un efect perturbator asupra activității economice din UE.

Tabelul 1: Prezentare generală a agregatelor economice și bugetare (ZE-19) pentru perioada 2019-2020

Sursă: programele de stabilitate pentru 2019, proiectele de planuri bugetare pentru 2020, previziunile Comisiei din toamna anului 2019.

Perspectivele bugetare în conformitate cu planurile și cu previziunile Comisiei din toamna anului 2019

Se preconizează că deficitul total agregat al zonei euro își va inversa în 2019 tendința descendentă recentă și va crește și mai mult în 2020. Se preconizează că deficitul total al zonei euro va crește la 0,8 % din PIB în 2019, potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2019 (tabelul 1). Acest nivel este mai scăzut decât deficitul estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2019 și în programele de stabilitate pentru 2019, dar este mai ridicat decât cel din proiectele de planuri bugetare. Evoluțiile țărilor sunt diferite, preconizându-se că Belgia, Slovacia și Finlanda vor înregistra deficite mai mari (comparativ cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2019), în timp ce Germania, Irlanda, Grecia, Cipru, Luxemburg, Malta, Țările de Jos și Austria vor înregistra excedente mai mari (tabelul 2 din anexa IV). Se estimează că deficitul agregat al zonei euro va crește până la 0,9 % din PIB în 2020, conform previziunilor Comisiei din toamna anului 2019. Deficitul puțin mai mare față de previziunile proiectelor de planuri bugetare reflectă în special o creștere ușor mai redusă estimată în previziunile Comisiei din toamna anului 2019 (graficul 2 din anexa IV). Acest nivel corespunde previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019, dar reprezintă o creștere față de programele de stabilitate pentru 2019 (+0,4 % din PIB), determinată de deficite estimate mai mari în Belgia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Slovacia și Finlanda și de excedente estimate mai mici în Germania, Irlanda, Grecia, Lituania, Țările de Jos, Portugalia și Slovenia. Aceasta ar urma să reprezinte a doua creștere a deficitului total agregat al zonei euro din 2009 încoace.

Pentru prima dată după mulți ani, niciun stat membru din zona euro nu face actualmente obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Conform previziunilor, numai Franța va avea în 2019 un deficit peste valoarea de referință de 3 % prevăzută în tratat, deși acest deficit excesiv este temporar, este apropiat de valoarea de referință și este cauzat de impactul punctual al unei singure măsuri. Spania și-a corectat deficitul excesiv în 2018, deficitul total scăzând până la 2,5 % și estimându-se că va scădea și mai mult, conform previziunilor Comisiei din toamna anului 2019 (tabelul 2 din anexa IV). Se estimează că Belgia, Spania, Franța și Italia vor avea deficite mai mari de 2 % din PIB. Se preconizează că nouă state membre din zona euro vor avea un excedent în 2019 și 2020, iar Lituania și Portugalia își vor menține o poziție echilibrată. În ansamblu, există diferențe mici între, pe de o parte, soldurile bugetare previzionate ale statelor membre din zona euro în 2020, astfel cum sunt incluse în proiectele de planuri bugetare, și, pe de altă parte, previziunile Comisiei din toamna anului 2019 (graficele 1 și 2 din anexa IV), deși perspectiva Comisiei este mai pesimistă îndeosebi în ceea ce privește Slovacia, Spania, Slovenia și Malta.

Se estimează că soldul primar agregat al zonei euro, obținut prin scăderea cheltuielilor cu dobânzile din soldul total, se va diminua, rămânând cu toate acestea excedentar în 2019 și 2020. Potrivit atât previziunilor Comisiei din toamna anului 2019, cât și proiectelor de planuri bugetare, se estimează că soldul primar agregat al zonei euro va scădea de la 1 % din PIB în 2018 la 0,9 % din PIB în 2019, conform estimărilor din programele de stabilitate pentru 2019 (tabelul 1). Se preconizează că numai Estonia, Spania, Franța și Finlanda vor înregistra solduri primare negative în 2019 (tabelul 3 din anexa IV). Se estimează că soldul primar agregat al zonei euro va scădea la 0,6 % din PIB în 2020, potrivit atât previziunilor Comisiei din toamna anului 2019, cât și, în linii mari, proiectelor de planuri bugetare. Conform previziunilor, Belgia, Germania, Grecia, Cipru, Luxemburg și Țările de Jos vor înregistra reduceri deosebit de mari ale soldurilor lor primare în 2020. Se preconizează că Estonia, Spania, Franța și Finlanda vor înregistra solduri primare negative și în 2020, la fel ca și Belgia. În ambii ani, diferențele dintre previziunile statelor membre din zona euro și cele ale Comisiei sunt în general mici, deși Comisia se așteaptă ca soldurile primare ale Spaniei, Ciprului, Sloveniei și Slovaciei să fie cu peste 0,4 puncte procentuale din PIB mai scăzute în 2020 decât se prevede în proiectele de planuri bugetare.

