(1)

În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.” Articolul 3 precizează în continuare că „Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale” și că, printre altele, „Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”. Valorile respective sunt reafirmate și exprimate mai detaliat în drepturile, libertățile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”) .

(2)

Aceste drepturi și valori trebuie să fie cultivate, protejate, promovate, respectate și diseminate în mod activ în continuare ▌în rândul cetățenilor și al popoarelor și să constituie pilonul central al proiectului UE , având în vedere că deteriorarea protejării acestor drepturi și valori într-un stat membru poate avea efecte negative asupra Uniunii, în ansamblul său . Prin urmare, în bugetul UE se creează un nou fond pentru justiție, drepturi și valori, cuprinzând programele „ Cetățeni, egalitate , drepturi și valori” și „Justiție”. Într-o perioadă în care societățile europene se confruntă cu extremismul, cu radicalismul și cu divizarea, iar spațiul dedicat societății civile independente se reduce, este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze și să se apere justiția, drepturile și valorile Uniunii Europene: drepturile omului, respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept. Acest lucru va avea implicații profunde și directe pentru viața politică, socială, culturală și economică din UE. Ca parte a noului fond, programul „Justiție” va continua să sprijine dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție bazat pe statul de drept, pe independența și imparțialitatea sistemului judiciar, pe recunoașterea reciprocă și încrederea reciprocă, pe accesul la justiție și pe cooperarea transfrontalieră în Uniune . Programul „ Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” va reuni programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), și programul „Europa pentru cetățeni”, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 390/2014 (5) (denumite în continuare „programele anterioare”).

(3)

Fondul pentru justiție, drepturi și valori și cele două programe de finanțare subiacente se vor axa ▌pe persoanele și entitățile care contribuie la revigorarea și la dinamizarea valorilor noastre comune, a drepturilor, a egalității și a bogatei noastre diversități. Obiectivul final este acela de a stimula și de a susține o societate bazată pe drepturi, egalitară, deschisă, pluralistă, favorabilă incluziunii și democratică. Aceasta presupune o societate civilă dinamică și care dispune de mijloace de acțiune , încurajarea participării democratice, civice și sociale a oamenilor și cultivarea bogatei diversități a societății europene, pe baza valorilor , istoriei și memoriei noastre comune. Articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede ▌ca instituțiile Uniunii să mențină un dialog deschis, transparent și regulat cu societatea civilă și să acorde cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.

(3a)

Ar trebui stabilit un dialog regulat, deschis și transparent cu beneficiarii programului și cu alte părți interesate relevante, prin înființarea unui grup de dialog civil. Grupul de dialog civil ar trebui să fie un forum deschis și informal de discuții și ar trebui să contribuie la schimbul de experiență și de bune practici și la discutarea evoluțiilor politice în domeniile și obiectivele vizate de program și de domeniile conexe. Grupul de dialog civil nu ar trebui să fie responsabil de gestionarea programului.

(4)

Programul ▌ar trebui să permită realizarea de sinergii pentru a face față provocărilor comune promovării și protejării valorilor Uniunii și pentru a atinge o dimensiune esențială în vederea obținerii de rezultate concrete în domeniu. Acest lucru ar trebui realizat prin valorificarea experienței pozitive a programelor anterioare și prin îmbogățirea ei în continuare . Aceasta va permite valorificarea deplină a potențialului sinergiilor, pentru a sprijini într-un mod mai eficace domeniile de politică vizate și pentru a spori potențialul acestora de a ajunge la oameni și la societatea civilă, urmărind o repartiție geografică echilibrată . Pentru a fi eficace, programul ar trebui să țină seama de caracterul specific al diferitelor politici, de diversele grupuri-țintă ale acestora și de nevoile lor specifice, prin abordări adaptate și țintite .

(4a)

Respectarea deplină și promovarea statului de drept și a democrației sunt fundamentale pentru consolidarea încrederii cetățenilor în Uniune și garantarea încrederii reciproce între statele membre. Prin promovarea drepturilor și a valorilor, programul va contribui la construirea unei Uniuni mai democratice, la respectarea statului de drept și a dialogului democratic, la transparență și la buna guvernanță, inclusiv în cazul reducerii spațiului dedicat societății civile.

