COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 6.6.2018

COM(2018) 447 final

2018/0236(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2018) 327 final}
{SWD(2018) 328 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Începând din anii 1990, Uniunea și-a sporit în mod constant investițiile în sectorul spațial. Înainte chiar de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și de introducerea noului articol 189 în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), articol care a pus bazele acțiunii sale în acest domeniu, Uniunea dezvoltase deja cu succes EGNOS și Galileo, programele europene de navigație prin satelit. Ambele programe sunt operaționale 1 , iar Galileo este considerat în prezent un sistem emblematic pentru Uniune.

În 2014, celor două programe li s-a adăugat Programul de observare a Pământului, Copernicus 2 , bazat pe programul GMES. Mai recent, Uniunea a lansat activități care țin de cadrul de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială 3 , „SST”. Pentru perioada 2014-2020, alocarea bugetară totală pentru toate activitățile Uniunii din domeniul spațiului, inclusiv pentru cercetare, a fost de 12,6 miliarde EUR.

În comunicarea sa din 26 octombrie 2016 intitulată „O strategie spațială pentru Europa” 4 , Comisia a prezentat o nouă strategie spațială pentru Europa, axată pe patru obiective strategice: maximizarea beneficiilor pe care le oferă spațiul societății și economiei UE, promovarea unui sector spațial european inovator și competitiv, consolidarea autonomiei Europei în ceea ce privește accesarea și utilizarea spațiului într-un mediu sigur și securizat și consolidarea rolului de actor global al Europei și promovarea cooperării internaționale.

Motivul adoptării strategiei spațiale pentru Europa se bazează pe importanța strategică a sectorului spațial pentru Uniune, precum și pe necesitatea ca sectorul spațial european să se adapteze la cadrul global în schimbare. Spațiul susține multe politici și priorități strategice ale Uniunii. Spațiul poate să joace un rol crucial în abordarea cu eficacitate a provocărilor noi, precum schimbările climatice, dezvoltarea durabilă, controlul frontierelor, supravegherea maritimă și securitatea cetățenilor Uniunii. Apariția acestor noi priorități ale Uniunii conduce la noi modalități de a dezvolta programul. Cerințele de securitate trebuie consolidate atunci când se dezvoltă sistemele spațiale ale Uniunii, pentru a putea profita pe deplin de sinergiile dintre activitățile civile și cele de securitate.

Spațiul face însă parte și dintr-un lanț valoric global, care se confruntă cu provocări majore în efortul de a împinge mai departe limitele tradiționale ale sectorului spațial. Așa-numitul „nou spațiu” este pe cale să revoluționeze sectorul spațial, nu doar din punct de vedere tehnologic, ci și din punctul de vedere al modelului de afaceri. Spațiul atrage tot mai multe întreprinderi și tot mai mulți antreprenori, care uneori sunt cu totul lipsiți de experiență în domeniu. Prin urmare, este crucial ca Uniunea să sprijine în mod activ întregul sector spațial, în special cercetarea și dezvoltarea, întreprinderile noi și incubatoarele de întreprinderi active în sectorul spațial. 

În ceea ce privește în mod specific programele sale, Comisia a subliniat, în cadrul strategiei spațiale pentru Europa, importanța asigurării funcționării continue a serviciilor oferite de Galileo, de EGNOS și de Copernicus, precum și a pregătirii noilor generații ale acestor servicii și a consolidării serviciilor SST, și a anunțat inițiativa privind comunicațiile guvernamentale prin satelit, „GOVSATCOM”, inclusă inițial în programul de lucru al Comisiei pe 2017. Mai mult, a subliniat rolul-cheie al parteneriatelor dintre Comisie, statele membre, Agenția GNSS (de Supraveghere a Sistemului Global de Navigație prin Satelit) European, Agenția Spațială Europeană și toate celelalte agenții și părți interesate implicate în punerea în aplicare a politicii spațiale europene, evidențiind astfel importanța crucială a instituirii unui sistem de guvernanță eficient și adecvat pentru punerea în practică a programului spațial al Uniunii.

În ceea ce privește noua inițiativă, GOVSATCOM, în concluziile Consiliului European din decembrie 2013 și în mai multe concluzii ulterioare ale reuniunilor Consiliului, în Cartea albă privind viitorul Europei a Comisiei, în Declarația de la Roma a liderilor celor 27 de state membre, precum și în mai multe rezoluții ale Parlamentului European, s-a recunoscut deficitul de capacități al Europei în ceea ce privește comunicațiile guvernamentale prin satelit.

Abordarea promovată de Comisie în Comunicarea sa privind o strategie spațială pentru Europa a fost susținută atât de Consiliul Competitivitate în concluziile sale adoptate la 30 mai 2017 5 , cât și de Parlamentul European, în rezoluția sa din 12 septembrie 2017 6 . În concluziile sale din 30 mai 2017, Consiliul a încurajat în mod special Comisia și statele membre să continue, după caz, să folosească cu încredere expertiza tehnică a Agenției Spațiale Europene și a agențiilor spațiale naționale europene, a invitat Comisia să analizeze și să evalueze evoluția potențială a responsabilităților Agenției GNSS European și a recunoscut necesitatea unor sinergii mai profunde, acolo unde este posibil, între utilizările civile și cele militare ale activelor spațiale.

Prezenta propunere de regulament se înscrie în continuarea strategiei spațiale pentru Europa. Un program spațial complet integrat va reuni toate activitățile Uniunii din acest domeniu foarte strategic. El va oferi un cadru coerent pentru investițiile viitoare și va oferi o vizibilitate sporită și mai multă flexibilitate. Prin îmbunătățirea eficienței, el va contribui, în cele din urmă, la dezvoltarea unor noi servicii orientate către domeniul spațial care vor aduce beneficii tuturor cetățenilor UE.

Astfel, programul urmărește:

Propunerea de regulament cuprinde măsuri corespunzătoare pentru îndeplinirea acestor obiective.

Propunerea de regulament simplifică și raționalizează acquis-ul existent al Uniunii, combinând într-un singur text și armonizând aproape toate normele specificate până acum în regulamente și decizii separate. Acest lucru crește vizibilitatea politicii spațiale a Uniunii, în conformitate cu rolul major pe care Uniunea intenționează să îl joace în viitor, ca actor global în domeniul spațial.

Propunerea dotează Uniunea cu un buget spațial suficient pentru realizarea diferitelor activități prevăzute, în special în ceea ce privește continuarea și îmbunătățirea programelor Galileo, EGNOS, Copernicus și SST, precum și lansarea inițiativei GOVSATCOM.

Ea stabilește, de asemenea, normele pentru guvernanța programului, prin clarificarea relațiilor dintre diferiții actori implicați și a rolului acestora, în special statele membre, Comisia și Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, și prin instituirea unui sistem unificat de guvernanță pentru toate componentele programului. Propunerea vizează sporirea rolului fostei Agenții GNSS European, prin extinderea sarcinilor sale în ceea ce privește acreditarea de securitate pentru a include toate componentele programului, ceea ce justifică schimbarea denumirii agenției, care urmează să fie cunoscută drept Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial.

În sfârșit, ea specifică și standardizează cadrul de securitate pentru program, în special în ceea ce privește principiile care trebuie respectate, procedurile care trebuie urmate și măsurile care trebuie luate, ceea ce este de o importanță crucială, având în vedere dubla utilizare posibilă a acțiunilor.

Prezenta propunere prevede o dată de aplicare, de la 1 ianuarie 2021, și este prezentată pentru o Uniune cu 27 de state membre, conform notificării Regatului Unit cu privire la intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în baza articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, notificare primită de Consiliul European la 29 martie 2017.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Acquis-ul Uniunii din domeniul spațiului cuprinde în prezent următoarele regulamente și decizii:

Prezentul regulament înlocuiește primele patru dintre aceste texte, pe care le și abrogă. El stabilește normele comune pentru toate componentele programului, inclusiv Galileo, EGNOS, Copernicus și SST, și anumite norme specifice pentru fiecare dintre aceste componente. În ceea ce privește Regulamentul (UE) nr. 912/2010, modificările necesare sunt de așa natură încât, în interesul clarității și al simplificării, este preferabilă abrogarea acestuia și încorporarea normelor privind noua agenție, care este succesoarea Agenției GNSS European, în regulamentul propus de instituire a Programului spațial al Uniunii.

Regulamentul propus nu modifică și nu afectează în niciun fel Decizia nr. 1104/2011/UE, care va continua să reglementeze un anumit serviciu oferit de Galileo, respectiv serviciul public reglementat (SPR). Astfel, decizia menționată va continua să se aplice în paralel cu regulamentul propus, completându-l prin intermediul unei lex specialis în ceea ce privește acest serviciu anume. În plus, și Decizia 2014/496/PESC, care se bazează pe articolul 28 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), va continua să se aplice ca până acum.

În contextul Galileo și EGNOS, în toate situațiile în care darea în exploatare, funcționarea sau utilizarea componentelor ar putea aduce atingere securității Uniunii sau a unuia dintre statele sale membre, în special ca urmare a unei situații internaționale care impune o acțiune din partea Uniunii sau în eventualitatea unei amenințări la adresa funcționării componentelor însele sau a serviciilor pe care le oferă acestea, se aplică procedurile prevăzute în Decizia 2014/496/PESC.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Sectorul spațial are multe efecte de propagare pozitive asupra altor sectoare ale economiei. Maximizarea beneficiilor spațiului pentru bunăstarea cetățenilor și pentru prosperitatea economiei Uniunii, promovarea progresului științific și tehnic, precum și a competitivității și a capacității de inovare a industriei europene, și contribuția la o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii fac parte din principalele obiective ale strategiei spațiale a Uniunii care sunt incluse în mod corespunzător în propunerea de regulament.

Exploatarea sistemelor spațiale cum sunt EGNOS, Galileo sau Copernicus completează în mod direct acțiunile lansate în cadrul multor alte politici ale Uniunii, în special al politicilor din domenii precum cercetarea și inovarea, securitatea și migrația, industria, politica agricolă comună, pescuitul, rețelele transeuropene, mediul, energia și ajutorul pentru dezvoltare.

SST și noua inițiativă GOVSATCOM vor contribui, de asemenea, la obiectivele Planului de acțiune european în domeniul apărării și ale Strategiei globale a Uniunii Europene. Ele vor spori eficacitatea operațională a actorilor din domeniul securității și vor proteja drepturile cetățenilor la securitate, la protecție diplomatică sau consulară, precum și la protecția datelor cu caracter personal. În sfârșit, vor îmbunătăți eficacitatea politicilor majore ale UE, precum strategia privind securitatea maritimă, cadrul politic de apărare cibernetică, politica pentru regiunea arctică, gestionarea frontierelor și migrația, ajutorul umanitar, pescuitul, transporturile și gestionarea infrastructurilor critice.

Acțiunile programului ar trebui utilizate pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, fără a se suprapune peste finanțarea privată sau a o exclude, și ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară. Acest lucru va asigura coerența între acțiunile programului și normele UE privind ajutoarele de stat, evitând denaturările nejustificate ale concurenței pe piața internă.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Temeiul juridic pentru regulamentul propus este articolul 189 alineatul (2) din TFUE, care prevede ca Uniunea să elaboreze o politică europeană a spațiului și le conferă Parlamentului European și Consiliului, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, competența de a adopta un program care să contribuie la atingerea obiectivelor politicii menționate.

Deși Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 privind GNSS și Regulamentul (UE) nr. 912/2010 privind Agenția GNSS European, care reglementează în mod specific Galileo și EGNOS, au ca temei juridic articolul 172 din TFUE (rețelele transeuropene), în lumina jurisprudenței Curții de Justiție referitoare la alegerea temeiului juridic, este adecvată alegerea ca temei juridic, pentru regulamentul propus, a articolului 189 alineatul (2) din TFUE, având în vedere conținutul și obiectivele prevăzute de acesta.

•Subsidiaritate

Spațiul este un sector de vârf, care mobilizează resurse financiare considerabile și aplică tehnologii avansate în diverse domenii. Obiectivele regulamentului propus, descrise mai sus, nu pot fi realizate în mod corespunzător de statele membre, nici măcar de cele care ocupă un loc de frunte în sectorul spațial. Este clar faptul că experiența științifică și tehnică și expertiza din acest sector se găsesc dispersate în mai multe regiuni economice ale Uniunii, precum și la Agenția Spațială Europeană, care este o organizație internațională din care fac parte majoritatea statelor membre ale UE. În ceea ce privește latura financiară, construcția și exploatarea unor sisteme precum Galileo și Copernicus, care furnizează servicii de interes pentru toate statele membre ale Uniunii, ca să nu spunem pentru toate regiunile lumii, sunt sarcini prea vaste pentru a fi realizate de un singur stat membru. Scara și ramificațiile obiectivelor regulamentului propus sunt de așa natură încât nu pot fi realizate în mod adecvat decât la nivelul Uniunii.

•Proporționalitate

Regulamentul propus prevede măsuri care nu depășesc ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor sale. Componentele Galileo, EGNOS, Copernicus, SST și GOVSATCOM răspund nevoilor întreprinderilor și cetățenilor Uniunii și au efecte de propagare pozitive semnificative asupra economiei Uniunii. Modul în care sunt dezvoltate aceste sisteme este menit să sprijine punerea în aplicare a legislației UE și ducă în cel mai eficace mod la realizarea priorităților politice ale Uniunii, inclusiv în domeniul schimbărilor climatice și al securității și apărării. Sprijinirea sectorului spațial din Uniune, în special prin sprijinirea întreprinderilor noi sau a lansatoarelor de vehicule spațiale, ajută la păstrarea libertății de acțiune a Uniunii și la autonomia sa tehnologică strategică, precum și la extinderea influenței sale internaționale.

În plus, bugetul alocat programului nu este disproporționat în raport cu obiectivele urmărite. Sumele necesare pentru realizarea programului au fost determinate ținând seama de o serie de analize și de estimări efectuate în cadrul evaluării impactului și descrise mai jos.

•Alegerea instrumentului

Un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului este nu doar prevăzut în mod explicit la articolul 189 alineatul (2) din TFUE, ci este și instrumentul preferat pentru a conferi programului spațial al Uniunii o bază sustenabilă. Instrumentul juridic ales asigură uniformitatea și aplicarea directă, aspecte necesare pentru punerea în aplicare eficace a programului, oferindu-i în același timp vizibilitatea cuvenită și asigurându-i resursele financiare necesare pentru punerea în aplicare.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente

În ceea ce privește Galileo și EGNOS, în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 privind GNSS și cu articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 912/2010 privind Agenția GNSS European (GSA), Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare privind progresele înregistrate de programele Galileo și EGNOS și privind funcționarea Agenției GNSS European. În acest context, a fost realizat, în numele Comisiei, un studiu de evaluare intermediară 7 .

Raportul de evaluare intermediară s-a concentrat asupra punerii în aplicare a programului în perioada 2014-2016. Concluzia sa a fost că programele Galileo și EGNOS au demonstrat un nivel satisfăcător de eficacitate și sunt pe calea cea bună în direcția îndeplinirii obiectivelor pe termen lung stabilite de Regulamentul privind GNSS pentru anul 2020. Cu toate acestea, au fost identificate și unele ineficacități și domenii în care se pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește guvernanța securității Galileo și guvernanța generală a programelor Galileo și EGNOS.

În ceea ce privește guvernanța, perioada 2014-2016 a constituit o importantă perioadă de tranziție, în timpul căreia au fost implementate și consolidate treptat mai multe elemente esențiale ale cadrului de guvernanță și de gestionare. Dezvoltarea lor viitoare va fi un aspect important al fazei de exploatare care urmează și va trebui abordată cu atenție.

În privința guvernanței securității, ar trebui acordată o atenție deosebită fazei următoare, pentru a asigura independența consiliului de acreditare de securitate și a personalului acestuia față de activitățile de exploatare legate de Galileo și EGNOS.

În ceea ce privește aspectele financiare, la sfârșitul anului 2016 atât Galileo, cât și EGNOS fuseseră implementate în limitele bugetului stabilit prin Regulamentul privind GNSS (de 7 071 milioane EUR) și nu se înregistrase nicio depășire a costurilor generale.

În ceea ce privește coerența cu alte politici ale UE, cu programele între ele și cu alte programe GNSS, atât Galileo, cât și EGNOS au arătat un nivel ridicat de coerență.

În fine, GSA și-a îndeplinit cu succes obiectivele legate de progresele înregistrate de programele Galileo și EGNOS și de dezvoltarea pieței din aval, printr-o punere în aplicare eficace atât a sarcinilor principale, cât și a celor delegate. Cu toate acestea, au existat unele dificultăți legate de capacitatea sa de a angaja personal adecvat.

În ceea ce privește Copernicus, în conformitate cu dispozițiile articolului 32 din Regulamentul (UE) nr. 377/2014 privind Copernicus, Comisia a prezentat Parlamentului European și Consiliului o evaluare intermediară privind îndeplinirea obiectivelor tuturor sarcinilor finanțate de programul Copernicus la nivelul rezultatelor și efectelor lor, al valorii europene adăugate a acestora și al eficienței utilizării resurselor. A fost realizat, în numele Comisiei, un studiu de evaluare intermediară.

Evaluarea intermediară a acoperit perioada 2014-2016. Concluzia sa a fost că programul Copernicus este „pe calea cea bună, întrucât și-a îndeplinit deja unele dintre obiectivele majore legate de sprijinirea autonomiei Europei în furnizarea de date de calitate și utile și în exploatarea acestora de către un număr mare de utilizatori, atât în scopuri instituționale, cât și comerciale”.