Variația soldului structural primar indică o orientare bugetară ușor expansionistă pentru zona euro în 2019 și 2020, conform proiectelor de planuri bugetare și previziunilor Comisiei 5 . În 2019, se estimează că soldul structural primar se va deteriora cu 0,3 puncte procentuale din PIB-ul potențial, conform previziunilor Comisiei din toamna anului 2019, ceea ce este în concordanță cu proiectele de planuri bugetare. Se previzionează că soldul structural primar se va deteriora cu încă 0,4 puncte procentuale din PIB-ul potențial în 2020, în conformitate cu previziunile Comisiei din toamna anului 2019 și în concordanță cu proiectele de planuri bugetare (tabelul 5 din anexa IV) 6 . Proiectele de planuri bugetare reprezintă o revizuire substanțială a programelor de stabilitate pentru 2019, care prevedeau stabilizarea în 2020 a soldului structural primar agregat al zonei euro. În proiectele de planuri bugetare se previzionează că Belgia, Spania, Italia, Cipru, Luxemburg, Țările de Jos și Finlanda vor avea solduri structurale primare cu mai mult de 0,5 puncte procentuale din PIB-ul potențial mai mici decât cele din programele de stabilitate pentru 2019.

Se preconizează că numărul statelor membre din zona euro care și-au atins sau și-au depășit obiectivele bugetare pe termen mediu va crește în perioada 2019 - 2020. Conform previziunilor Comisiei din toamna anului 2019, se estimează că șapte state membre din zona euro și-au depășit obiectivele bugetare pe termen mediu în 2019 (Germania, Grecia, Cipru, Luxemburg, Malta, Țările de Jos și Austria) (tabelul 6 din anexa IV). Se preconizează că toate aceste state membre se vor menține la nivelul obiectivelor lor bugetare pe termen mediu sau le vor depăși în 2020, deși Germania, Cipru, Luxemburg și Țările de Jos intenționează să își utilizeze o parte din marja de manevră bugetară (graficele 7a și 7b din anexa IV). În plus, se estimează că Irlanda și Lituania își vor atinge obiectivele bugetare pe termen mediu în 2020. Cu toate acestea, potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2019, o serie de state membre din zona euro vor rămâne cu mult sub obiectivele lor bugetare pe termen mediu în 2020, mai precis Spania (-3,2 puncte procentuale), Italia (-3 puncte procentuale), Belgia (-2,4 puncte procentuale) și Franța (-2,2 puncte procentuale) (tabelul 6 și graficele 7a/7b din anexa IV). Comisia estimează că, dintre statele membre din zona euro care nu și-au atins încă obiectivele bugetare pe termen mediu, Belgia, Spania, Italia, Finlanda și Slovacia se vor îndepărta și mai mult de obiectivele lor pe termen mediu în 2020 7 . În schimb, se preconizează că Estonia și Letonia vor realiza o oarece ajustare în direcția atingerii obiectivelor bugetare pe termen mediu în 2020, în timp ce situația Franței, a Portugaliei și a Sloveniei va rămâne neschimbată.

Se preconizează că ponderea datoriei în PIB în zona euro își va continua traiectoria descendentă în 2019 și 2020. Această pondere se situează pe o traiectorie descendentă începând din 2014, când a atins nivelul maxim de 94,5 %. Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2019, se preconizează că aceasta va scădea la aproximativ 85 % în 2020. Ponderea menționată este mult mai redusă decât în SUA și Japonia (aproximativ 114 % și respectiv 237 % în 2020). Reducerea continuă a ponderii datoriei agregate în PIB în zona euro este determinată în principal de efectul pozitiv al „bulgărelui de zăpadă”, care reflectă estimarea conform căreia ratele nominale ale dobânzii vor continua să fie mai mici decât creșterea nominală a PIB-ului. Este de așteptat ca și excedentele primare previzionate în 2019 și 2020 să aibă un impact de reducere a datoriei (graficul 8 din anexa IV). În schimb, se preconizează că ajustările stoc-flux 8 vor exercita o ușoară presiune în sens ascendent asupra ponderii agregate a datoriei în PIB în 2020. Proiectele de planuri bugetare vizează o reducere similară a ponderii datoriei în PIB în zona euro. În ambii ani, ponderile planificate ale datoriei în PIB sunt mai mari decât cele cuprinse în programele de stabilitate pentru 2019, intervenind revizuiri ascendente consistente în 2019 și 2020 pentru Belgia, Grecia, Italia și Cipru (tabelul 7 din anexa IV) 9 . 

Cu excepția Belgiei, a Franței, a Italiei și a Finlandei, se estimează că toate statele membre din zona euro își vor reduce ponderea datoriei în PIB în perioada 2019-2020 10 . Se preconizează că toate statele membre din zona euro, cu excepția Italiei, vor beneficia de efectul „bulgărelui de zăpadă” de reducere a datoriei în 2020, în timp ce soldurile primare pozitive vor avea, de asemenea, un impact în sens descendent, cu excepția Belgiei, a Estoniei, a Franței și a Finlandei (graficul 9 din anexa IV). Diferențele dintre estimările cuprinse în previziunile Comisiei din toamna anului 2019 și cele din proiectele de planuri bugetare nu sunt de neglijat, însă se compensează în mare parte reciproc la nivel agregat, Comisia preconizând ponderi ceva mai ridicate pentru Grecia, Spania, Italia și Slovenia și ceva mai reduse pentru Belgia, Germania, Irlanda, Cipru și Letonia (graficul 8 din anexa IV).