(5)

Pentru a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi și pentru a încuraja participarea democratică, este nevoie de o serie întreagă de acțiuni și de eforturi coordonate. Cetățenia europeană și identitatea europeană ar trebui dezvoltate și promovate încurajând cetățenii să înțeleagă mai bine procesul de elaborare a politicilor și promovând angajamentului civic în acțiunile Uniunii. De asemenea, reunirea cetățenilor în proiecte de înfrățire a orașelor sau în cadrul unor rețele de orașe și sprijinirea organizațiilor societății civile de la nivel local, regional, național și transnațional în domeniile vizate de program vor contribui la creșterea implicării cetățenilor în societate și, în cele din urmă, a participării lor active la viața democratică a Uniunii. În același timp, sprijinirea unor activități de promovare a înțelegerii reciproce, a dialogului intercultural, a diversității culturale și lingvistice , a incluziunii sociale și a respectului pentru alte persoane încurajează un sentiment de apartenență la Uniune și de cetățenie comună pornind de la o identitate europeană, bazat pe înțelegerea comună a culturii, a istoriei, a patrimoniului și a valorilor noastre europene comune . Promovarea unui sentiment mai puternic de apartenență la Uniune și la valorile Uniunii este deosebit de importantă în rândul cetățenilor din regiunile ultraperiferice ale UE, având în vedere izolarea și depărtarea lor față de Europa continentală.

(6)

Sunt necesare activități de comemorare și o reflecție critică asupra memoriei istorice a Europei pentru a sensibiliza cetățenii , în special tinerii, cu privire la istoria și valorile lor comune , ca temelie pentru construirea unui viitor comun ▌. Activitățile de comemorare ar trebui să reflecteze la cauzele regimurilor totalitare în istoria modernă a Europei – în special nazismul, care a fost la originea Holocaustului, fascismul, stalinismul și regimurile comuniste totalitare – și să comemoreze victimele crimelor comise de acestea. Ele ar trebui să includă, de asemenea, activități legate de alte momente decisive și puncte de referință din istoria europeană recentă . Ar trebui să se ia în considerare și relevanța aspectelor istorice, sociale, culturale și interculturale pentru a crea o identitate europeană bazată pe valori comune și pe sentimentul de apartenență la același grup.

(7)

De asemenea, cetățenii ar trebui să fie mai conștienți de drepturile care decurg din cetățenia Uniunii, să se simtă în largul lor locuind, călătorind, studiind, lucrând și desfășurând activități de voluntariat într-un alt stat membru, să simtă că se pot bucura de toate drepturile aduse de această cetățenie și că și le pot exercita, să aibă încredere că beneficiază de acces egal, de deplina respectare și protecție a drepturilor lor, fără nicio discriminare, oriunde s-ar afla în Uniune. Societatea civilă trebuie să fie sprijinită în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor ▌Uniunii ▌prevăzute la articolul 2 din TUE și în contribuția sa la exercitarea efectivă a drepturilor de care dispun în baza legislației Uniunii.

(8)

Egalitatea de gen reprezintă o valoare fundamentală și un obiectiv al Uniunii Europene. Totuși, în ansamblu, progresele realizate în materie de egalitate de gen stagnează. Discriminarea și tratamentul inegal al femeilor și fetelor, precum și diferitele forme de violență împotriva femeilor și fetelor, reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale acestora și o piedică în calea participării lor depline la nivel politic, social și economic în societate. În plus, existența unor obstacole politice, structurale și culturale împiedică realizarea unei egalități de gen reale. Prin urmare, promovarea și integrarea egalității de gen în toate activitățile Uniunii constituie o  sarcină de bază pentru Uniune și un motor al creșterii economice și al dezvoltării sociale și ar trebui să fie sprijinită prin intermediul programului. Combaterea activă a stereotipurilor și abordarea discriminării disimulate și intersecționale sunt deosebit de importante. Accesul egal la muncă, participarea egală pe piața forței de muncă și eliminarea barierelor din calea progresului în carieră în toate sectoarele, de exemplu în sectorul justiției și cel al disciplinelor STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) sunt piloni ai egalității de gen. Ar trebui să se pună accentul, de asemenea, pe echilibrul dintre viața profesională și cea privată și pe partajarea echitabilă, între bărbați și femei, a sarcinilor menajere și de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă și a altor persoane aflate în întreține neremunerate, care rămân pilonii independenței și participării economice egale și care sunt intrinsec legate de realizarea egalității între femei și bărbați .