Au fost subliniate și alte realizări importante ale programului Copernicus, cum ar fi politica datelor deschise, acțiunile de stimulare a utilizării de către sectorul privat, beneficiile economice tangibile, nivelul bun de coerență internă și cu alte acțiuni ale UE, excelenta execuție bugetară în limitele bugetului stabilit de regulament și o bună cooperare, atât internă, în cadrul Comisiei, cât și cu statele membre.

În ceea ce privește învățămintele specifice desprinse, succesul fără precedent al programului și volumul de date asociat au dus la două concluzii principale:

(i)necesitatea de a îmbunătăți distribuția datelor și accesul la acestea: dat fiind numărul foarte mare de utilizatori înregistrați, este nevoie să se amelioreze aspectele de comunicare, distribuția datelor și accesul la acestea, precum și descărcarea datelor;

(ii)necesitatea de a consolida integrarea datelor spațiale în alte domenii de politică și în alte sectoare economice, prin punerea unui accent sporit pe adoptarea de către utilizatori: Copernicus a ajuns la grupurile de utilizatori din domeniul tradițional al spațiului, dar este necesar un efort suplimentar pentru a ajunge la utilizatorii potențiali din afara domeniului spațial propriu-zis.

În ce privește SST, Comisia a adoptat, la 3 mai 2018, un raport privind implementarea cadrului de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST) (2014-2017) [COM(2018) 256]. Raportul a conchis că SST UE a dat rezultate pentru toate acțiunile și pentru cele trei servicii și a creat valoare adăugată la nivelul UE, dar că SST UE trebuie să evolueze pentru a își îmbunătăți eficacitatea. Pentru a răspunde la recomandările raportului, evaluarea impactului însoțitoare menționa patru aspecte care trebuie abordate pentru a intensifica implementarea în următorii ani:

(i)îmbunătățirea autonomiei serviciilor SST UE prin modernizarea senzorilor SST, prin dezvoltarea de noi senzori și prin instituirea unui catalog european SST al obiectelor spațiale;

(ii)stimularea dimensiunii europene a SST UE prin eliminarea dublărilor inutile între centrele operaționale SST naționale și printr-o cerință de specializare, bazată pe cele mai bune performanțe;

(iii)modificarea structurii decizionale prin folosirea majorității calificate și prin crearea unei echipe comune de coordonare, pentru a asigura supravegherea activității tehnice;

(iv)revizuirea mecanismului de finanțare prin instituirea unui program cu o singură linie bugetară și cu o perspectivă pe termen lung.

•Consultarea părților interesate

Prezenta inițiativă se bucură, de asemenea, de o susținere demonstrată de ateliere și consultări publice extinse, care au căutat să obțină părerile tuturor părților interesate relevante (industrie, state membre, cercetători etc.), și anume:

În ce privește consultarea publică majoră efectuată de Comisie înainte de adoptarea strategiei spațiale pentru Europa din 2016, mesajele principale au fost următoarele:

În privința programelor Galileo și EGNOS, nivelul global de satisfacție al părților interesate cu privire la punerea în aplicare a logicii intervenției UE și la realizările programelor în cursul perioadei de evaluare este suficient.

Eficacitatea lor a fost în special vizibilă în ceea ce privește realizările segmentului spațial al programului Galileo, precum și consolidarea stabilității și înalta performanță a furnizării de servicii EGNOS, cu declararea serviciului LPV-200 și cu furnizarea de servicii APV-I pe 98,98 % din suprafețele de uscat ale statelor membre ale UE, plus Norvegia și Elveția. Cu toate acestea, părțile interesate consideră că eficacitatea guvernanței ar fi mai mare dacă i s-ar reduce complexitatea, care conduce adesea la dublarea eforturilor și la întârzieri. În plus, părțile interesate consideră că guvernanța ar trebui adaptată în viitor, având în vedere că Galileo trece în faza de exploatare.

Pentru Copernicus, politica datelor deschise este considerată un atu important. Serviciile Copernicus sunt apreciate de utilizatori, în special în ceea ce privește relevanța produselor, furnizarea lor rapidă și disponibilitatea produselor. Coordonarea componentei in situ a demonstrat rezultate bune, cu o creștere a numărului de utilizatori și cu producerea unui catalog mai amplu de seturi de date. Cu toate acestea, dezvoltarea componentei in situ a Copernicus și utilizarea seturilor de date in situ relevante necesită și mai multă atenție, iar integrarea diferitelor surse de date de observare a Pământului ar aduce și mai multă valoare adăugată. Gestionarea programului Copernicus este considerată eficientă. Cu toate acestea, accesul la datele in situ trebuie încă îmbunătățit. Lacunele de disponibilitate a datelor in situ împiedică atingerea întregului potențial al serviciilor Copernicus.

Obiectivele Copernicus continuă să fie relevante, însă părțile interesate au menționat că ar trebui adăugate și altele (de exemplu, legate de emisiile antropice de CO2, de asigurarea respectării legislației din domeniul mediului și al climei 8 , de zonele polare, de conservarea patrimoniului cultural etc.). S-a menționat, de asemenea, că ar putea fi îmbunătățit accesul la datele sateliților Sentinel, precum și integrarea diferitelor surse de date.

În ceea ce privește dimensiunea europeană a programului, părțile interesate au fost cu totul de acord cu privire la necesitatea asigurării continuității acțiunilor UE și au convenit faptul că oprirea sau retragerea intervenției actuale a UE ar avea efecte atât de severe asupra programelor Galileo, EGNOS și Copernicus încât le-ar putea pune în pericol existența.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Au fost elaborate rapoarte specifice:

Toate acestea se află la dispoziția publicului pe site-ul EU Bookshop.

•Evaluarea impactului

În conformitate cu politica sa pentru o mai bună legiferare, Comisia a efectuat o evaluare a impactului în vederea instituirii unui program spațial a Uniunii.

Evaluarea impactului s-a axat pe trei obiective specifice:

În ceea ce privește finanțarea programului, au fost evaluate două opțiuni.

„Scenariul de referință” a constat în reducerea (-15 %) bugetului actual, ținând seama de retragerea Regatului Unit din UE. Scenariul propus a constat într-un nivel susținut de finanțare, în creștere cu 50 % în raport cu bugetul actual.

Scenariul de referință a fost considerat insuficient pentru realizarea obiectivelor ambițioase ale politicii spațiale a Uniunii, așa cum este prezentată în strategia spațială pentru Europa. În cazul programului Galileo, micșorarea bugetului actual ar duce la o degradare treptată a infrastructurilor și a serviciilor pe care le oferă și, în următoarele decenii, la oprirea completă a activităților sale. În ce privește EGNOS, aceasta ar rămâne operațional, dar nu ar mai putea amplifica semnalele Galileo, astfel cum prevede Regulamentul privind GNSS. Pentru Copernicus, ar fi de așteptat consecințe similare, întrucât întreaga arhitectură Copernicus ar putea fi cu greu menținută, în vreme ce îmbunătățirile ar deveni imposibile, pentru că nu s-ar mai putea realiza înlocuirea completă a sateliților existenți atunci când aceștia ar ajunge la sfârșitul duratei lor de viață pe orbită.

Scenariul propus ar asigura continuitatea în exploatare și în furnizarea de servicii, constelația de 30 de sateliți Galileo și evoluția tehnologică, care ar contribui apoi la implementarea celei de a doua generații de sateliți și ar sprijini dezvoltarea piețelor de aplicații. Un nivel susținut de finanțare a programului Copernicus i-ar permite Uniunii să își mențină autonomia și poziția de lider în ceea ce privește monitorizarea mediului, gestionarea situațiilor de urgență și sprijinirea securității maritime și a frontierelor, precum și să instituie un nivel ridicat de încredere pentru sectorul din aval, care ar fi astfel încurajat să utilizeze și să integreze datele și informațiile Copernicus bazate pe infrastructurile și serviciile Copernicus existente.

Se preconizează că menținerea Galileo, EGNOS, Copernicus și SST, prin asigurarea de resurse bugetare adecvate, va aduce beneficii socioeconomice și de mediu semnificative, inclusiv prin crearea de noi locuri de muncă. Utilizatorii finali vor beneficia direct de o varietate de noi aplicații, care vor îmbunătății modul în care oamenii călătoresc, muncesc și comunică. Se preconizează că cetățenii vor beneficia de servicii de transport modernizate și ecologice, care vor duce la o mai bună gestionare a traficului și la mai puțină poluare. Serviciile de urgență vor deveni mai eficiente și vor reacționa mai bine și mai rapid în cazurile de urgență, în vreme ce utilizarea aplicațiilor GNSS avansate în agricultură, împreună cu datele de observare a Pământului, vor asigura o disponibilitate mai mare a alimentelor sustenabile.

Pentru GOVSATCOM, a fost efectuat un studiu de impact complet și de sine stătător. Comitetul de analiză a reglementării a emis un aviz pozitiv la 29 septembrie 2017. Studiul a analizat scenariul de bază și patru opțiuni de politică ce au în comun un set de elemente de bază, printre care cerințe comune de securitate, sinergii prin agregarea cererii naționale cu cea de la nivelul UE, coordonarea ofertei, coerență între domeniile civil și militar, economii de scară și îmbunătățiri ale eficienței, consolidarea autonomiei Uniunii și sporirea competitivității industriale. Cele patru opțiuni sunt diferite din perspectiva ofertei, utilizând fie capacități și servicii SatCom naționale, fie opțiuni comerciale, fie o combinație a acestora. Ele variază, de asemenea, în ceea ce privește potențiala achiziționare viitoare de infrastructuri spațiale, fie printr-un parteneriat public-privat, fie ca active deținute integral de UE.

Opțiunea reținută optimizează avantajele diferitelor opțiuni, respectă subsidiaritatea și reflectă recomandările părților interesate. Reunirea utilizatorilor civili și militari la nivel național și la nivelul UE, finanțarea serviciilor prin bugetul programului și utilizarea atât a activelor naționale, cât și a celor comerciale cu acreditare de securitate vor permite demararea rapidă a exploatării și vor spori flexibilitatea și domeniul de acoperire al GOVSATCOM. Parteneriatele public-privat eficiente din punctul de vedere al costurilor sunt estimate a fi cea mai bună opțiune pentru dezvoltarea viitoare a infrastructurii spațiale, dacă va fi nevoie. Este indispensabilă existența unui centru deținut de UE și a unor cerințe de securitate coerente.

La 11 aprilie 2018, Comitetului de analiză a reglementării i s-a prezentat o versiune preliminară a evaluării impactului pentru program (care excludea GOVSATCOM, ce făcea obiectul altei evaluări a impactului). La 13 aprilie 2018, Comitetul de analiză a reglementării a emis un aviz negativ. Ulterior, proiectul de raport a fost modificat substanțial, pentru a ține seama de recomandările de îmbunătățire, în special de următoarele:

·o descriere mai clară a provocărilor cu care se confruntă programul, inclusiv o descriere a originii provocărilor (provocări de natură politică, de talie internațională, bazate pe învățămintele desprinse din programele existente);

·legături mai clare între provocările menționate și obiectivele specifice ale programului;

·o descriere mai clară a priorităților programului și a legăturilor dintre acestea și provocările și obiectivele respective;

·clarificări cu privire la schimbările legate de guvernanța programului;

·informații suplimentare cu privire la alocările bugetare pentru principalele activități.

La 25 aprilie 2018, Comitetului de analiză a reglementării i s-a prezentat un al doilea proiect de versiune. Comitetul a emis un aviz pozitiv la 3 mai 2018, cu recomandarea de a îmbunătăți în continuare raportul sub două aspecte esențiale. Ulterior, în conformitate cu instrucțiunea de a lua în considerare observațiile respective înainte de lansarea consultării interservicii, proiectul de raport a fost modificat în special cu privire la următoarele puncte:

·o descriere îmbunătățită a împărțirii responsabilităților între Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial și Comisie;

·o explicație suplimentară privind bugetul alocat pentru continuitate și cel pentru activități noi;

·o distincție mai clară între obiectivele generale și cele specifice.

Comitetul de analiză a reglementării a emis, la 3 mai 2018, un aviz favorabil în ceea ce privește proiectul de raport de evaluare a impactului.

•Adecvarea și simplificarea reglementărilor

După cum s-a explicat mai sus, regulamentul propus urmărește să simplifice în mod considerabil legislația în vigoare, prin consolidarea componentelor esențiale ale programului spațial al Uniunii într-un singur text și prin înlocuirea a trei regulamente ale Parlamentului European și ale Consiliului și a unei decizii a Parlamentului European și a Consiliului, acte care reglementează componentele respective în acest moment.

•Drepturile fundamentale

Regulamentul propus conține clauzele obișnuite referitoare la protecția datelor cu caracter personal și a vieții private. În special, el precizează că toate datele cu caracter personal prelucrate în cadrul îndeplinirii sarcinilor și activităților prevăzute în prezentul regulament, inclusiv de către Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, se efectuează în conformitate cu dreptul aplicabil în domeniul protecției datelor cu caracter personal.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Contribuția Uniunii la program începând din 2021 este de 16 miliarde EUR în prețuri curente.

Cea mai mare parte a bugetului va fi executată prin gestiune indirectă, prin acorduri de contribuție încheiate cu entitățile cărora le-a fost încredințată execuția.

Costurile estimate ale programului sunt rezultatul unor ample analize, sprijinite de experiența dobândită de Comisie în gestionarea acțiunilor existente (Galileo, EGNOS, Copernicus și SST), precum și de studii pregătitoare și de consultări cu părțile interesate pentru GOVSATCOM. Expertiza dobândită de Comisie este un factor esențial pentru asigurarea continuității acțiunilor. Cerințele estimate în ceea ce privește resursele umane, indicate în fișa financiară care însoțește prezentul regulament, reflectă această nevoie de continuitate a expertizei.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Regulamentul propus prevede ca programul să fie pus în aplicare de Comisie prin programele de lucru menționate la [articolul 108] din Regulamentul financiar, ținând seama de nevoile în schimbare ale utilizatorilor și de evoluțiile tehnologice.

Punerea în aplicare a regulamentului propus urmează să fie monitorizată în mai multe moduri.

Mai întâi, Comisia trebuie să transmită anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a programului. Raportul trebuie să includă informații privind gestionarea riscurilor, costurile globale, costurile anuale de funcționare, rezultatele procedurilor de ofertare, veniturile, calendarul și performanța.

În al doilea rând, trebuie definiți indicatori de performanță pentru monitorizarea punerii în aplicare a programului și a îndeplinirii obiectivelor regulamentului, beneficiarii fondurilor din partea Uniunii având obligația de a furniza informațiile relevante. De asemenea, trebuie colectate date privind exploatarea și implementarea rezultatelor cercetării și inovării, inclusiv prin monitorizarea finanțării alocate pentru utilizarea rezultatelor cercetării și inovării, în special prin programul Orizont Europa.

În al treilea rând, programul urmează să fie evaluat cel puțin o dată la patru ani. Aceste evaluări trebuie efectuate în timp util pentru a permite luarea deciziilor corespunzătoare.

Evaluările se vor desfășura în conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 10 , prin care cele trei instituții au confirmat că evaluările actelor legislative și ale politicilor existente ar trebui să stea la baza evaluărilor impactului opțiunilor privind viitoarele acțiuni. Evaluările vor examina efectele programului pe teren, pe baza indicatorilor/obiectivelor programului, și vor include o analiză detaliată a măsurii în care programul poate fi considerat relevant, eficace și eficient, a măsurii în care oferă suficientă valoare adăugată a UE și a măsurii în care este coerent cu alte politici ale UE. Ele vor include învățămintele desprinse pentru a ajuta la identificarea oricăror lacune/probleme sau a oricărei alte posibilități de îmbunătățire a acțiunilor sau a rezultatelor acestora și pentru a ajuta la maximizarea exploatării/impactului lor.

Concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile Comisiei, trebuie comunicate Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social și Comitetului Regiunilor.

•Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

Regulamentul propus este format din 12 titluri.

Titlul I cuprinde dispoziții generale care stabilesc, printre altele, obiectul regulamentului, componentele programului, obiectivele programului și principiul dreptului de proprietate al Uniunii asupra activelor create sau dezvoltate în cadrul programului.

Titlul II prevede contribuțiile și mecanismele bugetare ale programului.

Titlul III stabilește dispozițiile financiare aplicabile programului. În ceea ce privește achizițiile publice, date fiind complexitatea și specificul contractelor care urmează să fie semnate în sectorul spațial, este necesar să fie prevăzute măsuri legate de punerea în aplicare a Regulamentului financiar. Dispozițiile financiare trebuie, de asemenea, să permită satisfacerea nevoilor diferitelor componente ale programului și utilizarea unei diversități de forme de cooperare și de parteneriat între părțile interesate.

Titlul IV se referă la guvernanța programului. El descrie în detaliu rolul pe care urmează să îl joace cei patru actori principali ai programului, respectiv Comisia, Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, Agenția Spațială Europeană și statele membre, și relațiile dintre aceștia.

Titlul V se ocupă de securitate, un subiect deosebit de important, având în vedere natura strategică a mai multora dintre componentele programului, precum și legăturile dintre domeniul spațiului și securitate. Este necesar să se instituie și să se mențină un nivel ridicat de securitate, prin impunerea unor mecanisme eficace de guvernanță bazate în principal pe experiența statelor membre și pe experiența dobândită de Comisie în ultimii ani. În plus, la fel ca în cazul oricărui program care are o dimensiune strategică, și acest program trebuie să facă obiectul unei acreditări de securitate independente, cu respectarea standardelor corespunzătoare.

Titlul VI se referă la Galileo și la EGNOS. Dispozițiile acestuia se bazează în bună măsură pe dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 privind GNSS, dar au fost actualizate și adaptate acolo unde a fost cazul, ținând seama, printre altele, de faptul că cele două sisteme sunt în prezent operaționale și că au devenit componente ale programului spațial general al Uniunii.