Potrivit previziunilor Comisiei, se așteaptă ca nouă state membre din zona euro să înregistreze ponderi ale datoriei în PIB de peste 60 % în 2020. Este cel mai mare număr de state membre din zona euro care respectă, din 2008 până acum, pragul de 60 % prevăzut în tratat. Se preconizează că Grecia și Italia vor avea ponderi de peste 130 %. Conform estimărilor, Portugalia va continua să își reducă ponderea datoriei în PIB sub 120 %, iar Belgia își va stabiliza ponderea datoriei la puțin sub 100 %. Se estimează că Franța și Spania își vor menține în 2020 ponderea datoriei sub 100 %, dar aproape de această valoare. Se preconizează că unele state membre din zona euro cu un grad ridicat de îndatorare vor face eforturi structurale neglijabile (Franța și Portugalia) sau vor avea o abordare expansionistă (Belgia, Grecia, Spania, Italia și Cipru) în 2020, în conformitate cu previziunile Comisiei din toamna anului 2019. Acestea fiind spuse, Grecia 11 , Cipru și Portugalia își mențin însă excedentele primare mari (tabelul 3 din anexa IV), prezintă excedente structurale mari (sau sunt aproape de o poziție echilibrată a soldului total, în cazul Portugaliei), iar, în consecință, datoria acestora scade rapid. În schimb, Belgia, Spania, Franța și Italia prezintă solduri primare în scădere sau chiar negative, ceea ce indică existența unei posibilități de reducere mai rapidă a datoriei, în conformitate cu previziunile Comisiei din toamna anului 2019 (graficul 10 din anexa IV). Se preconizează că, în 2019 și 2020, Italia va înregistra abateri de la criteriul de referință privind reducerea datoriei, estimându-se că ponderea datoriei în PIB a acestei țări va continua să crească până la aproape 137 %. Conform previziunilor, nici Belgia nu va respecta criteriul de referință privind reducerea datoriei în niciunul dintre cei doi ani, dar într-o mai mică măsură. De la eliminarea procedurii aplicabile deficitelor excesive din 2017 și, respectiv, 2018, Franței și Spaniei li s-a aplicat regula tranzitorie privind datoria, pe care nu se preconizează că o vor respecta în niciunul dintre cei doi ani. Se estimează, în schimb, că Grecia și Portugalia vor respecta în 2019 regula tranzitorie privind datoria și vor îndeplini în 2020 criteriul de referință privind reducerea datoriei. Conform estimărilor, și Ciprul va îndeplini criteriul de referință privind reducerea datoriei în 2019 și 2020, cu o marjă largă.

Structura ajustării bugetare

Creșterea preconizată a deficitului structural agregat al zonei euro în 2020 este determinată în principal de o scădere a ponderii ajustate ciclic a veniturilor. În timp ce se așteaptă ca veniturile publice totale să crească cu 2,4 % în 2020 (potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2019), se preconizează că ponderea ajustată ciclic a veniturilor va rămâne practic neschimbată la nivelul de 46,3 % din PIB-ul potențial în 2019 și de 46,2 % din PIB-ul potențial în 2020 (tabelul 1, precum și tabelul 8 din anexa IV). Deși se estimează că toate tipurile de venituri vor crește într-o măsură mai mică decât PIB-ul nominal, veniturile care contribuie cel mai mult la ușoara scădere preconizată a ponderii ajustate ciclic a veniturilor sunt cele din impozitele directe și alte venituri (graficul 15 din anexa IV). Această scădere reflectă totodată impactul măsurilor raportate privind veniturile, care este de așteptat să ducă la creșterea deficitului total cu 0,1 % din PIB în 2020 (graficul 14 din anexa IV) 12 . Proiectele de planuri bugetare vizează o scădere similară a ponderii veniturilor în 2020, în timp ce se preconizează că veniturile vor crește cu o rată ceva mai ridicată, de 2,6 %.

Se estimează că ponderea ajustată ciclic a cheltuielilor va scădea în perioada 2019-2020, în conformitate cu previziunile Comisiei din toamna anului 2019, ceea ce corespunde unei creșteri totale a cheltuielilor de 2,7 %. Conform previziunilor, ponderea ajustată ciclic a cheltuielilor va rămâne în linii mari neschimbată în perioada 2018-2020 și se previzionează că se va menține la nivelul de 47,3 % din PIB-ul potențial în 2020 (tabelul 1). Proiectele de planuri bugetare vizează o scădere similară a ponderii ajustate ciclic a cheltuielilor în perioada 2019-2020, deși se estimează că cheltuielile totale vor crește în conformitate cu previziunile Comisiei. Atât în previziunile Comisiei din toamna anului 2019, cât și în proiectele de planuri bugetare se preconizează că ponderea ajustată ciclic a cheltuielilor primare va rămâne în mare neschimbată (tabelul 8 din anexa IV), deși în spatele acestei stabilități se ascunde o oarece diferențiere între statele membre din zona euro (graficul 12 din anexa IV). Într-adevăr, este de așteptat ca unele dintre acestea să experimenteze creșteri destul de mari ale ponderilor ajustate ciclic ale cheltuielilor primare în 2020 (Grecia, Italia, Cipru, Luxemburg și Țările de Jos), în vreme ce, în cazul altora (Estonia, Franța și Letonia), să aibă loc scăderi majore ale acestora. Se preconizează că cheltuielile cu dobânzile își vor continua recenta tendință descendentă ca procent din PIB, cu o scădere estimată de 0,1 puncte procentuale în perioada 2019-2020, în conformitate cu previziunile Comisiei din toamna anului 2019. În medie, se estimează că rata dobânzii implicite pe care se bazează previziunile Comisiei va scădea până la 1,8 % în 2020, valoare ușor mai ridicată decât cea din ipoteza care stă la baza proiectelor de planuri bugetare.