(9)

Violența pe criterii de gen și violența împotriva grupurilor de risc (copii, tineri și alte grupuri de risc, cum ar fi LGBTIQ și persoanele cu dizabilități) constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale și persistă în întreaga Uniune, în toate contextele sociale și economice, având urmări grave asupra sănătății fizice , mintale și psihice a victimelor și asupra societății în ansamblu. Femeile sunt persoanele cele mai afectate de violența de gen și de hărțuire, atât în sfera domestică, cât și publică; prin urmare, combaterea acestui tip de violență este o acțiune-cheie pentru promovarea egalității de gen. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) definește violența împotriva femeilor ca fiind „toate actele de violență bazată pe gen care provoacă sau pot provoca femeilor un prejudiciu sau suferințe fizice, sexuale, psihologice sau economice, inclusiv amenințarea cu astfel de acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate, indiferent dacă acestea au loc în viața publică sau în viața privată”. Combaterea violenței bazate pe gen necesită o abordare multidimensională, care să implice aspecte juridice, economice, educaționale și în materie de sănătate. De asemenea, este necesar să se combată în mod activ stereotipurile de gen încă de la o vârstă fragedă, precum și toate formele de discurs de incitare la ură și de violență online. În acest context, este în continuare esențial să se sprijine organizațiile care militează pentru drepturile femeilor și ceilalți actori care lucrează în domeniu. Copiii, tinerii și alte grupuri expuse riscurilor, cum ar fi persoanele LGBTIQ și persoanele cu dizabilități, prezintă, de asemenea, un risc crescut de a se confrunta cu violența , în special în relațiile familiale și intime . Ar trebui să se ia măsuri pentru a promova drepturile persoanelor expuse riscurilor – în special drepturile copiilor (inclusiv ale copiilor orfani, ale copiilor rămași orfani în urma crimelor domestice sau ale altor grupuri de copii deosebit de vulnerabili)  – și pentru a contribui la protecția lor și a garanta dreptul lor la dezvoltare ▌și la demnitate. Combaterea tuturor formelor de violență, în special a violenței de gen, promovarea prevenirii ei și protejarea și sprijinirea victimelor reprezintă priorități ale Uniunii care contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor și la egalitatea de gen . Aceste priorități ar trebui să fie sprijinite prin intermediul programului.

(10)

Pentru a preveni și a combate toate formele de violență și pentru a proteja victimele sunt necesare o voință politică puternică și o acțiune coordonată, bazată pe metodele și rezultatele programelor anterioare „Daphne”, „Drepturi, egalitate și cetățenie” și „Justiție”. În special finanțarea acordată prin programul „Daphne” pentru sprijinirea victimelor violenței și combaterea violenței împotriva femeilor, a copiilor și a tinerilor a constituit un real succes de la lansarea sa în 1997, atât din punctul de vedere al popularității sale în rândul părților interesate (autorități publice, instituții academice și organizații neguvernamentale), cât și din cel al eficacității proiectelor finanțate. Prin acest program s-au finanțat proiecte de sensibilizare, de furnizare de servicii de sprijin pentru victime și de sprijinire a activităților organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea la fața locului. Acest program a abordat toate formele de violență, de exemplu violența în familie, violența sexuală, traficul de persoane, urmărirea în scopul hărțuirii și practicile tradiționale dăunătoare, cum ar fi mutilarea genitală feminină, precum și noile forme emergente de violență, cum ar fi hărțuirea și intimidarea pe internet.

Prin urmare, este important ca toate aceste acțiuni să fie continuate , cu o alocare bugetară independentă pentru programul Daphne , iar rezultatele și învățămintele desprinse să fie luate în considerare în mod corespunzător în derularea programului.

(11)

Nediscriminarea reprezintă un principiu fundamental al Uniunii. Articolul 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede luarea de măsuri în vederea combaterii oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală. Nediscriminarea este, de asemenea, consacrată la articolul 21 din cartă. Ar trebui să se țină seama de trăsăturile specifice ale diferitelor forme de discriminare , inclusiv discriminarea directă, indirectă și structurală, și să se conceapă în paralel măsuri corespunzătoare pentru prevenirea și combaterea discriminării din unul sau mai multe motive. Programul ar trebui să sprijine acțiuni de prevenire și combatere a  tuturor formelor de discriminare , a rasismului, a xenofobiei, a afrofobiei, a antisemitismului , a antițiganismului, a islamofobiei și a altor forme de intoleranță , inclusiv a homofobiei, bifobiei, transfobiei și interfobiei și a altor forme de intoleranță bazate pe identitatea de gen, atât online, cât și offline, împotriva persoanelor aparținând minorităților, luând în considerare discriminările multiple . În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită prevenirii și combaterii tuturor formelor de violență, ură, segregare și stigmatizare, precum și combaterii comportamentului agresiv, a hărțuirii și a tratamentului intolerant. Programul ar trebui să fie pus în aplicare într-o manieră prin care să se potențeze reciproc cu alte activități ale Uniunii care au aceleași obiective, în special cu cele menționate în Comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020”10 și în Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre (6).