Titlul VII se referă la Copernicus. Acest titlu cuprinde câteva dispoziții foarte similare celor din actualul Regulament (UE) nr. 377/2014 privind Copernicus, reflectând totuși anumite evoluții principale ale sistemului axate pe prelucrarea și pe gestionarea datelor, precum și stabilirea unui cadru juridic general.

Titlul VIII specifică detaliile privind celelalte componente ale programului spațial al Uniunii, în principal SST și GOVSATCOM. În vreme ce dispozițiile referitoare la SST se bazează pe cele deja prevăzute în Decizia 541/2014/UE privind SST, secțiunea referitoare la GOVSATCOM este complet nouă.

Titlul IX schimbă denumirea Agenției GNSS European în Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial și modifică câteva dintre normele de funcționare ale agenției prevăzute în prezent în Regulamentul (UE) nr. 912/2010. Modificările reflectă în special noul rol atribuit agenției, ale cărei sarcini sunt extinse pentru a include, potențial, toate componentele programului spațial al Uniunii.

Titlurile X, XI și XII specifică dispoziții diverse, dispoziții privind delegarea și măsurile de punere în aplicare și, respectiv, dispozițiile finale.

•Integrarea politicilor climatice

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual 2021-2027 stabilește un obiectiv mai ambițios legat de integrarea politicilor climatice în toate programele UE, cu o țintă globală de 25 % din cheltuielile UE care să contribuie la obiectivele privind schimbările climatice. Contribuția acestui program la atingerea acestui obiectiv global va fi urmărită prin intermediul unui sistem al UE de indicatori privind clima, la un nivel corespunzător de dezagregare, inclusiv prin utilizarea unor metodologii mai precise în cazul în care vor fi disponibile. Comisia va continua să prezinte anual informațiile privind creditele de angajament, în contextul proiectului de buget anual.

Pentru a sprijini valorificarea integrală a potențialului programului de a contribui la obiectivele climatice, Comisia va urmări să identifice acțiunile relevante pe toată durata proceselor de pregătire, de punere în aplicare, de reexaminare și de evaluare a programului.

2018/0236 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 189 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice. Industria spațială a Uniunii este deja una dintre cele mai competitive din lume. Cu toate acestea, apariția unor noi actori și dezvoltarea de noi tehnologii revoluționează modelele industriale tradiționale. Prin urmare, este esențial ca Uniunea să rămână un jucător major pe plan internațional, cu o vastă libertate de acțiune în domeniul spațial, să încurajeze progresele tehnice și științifice și să sprijine competitivitatea și capacitatea de inovare a industriilor din sectorul spațial al Uniunii, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor inovatoare.

(2)Dezvoltarea sectorului spațial a fost legată în trecut de securitate. În multe cazuri, echipamentele, componentele și instrumentele utilizate în sectorul spațial sunt produse cu dublă utilizare. Prin urmare, ar trebui exploatate posibilitățile pe care le oferă spațiul pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre.

(3)Încă de la sfârșitul anilor 1990, Uniunea a început să își dezvolte propriile inițiative și programe spațiale, și anume Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), apoi Galileo și Copernicus, care răspund nevoilor cetățenilor Uniunii și cerințelor politicilor publice. Ar trebui să asigurăm nu doar continuitatea acestor inițiative, ci și îmbunătățirea lor în continuare, astfel încât să rămână în avangardă în ceea ce privește dezvoltarea de noi tehnologii și transformările din domeniul digital și al tehnologiei informației și comunicațiilor, să răspundă noilor nevoi ale utilizatorilor și să poată contribui la prioritățile politice, precum schimbările climatice, inclusiv prin monitorizarea schimbărilor din regiunea arctică, securitatea și apărarea.

(4)Uniunea are nevoie să își asigure libertatea de acțiune și autonomia pentru a avea acces la spațiu și posibilitatea de a utiliza acest acces în condiții de siguranță. Prin urmare, este esențial să își păstreze accesul autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor la spațiu, în special în ceea ce privește infrastructura și tehnologiile critice, securitatea publică și securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a agrega serviciile de lansare la nivel european, atât pentru nevoile proprii, cât și, la cererea acestora, pentru nevoile altor entități, inclusiv ale statelor membre, în conformitate cu dispozițiile articolului 189 alineatul (2) din tratat. Este, de asemenea, esențial ca Uniunea să dispună în continuare de infrastructuri de lansare moderne, eficiente și flexibile. Pe lângă măsurile luate de statele membre și de Agenția Spațială Europeană, Comisia ar trebui să aibă în vedere modalități de a sprijini astfel de instalații. În special, atunci când infrastructura spațială de la sol necesară pentru lansări conform cerințelor programului necesită întreținere sau îmbunătățiri, ar trebui să fie posibilă finanțarea parțială a unor astfel de operațiuni prin intermediul programului, în concordanță cu Regulamentul financiar și în cazurile în care se poate stabili o valoare adăugată a UE clară, în vederea eficientizării costurilor pentru program.

(5)Pentru consolidarea competitivității industriei spațiale a Uniunii și pentru dobândirea de capacități pentru a putea proiecta, construi și exploata sisteme spațiale proprii, Uniunea ar trebui să sprijine crearea, creșterea și dezvoltarea întregii industrii spațiale Apariția unui model favorabil afacerilor și inovării ar trebui sprijinită, de asemenea, la nivel național, regional și european, prin instituirea de platforme spațiale care să reunească sectorul spațial, sectorul digital și sectorul utilizatorilor. Uniunea ar trebui să încurajeze extinderea companiilor spațiale cu sediul în Uniune pentru a le ajuta să reușească, inclusiv sprijinindu-le pentru a accesa finanțare de risc, având în vedere lipsa în Uniune a unui acces adecvat la capital privat pentru întreprinderile nou-înființate din sectorul spațial, și creând parteneriate pentru inovare (abordarea bazată pe primul contract).

(6)Date fiind aria sa de acoperire și potențialul său de a răspunde unor provocări globale, programul spațial al Uniunii („programul”) are o puternică dimensiune internațională. Prin urmare, Comisiei ar trebui să i se acorde competența de a gestiona și de a coordona activități pe scena internațională, în numele Uniunii, în special pentru a apăra interesele Uniunii și ale statelor sale membre în forurile internaționale, inclusiv în domeniul frecvențelor, pentru a promova tehnologia și industria Uniunii și pentru a încuraja cooperarea în domeniul formării, ținând seama de necesitatea de a asigura reciprocitatea drepturilor și a obligațiilor părților. Este deosebit de important ca Uniunea să fie reprezentată de Comisie în organismele Programului internațional Cospas-Sarsat sau în organismele relevante ale ONU, inclusiv în cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură, precum și în cadrul Organizației Meteorologice Mondiale.

(7)Alături de statele membre și de Înaltul Reprezentant, Comisia ar trebui să promoveze comportamentul responsabil în spațiu și în spațiul cosmic și să exploreze posibilitatea aderării la convențiile relevante ale Organizației Națiunilor Unite.

(8)Programul are obiective similare cu alte programe ale Uniunii, în special cu Orizont Europa, cu fondul InvestEU, cu Fondul european de apărare și cu fondurile reglementate de Regulamentul (UE) [Regulamentul privind dispozițiile comune]. Prin urmare, ar trebui prevăzută posibilitatea finanțării cumulative prin programele respective, cu condiția ca ele să nu acopere aceleași elemente de cost, în special prin mecanisme de finanțare complementară din partea programelor Uniunii, acolo unde modalitățile de gestionare permit acest lucru, fie secvențial, fie alternativ, fie prin combinarea fondurilor incluse în finanțarea comună a acțiunilor, permițând, acolo unde se poate, parteneriate pentru inovare și operațiuni de finanțare mixtă. Așadar, pe durata implementării programului, Comisia ar trebui să promoveze sinergiile cu alte programe înrudite ale Uniunii, ceea ce ar permite, acolo unde este posibil, utilizarea accesului la finanțarea de risc, la parteneriate pentru inovare și la finanțare cumulativă sau mixtă.

(9)Obiectivele de politică ale acestui program vor fi de asemenea abordate ca domenii eligibile pentru operațiuni de finanțare și de investiție prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare aferente fondului InvestEU, în special în cadrul componentelor sale de politică privind infrastructura durabilă și cercetarea, inovarea și digitizarea. Sprijinul financiar ar trebui utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară.

(10)Coerența și sinergia dintre Orizont Europa și acest program vor duce la stimularea unui sector spațial european inovator și competitiv, la consolidarea autonomiei Europei în ceea ce privește accesarea și utilizarea spațiului într-un mediu sigur și securizat și la consolidarea rolului de actor global al Europei. Soluțiile radical inovatoare obținute în cadrul Orizont Europa vor fi sprijinite de datele și de serviciile pe care programul spațial le pune la dispoziția comunității de cercetare și inovare.

(11)Este important ca Uniunea să fie proprietara tuturor activelor corporale și necorporale create sau dezvoltate prin achizițiile publice pe care le finanțează în cadrul programului său spațial. Pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, ar trebui să se încheie înțelegerile necesare cu toți proprietarii actuali. Deținerea drepturilor de proprietate de către Uniune nu ar trebui să aducă atingere posibilității ca Uniunea, în conformitate cu prezentul regulament și acolo unde acest lucru este considerat oportun pe baza unei evaluări de la caz la caz, să pună activele respective la dispoziția unor părți terțe sau să le înstrăineze.

(12)Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru program, care va constitui principala valoare de referință, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, pentru Parlamentul European și pentru Consiliu, în cadrul procedurii bugetare anuale.

(13)Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, programul va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unui obiectiv general de 25 % din cheltuielile bugetare ale UE pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. În fazele de pregătire și de punere în aplicare a programului se vor identifica acțiunile relevante, care vor fi reevaluate în contextul proceselor corespunzătoare de evaluare și de reexaminare.

(14)Toate veniturile generate de program ar trebui să fie colectate de Uniune pentru a compensa parțial investițiile pe care le-a realizat deja, iar veniturile respective ar trebui utilizate pentru sprijinirea obiectivelor programului. Din același motiv, în contractele încheiate cu entități din sectorul privat ar trebui să se poată prevedea un mecanism de repartizare a veniturilor.

(15)Întrucât programul este finanțat, în principiu, de Uniune, contractele de achiziții publice încheiate în cadrul său ar trebui să respecte normele Uniunii. În acest context, Uniunea ar trebui să fie, de asemenea, responsabilă cu definirea obiectivelor care trebuie urmărite în ceea ce privește achizițiile publice.

(16)Programul se bazează pe tehnologii complexe și în continuă schimbare. Dependența de astfel de tehnologii determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului, mai ales că acestea pot viza angajamente pe termen lung privind echipamentele sau serviciile. Prin urmare, sunt necesare măsuri specifice privind contractele de achiziții publice, pe lângă normele prevăzute în Regulamentul financiar. Astfel, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub formă de contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare. În sfârșit, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează componentele programului, prețurile din contractele de achiziții publice nu pot fi întotdeauna preconizate cu acuratețe și, ca urmare, ar trebui să existe posibilitatea de a încheia contracte care nu prevăd un preț fix ferm și de a include clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.

(17)Pentru a îndeplini obiectivele programului, este important să putem face apel, când este cazul, la toate capacitățile oferite de entitățile publice și private din Uniune care activează în domeniul spațial și, de asemenea, să putem colabora, la nivel internațional, cu țări terțe sau cu organizații internaționale. Din acest motiv, trebuie prevăzută posibilitatea de a utiliza toate instrumentele relevante puse la dispoziție de Regulamentul financiar (în special granturi, premii și instrumente financiare), diferite metode de gestionare (precum gestiunea directă și indirectă, parteneriatele public-privat și întreprinderile comune), precum și proceduri comune de achiziții publice.

(18)În ceea ce privește în mod specific granturile, experiența a demonstrat că adoptarea de către utilizatori și de către piață, precum și activitățile de informare generală funcționează mai bine în mod descentralizat decât prin coordonare ierarhică de către Comisie. Bonurile valorice, care sunt o formă de sprijin financiar acordat de un beneficiar al unui grant părților terțe, s-au numărat printre acțiunile cu cea mai mare rată de succes printre noii veniți și întreprinderile mici și mijlocii. Succesul lor a fost însă împiedicat de plafonul privind sprijinul financiar impus de Regulamentul financiar. Prin urmare, plafonul respectiv ar trebui mărit pentru Programul spațial al UE, pentru a ține pasul cu potențialul de creștere a aplicațiilor comerciale în sectorul spațial.

(19)Tipurile de finanțare și metodele de implementare prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Ar trebui luată în considerare, de asemenea, utilizarea sumelor fixe, a plăților forfetare și a costurilor unitare, precum și finanțarea nelegată de costuri menționată la [articolul 125 alineatul (1)] din Regulamentul financiar.

(20)Acestui program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul RF] („Regulamentul financiar”). Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(21)În temeiul [trimitere de actualizat în mod corespunzător conform unei noi decizii privind TTPM: articolului 88 din Decizia .../.../UE a Consiliului], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) ar trebui să fie eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara sau teritoriul de peste mări respectiv.

(22)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar, stabilesc în special procedura de stabilire și de execuție a bugetului, prin granturi, achiziții publice, premii, execuție indirectă, și prevăd verificări pentru garantarea responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolul 322 din TFUE privesc, de asemenea, protejarea bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește respectarea statului de drept în statele membre, întrucât aceasta este o condiție preliminară esențială pentru buna gestiune financiară și finanțarea eficace de către UE.

(23)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 11 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 12 și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 13 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 14 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(24)Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul de cooperare instituit prin Acordul privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul acordului menționat. Și țările terțe pot participa, în temeiul altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui introdusă o dispoziție specifică prin care să se acorde ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), precum și Curții de Conturi Europene drepturile și accesul necesare pentru a își putea exercita pe deplin competențele respective.

(25)O structură solidă de guvernanță publică a programului necesită repartizarea strictă a responsabilităților și a sarcinilor între diferitele entități implicate, pentru a se evita dublarea eforturilor și a se reduce la minimum depășirile de costuri și întârzierile.

(26)Statele membre sunt de multă vreme active în domeniul spațiului. Ele dispun de sisteme, de infrastructuri, de agenții și de organisme naționale legate de spațiu. Prin urmare, pot avea contribuții importante la program, în special la punerea în aplicare a acestuia, și ar trebui să li se solicite să coopereze pe deplin cu Uniunea pentru a promova serviciile și aplicațiile din cadrul programului. Comisia ar trebui să fie în măsură să mobilizeze mijloacele aflate la dispoziția statelor membre, ar putea să le încredințeze statelor membre sarcini fără caracter de reglementare în executarea programului și ar putea să beneficieze de asistența lor. Mai mult, statele membre în cauză ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția stațiilor terestre instalate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze, între ele precum și cu organismele și autoritățile de reglementare internaționale corespunzătoare, pentru a asigura disponibilitatea și protecția frecvențelor necesare programului, pentru a permite dezvoltarea și implementarea integrală a aplicațiilor bazate pe serviciile oferite, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio 15 .

(27)Ca promotor al intereselor generale ale Uniunii, Comisiei îi revine sarcina de a pune în aplicare programul, de a își asuma responsabilitatea generală și de a promova utilizarea aplicațiilor sale. Pentru a optimiza utilizarea resurselor și a competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată delega anumite sarcini. În plus, Comisia este cea mai în măsură să determine principalele specificații tehnice și operaționale necesare pentru implementarea sistemelor și evoluția serviciilor.

(28)Misiunea Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial („agenția”), care înlocuiește Agenția GNSS European instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 și îi succede acesteia, este de a contribui la program, în special în ceea ce privește securitatea. Prin urmare, anumite sarcini legate de securitate și de promovarea programului ar trebui să îi fie încredințate agenției. În special în ceea ce privește securitatea, dată fiind experiența sa în domeniu, agenția ar trebui să fie responsabilă cu sarcinile legate de acreditarea de securitate pentru toate acțiunile Uniunii în sectorul spațial. În plus, agenția ar trebui să se achite de sarcinile pe care Comisia i le atribuie prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de contribuție ce acoperă diferite alte sarcini specifice legate de program.

(29)Agenția Spațială Europeană este o organizație internațională cu o vastă expertiză în domeniul spațial care, în 2004, a încheiat un acord-cadru cu Comunitatea Europeană. Prin urmare, ea este un partener important pentru punerea în aplicare a programului și ar trebui stabilite relații adecvate cu ea. În această privință și în conformitate cu Regulamentul financiar, este important să se încheie un acord-cadru de parteneriat financiar cu Agenția Spațială Europeană, care să reglementeze toate relațiile financiare dintre Comisie, agenție și ESA și să asigure coerența acestora și conformitatea lor cu Acordul-cadru încheiat cu Agenția Spațială Europeană, în special cu articolul 5. Cu toate acestea, întrucât Agenția Spațială Europeană nu este un organism al Uniunii și nu face obiectul dreptului Uniunii, pentru protejarea intereselor Uniunii și ale statelor sale membre este esențial ca un astfel de acord să fie condiționat de introducerea unor norme de funcționare adecvate la Agenția Spațială Europeană. Acordul ar trebui să cuprindă, de asemenea, toate clauzele necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii.

(30)Funcționarea SATCEN drept capacitate autonomă europeană care furnizează produse și servicii în urma exploatării activelor spațiale relevante și a datelor colaterale, inclusiv a imaginilor aeriene și satelitare, este indispensabilă pentru consolidarea politicii externe și de securitate comune. În acest sens, SATCEN va maximiza sinergia și complementaritatea cu alte activități ale Uniunii, în special cu acest program și cu componentele sale.