Evaluarea privind orientarea politicii bugetare în zona euro

Orientarea bugetară ar trebui să țină seama în mod corespunzător de orientarea monetară, care este de așteptat să se mențină favorabilă. În septembrie 2019, Banca Centrală Europeană a anunțat un nou pachet de măsuri de politică expansioniste, incluzând o reducere suplimentară a ratei pentru facilitatea de depozit până la -0,50 % și o reluare pe durată nedeterminată a achizițiilor de active nete. Analizată și în contextul orientărilor prospective ale Consiliului guvernatorilor BCE 13 , este așadar de așteptat ca politica monetară să își mențină un caracter puternic expansionist în 2020 și după această perioadă. În același timp însă, din cauza efortului de stimulare economică din ultimii ani, politica monetară se confruntă cu efecte secundare negative tot mai accentuate, cum ar fi discrepanțe între prețurile activelor și preocupări legate de soliditatea financiară a unor segmente ale sectorului financiar. Din punct de vedere bugetar, după cum s-a arătat anterior, previziunile Comisiei din toamna anului 2019 indică o orientare bugetară ușor expansionistă în 2020. În graficul 1 este prezentată orientarea comună privind politica monetară și cea bugetară, comparând evoluția condițiilor de finanțare (rata reală a dobânzii pe termen lung) cu o măsură a efortului bugetar (bazată pe variația soldului structural primar).

Statele membre din zona euro au poziții bugetare foarte diferite în ceea ce privește datoria și problemele de sustenabilitate. A fost realizată o evaluare actualizată a riscului la adresa sustenabilității finanțelor publice, pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2019 (tabelul 10 din anexa IV). Evaluarea în cauză ține seama, printre altele, de nivelurile actuale ale dobânzii, de soldul primar actual și de costurile estimate legate de îmbătrânirea populației. În timp ce niciun alt stat membru din zona euro nu se confruntă cu riscuri la adresa sustenabilității finanțelor publice pe termen scurt, sustenabilitatea pe termen scurt a finanțelor publice italiene pare în continuare vulnerabilă la creșteri a costurilor aferente emisiunii de titluri de creanțe. Și în cazul Franței și al Spaniei sunt identificate vulnerabilități pe termen scurt legate de situația bugetară. Aceste riscuri sunt semnalate în special printr-o valoare a subindicelui bugetar S0 situată peste pragul critic. Conform indicatorului S1, Belgia, Spania, Franța și Italia par să se confrunte în continuare cu riscuri mari pe termen mediu. Se consideră că toate aceste state membre din zona euro se confruntă cu riscuri mari și atunci când se ține cont de rezultatele suplimentare ale analizei sustenabilității datoriei. Pe baza acestei analize, se consideră că și Portugalia se confruntă cu riscuri ridicate. Din evaluarea pe termen mediu a riscurilor reiese o deteriorare în cazul Finlandei, evaluarea indicând o sferă de cuprindere a marjei de manevră bugetară mai redusă decât cea de anul trecut. Cu toate că sfera de cuprindere a marjei de manevră bugetară a Ciprului pare să fi crescut de anul trecut, acest stat membru se confruntă încă cu riscuri semnificative legate de datoriile contingente.

Graficul 1: Rata reală a dobânzii pe termen lung (%) și variația soldului structural primar (puncte procentuale din PIB-ul potențial) pentru zona euro

Se preconizează că orientarea bugetară a zonei euro va fi ușor expansionistă în 2020 (graficul 1). În 2020, este de așteptat ca soldul bugetar structural primar să scadă cu aproximativ 0,4 puncte procentuale din PIB-ul potențial, ceea se consideră a fi o orientare bugetară ușor expansionistă. Aceasta este confirmată de efortul bugetar bazat pe metodologia criteriului de referință privind cheltuielile, care indică o orientare bugetară mai expansionistă de aproximativ 0,5 puncte procentuale din PIB-ul potențial (graficul 6c din anexa IV) 14 . 

Unele state membre din zona euro cu marjă de manevră bugetară amplă și excedente mari de cont curent plănuiesc să își utilizeze o parte din această marjă. În concordanță cu recomandările anterioare ale Consiliului, Țările de Jos și, într-o mai mică măsură, Germania intenționează să implementeze politici bugetare expansioniste în 2020 (graficul 11 din anexa IV). În același timp, o parte din marja lor de manevră bugetară va rămâne neutilizată, pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2019. Dată fiind amploarea marjei de manevră bugetară de care dispun, aceste state membre din zona euro ar trebui să fie pregătite să o folosească în continuare.