(12)

Participarea deplină și efectivă a persoanelor cu handicap în societate, în aceleași condiții cu ceilalți, este împiedicată de obstacole sociale și de mediu, precum și de lipsa accesibilității. Persoanele cu handicap se confruntă, printre altele, cu obstacole care le împiedică să pătrundă pe piața muncii, să obțină o educație incluzivă și de calitate, să evite sărăcia și a excluziunea socială, să aibă acces la inițiative și mijloace de expresie culturale sau să își exercite drepturile politice. În calitate de părți la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH), Uniunea Europeană și toate statele sale membre s-au angajat să promoveze, să protejeze și să asigure exercitarea deplină și egală a tuturor drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către toate persoanele cu handicap. Dispozițiile CNUDPH au devenit parte integrantă a ordinii juridice a Uniunii.

(13)

Dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a secretului comunicațiilor (dreptul la viață privată) este un drept fundamental consacrat la articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale. Protecția datelor cu caracter personal constituie un drept fundamental consacrat la articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Respectarea normelor de protecție a datelor cu caracter personal este verificată de autorități de supraveghere independente. Cadrul juridic al Uniunii – în special Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului (8) – cuprinde dispoziții menite să asigure protecția efectivă a dreptului la protecția datelor cu caracter personal. Aceste instrumente juridice încredințează autorităților naționale de supraveghere a protecției datelor sarcina de a promova conștientizarea și înțelegerea de către public a riscurilor, a normelor, a garanțiilor și a drepturilor legate de prelucrarea datelor cu caracter personal. Uniunea ar trebui să fie în măsură să desfășoare activități de sensibilizare, inclusiv prin acțiuni de sprijinire a organizațiilor societății civile care promovează protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu normele Uniunii, și să efectueze studii și alte activități relevante, având în vedere importanța dreptului la protecția datelor cu caracter personal în perioadele de dezvoltare tehnologică rapidă.

(14)

Articolul 24 din TFUE obligă Parlamentul European și Consiliul să adopte dispozițiile referitoare la procedurile și condițiile necesare pentru prezentarea unei inițiative cetățenești în înțelesul articolului 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Acest lucru s-a realizat prin adoptarea Regulamentului [(UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (9)]. Programul ar trebui să sprijine finanțarea asistenței tehnice și organizaționale pentru punerea în aplicare a Regulamentului [(UE) nr. 211/2011], susținând astfel exercitarea de către cetățeni a dreptului de a lansa și de a sprijini inițiative cetățenești europene.

(15)

În conformitate cu articolele 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, abordarea integratoare a egalității de gen și a obiectivelor privind nediscriminarea. Evaluarea intermediară și cea finală a programului ar trebui să evalueze efectele de gen pentru a evalua măsura în care programul contribuie la egalitatea de gen și pentru a evalua dacă programul nu are un impact negativ nedorit asupra egalității de gen. În acest context și ținând seama, în același timp, de natura și dimensiunea diferite ale activităților diferitelor componente ale programului, este important ca datele individuale colectate de promotorii de proiecte să fie defalcate în funcție de sex ori de câte ori este posibil. Este, de asemenea, important să se ofere informații solicitanților cu privire la modul în care să se țină seama de egalitatea de gen, inclusiv cu privire la utilizarea unor instrumente de integrare a perspectivei de gen, cum ar fi integrarea dimensiunii de gen în buget și evaluările impactului din perspectiva genului, acolo unde este necesar. La consultarea experților și a părților interesate ar trebui să se țină seama de echilibrul de gen.

(16)

Articolul 3 alineatul (3) din TUE impune Uniunii să promoveze protecția drepturilor copilului, în conformitate cu articolul 24 din cartă și cu Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului.