(31)Pentru a integra structural reprezentarea utilizatorilor în guvernanța GOVSATCOM și pentru a agrega nevoile și cerințele utilizatorilor fără a ține seama de granițele naționale sau de cele dintre domeniul civil și cel militar, entitățile relevante ale Uniunii care au legături mai strânse cu utilizatorii, precum Agenția Europeană de Apărare, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, Capacitatea militară de planificare și conducere/Capacitatea civilă de planificare și conducere și Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență, ar trebui să aibă roluri de coordonare a grupurilor de utilizatori specifice. La nivel agregat, Agenția UE pentru Programul spațial și Agenția Europeană de Apărare ar trebui să reprezinte comunitățile de utilizatori civili și, respectiv, militari și ar putea să monitorizeze utilizarea operațională, cererea, conformitatea cu cerințele, precum și nevoile și cerințele în continuă evoluție.

(32)Date fiind importanța activităților legate de spațiu pentru economia Uniunii și pentru viețile cetățenilor din Uniune și posibilitatea de dublă utilizare a sistemelor și a aplicațiilor bazate pe sistemele respective, realizarea și menținerea unui nivel ridicat de securitate ar trebui să fie o prioritate de prim rang pentru program, în special în vederea protejării intereselor Uniunii și ale statelor sale membre, inclusiv în legătură cu informațiile clasificate și cu alte informații sensibile neclasificate.

(33)Comisia și Înaltul Reprezentant, fiecare în domeniul său de competențe respectiv, ar trebui să asigure securitatea programului, în conformitate cu prezentul regulament și, când este cazul, cu Decizia 2014/496/PESC a Consiliului.

(34)Guvernanța securității programului ar trebui să se bazeze pe trei principii de bază. În primul rând, este imperativ ca experiența vastă și unică a statelor membre în chestiuni de securitate să fie luată în considerare în cea mai mare măsură posibilă. În al doilea rând, pentru a preveni conflictele de interese și orice alte probleme la aplicarea normelor de securitate, funcțiile operaționale trebuie să fie separate de funcțiile de acreditare de securitate. În al treilea rând, entitatea responsabilă cu gestionarea tuturor componentelor programului sau a unei părți a acestora este, de asemenea, cea mai în măsură să gestioneze securitatea sarcinilor care i-au fost încredințate. O guvernanță solidă a securității impune, de asemenea, ca rolurile să fie distribuite în mod adecvat între diferiții actori implicați. Responsabilă fiind pentru program, Comisia ar trebui să determine cerințele generale de securitate aplicabile fiecăreia dintre componentele programului.

(35)Având în vedere unicitatea și complexitatea programului, precum și legătura sa cu securitatea, pentru acreditarea de securitate ar trebui să fie respectate principii recunoscute și bine stabilite. Astfel, este indispensabil ca activitățile de acreditare de securitate să fie realizate pe bază de responsabilitate colectivă pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre, făcându-se eforturi pentru a se ajunge la un consens și implicând toate părțile interesate de problema securității, și să fie instituită o procedură de monitorizare a riscurilor permanentă. Este, de asemenea, imperativ ca activitățile de acreditare de securitate de ordin tehnic să fie încredințate unor specialiști care sunt calificați corespunzător pentru acreditarea unor sisteme complexe și care dețin un nivel adecvat de autorizare de securitate.

(36)Pentru circulația în condiții de securitate a informațiilor, ar trebui instituite norme corespunzătoare care să asigure echivalența normelor de securitate pentru diferitele entități publice și private, precum și pentru persoanele fizice implicate în punerea în aplicare a programului.

(37)Unul dintre obiectivele principale ale programului este de a își asigura securitatea și autonomia strategică, de a își consolida capacitatea de a acționa în numeroase sectoare, în special în cel al securității, și de a profita de posibilitățile oferite de domeniul spațiului pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Acest obiectiv impune reguli stricte privind eligibilitatea entităților care pot lua parte la activitățile finanțate în cadrul programului pentru care este nevoie de acces la informații UE clasificate (IUEC) sau la informații sensibile neclasificate.

(38)Un număr tot mai mare de sectoare economice esențiale, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia, utilizează din ce în ce mai mult sistemele de navigație prin satelit, pe lângă sinergiile cu activitățile legate de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre. Prin urmare, controlul deplin asupra navigației prin satelit ar trebui să garanteze independența tehnologică a Uniunii, inclusiv, pe termen mai lung, pentru componentele echipamentelor de infrastructură, și să îi asigure autonomia strategică.

(39)Programul Galileo are ca obiectiv instituirea și exploatarea primei infrastructuri de navigație și de poziționare prin satelit concepută special în scopuri civile, care poate fi utilizată de o varietate de actori publici și privați din Europa și din întreaga lume. Galileo funcționează independent de alte sisteme existente sau potențiale, contribuind astfel, printre altele, la autonomia strategică a Uniunii. A doua generație a sistemului ar trebui să fie implementată treptat până în 2030, inițial cu o capacitate operațională redusă.

(40)EGNOS urmărește îmbunătățirea calității semnalelor deschise recepționate de la sistemele globale de navigație prin satelit existente, în special a celor emise de sistemul Galileo. Serviciile oferite de EGNOS ar trebui să acopere, cu prioritate, teritoriile statelor membre situate geografic în Europa, incluzând, în acest sens, insulele Azore, Canare și Madeira, cu obiectivul acoperirii acestor teritorii până la sfârșitul anului 2025. În limita fezabilității tehnice și, în ceea ce privește siguranța vieții, în conformitate cu acordurile internaționale, acoperirea geografică a serviciilor oferite de EGNOS ar putea fi extinsă și la alte regiuni ale lumii. Fără a aduce atingere Regulamentului [2018/XXXX] (Regulamentul privind AESA) și monitorizării calității serviciului Galileo care este necesară pentru aviație, ar trebui remarcat faptul că, deși semnalele emise de Galileo pot fi utilizate efectiv pentru facilitarea poziționării aeronavelor, numai sistemele locale sau regionale de augmentare, cum este EGNOS în Europa, pot constitui servicii de management al traficului aerian (ATM) și servicii de navigație aeriană.

(41)Este imperativă asigurarea continuității, sustenabilității și disponibilității viitoare a serviciilor furnizate de sistemele Galileo și EGNOS. Într-un mediu în schimbare și pe o piață în evoluție rapidă, dezvoltarea acestora ar trebui de asemenea să continue și ar trebui pregătite deja noile generații ale acestor sisteme.

(42)Pentru a maximiza utilizarea lor pe piață, serviciul deschis și serviciul de mare precizie ale Galileo, precum și serviciul deschis și serviciul pentru siguranța vieții ale EGNOS ar trebui furnizate gratuit pentru utilizatori.

(43)Termenul „serviciu comercial” utilizat în Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 876/2002 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 16 nu mai este adecvat având în vedere evoluția serviciului respectiv. În locul acestuia, ar trebui identificate două servicii separate, respectiv serviciul de mare precizie și serviciul de autentificare.

(44)Pentru a optimiza utilizarea serviciilor oferite, serviciile furnizate de Galileo și de EGNOS ar trebui să fie compatibile și interoperabile între ele și, în măsura posibilului, cu alte sisteme de navigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care o astfel de compatibilitate și interoperabilitate este prevăzută într-un acord internațional, fără a aduce atingere obiectivului autonomiei strategice a Uniunii.

(45)Având în vedere importanța pentru Galileo și EGNOS a infrastructurii terestre și impactul acesteia asupra securității lor, stabilirea amplasamentului infrastructurii respective ar trebui să îi revină Comisiei. Implementarea infrastructurii terestre a sistemelor ar trebui să urmeze în continuare un proces deschis și transparent.

(46)Pentru maximizarea beneficiilor socioeconomice ale programelor Galileo și EGNOS, în special în domeniul securității, ar trebui promovată utilizarea serviciilor furnizate de cele două prin alte politici ale Uniunii, atunci când acest lucru este justificat și benefic.

(47)Copernicus ar trebui să asigure un acces autonom la cunoștințe despre mediu, la tehnologii esențiale pentru observarea Pământului și la servicii de geoinformare, permițând astfel Uniunii să obțină independență în luarea deciziilor și în acțiunile din domenii precum, printre altele, mediul, schimbările climatice, protecția civilă, securitatea și economia digitală.

(48)Copernicus ar trebui să valorifice și să asigure continuitatea cu activitățile și realizările în temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Uniunii de observare și monitorizare a Pământului (Copernicus) 17 , precum și al Regulamentul (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială 18 , care a instituit programul ce a precedat Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și a stabilit normele de punere în aplicare a operațiunilor sale inițiale, ținând seama de tendințele recente în cercetare, de progresele tehnologice și de inovațiile cu impact asupra domeniului observării Pământului, precum și de evoluțiile în ceea ce privește analiza volumelor mari de date și inteligența artificială și de strategiile și inițiativele legate de acestea de la nivelul Uniunii 19 . Programul ar trebui să utilizeze, în cea mai mare măsură posibilă, capacitățile spațiale de observare ale statelor membre, ale Agenției Spațiale Europene, ale EUMETSAT 20 , precum și ale altor entități, inclusiv pe cele ale inițiativele comerciale din Europa, contribuind astfel și la dezvoltarea unui sector spațial comercial viabil în Europa. Acolo unde fezabil și adecvat, ar trebui , de asemenea, să utilizeze și datele disponibile in situ și auxiliare furnizate în principal de statele membre în conformitate cu Directiva 2007/2/CE 21 . Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre și cu Agenția Europeană de Mediu pentru a asigura accesul la seturile de date in situ pentru Copernicus și utilizarea eficientă a acestora.

(49)Copernicus ar trebui să fie implementat în conformitate cu obiectivele Directivei 2003/98/CE a Parlamentului și a Consiliului privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, modificată prin Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public 22 , în special transparența, crearea unor condiții care să conducă la dezvoltarea serviciilor și contribuția la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în Uniune. Datele Copernicus și informațiile Copernicus ar trebui să fie disponibile în mod gratuit și deschis.

(50)Copernicus este un program orientat către utilizatori. Prin urmare, evoluția sa ar trebui să se bazeze pe cerințele în schimbare ale utilizatorilor de bază ai Copernicus, recunoscând, în același timp, apariția unor noi comunități de utilizatori, fie publici, fie privați. Copernicus ar trebui să se bazeze pe o analiză a opțiunilor pentru a răspunde cerințelor în schimbare ale utilizatorilor, inclusiv celor privind punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii care necesită implicarea continuă și efectivă a utilizatorilor, în special în ceea ce privește definirea și validarea cerințelor.

(51)Copernicus este deja operațional. Prin urmare, este importantă asigurarea continuității infrastructurii și a serviciilor deja existente și, în același timp, asigurarea adaptării la mediul în schimbare de pe piață, având în vedere în special apariția actorilor privați în domeniul spațiului („noul spațiu”) și evoluțiile socio-politice care necesită reacții rapide. Acest lucru presupune redefinirea structurii funcționale a Copernicus, pentru a reflecta mai bine tranziția de la primul stadiu al serviciilor operaționale la furnizarea de servicii mai avansate și mai specifice unor noi comunități de utilizatori, și stimularea piețelor cu valoare adăugată din aval. În acest scop, implementarea sa în continuare ar trebui să adopte o abordare care să urmeze lanțul valoric al datelor, respectiv obținerea datelor, prelucrarea datelor și a informațiilor, distribuția și exploatarea lor, activitățile de stimulare a adoptării de către utilizatori și de către piață, în vreme ce procesul de planificare strategică din cadrul Orizont Europa va identifica activitățile de cercetare și de inovare care ar trebui să utilizeze Copernicus.

(52)În ceea ce privește obținerea datelor, activitățile din cadrul Copernicus ar trebui să vizeze completarea și întreținerea infrastructurii spațiale existente, pregătirea înlocuirii pe termen lung a sateliților ajunși la sfârșitul duratei lor de viață, precum și inițierea de noi misiuni legate de sisteme noi de observare, care să sprijine acțiunile de răspuns la problema globală a schimbărilor climatice (de exemplu, monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră). Activitățile din cadrul programului Copernicus ar trebui să își extindă acoperirea globală a monitorizării la regiunile polare și să sprijine asigurarea conformității de mediu, monitorizarea și raportarea obligatorie în domeniul mediului și aplicațiile inovatoare legate de mediu (de exemplu, pentru monitorizarea culturilor, gospodărirea apelor și monitorizarea ameliorată a incendiilor). În acest context, Copernicus ar trebui să mobilizeze și să profite la maximum de investițiile realizate în perioada de finanțare anterioară (2014-2020), explorând, în același timp, noi modele operaționale și comerciale pentru a completa în continuare capacitățile Copernicus. Copernicus ar trebui, de asemenea, să valorifice parteneriatele sale de succes cu statele membre pentru a își dezvolta în continuare dimensiunea de securitate prin mecanisme de guvernanță adecvate, pentru a răspunde la evoluția nevoilor utilizatorilor în domeniul securității.

(53)În cadrul funcției de prelucrare a datelor și a informațiilor, Copernicus ar trebui să asigure sustenabilitatea pe termen lung și dezvoltarea în continuare a serviciilor de bază oferite, furnizarea de informații pentru satisfacerea nevoilor sectorului public și a celor care decurg din angajamentele internaționale ale Uniunii și să maximizeze posibilitățile de exploatare comercială. În special, Copernicus ar trebui să furnizeze, la scară locală, națională, europeană și mondială, informații privind starea atmosferei, informații cu privire la starea oceanelor, informații în sprijinul monitorizării suprafeței terestre care să sprijine punerea în aplicare a politicilor locale, naționale și ale Uniunii, informații în sprijinul adaptării la schimbările climatice și al atenuării efectelor acestora, informații geospațiale pentru a sprijini gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv prin activități de prevenire, asigurarea conformității de mediu, precum și securitatea civilă, inclusiv sprijin pentru activitatea externă a Uniunii. Comisia ar trebui să identifice mecanisme contractuale corespunzătoare care să încurajeze sustenabilitatea furnizării de servicii.

(54)La implementarea serviciilor Copernicus, Comisia se poate baza pe entități competente, pe agențiile relevante ale Uniunii, pe grupările sau consorțiile de organisme naționale sau pe orice alte organisme relevante potențial eligibile pentru un acord de contribuție. La selectarea entităților respective, Comisia ar trebui să se asigure să nu există întreruperi ale exploatării sau ale furnizării serviciilor și că, în ceea ce privește datele sensibile din punctul de vedere al securității, entitățile implicate dispun de capacități de alertă timpurie și de monitorizare a crizelor în contextul politicii externe și de securitate comune (PESC) și, mai ales, al politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

(55)Implementarea serviciilor Copernicus ar trebui să faciliteze adoptarea de către public a serviciilor, întrucât utilizatorii ar putea anticipa disponibilitatea și evoluția serviciilor, precum și cooperarea cu statele membre și cu alte părți. În acest scop, Comisia și entitățile cărora le-a încredințat execuția și care furnizează servicii ar trebui să colaboreze îndeaproape cu diferitele comunități de utilizatori din întreaga Europă în vederea dezvoltării în continuare a serviciilor Copernicus și a portofoliului de informații, pentru a se asigura satisfacerea nevoilor în continuă evoluție ale sectorului public și ale politicilor și, astfel, pentru a asigura maximizarea utilizării datelor de observare a Pământului. Comisia și statele membre ar trebui să colaboreze la dezvoltarea componentei in situ a programului Copernicus și să faciliteze integrarea seturilor de date in situ cu seturile de date spațiale pentru servicii Copernicus actualizate.

(56)Datele și informațiile produse în cadrul programului Copernicus ar trebui să fie disponibile în mod integral, deschis și gratuit, sub rezerva unor condiții și limitări corespunzătoare, pentru a promova utilizarea și partajarea acestora, precum și pentru a consolida piețele europene în domeniul observării Pământului, în special sectorul din aval, permițând astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniune. Acest serviciu ar trebui să furnizeze în continuare date și informații la un nivel înalt de consecvență, continuitate, fiabilitate și calitate. Acest lucru necesită un acces ușor și pe scară largă la datele și la informațiile Copernicus și la prelucrarea și exploatarea acestora, la diferite niveluri de actualizare, pentru care Comisia ar trebui să urmeze în continuare o abordare integrată, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, permițând, de asemenea, integrarea cu alte surse de date și de informații. Apoi, Copernicus ar trebui să își promoveze serviciile de acces la date și informații (DIAS) în statele membre și să stabilească sinergii cu activele acestora, pentru a maximiza și a consolida adoptarea de către piață a datelor și informațiilor Copernicus.

(57)Comisia ar trebui să colaboreze cu furnizorii de date pentru a conveni asupra condițiilor de acordare a licențelor pentru datele provenite de la terți în scopul facilitării utilizării acestora în cadrul Copernicus, în conformitate cu prezentul regulament și cu drepturile aplicabile ale terților. Deoarece unele date Copernicus și informații Copernicus, inclusiv imagini de înaltă rezoluție, pot avea un impact asupra securității Uniunii sau a statelor sale membre, în cazuri justificate corespunzător ar putea fi adoptate măsuri de contracarare a riscurilor și a amenințărilor la adresa securității Uniunii sau a statelor sale membre.

(58)Dispozițiile actelor juridice adoptate în temeiul regulamentelor anterioare care nu au dată de expirare ar trebui să rămână în vigoare, cu excepția cazului în care intră în contradicție cu noul regulament. Această dispoziție se referă în special la Regulamentul delegat (UE) nr. 1159/2013 al Comisiei de stabilire a condițiilor de înregistrare și acordare a licențelor pentru utilizatorii GMES și de definire a criteriilor de restricționare a accesului la datele specifice GMES și la informațiile provenite de la serviciile GMES 23 .