Pe de altă parte, unele dintre statele membre din zona euro care au cele mai multe probleme de sustenabilitate nu plănuiesc fie nicio ajustare bugetară majoră (Franța), fie nicio expansiune bugetară (Belgia, Spania și Italia) 15 în 2020 (graficul 10 din anexa IV). Politicile bugetare planificate ale Belgiei, Spaniei, Franței și Italiei țin seama într-o măsură insuficientă de deficitele lor structurale și de orientarea puternic expansionistă privind politica monetară. În conformitate cu previziunile Comisiei din toamna anului 2019, statele membre din zona euro menționate au solduri primare în scădere sau chiar negative, datoria reducându-se doar nesemnificativ sau nereducându-se deloc. Deși acumulează unele economii datorate nivelului excepțional de scăzut al diferenței dintre creștere și rata dobânzii (graficul 16 din anexa IV), respectivele state membre din zona euro nu plănuiesc să își utilizeze economiile menționate pentru a-și reduce nivelurile record ale datoriei. Această situație contravine recomandării de refacere a rezervelor bugetare. Trebuie remarcate îndeosebi ușoara scădere a excedentului primar în Italia, pe fondul unui nivel al datoriei care se distinge față de alte țări din zona euro și al „efectului bulgărelui de zăpadă” care se atenuează, precum și soldul primar negativ persistent al Franței (graficul 2). Urmărirea unor politici bugetare prudente de către statele membre din zona euro cu niveluri ridicate ale datoriei publice ar înscrie ponderea datoriei acestora pe o traiectorie descendentă, ar reduce vulnerabilitatea la șocuri și ar permite funcționarea stabilizatorilor automați în cazul unei încetiniri a creșterii economice. Dacă datoria publică nu se reduce, în viitor poate crește riscul unei presiuni mai accentuate a pieței asupra țărilor cu o datorie publică ridicată, ceea ce ar putea avea efecte de propagare negative asupra piețelor datoriilor publice din alte state membre din zona euro.

În ansamblu, politicile bugetare sunt în continuare insuficient diferențiate, în special în state membre din zona euro cu un grad ridicat de îndatorare. Implementarea integrală a proiectelor de planuri bugetare ar duce la o orientare bugetară în general neutră către ușor expansionistă pentru zona euro în ansamblul ei. Statele membre din zona euro care dispun de marjă de manevră bugetară o utilizează. Dată fiind amploarea marjei de manevră bugetară, statele respective ar trebui să fie pregătite să utilizeze în continuare această marjă. Lipsa consolidării în țările cu probleme de sustenabilitate, în pofida cerințelor din Pactul de stabilitate și de creștere, este în continuare un motiv de îngrijorare. Conformitatea cu Pactul de stabilitate și de creștere a statelor membre din zona euro care nu își ating obiectivele bugetare pe termen mediu, coroborată cu o expansiune mai puternică a statelor membre din zona euro cu marjă de manevră bugetară (a se vedea graficele 6a și 6b din anexa IV) ar contribui la echilibrarea mixului global de politici în zona euro, imprimând o diferențiere mai accentuată între statele membre din zona euro în funcție de marja de manevră bugetară de care dispun.

Graficul 2: Factori determinanți ai variației datoriei brute între 1999 și 2018 (% din PIB), contribuția soldului primar și efectul „bulgărelui de zăpadă” pentru statele membre din zona euro selectate

III. Prezentare generală a proiectelor de planuri bugetare

Avizele Comisiei privind proiectele de planuri bugetare se concentrează pe conformitatea cu Pactul de stabilitate și de creștere și pe recomandările emise pe această bază. Întrucât toate statele membre intră în prezent sub incidența componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere, avizele Comisiei evaluează asumarea obiectivelor bugetare pe termen mediu specifice fiecărei țări sau progresele înregistrate în direcția atingerii acestora, precum și respectarea regulii privind datoria, cu scopul de a verifica dacă planurile respectă Pactul de stabilitate și de creștere și recomandările bugetare specifice fiecărei țări, cuprinse în Recomandările Consiliului din 9 iulie 2019.

Toate statele membre din zona euro și-au prezentat proiectele de planuri bugetare la timp, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 473/2013, cu excepția Italiei, care l-a prezentat la o zi după data prevăzută (și anume la 16 octombrie). În conformitate cu prevederile din codul de conduită aferent pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetare, patru țări au prezentat proiecte de planuri bugetare bazate pe ipoteza menținerii politicilor actuale. Austria, Portugalia și Spania au prezentat proiecte de planuri bugetare bazate pe ipoteza menținerii politicilor actuale în urma organizării de alegeri naționale în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii septembrie și prima jumătate a lunii noiembrie 2019. Și Belgia a prezentat un proiect de plan bugetar bazat pe ipoteza menținerii politicilor actuale, din cauza procesului încă în curs al formării guvernului. De îndată ce guvernele își încep mandatul și, de regulă, cu cel puțin o lună înainte data planificată pentru adoptarea de către parlamentul național a proiectului de lege a bugetului, autoritățile sunt invitate să prezinte Comisiei și Eurogrupului un proiect actualizat de plan bugetar.