(17)

În conformitate cu actele Uniunii privind egalitatea de tratament, statele membre înființează organisme independente pentru promovarea egalității de tratament, cunoscute în general sub denumirea de „organisme de promovare a egalității”, pentru combaterea discriminării bazate pe rasă și origine etnică, precum și pe criterii de gen. Numeroase state membre nu s-au limitat însă la aceste cerințe și s-au asigurat că organismele de promovare a egalității pot gestiona și cazurile de discriminare bazată pe alte motive, cum ar fi limba, vârsta, caracteristicile sexuale, identitatea de gen și diversitatea de gen , orientarea sexuală, religia și convingerile, handicapul sau alte motive. Organismele de promovare a egalității au un rol decisiv în promovarea egalității și în asigurarea aplicării eficiente a legislației privind egalitatea de tratament, în special oferind asistență independentă victimelor discriminării, efectuând anchete independente privind discriminarea, publicând rapoarte independente și formulând recomandări cu privire la orice aspect legat de discriminare din țara respectivă. Este esențial ca activitatea organismelor de promovare a egalității să fie coordonată la nivelul Uniunii în acest sens. În 2007 a fost creată rețeaua EQUINET. Membrii acesteia sunt organismele naționale de promovare a egalității de tratament înființate prin Directivele 2000/43/CE (10) și 2004/113/CE (11) ale Consiliului, precum și prin Directivele 2006/54/CE (12) și 2010/41/UE (13) ale Parlamentului European și ale Consiliului. La 22 iunie 2018, Comisia a adoptat o recomandare privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității, care tratează aspectele legate de mandatul, independența, eficacitatea și coordonarea și cooperarea între organismele de promovare a egalității. EQUINET se află într-o poziție excepțională, fiind singura entitate care asigură coordonarea activităților derulate de organismele de promovare a egalității. Această activitate de coordonare desfășurată de EQUINET este esențială pentru buna punere în aplicare a legislației antidiscriminare a Uniunii în statele membre și ar trebui să fie sprijinită prin intermediul programului.

(17a)

Pentru a îmbunătăți accesibilitatea ușor de utilizat și pentru a oferi orientări imparțiale și informații practice referitoare la toate aspectele programului, statele membre ar trebui să instituie puncte de contact, cu scopul de a oferi asistență atât beneficiarilor, cât și solicitanților. Punctele de contact ale programului ar trebui să fie în măsură să își îndeplinească funcțiile în mod independent, fără interferență în luarea deciziilor din partea autorităților publice. Statele membre ar trebui să poată alege gestionarea cea mai adecvată a punctelor de contact ale programelor, inclusiv, printre altele, prin intermediul autorităților publice, al organizațiilor societății civile sau al consorțiilor acestora. Punctele de contact ale programului nu trebuie să aibă nicio responsabilitate în ceea ce privește gestionarea programului.

(18)

Organismele independente din domeniul drepturilor omului ▌, organizațiile societății civile au un rol esențial în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii în temeiul articolului 2 din TUE și în sprijinirea exercitării efective a drepturilor care decurg din legislația Uniunii, inclusiv din Carta drepturilor fundamentale a UE. După cum se arată în Rezoluția Parlamentului European din 19  aprilie 2018, o creștere a finanțării și un sprijin financiar adecvat sunt esențiale pentru realizarea unui mediu favorabil și sustenabil în care organizațiile societății civile să își consolideze rolul și să își îndeplinească funcțiile acestora în mod independent și eficace. Prin urmare, în completarea eforturilor de la nivel național, finanțarea UE ar trebui să contribuie la sprijinirea, conferirea de putere și consolidarea capacității organizațiilor independente ale societății civile care își desfășoară activitatea în domeniul promovării valorilor și drepturilor ▌, ale căror activități contribuie la aplicarea strategică a drepturilor în conformitate cu legislația UE și cu Carta drepturilor fundamentale a UE, inclusiv prin activități de reprezentare, cum ar fi litigiile strategice, realizarea de campanii, comunicare și alte activități de supraveghere, precum și la promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii la nivel local, regional, național și transnațional . Programul ar trebui să fie pus în aplicare într-un mod ușor de utilizat, de exemplu prin aplicații și proceduri de raportare ușor de utilizat. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită accesibilității acestui program pentru organizațiile societății civile la nivel transnațional, național, regional și local, inclusiv organizațiile locale ale societății civile, precum și capacității beneficiarilor. Aceasta ar trebui să includă luarea în considerare a utilizării sprijinului financiar acordat terților, dacă este cazul.

(19)

Comisia ar trebui să asigure coerența generală, complementaritatea și sinergiile cu activitatea organismelor, a oficiilor și a agențiilor Uniunii, în special a Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene , și să ia în considerare activitatea altor actori naționali și internaționali în domeniile vizate de program.