(59)Pentru a promova și a facilita utilizarea datelor și a tehnologiilor de observare a Pământului atât de către autoritățile locale, cât și de către întreprinderile mici și mijlocii, oameni de știință și cercetători, ar trebui promovate rețele dedicate de distribuție a datelor Copernicus, inclusiv organisme naționale și regionale, prin activități de stimulare a adoptării de către utilizatori. În acest scop, Comisia și statele membre ar trebui să urmărească să creeze legături mai strânse între Copernicus și politicile naționale și ale Uniunii, pentru a încuraja cererea de servicii și de aplicații comerciale și pentru a permite întreprinderilor, în special întreprinderilor mici și mijlocii și celor nou-înființate, să dezvolte aplicații bazate pe date și informații Copernicus, în vederea dezvoltării unui ecosistem competitiv de date de observare a Pământului în Europa.

(60)La nivel internațional, Copernicus ar trebui să furnizeze informații precise și fiabile pentru cooperarea cu țări terțe și cu organizații internaționale, precum și în sprijinul politicilor externe și de cooperare pentru dezvoltare ale Uniunii. Copernicus ar trebui considerat o contribuție europeană la Rețeaua mondială de sisteme de observare a Pământului (GEOSS), la Comitetul pentru sateliții de observare a Pământului (CEOS), la Conferința părților (COP) la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) din 1992 și la Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre. El ar trebui să creeze sau să mențină o cooperare adecvată cu organismele relevante ale ONU și cu Organizația Meteorologică Mondială.

(61)În procesul de punere în aplicare a programului Copernicus, Comisia ar trebui să se bazeze, după caz, pe organizațiile europene internaționale cu care are parteneriate deja stabilite, în special cu Agenția Spațială Europeană, pentru dezvoltarea și achiziționarea de active spațiale, accesul la date și exploatarea misiunilor dedicate. În plus, Comisia ar trebui să se bazeze pe EUMETSAT pentru exploatarea de misiuni dedicate în conformitate cu cunoștințele sale de specialitate și cu mandatul încredințat. În domeniul serviciilor, Comisia ar trebui să beneficieze în mod adecvat de capacitățile specifice oferite de agențiile Uniunii, precum Agenția Europeană de Mediu, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, precum și de cele oferite de Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu (o organizație interguvernamentală) și de investițiile europene realizate deja în serviciile de monitorizare a mediului marin prin Mercator Ocean. În privința securității, va fi urmărită o abordare cuprinzătoare la nivelul Uniunii împreună cu Înaltul Reprezentant. Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei s-a implicat activ, de la bun început, în inițiativa GMES și a susținut evoluțiile privind Galileo și condițiile meteorologice spațiale. În temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014, JRC gestionează serviciul de monitorizare a gestionării situațiilor de urgență al Copernicus și componenta internațională a serviciului de monitorizare a suprafeței terestre al Copernicus; el contribuie la reexaminarea calității și a adecvării pentru scop a produselor și a informațiilor, precum și la evoluția viitoare a programului. Comisia ar trebui să se bazeze în continuare pe consultanța științifică și tehnică a JRC pentru punerea în aplicare a programului.

(62)În urma cererilor formulate de Parlamentul European și de Consiliu, Uniunea a instituit un cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST), prin Decizia 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a unui cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială 24 . Deșeurile spațiale au devenit o amenințare gravă pentru securitatea, siguranța și sustenabilitatea activităților spațiale. Prin urmare, SST este de o importanță primordială pentru menținerea continuității componentelor programului și a contribuției acestora la politicile Uniunii. Urmărind să împiedice proliferarea deșeurilor spațiale, SST contribuie la asigurarea accesului sustenabil și garantat la spațiu și a utilizării sigure și garantate a spațiului, care constituie un bun comun.

(63)SST ar trebui să dezvolte în continuare performanța și autonomia capacităților sale. În acest scop, el ar trebui să ducă la crearea unui catalog european autonom al obiectelor spațiale, pe baza datelor de la rețeaua de senzori SST. SST ar trebui, de asemenea, să sprijine în continuare exploatarea și furnizarea serviciilor SST. Întrucât SST este un sistem orientat către utilizatori, ar trebui create mecanismele adecvate pentru colectarea cerințelor utilizatorilor, inclusiv a celor legate de securitate.

(64)Furnizarea serviciilor SST ar trebui să se bazeze pe cooperarea dintre Uniune și statele membre și pe utilizarea expertizei și activelor naționale actuale și viitoare, inclusiv a celor dezvoltate prin intermediul Agenției Spațiale Europene sau de către Uniune. Ar trebui să fie posibilă furnizarea de sprijin financiar pentru dezvoltarea de senzori SST noi. Recunoscând natura sensibilă a SST, statele membre participante ar trebui să păstreze controlul asupra senzorilor naționali, precum și asupra exploatării, întreținerii și reînnoirii lor și asupra prelucrării datelor care fac posibilă furnizarea serviciilor SST.

(65)Statele membre care dețin drepturi de proprietate sau acces adecvat la capacități SST ar trebui să poată participa la furnizarea serviciilor SST. Statele membre participante la Consorțiul SST instituit în temeiul Deciziei 541/2014/UE ar trebui să fie considerate ca îndeplinind aceste criterii. Statele membre respective ar trebui să prezinte o propunere și să își demonstreze conformitatea cu elemente suplimentare legate de configurarea operațională. Dacă nu se prezintă nicio propunere, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să prezinte oferte pentru anumite regimuri de orbită, de exemplu regim de orbită terestră joasă (LEO) și, respectiv, regim de orbită terestră medie și orbite geostaționare(MEO/GEO). Ar trebui stabilite norme adecvate pentru selectarea și organizarea statelor membre participante.

(66)O dată ce SST este configurat, el ar trebui să respecte principiile complementarității activităților și continuității serviciilor SST de înaltă calitate și orientate către utilizatori și ar trebui să se bazeze pe cea mai bună expertiză. Prin urmare, SST ar trebui să evite duplicările inutile. Toate capacitățile redundante ar trebui să fie strict limitate, pentru a asigura continuitatea și calitatea serviciilor SST. Activitățile echipelor de experți ar trebui să ajute la evitarea duplicărilor menționate.

(67)În plus, SST ar trebui să fie complementar măsurilor existente de atenuare a riscurilor, precum Orientările privind diminuarea deșeurilor cosmice ale Comitetului ONU pentru utilizarea pașnică a spațiului cosmic (COPUOS) și Orientările privind sustenabilitatea pe termen lung a activităților din spațiul cosmic, sau altor inițiative, pentru a garanta siguranța, securitatea și sustenabilitatea activităților din spațiul cosmic. În vederea reducerii riscurilor de coliziune, SST va urmări, de asemenea, să realizeze sinergii cu inițiativele de eliminare activă și de pasivizare a deșeurilor spațiale. SST ar trebui să contribuie la asigurarea utilizării și explorării pașnice a spațiului cosmic. Dezvoltarea activităților spațiale ar putea avea implicații asupra inițiativelor internaționale din domeniul managementului traficului spațial. Uniunea ar trebui să monitorizeze aceste evoluții și ar putea să le ia în considerare în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM actual.

(68)SST, condițiile meteorologice spațiale și NEO ar trebui luate în considerare pentru cooperarea cu parteneri internaționali, în special cu Statele Unite ale Americii, cu organizații internaționale și cu alte părți terțe, mai ales pentru evitarea coliziunilor în spațiu, pentru prevenirea proliferării deșeurilor spațiale și pentru sporirea gradului de pregătire pentru efectele fenomenelor meteorologice spațiale extreme și ale obiectelor din apropierea Pământului.

(69)Comitetul de securitate al Consiliului a recomandat crearea unei structuri de gestionare a riscurilor pentru a garanta faptul că aspectele referitoare la securitatea datelor sunt luate în considerare în mod corespunzător la punerea în aplicare a Deciziei nr. 541/2014/UE. În acest scop și ținând seama de lucrările deja realizate, statele membre participante ar trebui să instituie structurile și procedurile adecvate de gestionare a riscurilor.

(70)Fenomenele meteorologice spațiale majore și extreme pot pune în pericol siguranța cetățenilor și pot întrerupe funcționarea infrastructurilor spațiale sau terestre. Prin urmare, în cadrul programului ar trebui introdusă o funcție de meteorologie spațială, cu scopul de a evalua riscurile meteorologice spațiale și nevoile corespunzătoare ale utilizatorilor, de a spori gradul de informare cu privire la riscurile meteorologice spațiale, de a asigura furnizarea de servicii de meteorologie spațială orientate către utilizatori și de a îmbunătăți capacitățile statelor membre de a produce servicii meteorologice spațiale. Comisia ar trebui să acorde prioritate sectoarelor cărora urmează să le fie furnizate serviciile operaționale de meteorologie spațială, ținând seama de nevoile utilizatorilor, de riscuri și de gradul de pregătire tehnologică. Pe termen lung, pot fi abordate și nevoile altor sectoare. Furnizarea de servicii la nivelul Uniunii conform necesităților utilizatorilor va necesita activități de cercetare și de dezvoltare specifice, coordonate și continue pentru a sprijini evoluția serviciilor meteorologice spațiale. Furnizarea de servicii meteorologice spațiale ar trebui să se bazeze pe capacitățile existente la nivel național și la nivelul Uniunii și să permită o participare largă a statelor membre și implicarea sectorului privat.

(71)Cartea albă privind viitorul Europei a Comisiei 25 , Declarația de la Roma a șefilor de stat și de guvern din cele 27 de state membre 26 , precum și mai multe rezoluții ale Parlamentului European ne amintesc că UE are un rol important de jucat în asigurarea unei Europe sigure, securizate și reziliente, capabile să facă față provocărilor precum conflictele regionale, terorismul și amenințările cibernetice, precum și presiunilor migratorii tot mai mari. Accesul sigur și garantat la comunicații prin satelit reprezintă un instrument indispensabil pentru actorii din domeniul securității, iar punerea în comun și partajarea acestei resurse esențiale pentru securitate la nivelul Uniunii nu face decât să întărească Uniunea în rolul său de protector al cetățenilor săi.

(72)Consiliul European din 19-20 decembrie 2013 27 a salutat, în concluziile sale privind domeniul comunicațiilor prin satelit, pregătirile pentru următoarea generație de comunicații guvernamentale prin satelit (GOVSATCOM) prin strânsă cooperare între statele membre, Comisie și Agenția Spațială Europeană. GOVSATCOM a fost de asemenea identificat drept unul dintre elementele Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din iunie 2016. GOVSATCOM ar trebui să contribuie la răspunsul UE în fața amenințărilor hibride și să ofere sprijin strategiei maritime a UE și politicii UE privind regiunea arctică.

(73)GOVSATCOM este un program orientat către utilizatori cu o puternică dimensiune de securitate. Cazurile de utilizare pot fi grupate pentru analiză în trei categorii principale: gestionarea crizelor, care poate include misiuni și operațiuni civile și militare de securitate și apărare comună, intervenții în caz de dezastre naturale sau provocate de om, crize umanitare și crize maritime; supravegherea, care poate include supravegherea frontierelor, supravegherea pre-frontieră a liniilor de frontieră maritime, supravegherea maritimă, supravegherea traficului ilegal; precum și infrastructurile esențiale, care pot include rețeaua diplomatică, comunicațiile polițienești, infrastructurile critice (de exemplu, energie, transporturi, diguri și baraje) și infrastructurile spațiale.

(74)Comunicațiile prin satelit sunt o resursă finită, limitată de capacitatea satelitară, de frecvențe și de acoperirea geografică. Prin urmare, pentru a fi eficient din punctul de vedere al costurilor și pentru a profita de economiile de scară, GOVSATCOM trebuie să optimizeze corelarea cererii GOVSATCOM din partea utilizatorilor autorizați cu oferta furnizată în temeiul contractelor GOVSATCOM pentru capacități și de servicii satelitare. Cum cererea și oferta potențială evoluează în timp, este nevoie de monitorizare constantă și de flexibilitate pentru a putea ajusta serviciile GOVSATCOM. Se pot realiza economii de scară numai în cazul unei palete de capacități și de servicii, precum și al unei baze de utilizatori suficient de largi.

(75)Cerințele operaționale vor fi determinate pe baza analizei cazurilor de utilizare. Portofoliul de servicii ar trebui elaborat pornind de la cerințele operaționale, în combinație cu cerințele de securitate. El ar trebui să stabilească scenariul de referință aplicabil pentru serviciile care ar urma să fie furnizate prin GOVSATCOM. Pentru a menține un grad optim de corelare între cerere și serviciile furnizate, este posibil să fie necesară actualizarea regulată a portofoliului de servicii GOVSATCOM.

(76)În prima fază a GOVSATCOM (aproximativ până în 2025), se va folosi capacitatea existentă a actorilor privați și a statelor membre. În această primă fază, serviciile vor fi introduse treptat, începând cu utilizatorii de la nivelul Uniunii. Dacă, în cursul primei faze, analiza detaliată a cererii și a ofertei viitoare arată că această abordare este insuficientă pentru a acoperi cererea în evoluție, se poate lua decizia de a trece la faza a doua și de a începe dezvoltarea de infrastructuri sau de capacități spațiale suplimentare specifice, prin unul sau mai multe parteneriate public-privat, de exemplu cu operatorii de sateliți din Uniune.

(77)Pentru a optimiza utilizarea resurselor disponibile pentru comunicarea prin satelit, pentru a garanta accesul în situații neprevăzute, precum dezastrele naturale, și pentru a asigura eficiența operațională și timpi de pregătire minimi, sunt necesare unul sau două centre GOVSATCOM. Segmentul terestru ar trebui proiectat conform cerințelor operaționale și de securitate. Pentru a diminua riscurile, el poate include mai multe amplasamente fizice. Este posibil să fie necesare elemente suplimentare pentru segmentul terestru, cum ar fi stațiile de ancorare.

(78)Pentru utilizatorii de comunicații prin satelit, echipamentele de utilizare constituie cea mai importantă interfață operațională. Abordarea GOVSATCOM a UE face posibil ca majoritatea utilizatorilor să continue să își folosească echipamentele existente pentru utilizarea serviciilor GOVSATCOM, în măsura în care utilizează tehnologii din Uniune.

(79)În interesul eficienței operaționale, utilizatorii au indicat că este important să se aibă în vedere interoperabilitatea echipamentelor de utilizare și echipamente de utilizare care să poată folosi diferite sisteme de sateliți. Este posibil să fie nevoie de cercetare și dezvoltare în acest domeniu.

(80)La nivelul implementării, sarcinile și responsabilitățile ar trebui distribuite între entități specializate, cum ar fi Agenția Europeană de Apărare, SEAE, Agenția Spațială Europeană, Agenția UE pentru Programul spațial și alte agenții ale Uniunii, în așa fel încât să se potrivească cu rolul principal al fiecăreia, în special în ceea ce privește aspectele legate de utilizatori.

(81)Autoritatea competentă GOVSATCOM are rolul important de a monitoriza dacă utilizatorii și alte entități naționale care joacă un rol în GOVSATCOM respectă normele privind partajarea resurselor și stabilirea priorității și procedurile de securitate, astfel cum au fost specificate în cerințele de securitate. Un stat membru care nu a desemnat o autoritate competentă GOVSATCOM ar trebui, în orice caz, să desemneze un punct de contact pentru gestionarea oricărui bruiaj detectat care afectează GOVSATCOM.

(82)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare privind cerințele operaționale pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM. Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a defini specificațiile tehnice pentru cazuri de utilizare legate de gestionarea crizelor, de supraveghere și de gestionarea infrastructurilor esențiale, inclusiv rețelele de comunicare diplomatice. Competențele respective ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

(83)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare privind portofoliul de servicii pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM. Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a defini atributele, inclusiv acoperirea geografică, frecvența, lărgimea benzii, echipamentele de utilizare și aspectele legate de securitate. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(84)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare privind normele referitoare la partajarea resurselor și la stabilirea priorității pentru utilizarea capacităților de comunicare prin satelit GOVSATCOM puse în comun. Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a lua în considerare cerințele operaționale și de securitate și o analiză privind riscurile și cererea preconizată din partea participanților la GOVSATCOM. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(85)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare privind amplasarea infrastructurii pentru segmentul terestru al GOVSATCOM . Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a lua în considerare cerințele operaționale și de securitate pentru selectarea amplasamentelor respective. Competențele respective ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

(86)Infrastructura dedicată programului ar putea necesita activități suplimentare de cercetare și de inovare, care ar putea fi sprijinite prin programul Orizont Europa, în vederea coerenței cu activitățile din domeniu ale Agenției Spațiale Europene. Sinergia cu Orizont Europa ar trebui să garanteze faptul că necesitățile de cercetare și de inovare ale sectorului spațial sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a cercetării și inovării. Datele și serviciile spațiale puse la dispoziție gratuit de către program vor fi folosite pentru dezvoltarea de soluții radical inovatoare prin activități de cercetare și de inovare, inclusiv în contextul Orizont Europa, în special în ceea ce privește resursele naturale și alimentele sustenabile, monitorizarea climei, orașele inteligente, vehiculele automatizate, securitatea și gestionarea dezastrelor. Procesul de planificare strategică în cadrul programului Orizont Europa va identifica activitățile de cercetare și de inovare care ar trebui să utilizeze infrastructurile deținute de Uniune, precum cele care țin de Galileo, de EGNOS și de Copernicus. Infrastructurile de cercetare, în special rețelele de observare in situ, vor constitui elemente esențiale ale infrastructurii de observare in situ care face posibile serviciile Copernicus.