Nu s-a constatat în cazul niciunui proiect de plan bugetar vreo abatere deosebit de gravă de la Pactul de stabilitate și de creștere, astfel cum se menționează la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013. Cu toate acestea, unele proiecte de planuri bugetare au creat motive de îngrijorare. În special, Comisia a trimis scrisori Finlandei la 14 octombrie 2019, precum și Belgiei, Franței, Italiei, Spaniei și Portugaliei la 22 octombrie 2019, solicitând informații suplimentare, evidențiind o serie de observații preliminare legate de proiectele lor de planuri bugetare și, în cazul Belgiei, al Spaniei și al Portugaliei, evidențiind importanța prezentării proiectelor de planuri bugetare actualizate. Finlanda a răspuns la 16 octombrie, iar Franța și Italia la 23 octombrie 2019. Comisia a luat în considerare, la evaluarea evoluțiilor și a riscurilor bugetare, informațiile cuprinse în răspunsuri.

Tabelul 2 sintetizează evaluările proiectelor de planuri bugetare ale statelor membre la nivel individual incluse în avizele Comisiei adoptate la 20 noiembrie 2019, împreună cu evaluarea progreselor reformelor bugetar-structurale. Aceste evaluări se bazează pe previziunile Comisiei din toamna anului 2019. Pentru a se facilita comparația, evaluarea planurilor este sintetizată în trei mari categorii. Întrucât niciunui stat membru nu i se aplică în prezent procedura aplicabilă deficitelor excesive, cerințele de conformitate pentru 2020 sunt formulate pentru toate statele membre în raport cu cerințele componentei preventive, în special cu Recomandările Consiliului din 9 iulie 2019:

·Conform: În conformitate cu previziunile Comisiei din toamna anului 2019, nu este necesar să se adapteze planurile bugetare în cadrul procedurii bugetare naționale pentru a se asigura că bugetul pe 2020 va fi conform cu normele din Pactul de stabilitate și de creștere.

·Conform în linii mari: În conformitate cu previziunile Comisiei pentru 2020, se estimează că proiectul de plan bugetar va asigura respectarea în linii mari a normelor din Pactul de stabilitate și de creștere.

Previziunile Comisiei pentru 2020 estimează că aceste state membre vor fi aproape de obiectivul lor pe termen mediu sau vor înregistra unele abateri de la traiectoria de ajustare necesară în direcția atingerii acestui obiectiv. Dacă un stat membru este aproape de obiectivul pe termen mediu, dar criteriul de referință privind cheltuielile indică un risc de abatere semnificativă de la cerințe, acest aspect va trebui luat în considerare în evaluările viitoare în cazul în care nu se mai preconizează că soldul structural va fi aproape de obiectivul pe termen mediu, ținându-se seama de eventualele abateri autorizate atunci când este cazul. Concluzia evaluării este că aceste state membre respectă criteriul datoriei.

·Risc de neconformitate: În conformitate cu previziunile Comisiei pentru 2020, se estimează că proiectul de plan bugetar nu va asigura respectarea normelor din Pactul de stabilitate și de creștere.

Conform previziunilor Comisiei pentru 2020, va avea loc o abatere semnificativă de la obiectivul pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare necesară în direcția atingerii acestuia și/sau o nerespectare a criteriului de referință privind reducerea datoriei, dacă este cazul.

Niciun stat membru nu a solicitat mai multă flexibilitate pentru 2020 pentru investiții și reforme structurale în temeiul „Poziției de consens privind flexibilitatea în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere” aprobate de Consiliu la 12 februarie 2016.

În proiectul de plan bugetar pentru 2020, Italia a indicat că impactul bugetar al planului preventiv de limitare a riscurilor hidrogeologice va fi semnificativ în 2020 și ar trebui considerat un eveniment neobișnuit care nu se află sub controlul guvernului, în sensul articolului 5 alineatul (1) și al articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. În legătură cu acest aspect, Italia a solicitat o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în direcția atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu de 0,2 % din PIB în 2020. Comisia va realiza o evaluare finală, inclusiv privind cuantumurile eligibile, în primăvara anului 2021, pe baza datelor observate furnizate de autorități.