(20)

Sub rezerva anumitor condiții, programul ar trebui să fie deschis participării statelor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) și a statelor membre ale AELS care nu sunt membre ale SEE, precum și a altor țări europene. De asemenea, ar trebui să poată participa la program și statele aderente, țările candidate și țările potențial candidate care beneficiază de o strategie de preaderare.

(21)

Pentru a se asigura alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, este necesar să se asigure valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor desfășurate, precum și complementaritatea acestora cu acțiunile statelor membre, urmărindu-se în același timp coerența, complementaritatea și sinergiile cu programele de finanțare care sprijină domeniile de politică aflate în strânsă legătură, în special în cadrul Fondului pentru justiție, drepturi și valori – deci și cu programul „Justiție” –, precum și cu programul „Europa creativă” și cu Erasmus+, pentru a se realiza potențialul interacțiunilor culturale în domeniul culturii, al mass-media, al artelor, al educației și al creativității. Este necesar să se creeze sinergii și cu alte programe europene de finanțare, în special în domenii precum ocuparea forței de muncă și combaterea excluderii sociale, în special Fondul social european Plus , piața internă, întreprinderile, tineretul, sănătatea, cetățenia, justiția, migrația, securitatea, cercetarea, inovarea, tehnologia, industria, coeziunea, turismul, relațiile externe, comerțul și dezvoltarea.

(22)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru programul „ Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, care urmează să constituie valoarea de referință principală, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctul 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (14)], pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(23)

Acestui program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) nr. [Noul RF] („Regulamentul financiar”). Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, , instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(24)

Tipurile de finanțare și metodele de punere în aplicare prevăzute de prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă, capacitatea părților interesate relevante și ale beneficiarilor vizați, și riscul de neconformitate preconizat. În acest sens ar trebui să se analizeze posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și forme de finanțare care să nu depindă de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. ▌

(24a)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului  (15) , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului  (16) , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului  (17) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului  (18) , interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor și a fraudelor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, după caz, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate să ancheteze și să trimită în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului  (19) . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(25)

În ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor specifice de promovare a egalității de gen, a drepturilor, a implicării și participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii la nivel local, regional, național și transnațional și de combatere a violenței, țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot să participe la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul acestui acord. Țările terțe pot participa și în temeiul altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică prin care să se acorde drepturile și accesul necesar ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), precum și Curții de Conturi Europene pentru exercitarea deplină a competențelor acestora.

(26)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în baza articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar, determină în special procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și gestiune indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează și protejarea bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii Europene.

(26a)

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre are scopul de a dota Uniunea cu mijloacele necesare pentru a-și proteja mai bine bugetul atunci când deficiențele statului de drept afectează sau amenință să afecteze buna gestiune financiară sau interesele financiare ale Uniunii. Aceasta ar trebui să fie complementară programului „Drepturi și valori”, al cărui rol este diferit, și anume de a finanța politici care sunt conforme cu drepturile fundamentale și valorile europene și care se concentrează pe viața și participarea cetățenilor.

(27)

În conformitate cu [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolul 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului (20)], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Constrângerile impuse de depărtarea la care se situează TTPM trebuie luate în considerare în punerea în aplicare a programului, iar participarea lor efectivă la program trebuie monitorizată și evaluată în mod regulat.

(28)

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, acest program va contribui la integrarea acțiunilor legate de climă și la realizarea obiectivului global potrivit căruia 25 % din cheltuielile bugetare ale Uniunii Europene ar trebui să contribuie la obiectivele climatice în perioada 2021-2027 a CFM și la atingerea unei ținte anuale de 30 %, cât mai rapid posibil și nu mai târziu de 2027 . Pe parcursul pregătirii și al derulării programului vor fi identificate acțiuni relevante în acest sens, care vor fi reevaluate în contextul evaluării programului la jumătatea perioadei.

(29)

În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar ca acest program să fie evaluat pe baza informațiilor culese prin intermediul unor cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului la fața locului.

(30)

Pentru a completa prezentul regulament în vederea desfășurării programului și pentru a asigura o evaluare eficace a progreselor pe care le realizează în direcția atingerii obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește programele de lucru în temeiul articolului 13 și indicatorii menționați la articolele 14 și 16 și în anexa II. Este deosebit de important ca, pe parcursul activităților sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca aceste consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

▌