(87)Regulamentul (UE) nr. 912/2010 a instituit o agenție a Uniunii denumită Agenția GNSS European, care să gestioneze anumite aspecte ale programelor de navigație prin satelit Galileo și EGNOS. Prezentul regulament prevede în special ca Agenției GNSS European să i se încredințeze noi sarcini, nu doar cu privire la Galileo și EGNOS, ci și cu privire la celelalte componente ale programului, în special în legătură cu acreditarea de securitate. Prin urmare, trebuie adaptate în mod corespunzător denumirea, sarcinile și aspectele organizatorice ale Agenției GNSS European.

(88)Având în vedere domeniul său de acțiune, care nu se va mai limita la Galileo și EGNOS, Agenția GNSS European ar trebui, așadar, modificată. Cu toate acestea, noua agenție ar trebui să asigure continuitatea activităților Agenției GNSS European cu privire la drepturi și obligații, la personal și la valabilitatea deciziilor adoptate.

(89)Dat fiind mandatul agenției și rolul Comisiei în punerea în aplicare a programului, este potrivit să se stipuleze că unele dintre deciziile luate de consiliul de administrație nu ar trebui adoptate fără votul favorabil al reprezentanților Comisiei.

(90)Fără a aduce atingere competențelor Comisiei, consiliul de administrație, consiliul de acreditare de securitate și directorul executiv își exercită funcțiile în mod independent și acționează în interesul public.

(91)Este posibil, ba chiar probabil, ca unele dintre componentele programului să se bazeze pe utilizarea de infrastructuri naționale sensibile sau legate de securitate. În acest caz, din motive de securitate națională, este necesar să se specifice faptul că la reuniunile consiliului de administrație și ale consiliului de acreditare de securitate pot participa numai reprezentanții acelor state membre care dispun de astfel de infrastructuri.

(92)Pentru a încuraja utilizarea cât mai largă a serviciilor oferite de program, ar fi util să se precizeze clar că datele, informațiile și serviciile sunt furnizate fără nicio garanție.

(93)Este necesar să se confirme faptul că, pentru ducerea la îndeplinire a unora dintre sarcinile sale fără caracter normativ, Comisia poate face apel, dacă este cazul și în măsura în care este necesar, la asistență tehnică din partea anumitor părți externe. Și alte entități implicate în guvernanța publică a programelor pot să beneficieze de aceeași asistență tehnică pentru executarea sarcinilor care le sunt atribuite în temeiul prezentului regulament.

(94)În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze programul pe baza informațiilor colectate în temeiul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată suprareglementarea și poverile administrative, mai ales asupra statelor membre. Cerințele menționate pot include, acolo unde este cazul, indicatori cuantificabili ca bază de evaluare a efectelor programului.

(95)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(96)Având în vedere faptul că o bună guvernanță publică necesită o gestionare uniformă a programului, accelerarea procesului decizional și accesul egal la informații, reprezentanții entităților cărora li s-au încredințat sarcini legate de acest program ar trebui să poată participa, în calitate de observatori, la lucrările comitetului instituit în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Din aceleași motive, reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale care au încheiat un acord internațional cu Uniunea ar trebui să poată participa la lucrările comitetului, sub rezerva restricțiilor în materie de securitate și în conformitate cu termenii acordului. Reprezentanții entităților cărora li s-au încredințat sarcini legate de program, ai țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale nu pot participa la vot în cadrul comitetului.

(97)Pentru a asigura evaluarea eficientă a progreselor înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, ar trebui să i se confere Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a putea modifica anexa X în vederea revizuirii sau completării indicatorilor, dacă este necesar, și pentru completarea regulamentului cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții statelor membre, iar experții acestor instituții au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(98)Deoarece obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre, întrucât acesta depășește capacitățile financiare și tehnice ale oricărui stat membru acționând individual, și, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

1.Prezentul regulament instituie programul spațial al Uniunii (denumit în continuare „programul”). El stabilește obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării, precum și normele de punere în aplicare a programului.

2.Regulamentul instituie Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial (denumită în continuare „agenția”), care înlocuiește Agenția GNSS European instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 și îi succede acesteia, și specifică normele de funcționare a agenției.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

„utilizatori de bază ai Copernicus” care beneficiază de date Copernicus și de informații Copernicus și au rolul suplimentar de a ghida evoluția programului Copernicus, între care se numără instituțiile și organismele Uniunii și organismele publice europene, naționale sau regionale cărora li s-a încredințat o misiune de serviciu public privind definirea, punerea în aplicare, asigurarea respectării sau monitorizarea politicilor de mediu, de protecție civilă, de siguranță sau de securitate;

„alți utilizatori Copernicus” care beneficiază de date Copernicus și de informații Copernicus și care includ în special organizații de cercetare și de învățământ, organisme comerciale și private, instituții de binefacere, organizații neguvernamentale și organizații internaționale.

Articolul 3

Componentele programului

Programul cuprinde următoarele componente:

În plus, programul include măsuri de asigurare a unui acces eficient la spațiu pentru program și de promovare a unui sector spațial inovator.

Articolul 4

Obiective

1.Programul are următoarele obiective generale:

2.Programul are următoarele obiective specifice:

(b)pentru Copernicus: să furnizeze, pe termen lung, date și informații precise și fiabile de observare a Pământului pentru a sprijini punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii și ale statelor sale membre în domeniul mediului, al schimbărilor climatice, al agriculturii și al dezvoltării rurale, al protecției civile, al siguranței și securității, precum și al economiei digitale;

(c)pentru cunoașterea situației spațiale (SSA): să sporească capacitățile SST de monitorizare, urmărire și identificare a obiectelor spațiale, să monitorizeze condițiile meteorologice spațiale și să cartografieze și să lege în rețea capacitățile privind NEO ale statelor membre;

(d)pentru GOVSATCOM: să asigure disponibilitatea pe termen lung a unor servicii de comunicații prin satelit fiabile, securizate și eficiente din punctul de vedere al costurilor;

Articolul 5

Accesul la spațiu

Programul sprijină:

Articolul 6

Acțiuni în favoarea unui sector spațial inovator în Uniune

Programul sprijină:

Articolul 7

Țările terțe și organizațiile internaționale asociate la program

1.Componentele programului, cu excepția SST și a GOVSATCOM, sunt deschise pentru următoarele țări terțe:

2.Componentele programului, cu excepția SST, sunt deschise, de asemenea, pentru orice țară terță sau organizație internațională, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea țării terțe sau a organizației internaționale respective la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

3.Componentele programului sunt deschise pentru țările terțe sau organizațiile internaționale menționate la alineatele (1) și (2) numai cu condiția protejării intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre.

Articolul 8

Accesul la SST, la GOVSATCOM și la PRS al țărilor terțe sau al organizațiilor internaționale

1.Țările terțe sau organizațiile internaționale pot deveni participante la GOVSATCOM, astfel cum se menționează la articolul 67, sau pot obține acces la serviciile furnizate de SST numai în cazul în care încheie un acord, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii, care stabilește termenele și condițiile pentru normele detaliate de acces la datele, informațiile, capacitățile și serviciile respective, precum și cadrul pentru schimbul și protecția informațiilor clasificate.

2. Accesul țărilor terțe sau al organizațiilor internaționale la serviciul public reglementat furnizat de Galileo este reglementat de dispozițiile articolului 3 alineatul (5) din Decizia nr. 1104/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului 28 .

Articolul 9

Drepturile de proprietate și utilizarea activelor

1.Uniunea este proprietarul tuturor activelor corporale și necorporale create sau dezvoltate în cadrul componentelor programului. În acest scop, Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate contractele, acordurile și alte înțelegeri cu privire la acele activități care ar putea duce la crearea sau dezvoltarea de astfel de active conțin dispoziții care să garanteze un astfel de regim de proprietate asupra activelor respective.

2.Alineatul (1) nu se aplică activelor corporale și necorporale create sau dezvoltate în cadrul componentelor programului în cazul cărora activitățile care ar putea duce la crearea sau dezvoltarea de astfel de active:

(a)se desfășoară în temeiul unor granturi sau premii finanțate integral de Uniune;

(b)nu sunt finanțate integral de Uniune sau

(c)sunt legate de dezvoltarea, producția sau utilizarea unor receptoare PRS care includ IUEC sau componente ale unor astfel de receptoare.

3.Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate contractele, acordurile sau alte înțelegeri cu privire la activitățile menționate la alineatul (1) cuprind dispoziții care stabilesc regimul adecvat de proprietate pentru activele respective și, în ceea ce privește litera (c), că Uniunea poate utiliza în mod liber receptoarele PRS în conformitate cu Decizia 1104/2011/UE.

4.Comisia urmărește să încheie contracte sau alte înțelegeri cu părți terțe în ceea ce privește:

5.Comisia asigură, prin intermediul unui cadru adecvat, utilizarea optimă a activelor corporale și necorporale menționate la alineatele (1) și (2) și deținute de Uniune.

6.În special, în cazul în care activele respective constau în drepturi de proprietate intelectuală, Comisia gestionează drepturile respective într-un mod cât mai eficace posibil, ținând seama de necesitatea de a le proteja și de a le pune în valoare, de interesele tuturor părților interesate, de necesitatea dezvoltării armonioase a piețelor și a noilor tehnologii și de continuitatea serviciilor furnizate de componentele programului. În acest scop, ea se asigură în special că acordurile, contractele și alte înțelegeri relevante includ posibilitatea de a transfera drepturile respective unor părți terțe sau de a acorda unor părți terțe licențe pentru drepturile respective și că agenția poate beneficia în mod liber de drepturile respective atunci când îi sunt necesare pentru a își îndeplini sarcinile în temeiul prezentului regulament.

Articolul 10

Absența garanției

Serviciile, datele și informațiile furnizate de componentele programului sunt furnizate fără nicio garanție implicită sau explicită în ceea ce privește calitatea, precizia, disponibilitatea, fiabilitatea, viteza și adecvarea în orice scop. În acest sens, Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că utilizatorii serviciilor, datelor și informațiilor respective sunt informați, într-un mod adecvat, cu privire la absența garanției menționate.

TITLUL II

CONTRIBUȚIA ȘI MECANISMELE BUGETARE

Articolul 11

Buget

1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de [16] miliarde EUR în prețuri curente.

Repartizarea orientativă a sumei menționate la primul paragraf este următoarea:

2.Activitățile transversale prevăzute la articolul 3 sunt finanțate în temeiul componentelor programului.

3.Creditele bugetare ale Uniunii alocate programului acoperă toate activitățile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 4. Cheltuielile respective pot acoperi:

4.Acțiunile care beneficiază de finanțare cumulativă din partea mai multor programe ale Uniunii fac obiectul unui singur audit, care ia în considerare toate programele implicate și toate normele aplicabile respective ale acestora.

5.Angajamentele bugetare legate de program care privesc activități ce se desfășoară pe parcursul mai multor exerciții financiare se pot defalca pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.

6.Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate către program. Comisia implementează aceste resurse direct în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu același articol litera (c). Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

Articolul 12

Venituri alocate

1.Veniturile generate de componentele programului se varsă la bugetul Uniunii și se utilizează pentru finanțarea componentei care a generat venitul.

2.Statele membre pot să aloce unei componente a programului o contribuție financiară suplimentară, cu condiția ca astfel de elemente suplimentare să nu genereze sarcini financiare sau tehnice ori întârzieri pentru componenta în cauză.

3.Fondurile suplimentare menționate în prezentul articol sunt tratate ca venituri alocate externe, în conformitate cu [articolul 21 alineatul (2)] din Regulamentul financiar.

Articolul 13

Punerea în aplicare și formele de finanțare din partea UE

1.Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la [articolul 62 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.

2.Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special prin granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acesta poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

Titlul III

DISPOZIȚII FINANCIARE

CAPITOLUL I

Achiziții publice

Articolul 14

Principii aplicabile achizițiilor

În scopurile programului, în cadrul procedurilor de achiziții publice, autoritățile contractante acționează în conformitate cu următoarele principii:

Articolul 15

Contracte cu tranșe condiționate

1.Autoritatea contractantă poate atribui un contract sub forma unui contract cu tranșe condiționate.

2.Contractul cu tranșe condiționate include o tranșă fixă care are drept rezultat un angajament ferm privind furnizarea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor contractate pentru această tranșă, precum și una sau mai multe tranșe condiționate, atât din punctul de vedere al bugetului, cât și din punctul de vedere al execuției. Documentația de achiziție precizează elementele specifice contractelor cu tranșe condiționate. Ea definește, în special, obiectul contractului, prețul sau metodele de stabilire a acestuia și modalitățile de furnizare a lucrărilor, a bunurilor și a serviciilor pentru fiecare tranșă.

3.Obligațiile din tranșa fixă trebuie să constituie un ansamblu coerent; același lucru este valabil și pentru obligațiile din fiecare tranșă condiționată, ținând seama de obligațiile din tranșele anterioare.

4.Executarea fiecărei tranșe condiționate face obiectul unei decizii a autorității contractante, notificată contractantului în condițiile stabilite în contract.

Articolul 16

Contracte în regim de rambursări de costuri

1.Autoritatea contractantă poate opta pentru un contract încheiat parțial sau integral în regim de rambursări de costuri, în condițiile prevăzute la alineatul (3).

Prețul care urmează să fie achitat este constituit din rambursarea tuturor costurilor directe suportate efectiv de contractant ca urmare a executării contractului, cum ar fi cheltuielile cu forța de muncă, materialele, consumabilele și utilizarea echipamentelor și a infrastructurilor necesare executării contractului, precum și a costurilor indirecte și fie un profit, fie un stimulent financiar bazat pe îndeplinirea obiectivelor legate de rezultate și de respectarea calendarului.

2.Contractele în regim de rambursări de costuri prevăd un plafon maxim de preț.

3.Autoritatea contractantă poate opta pentru un contract încheiat parțial sau integral în regim de rambursări de costuri în cazurile în care este dificilă sau nepotrivită stabilirea unui preț fix exact din cauza incertitudinilor inerente executării contractului pentru că:

4.Plafonul tarifar al unui contract încheiat integral sau parțial în regim de rambursări de costuri este prețul maxim plătibil. Prețul contractului poate fi modificat în conformitate cu [articolul 172] din Regulamentul financiar.

Articolul 17

Subcontractare

1.Pentru a încuraja întreprinderile nou intrate pe piață, întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate și pentru a oferi o acoperire geografică cât mai largă, protejând în același timp autonomia strategică a Uniunii, autoritatea contractantă poate solicita ofertantului să subcontracteze o parte a contractului printr-o procedură concurențială de ofertare, la nivelurile adecvate de subcontractare, altor întreprinderi decât cele care aparțin grupului ofertantului.

2.Autoritatea contractantă enunță partea din contract care trebuie subcontractată sub forma unui interval care comportă un procent minim și un procent maxim.

3.Orice derogare de la o cerere în conformitate cu alineatul (1) trebuie justificată de către ofertant.

CAPITOLUL II

Granturi, premii și operațiuni de finanțare mixtă

Articolul 18

Granturi și premii

1.Uniunea poate să acopere până la 100 % din costurile eligibile, fără a aduce atingere principiului cofinanțării.

2.Prin derogare de la [articolul 181 alineatul (6)] din Regulamentul financiar, costurile indirecte eligibile se determină prin aplicarea unei rate forfetare de 25 % din totalul costurilor directe eligibile, excluzând costurile directe eligibile aferente subcontractării și costurile resurselor puse la dispoziție de părți terțe care nu sunt utilizate în spațiile beneficiarului, precum și sprijinul financiar acordat unor părți terțe.

3.În pofida dispozițiilor de la alineatul (2), pot fi declarate costuri indirecte sub forma unei sume forfetare sau a unor costuri unitare, dacă acest lucru este prevăzut în programul de lucru menționat la articolul 100.

4.Prin derogare de la [articolul 204] din Regulamentul financiar, cuantumul maxim al sprijinului financiar care poate fi plătit unei părți terțe nu poate depăși 200 000 EUR.

Articolul 19

Cereri de propuneri comune pentru granturi

Comisia sau organismul de finanțare poate lansa o cerere de propuneri comună împreună cu:

În cazul unei cereri de propuneri comune, se stabilesc proceduri comune pentru selectarea și evaluarea propunerilor. Toate procedurile trebuie să implice un grup echilibrat de experți numit de fiecare dintre părți.

Articolul 20

Granturi pentru achiziții publice înainte de comercializare și pentru achiziții publice de soluții inovatoare

1.Unele acțiuni pot implica sau pot avea drept obiectiv principal achiziții înainte de comercializare sau achiziții publice de soluții inovatoare realizate de beneficiari care sunt autorități contractante sau entități contractante în sensul Directivelor 2014/24/UE, 2014/25/UE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului.

2.Procedurile privind achizițiile publice:

3.Contractantul care produce rezultate în achiziții publice înainte de comercializare deține cel puțin drepturile de proprietate intelectuală aferente. Autoritățile contractante beneficiază cel puțin de drepturi de acces la rezultate scutite de redevențe pentru uz propriu și de dreptul de a acorda sau de a solicita contractanților să acorde licențe neexclusive unor părți terțe în vederea exploatării rezultatelor pentru autoritatea contractantă în condiții echitabile și rezonabile, fără dreptul de a oferi sub-licențe. În cazul în care un contractant nu reușește să exploateze din punct de vedere comercial rezultatele într-o perioadă dată de timp după achiziția publică înainte de comercializare, specificată în contract, autoritățile contractante îi pot solicita acestuia să transfere orice drept de proprietate asupra rezultatelor autorităților contractante.

Articolul 21

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă decise în cadrul acestui program se implementează în conformitate cu [regulamentul InvestEU] și cu Titlul X din Regulamentul financiar.