Comisia, în consultare cu statele membre, a continuat să utilizeze instrumentul de monitorizare a plauzibilității pentru a semnala cazuri în care estimările privind deviația PIB în conformitate cu metodologia convenită ar putea fi interpretate ca fiind afectate de un grad ridicat de incertitudine. Comisia adoptă aceeași abordare ca în rundele de supraveghere anterioare. Pe baza instrumentului de monitorizare, deviația PIB pentru 2019 poate fi afectată de un grad ridicat de incertitudine în cazul a cinci state membre (Cipru, Lituania, Luxemburg, Slovenia și Spania). Întrucât se previzionează că Cipru și Luxemburg se vor menține peste obiectivul pe termen mediu, gradul de incertitudine legat de valoarea estimativă a deviației PIB a acestor țări a fost considerat ca neavând un impact potențial asupra evaluării conformității cu cerințele din cadrul componentei preventive și, prin urmare, nu a mai fost realizată nicio altă evaluare. În cazul Lituaniei, dacă în primăvara anului 2020 se va menține un grad ridicat de incertitudine legat de valoarea estimativă a deviației PIB pentru 2019, Comisia va realiza o analiză aprofundată în cadrul evaluării sale pentru 2019. Pentru Slovenia și Spania, s-a făcut deja, în primăvara anului 2019, o evaluare a gradului de incertitudine legat de valorile estimative ale deviației PIB, care a indicat că valorile estimative ale deviației PIB bazate pe metodologia comună au prezentat un grad ridicat de incertitudine. Pe această bază, a fost stabilită, în cazul Spaniei, în contextul Recomandărilor Consiliului din 9 iulie 2019, o cerință mai redusă privind o rată maximă de creștere a cheltuielilor publice primare nete de 0,9 %, corespunzând unei ajustări structurale anuale de 0,65 % din PIB în 2020. Pentru Slovenia, nu a existat niciun impact asupra cerinței pentru 2020, care era ca această țară să își atingă obiectivul bugetar pe termen mediu. Evaluările din toamna anului 2019 confirmă gradul ridicat de incertitudine legat de valorile estimative ale deviației PIB pentru Slovenia și Spania. În cazul Sloveniei, deviația PIB sugerată de instrumentul de monitorizare a plauzibilității ar implica un deficit structural mai mic în 2020, ceea ce ar face ca acest stat să se apropie de obiectivul său bugetar pe termen mediu. Acest lucru ar indica o conformitate în linii mari. Dată fiind însă volatilitatea mare a valorilor estimative relevante, acest aspect va fi luat în considerare, dacă este confirmat, abia în evaluarea ex-post a conformității cu cerințele din cadrul componentei preventive, din primăvara anului 2021.

În fine, Comisia a realizat o evaluare preliminară a nivelului progreselor înregistrate în privința implementării reformelor bugetar-structurale evidențiate în Recomandările Consiliului din 9 iulie 2019. Evaluarea proiectelor de planuri bugetare este sintetizată în următoarele cinci mari categorii: niciun fel de progrese, progrese limitate, unele progrese, progrese substanțiale și implementare integrală. Dat fiind că au trecut doar câteva luni de la adoptarea Recomandărilor Consiliului în iulie 2019, majoritatea statelor membre din zona euro au înregistrat „progrese limitate” în ceea ce privește componenta structurală a recomandărilor bugetare care le sunt adresate. În schimb, Germania, Italia, Letonia, Lituania și Țările de Jos au înregistrat „unele progrese” în implementarea componentei bugetar-structurale a recomandărilor din 2019 specifice fiecărei țări. În special, Germania și Țările de Jos au adoptat măsuri legate în principal de investiții, în timp ce Italia, Letonia și Lituania au luat măsuri privind în general impozitarea. Rapoartele de țară pentru 2020 vor include o descriere cuprinzătoare a progreselor făcute în punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, descriere ce va fi evaluată în contextul recomandărilor pentru 2020 specifice fiecărei țări, care vor fi adoptate de Consiliu în 2020.

Tabelul 2: Prezentare generală a avizelor individuale ale Comisiei privind proiectele de planuri bugetare

1    Comisia a emis un raport la 5 iunie 2019 în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE, în care a tras concluzia că analiza nu a fost pe deplin concludentă în a stabili dacă criteriul datoriei a fost sau nu respectat.

2     Proiect de plan bugetar prezentat pe baza ipotezei menținerii politicilor actuale.

3    PDE pentru Spania a fost abrogată la 14 iunie 2019 întrucât deficitul a fost adus la un nivel sub 3 % din PIB în 2018 și s-a preconizat că va rămâne sub 3 % în 2019 și 2020. În consecință, Spania se află sub incidența componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere.

4    Comisia a emis un raport la 5 iunie 2019 în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE, în care a tras concluzia că criteriul deficitului și cel al datoriei, astfel cum sunt definite în tratat, ar trebui considerate respectate.

5    Comisia a emis un raport la 5 iunie 2019 în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE, în care a tras concluzia că criteriul datoriei ar trebui considerat nerespectat. În urma planurilor bugetare actualizate ale Italiei din 1 iulie 2019, care implică o corecție bugetară pentru 2019, Comisia a emis o comunicare și a trimis o scrisoare autorităților italiene în iulie 2019, concluzionând că pachetul de măsuri adoptat a fost suficient pentru a nu fi lansată o PDE din cauza nerespectării de către Italia a criteriului datoriei în 2018 în acel stadiu.

6    În urma abrogării procedurii aplicabile deficitelor excesive la 19 septembrie 2017 și a încheierii programului de sprijin pentru stabilitate din cadrul MES la 20 august 2018, Grecia a intrat sub incidența componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere și ar trebui să își mențină o poziție bugetară solidă care să asigure respectarea obiectivului privind excedentul primar stabilit prin Decizia (UE) 2017/1226 la 30 iunie 2017, și anume 3,5 % din PIB pentru 2018 și pe termen mediu. Întrucât Grecia a fost scutită de prezentarea programelor de stabilitate atât timp cât s-a aflat sub incidența programului, autoritățile elene nu au stabilit un obiectiv bugetar pe termen mediu pentru 2018 și 2019. Grecia și-a stabilit obiectivul pe termen mediu de 0,25 % din PIB pentru 2020-2022 în programul de stabilitate pentru 2019.