CAPITOLUL IV

Alte dispoziții financiare

Articolul 22

Finanțarea cumulativă, complementară și combinată

1.O acțiune care a beneficiat de o contribuție din partea altui program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea acestui program, cu condiția ca respectivele contribuții să nu acopere aceleași costuri. Fiecărei contribuții la acțiune i se aplică normele aferente programului Uniunii prin care a fost acordată contribuția. Finanțarea cumulativă nu trebuie să depășească costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe o bază proporțională, în conformitate cu dispozițiile documentelor care stabilesc condițiile acordării sprijinului.

2.Acțiunile care sunt certificate printr-o marcă de excelență sau care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

pot primi sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, din Fondul de coeziune, din Fondul social european+ sau din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind finanțarea, gestiunea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca acțiunile respective să fie coerente cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului din care este acordat sprijinul.

Articolul 23

Parteneriate

1.Programul poate fi implementat prin parteneriate.

2.Parteneriatele la care participă Uniunea respectă următoarele condiții:

Articolul 24

Achiziții publice comune

1.În plus față de dispozițiile de la [articolul 165] din Regulamentul financiar, Comisia și agenția pot desfășura proceduri de achiziții publice comune cu Agenția Spațială Europeană sau cu alte organizații internaționale implicate în implementarea componentelor programului.

2.Normele aplicabile privind achizițiile publice de la [articolul 165] din Regulamentul financiar se aplică prin analogie, cu condiția aplicării, în orice caz, a dispozițiilor procedurale aplicabile instituțiilor.

Articolul 25

Protejarea intereselor esențiale de securitate

Atunci când este necesar pentru protejarea intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre, în special în ceea ce privește necesitatea de a proteja integritatea și reziliența sistemelor Uniunii, precum și autonomia bazei industriale pe care se sprijină acestea, Comisia stabilește condițiile de eligibilitate aplicabile achizițiilor publice, granturilor sau premiilor care intră sub incidența prezentului titlu. În acest sens, se acordă o atenție deosebită necesității ca întreprinderile eligibile să fie stabilite într-un stat membru, să se angajeze să desfășoare toate activitățile relevante în interiorul Uniunii și să fie controlate efectiv de statele membre sau de resortisanți ai statelor membre. Aceste condiții trebuie să fie incluse în documentele referitoare la achiziția publică, la grant sau la premiu, după caz. În cazul achizițiilor publice, condițiile se aplică întregului ciclu de viață al contractului rezultat.

Articolul 26

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

Atunci când la program participă o țară terță printr-o decizie în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță acordă ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curții de Conturi Europene drepturile și accesul necesare pentru a își putea exercita pe deplin competențele respective. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

TITLUL IV

GUVERNANȚA PROGRAMULUI

Articolul 27

Principiile de guvernanță

Guvernanța programului se bazează pe următoarele principii:

Articolul 28

Rolul statelor membre

1.Statele membre pot participa la program contribuind cu competențe tehnice, expertiză și asistență, în special în domeniul siguranței și al securității, precum și, dacă este necesar, punând la dispoziția Uniunii informațiile și infrastructurile de care dispun sau care sunt amplasate pe teritoriul lor, inclusiv asigurând accesul și utilizarea eficiente și fără obstacole a datelor in situ și cooperând cu Comisia în vederea îmbunătățirii disponibilității datelor in situ necesare programului.

2.Comisia sau, pentru sarcinile menționate la articolul 30, agenția pot încredința sarcini specifice statelor membre sau agențiilor naționale ori unor grupuri de state membre sau de agenții naționale. Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura buna funcționare a programului și promovarea utilizării sale, inclusiv ajutând la protejarea frecvențelor necesare pentru program.

3.Statele membre și Comisia colaborează pentru dezvoltarea componentei in situ necesare pentru adoptarea utilizării sistemelor spațiale și pentru facilitarea utilizării la întregul lor potențial a seturilor de date in situ.

4.În domeniul securității, statele membre îndeplinesc sarcinile prevăzute la articolul 34 alineatul (4).

Articolul 29

Rolul Comisiei

1.Comisia deține responsabilitatea globală pentru implementarea programului, inclusiv în domeniul securității. În conformitate cu prezentul regulament, ea stabilește prioritățile și evoluția pe termen lung a programului și supraveghează implementarea acestuia, ținând seama în mod corespunzător de impactul asupra celorlalte politici ale Uniunii.

2.Comisia gestionează componentele programului, în cazul în care gestiunea respectivă nu a fost încredințată unei alte entități.

3.Comisia asigură împărțirea clară a sarcinilor între diferitele entități implicate în program și coordonează activitățile entităților respective.

4.Dacă acest lucru este necesar pentru buna funcționare a programului și pentru furnizarea în bune condiții a serviciilor oferite de componentele programului, Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, specificațiile tehnice și operaționale necesare pentru implementarea și evoluția componentelor respective și a serviciilor furnizate de acestea, după consultarea utilizatorilor și a tuturor celorlalte părți implicate relevante. Atunci când stabilește specificațiile tehnice și operaționale respective, Comisia evită reducerea nivelului general de securitate și asigură îndeplinirea imperativului de retrocompatibilitate.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

5.Comisia promovează și asigură adoptarea și utilizarea datelor și serviciilor furnizate de componentele programului în sectoarele public și privat, inclusiv prin sprijinirea dezvoltării adecvate a serviciilor respective și prin favorizarea unui mediu stabil pe termen lung. Ea dezvoltă sinergii între aplicațiile diferitelor componente ale programului și asigură complementaritatea, coerența, sinergia și legăturile dintre program și alte acțiuni și programe ale Uniunii.

6.Dacă este cazul, Comisia asigură coordonarea cu activitățile desfășurate în sectorul spațial la nivelul Uniunii, precum și la nivel național și internațional. Ea încurajează cooperarea dintre statele membre și promovează convergența capacităților și a dezvoltărilor lor tehnologice în domeniul spațial.

Articolul 30

Rolul Agenției

1.Agenția are următoarele sarcini proprii:

2.Comisia îi încredințează agenției următoarele sarcini:

3.Comisia îi poate încredința și alte sarcini agenției, inclusiv desfășurarea de activități de comunicare, de promovare și de comercializare a datelor și informațiilor, precum și alte activități legate de adoptarea de către utilizatori în legătură cu alte componente ale programului decât Galileo și EGNOS.

4.Sarcinile menționate la alineatele (2) și (3) se încredințează de către Comisie prin intermediul unui acord de contribuție încheiat în conformitate cu [articolul 2 alineatul (18)] și cu [titlul VI] din Regulamentul financiar.

Articolul 31

Rolul Agenției Spațiale Europene

1.Agenției Spațiale Europene i se pot încredința următoarele sarcini:

2.Comisia încheie cu agenția și cu Agenția Spațială Europeană un acord-cadru de parteneriat financiar, astfel cum se specifică la [articolul 130] din Regulamentul financiar. Acordul-cadru de parteneriat financiar:

3.Încheierea acordului-cadru de parteneriat financiar menționat la alineatul (2) este condiționată de instituirea, în cadrul Agenției Spațiale Europene, a unor structuri interne și a unei metode operaționale, în special cu privire la luarea deciziilor, la metodele de gestionare și la răspundere, care să permită asigurarea protecției maxime a intereselor Uniunii și respectarea deciziilor acesteia, inclusiv pentru activitățile finanțate de către Agenția Spațială Europeană care au un impact asupra programului.

4.Fără a aduce atingere acordului-cadru de parteneriat financiar menționat la alineatul (4), Comisia sau agenția îi pot solicita Agenției Spațiale Europene expertiză tehnică și informațiile necesare pentru executarea sarcinilor care le sunt atribuite prin prezentul regulament.

Articolul 32

Rolul altor entități

1.Comisia poate încredința implementarea componentelor programului, integral sau parțial, prin intermediul unor acorduri de contribuție, altor entități decât cele menționate la articolele 30 și 31, inclusiv:

2.Criteriile de selectare a unor astfel de entități trebuie să reflecte în special capacitatea acestora de a asigura continuitatea și, dacă este cazul, securitatea operațiunilor, fără perturbarea sau cu perturbarea minimă a activităților Copernicus.

TITLUL V

SECURITATEA PROGRAMULUI

CAPITOLUL I

Securitatea programului

Articolul 33

Principiile securității

Securitatea programului ar trebui să se bazeze pe următoarele principii:

(a)să țină seama de experiența statelor membre în domeniul securității și să se inspire din cele mai bune practici ale acestora;

(b)să utilizeze standarde recunoscute la nivel internațional și normele Uniunii privind securitatea, care prevăd o separare între funcțiile operaționale și cele asociate cu acreditarea.

Articolul 34

Guvernanța securității

1.În domeniul său de competență, Comisia asigură un nivel înalt de securitate în ceea ce privește, în special:

În acest scop, Comisia se asigură că pentru fiecare componentă a programului se realizează o analiză a riscurilor și a amenințărilor. Pe baza acestei analize a riscurilor și a amenințărilor, Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, pentru fiecare componentă a programului, cerințele de securitate generale. Atunci când face acest lucru, Comisia ține seama de impactul acestor cerințe asupra bunei funcționări a componentei respective, în special în ceea ce privește costurile, gestionarea riscurilor și calendarul, și se asigură că nu reduce nivelul general de securitate și nu subminează funcționarea echipamentelor existente bazate pe componenta respectivă. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

2.Entitatea responsabilă cu gestionarea unei componente a programului este responsabilă cu gestionarea securității componentei respective și, în acest scop, realizează analiza riscurilor și a amenințărilor și desfășoară toate activitățile necesare pentru a asigura și a monitoriza securitatea componentei respective, în special stabilirea specificațiilor tehnice și a procedurilor operaționale, și monitorizează conformitatea acestora cu cerințele de securitate generale menționate la alineatul (1).

3.Agenția:

4.Statele membre:

6.Entitățile implicate în program iau toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea programului.

CAPITOLUL II

Acreditarea de securitate

Articolul 35

Autoritatea pentru acreditarea de securitate

Consiliul de acreditare de securitate instituit în cadrul agenției este autoritatea pentru acreditarea de securitate în cazul tuturor componentelor programului.

Articolul 36

Principiile generale ale acreditării de securitate

Activitățile de acreditare de securitate pentru toate componentele programului se desfășoară în conformitate cu următoarele principii:

Articolul 37

Sarcinile consiliului de acreditare de securitate

1.Consiliul de acreditare de securitate își îndeplinește sarcinile fără a aduce atingere responsabilităților Comisiei sau celor încredințate celorlalte organisme ale agenției, în special în ceea ce privește chestiunile referitoare la securitate și fără a aduce atingere competențelor statelor membre în ceea ce privește acreditarea de securitate.

2.Consiliul de acreditare de securitate îndeplinește următoarele sarcini:

(i)domeniul de aplicare al activităților necesare pentru realizarea și menținerea acreditării componentelor programului sau a unor părți ale acestor componente și a oricăror interconexiuni între ele și alte sisteme sau componente;

(ii)un proces de acreditare de securitate pentru componentele programului sau părți ale acestor componente, care să aibă un nivel de detaliu proporțional cu nivelul necesar de asigurare și care să precizeze în mod clar condițiile de acreditare;

(iii)rolul părților interesate relevante implicate în procesul de acreditare;

(iv)un calendar de acreditare care să respecte etapele componentelor programului, mai ales în ceea ce privește instalarea infrastructurilor, furnizarea serviciilor și evoluția;

(v)principiile acreditării de securitate pentru rețelele conectate la sisteme instituite în cadrul componentelor programului sau pentru părți ale acestor componente și pentru echipamentele conectate la sistemele instituite de aceste componente, care este efectuată de entitățile naționale ale statelor membre competente în materie de securitate;

3.Fără a aduce atingere competențelor statelor membre, se instituie un organism subordonat special care reprezintă statele membre, sub supravegherea consiliului de acreditare de securitate, pentru a îndeplini sarcinile autorității de distribuire a materialului criptografic (ADMC) referitoare la gestionarea materialului criptografic al UE aferent programului, în special în ceea ce privește:

Articolul 38

Componența consiliului de acreditare de securitate

1.Consiliul de acreditare de securitate este alcătuit dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru, un reprezentant al Comisiei și un reprezentant al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („Înaltul Reprezentant”). Mandatul membrilor consiliului de acreditare de securitate este de patru ani și poate fi reînnoit.

2.Un reprezentant al Agenției Spațiale Europene este invitat să asiste la reuniunile consiliului de acreditare de securitate în calitate de observator. În mod excepțional, reprezentanți ai agențiilor Uniunii, ai țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale pot fi, de asemenea, invitați să participe la aceste reuniuni în calitate de observatori pentru aspecte care le privesc în mod direct pe acestea, în special aspecte referitoare la infrastructura care le aparține sau care se află pe teritoriul lor. Modalitățile practice pentru această participare a reprezentanților țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale, precum și condițiile de participare se stabilesc în acordurile relevante și sunt conforme cu regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate.

Articolul 39

Regulile de vot ale consiliului de acreditare de securitate

Dacă nu se poate ajunge la un consens conform principiilor generale menționate la articolul 36, consiliul de acreditare de securitate adoptă deciziile cu majoritate calificată, în conformitate cu articolul 16 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Reprezentantul Comisiei și reprezentantul Înaltului Reprezentant nu participă la vot. Președintele consiliului de acreditare de securitate semnează, în numele consiliului de acreditare de securitate, deciziile adoptate de consiliul de acreditare de securitate.

Articolul 40

Comunicarea și impactul deciziilor consiliului de acreditare de securitate

1.Deciziile consiliului de acreditare de securitate sunt adresate Comisiei.

2.Comisia informează în permanență consiliul de acreditare de securitate cu privire la impactul oricăror decizii avute în vedere de consiliul de acreditare de securitate asupra funcționării corespunzătoare a componentelor programului și cu privire la punerea în aplicare a planurilor de tratare a riscurilor reziduale. Consiliul de acreditare de securitate ia act de toate informațiile de acest gen din partea Comisiei.

3.Comisia informează Parlamentul European și Consiliul, fără întârziere, cu privire la impactul adoptării deciziilor de acreditare de securitate asupra funcționării corespunzătoare a componentelor programului. În cazul în care Comisia consideră că o decizie adoptată de consiliul de acreditare de securitate poate avea un efect semnificativ asupra funcționării corespunzătoare a acestor componente, de exemplu în privința costurilor, a calendarului sau a performanței, ea informează de îndată Parlamentul European și Consiliul.

4.Consiliul de administrație este informat periodic cu privire la evoluția lucrărilor consiliului de acreditare de securitate.

5.Calendarul lucrărilor consiliului de acreditare de securitate nu creează obstacole pentru calendarul de activități prevăzut în programul de lucru menționat la articolul 100.

Articolul 41

Rolul statelor membre în ceea ce privește acreditarea de securitate

Statele membre:

(i)se subliniază importanța securității și a gestionării eficace a riscurilor în cadrul entităților inspectate;

(ii)se recomandă contramăsuri pentru a atenua impactul specific al pierderii confidențialității, integrității sau disponibilității informațiilor clasificate;

CAPITOLUL III

Protecția informațiilor clasificate

Articolul 42

Aplicarea normelor privind informațiile clasificate

În cadrul domeniului de aplicare a prezentului regulament:

TITLUL VI

Galileo și EGNOS

Articolul 43

Acțiuni eligibile

Acțiunile eligibile în cadrul Galileo și EGNOS acoperă:

Articolul 44

Serviciile furnizate de Galileo

1.Serviciile furnizate de Galileo cuprind:

2.De asemenea, Galileo contribuie la:

Articolul 45

Servicii furnizate de EGNOS

1.Serviciile furnizate de EGNOS cuprind:

2.Serviciile menționate la alineatul (1) sunt furnizate în mod prioritar pe teritoriile statelor membre situate geografic în Europa.

Acoperirea geografică a EGNOS poate fi extinsă la alte regiuni ale lumii, în special la teritoriile țărilor candidate, ale țărilor terțe asociate la „cerul unic european” și ale țărilor terțe cuprinse în politica europeană de vecinătate, sub rezerva fezabilității tehnice și, pentru serviciul SoL, în temeiul unor acorduri internaționale.

3.Costul unei asemenea extinderi, inclusiv costurile de exploatare conexe specifice acestor regiuni, nu este suportat din bugetul menționat la articolul 11. O astfel de extindere nu întârzie furnizarea serviciilor menționate la alineatul (1) pe ansamblul teritoriilor statelor membre situate geografic în Europa.

Articolul 46

Măsuri de implementare pentru Galileo și pentru EGNOS

Atunci când este necesar pentru buna funcționare a Galileo și a EGNOS și pentru adoptarea lor de către piață, Comisia stabilește măsuri necesare pentru:

Aceste măsuri de implementare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Articolul 47

Compatibilitate și interoperabilitate

1.Galileo și EGNOS, precum și serviciile pe care le furnizează, sunt pe deplin compatibile și interoperabile din punct de vedere tehnic.

2.Galileo și EGNOS, precum și serviciile pe care le furnizează, sunt compatibile și interoperabile cu alte sisteme de navigație prin satelit și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care cerințele de compatibilitate și de interoperabilitate necesare sunt prevăzute în acorduri internaționale.

TITLUL VII

Copernicus

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 48

Domeniul de aplicare al Copernicus

1.Copernicus este implementat pe baza unor investiții prealabile ale Uniunii și, acolo unde este cazul, a capacităților naționale sau regionale ale statelor membre și ținând seama de capacitățile furnizorilor comerciali de date și de informații comparabile și de necesitatea de a promova concurența și dezvoltarea pieței.