7    Progresele înregistrate în implementarea componentei bugetar-structurale a recomandărilor pentru 2019 specifice fiecărei țări sunt monitorizate în cadrul supravegherii mai stricte.

8    Comisia a emis un raport la 5 iunie 2019 în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE, în care a tras concluzia că nu ar trebui luate măsuri suplimentare care să conducă la o decizie cu privire la existența unui deficit excesiv.

(1)

     Astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 473/2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro.

(2)

     A se vedea codul de conduită aferent pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetare:

http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/sgp/pdf/coc/2014-11-07_two_pack_coc_amended_en.pdf  

(3)

     Recomandarea Consiliului din 9 aprilie 2019, JO C 136, 12.4.2019, p. 1

(4)

Deviația PIB inclusă în proiectele de planuri bugetare este recalculată de Comisie pe baza informațiilor furnizate în planuri, utilizând metodologia stabilită de comun acord.

(5)

Soldul structural primar este soldul structural din care s-au scăzut cheltuielile cu dobânzile. Variația anuală a acestui indicator este instrumentul cel mai simplu și standard de a măsura orientarea bugetară.

(6)

Orientarea bugetară ar putea fi exprimată și prin intermediul celor doi indicatori utilizați în supravegherea bugetară. În cazul orientării bugetare măsurate în funcție de variația soldului structural, care este influențată de câștiguri excepționale provenite din cheltuielile mai reduse cu dobânzile, previziunile Comisiei din toamna anului 2019 estimează o orientare bugetară în general neutră, de aproximativ 0,2 puncte procentuale din PIB-ul potențial pentru zona euro în 2020. Orientarea bugetară estimativă ușor expansionistă pe care o indică variația soldului structural primar este confirmată de efortul bugetar măsurat în funcție de metodologia criteriului de referință privind cheltuielile, care nu este afectată de cheltuielile mai mici cu dobânzile (și de veniturile excepționale) și care previzionează o expansiune ușoară de aproximativ 0,5 puncte procentuale din PIB-ul potențial în 2020, pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2019.

(7)

Trebuie menționat că este de așteptat ca Finlanda și Slovacia să își mențină ponderea datoriei în PIB sub 60 %.

(8)

Ajustarea stoc-flux asigură consecvența între necesarul net de finanțare (flux) și variația stocului datoriei brute. Aceasta include acumularea de active financiare, modificări ale valorii datoriei exprimată în valută și alte variații statistice.

(9)

În unele cazuri, ponderile mai mari ale datoriei în PIB reflectă revizuirea datelor anterioare.

(10)

Trebuie reamintit că este de așteptat ca Finlanda să își mențină ponderea datoriei în PIB sub 60 %.

(11)

Grecia s-a angajat să mențină o poziție bugetară solidă care să asigure respectarea obiectivului privind excedentul primar stabilit prin Decizia (UE) 2017/1226 la 30 iunie 2017, de 3,5 % din PIB pentru 2018 și pe termen mediu. Respectarea acestui obiectiv este monitorizată de Comisie pe bază trimestrială în rapoartele de supraveghere mai strictă.

(12)

 Elasticitatea agregată a veniturilor în PIB atât în planuri, cât și în previziunile Comisiei din toamna anului 2019 este de aproximativ 0,9, comparativ cu o elasticitate standard a veniturilor în deviația PIB de 1.

(13)

Consiliul guvernatorilor se așteaptă în prezent ca ratele dobânzii de referință de politică monetară să se mențină la nivelul actual sau să scadă până ce perspectiva inflației tinde în mod clar către un nivel suficient de apropiat de cel de 2 %, dar mai scăzut decât acesta, pe parcursul perioadei pentru care se fac previziunile, iar această convergență s-a reflectat în mod consecvent în dinamica aflată la baza inflației. De asemenea, se preconizează că achizițiile de active nete se vor încheia la scurt timp înainte de prima creștere a ratei dobânzii de politică monetară.

(14)

În schimb, variația soldului structural (celălalt indicator utilizat în supravegherea bugetară împreună cu criteriul de referință privind cheltuielile) indică doar o orientară bugetară neutră în linii mari, de aproximativ 0,2 % puncte procentuale din PIB-ul potențial. Această cifră estimativă mai mică se datorează câștigurilor excepționale din dobânzi, care îmbunătățesc în mod mecanic variația soldului structural. În acest sens, efortul bugetar bazat pe soldul structural primar este un reper important al deciziilor discreționare ale guvernelor în materie de politici bugetare întrucât, spre deosebire de soldul structural, nu este afectat de economiile actuale realizate la cheltuielile cu dobânzile.

(15)

Trebuie reamintit că planurile bugetare ale Belgiei și Spaniei sunt bazate pe proiecte de planuri bugetare care pornesc de la ipoteza menținerii politicilor actuale.