2.Copernicus furnizează date și informații pe baza unei politici de date complete, gratuite și deschise.

3.Copernicus are patru componente, și anume:

–dezvoltarea și exploatarea sateliților Sentinel ai Copernicus;

–accesarea datelor de la terți;

–accesarea datelor in situ și a altor date auxiliare;

4.Copernicus promovează coordonarea internațională a sistemelor de observare și a schimburilor aferente de date, pentru a-și consolida dimensiunea globală și complementaritatea, ținând seama de acordurile și de procesele de coordonare internaționale existente.

CAPITOLUL II

Acțiuni eligibile

Articolul 49

Obținerea datelor

Acțiunile eligibile în cadrul Copernicus acoperă:

Articolul 50

Serviciile Copernicus

Copernicus include acțiuni în sprijinul următoarelor servicii:

Articolul 51

Accesarea și distribuirea datelor și informațiilor Copernicus

1.Copernicus include acțiuni menite să asigure accesul la toate datele Copernicus și informațiile Copernicus și, acolo unde este cazul, să pună la dispoziție infrastructuri și servicii suplimentare pentru a promova distribuirea, accesarea și utilizarea datelor și informațiilor respective.

2.În cazul în care datele Copernicus sau informațiile Copernicus sunt sensibile din punctul de vedere al securității, Comisia poate încredința uneia sau mai multor entități fiduciare achiziționarea, supravegherea achiziționării, accesarea și distribuirea datelor și informațiilor respective. Aceste entități instituie și mențin un registru al utilizatorilor acreditați și acordă acces la datele restricționate prin intermediul unui flux de lucru separat.

CAPITOLUL III

Politica privind datele Copernicus

Articolul 52

Politica privind datele Copernicus și informațiile Copernicus

1.Datele Copernicus și informațiile Copernicus sunt furnizate utilizatorilor în temeiul următoarei politici de date gratuite, complete și deschise:

–formatele, actualitatea și caracteristicile de diseminare ale datelor Copernicus și informațiilor Copernicus sunt predefinite;

–se respectă condițiile de acordare a licențelor pentru datele de la terți și informațiile de la terți utilizate la producerea informațiilor provenite de la serviciile Copernicus, acolo unde cazul;

–limitările de securitate care rezultă din cerințele de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (1);

–se asigură protecția împotriva riscului de perturbare a sistemului care produce sau pune la dispoziție datele Copernicus și informațiile Copernicus;

–se asigură protecția accesului fiabil la datele Copernicus și la informațiile Copernicus pentru utilizatorii europeni.

2.Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 105 în ceea ce privește dispozițiile specifice de completare a alineatului (1) în legătură cu specificațiile și condițiile și procedurile pentru accesarea și utilizarea datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus.

3.Comisia eliberează licențe și notificări pentru accesarea și utilizarea datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus, inclusiv clauze de atribuire, în conformitate cu politica privind datele Copernicus stabilită în prezentul regulament și cu actele delegate aplicabile în temeiul alineatului (2).

TITLUL VIII

ALTE COMPONENTE ALE PROGRAMULUI

CAPITOLUL I

SSA

SECȚIUNEA I

SST

Articolul 53

Domeniul de aplicare al SST

Componenta SST sprijină următoarele activități:

Articolul 54

Serviciile SST

1.Serviciile SST cuprind:

2.Serviciile SST sunt gratuite și sunt disponibile în orice moment fără întrerupere.

Articolul 55

Utilizatorii SST

1.Utilizatorii de bază ai SST includ toate statele membre, SEAE, Comisia, Consiliul, proprietarii și operatorii de vehicule spațiale din sectorul public și din cel privat, precum și autoritățile publice însărcinate cu protecția civilă stabilite în Uniune.

2.Alte entități publice și private (utilizatori care nu sunt de bază) stabilite în Uniune pot beneficia de acces la unul dintre serviciile menționate la articolul 54 alineatul (1) literele (b)-(d) dacă îndeplinesc următoarele criterii:

Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, dispoziții detaliate privind aceste criterii și procedurile relevante. Aceste dispoziții se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Articolul 56

Participarea statelor membre

1.Statele membre care doresc să participe la furnizarea serviciilor SST menționate la articolul 54 înaintează Comisiei o propunere comună, demonstrând conformitatea cu următoarele criterii:

În ceea ce privește criteriile stabilite la literele (a) și (b), fiecare stat membru care dorește să participe la furnizarea de servicii SST își demonstrează conformitatea cu aceste criterii în mod separat.

2.Criteriile menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) sunt considerate a fi îndeplinite de statele membre participante ale căror entități naționale desemnate fac parte din consorțiul instituit în conformitate cu articolul 7 din Decizia nr. 541/2014/UE la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

3.În cazul în care nu s-a prezentat nicio propunere comună în conformitate cu alineatul (1) sau în cazul în care Comisia consideră că o propunere comună astfel prezentată nu respectă criteriile menționate la alineatul (1), cel puțin trei state membre despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile stabilite la alineatul (1) pot prezenta împreună oferte Comisiei în legătură cu un anumit regim de orbită.

4.Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, dispozițiile detaliate privind procedurile și elementele menționate la alineatele (1)-(3). Aceste măsuri de implementare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Articolul 57

Cadrul organizatoric pentru participarea statelor membre

1.Toate statele membre care au prezentat o propunere ce a fost considerată conformă de către Comisie în conformitate cu articolul 56 alineatul (1) sau care au fost selectate de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 56 alineatul (3) desemnează o entitate națională constitutivă stabilită pe teritoriul lor care să le reprezinte.

2.Entitățile naționale constitutive desemnate de statele membre în temeiul alineatului (1) încheie un acord privind crearea unui parteneriat SST și stabilirea normelor și a mecanismelor pentru cooperarea lor în ceea ce privește punerea în aplicare a activităților menționate la articolul 53. Acordul respectiv include, în special, elementele menționate la articolul 56 alineatul (1) literele (c)-(e) și instituirea unei structuri de gestionare a riscurilor pentru a asigura punerea în aplicare a dispozițiilor cu privire la utilizarea și schimbul securizat de date SST și de informații SST.

3.Entitățile naționale constitutive dezvoltă servicii SST ale Uniunii de înaltă calitate în conformitate cu un plan multianual, cu indicatori-cheie de performanță relevanți și cu cerințele utilizatorilor, pe baza activităților echipelor de experți menționate la alineatul (6). Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, planul multianual și indicatorii-cheie de performanță, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

4.Entitățile naționale constitutive leagă în rețea senzorii existenți și posibilii senzori viitori pentru a-i exploata într-un mod coordonat și optimizat în vederea instituirii și menținerii unui catalog european comun actualizat.

5.Statele membre participante realizează acreditarea de securitate pe baza cerințelor de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (1).

6.Statele membre participante la SST desemnează echipe de experți care să se ocupe cu aspecte specifice legate de diferitele activități SST. Echipele de experți sunt permanente, gestionate și dotate cu personal de către entitățile naționale constitutive ale statelor membre care le-au creat și pot include experți din fiecare entitate națională constitutivă.

7.Entitățile naționale constitutive și echipele de experți asigură protecția datelor SST, a informațiilor SST și a serviciilor SST.

8.Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, norme detaliate privind funcționarea cadrului organizatoric pentru participarea statelor membre la SST. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Articolul 58

Serviciul de asistență imediată SST

1.Comisia selectează serviciul de asistență imediată SST pe baza celor mai bune cunoștințe de specialitate privind aspectele legate de securitate. Acest serviciu de asistență imediată:

2.Entitățile naționale constitutive încheie acordurile de punere în aplicare necesare cu serviciul de asistență imediată SST.

SECȚIUNEA II

Condițiile meteorologice spațiale și NEO

Articolul 59

Activități meteorologice spațiale

1.Funcția de meteorologie spațială poate sprijini următoarele activități:

2.Serviciile meteorologice spațiale sunt disponibile în orice moment fără întrerupere și pot fi selectate în conformitate cu următoarele norme:

3.Selecția entităților care urmează să furnizeze servicii meteorologice spațiale se face printr-o procedură de ofertare.

Articolul 60

Activitățile privind NEO

1.Funcția NEO poate sprijini următoarele activități:

2.Comisia poate coordona acțiunile Uniunii și ale autorităților publice naționale însărcinate cu protecția civilă în cazul în care se constată că un NEO se aproprie de Pământ.

CAPITOLUL II

GOVSATCOM

Articolul 61

Domeniul de aplicare al GOVSATCOM

În cadrul componentei GOVSATCOM, capacitățile și serviciile de comunicare prin satelit sunt combinate într-o resursă comună a Uniunii de capacități și de servicii de comunicare prin satelit. Această componentă cuprinde:

Articolul 62

Capacitățile și serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM

1.Furnizarea capacităților și a serviciilor GOVSATCOM, gratuită pentru utilizatorii GOVSATCOM, este asigurată astfel cum se prevede în portofoliul de servicii menționat la alineatul (3), în conformitate cu cerințele operaționale menționate la alineatul (2) și cu cerințele de securitate specifice GOVSATCOM menționate la articolul 34 alineatul (1) și în limitele normelor privind partajarea resurselor și stabilirea priorității, menționate la articolul 65.

2.Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, cerințele operaționale pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM, sub forma unor specificații tehnice pentru cazuri de utilizare legate de gestionarea crizelor, de supraveghere și de gestionarea infrastructurilor esențiale, inclusiv rețelele de comunicare diplomatice. Aceste cerințe operaționale se bazează pe analiza detaliată a cerințelor utilizatorilor și țin seama de cerințele care decurg din rețelele și din echipamentele de utilizare existente. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

3.Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, portofoliul de servicii pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM, sub forma unei liste de categorii de servicii și de capacități de comunicare prin satelit, inclusiv atributele lor, cuprinzând acoperirea geografică, frecvența, lărgimea benzii, echipamentele de utilizare și aspectele legate de securitate. Aceste măsuri se bazează pe cerințele operaționale și de securitate menționate la alineatul (1) și stabilesc prioritatea serviciilor furnizate utilizatorilor la nivelul Uniunii. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

4.Utilizatorii GOVSATCOM au acces la capacitățile și la serviciile enumerate în portofoliul de servicii prin intermediul centrelor GOVSATCOM menționate la articolul 66.

Articolul 63

Furnizorii de capacități și de servicii de comunicare prin satelit

Capacitățile și serviciile de comunicare prin satelit din cadrul acestei componente pot fi furnizate de următoarele entități:

Articolul 64

Utilizarea GOVSATCOM

1.Următoarele entități pot fi utilizatori GOVSATCOM, cu condiția să le fie încredințate sarcini legate de supravegherea și de gestionarea unor misiuni, operațiuni și infrastructuri critice din punctul de vedere al securității:

2.Utilizatorii GOVSATCOM sunt autorizați în mod corespunzător de un participant menționat la articolul 67 pentru a utiliza capacitățile și serviciile GOVSATCOM.

Articolul 65

Partajarea resurselor și stabilirea priorității

1.Capacitățile, serviciile și echipamentele de utilizare pentru comunicarea prin satelit care sunt puse în comun sunt partajate între participanții GOVSATCOM și prioritatea utilizării lor de către aceștia este stabilită pe baza unei analize a riscurilor de securitate realizate de utilizatorii de la nivelul Uniunii și al statelor membre. La această partajare și stabilire a priorității se acordă prioritate utilizatorilor de la nivelul Uniunii.

2.Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, normele detaliate privind partajarea și stabilirea priorității pentru capacitățile, serviciile și echipamentele de utilizare, ținând seama de cererea preconizată pentru diferitele cazuri de utilizare și de analiza riscurilor de securitate pentru cazurile de utilizare respective. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

3.Partajarea și stabilirea priorității pentru capacitățile și serviciile de comunicare prin satelit între utilizatorii GOVSATCOM care sunt autorizați de același participant la GOVSATCOM se determină și se implementează de către participantul respectiv.

Articolul 66

Exploatarea și infrastructura segmentului terestru

1.Segmentul terestru include infrastructura necesară pentru a permite furnizare de servicii utilizatorilor în conformitate cu articolul 65, în special centrele GOVSATCOM care sunt achiziționate în cadrul acestei componente pentru a conecta utilizatorii GOVSATCOM cu furnizorii de capacități și de servicii de comunicare prin satelit.

2.Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, amplasamentul infrastructurii segmentului terestru. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Articolul 67

Participanții la GOVSATCOM și autoritățile competente

1.Statele membre, Consiliul, Comisia și SEAE sunt participanți la GOVSATCOM în măsura în care autorizează utilizatori ai GOVSATCOM sau furnizează capacități de comunicare prin satelit ori amplasamente ale segmentului terestru sau părți ale instalațiilor segmentului terestru.

2.Agențiile Uniunii pot deveni participanți la GOVSATCOM dacă au fost emise autorizații de către instituția Uniunii sub a cărei supraveghere se află.

3.Fiecare participant desemnează o singură autoritate competentă GOVSATCOM.

4.O autoritate competentă GOVSATCOM se asigură că

Articolul 68

Monitorizarea cererii și ofertei în ceea ce privește GOVSATCOM

Comisia monitorizează în continuu evoluția cererii și a ofertei de capacități și de servicii GOVSATCOM, ținând seama de noile riscuri și amenințări, precum și de noile evoluții tehnologice, pentru a optimiza echilibrarea ofertei cu cererea în ceea ce privește serviciile GOVSATCOM.

Articolul 69

Clauză de revizuire GOVSATCOM

Până la sfârșitul anului 2024, Comisia evaluează implementarea componentei GOVSATCOM, mai ales în ceea ce privește evoluția nevoilor utilizatorilor în raport cu capacitatea de comunicare prin satelit. Evaluarea examinează, în special, necesitatea unor infrastructuri spațiale suplimentare. Evaluarea este însoțită, dacă este necesar, de o propunere adecvată privind dezvoltarea de infrastructuri spațiale suplimentare în cadrul componentei GOVSATCOM.

TITLUL IX

AGENȚIA UNIUNII EUROPENE PENTRU PROGRAMUL SPAȚIAL

CAPITOLUL I

Dispoziții generale referitoare la agenție

Articolul 70

Statutul juridic al agenției

1.Agenția este un organism al Uniunii și are personalitate juridică.

2.În fiecare stat membru, agenția se bucură de cea mai amplă capacitate juridică acordată persoanelor juridice conform legii. Ea poate, în special, să dobândească sau să înstrăineze bunuri mobile și imobile și se poate constitui parte în proceduri judiciare.

3.Agenția este reprezentată de directorul său executiv.

Articolul 71

Sediul agenției

Sediul agenției se află la Praga (Republica Cehă).

CAPITOLUL II

Organizarea agenției

Articolul 72

Structura administrativă și de conducere

1.Structura administrativă și de conducere a agenției cuprinde:

2.Consiliul de administrație, directorul executiv, consiliul de acreditare de securitate și președintele acestuia cooperează pentru a asigura funcționarea agenției și coordonarea conform procedurilor determinate de regulile interne ale agenției, cum ar fi regulamentul de procedură al consiliului de administrație, regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate, normele financiare aplicabile agenției, normele de punere în aplicare a statutului personalului și normele privind accesul la documente.

Articolul 73

Consiliul de administrație

1.Consiliul de administrație este format din câte un reprezentant al fiecărui stat membru și din patru reprezentanți ai Comisiei, toți având drept de vot. Consiliul de administrație include, de asemenea, un membru desemnat de Parlamentul European, care nu are drept de vot.

2.Președintele sau vicepreședintele consiliului de acreditare de securitate, un reprezentant al Consiliului, un reprezentant al Înaltului Reprezentant și un reprezentant al Agenției Spațiale Europene sunt invitați să asiste la reuniunile consiliului de administrație în calitate de observatori, în condițiile stipulate de regulamentul de procedură al consiliului de administrație.

3.Fiecare membru al consiliului de administrație are un membru supleant. Membrul supleant îl reprezintă pe membrul titular atunci când acesta lipsește.

4.Membrii și membrii supleanți ai consiliului de administrație sunt numiți pe baza cunoștințelor lor în domeniul sarcinilor principale ale agenției, ținând seama de competențele manageriale, administrative și bugetare relevante. Parlamentul European, Comisia și statele membre fac tot posibilul să limiteze schimbarea reprezentanților lor în consiliul de administrație, pentru a asigura continuitatea activităților acestui consiliu. Toate părțile urmăresc obținerea unei reprezentări echilibrate a bărbaților și a femeilor în consiliul de administrație.

5.Mandatul membrilor și al membrilor supleanți ai consiliului de administrație are o durată de patru ani și poate fi reînnoit o singură dată.

6.Atunci când este cazul, participarea reprezentanților unor țări terțe sau organizații internaționale și condițiile de participare se stabilesc în acordurile menționate la articolul 98 și respectă regulamentul de procedură al consiliului de administrație.

Articolul 74

Președintele consiliului de administrație

1.Consiliul de administrație alege un președinte și un vicepreședinte din rândul membrilor săi cu drept de vot. Vicepreședintele îl înlocuiește automat pe președinte dacă acesta nu își poate îndeplini îndatoririle.

2.Mandatul președintelui și al vicepreședintelui are o durată de doi ani și poate fi reînnoit o singură dată. El se încheie în cazul în care persoana respectivă încetează să mai fie membră a consiliului de administrație.

3.Consiliul de administrație are competența de a-l revoca pe președinte, pe vicepreședinte sau pe amândoi.

Articolul 75

Reuniunile consiliului de administrație

1.Reuniunile consiliului de administrație sunt convocate de președintele acestuia.

2.Directorul executiv participă la deliberări, cu excepția cazului în care președintele decide altfel. Directorul executiv nu are drept de vot.

3.Consiliul de administrație se întrunește într-o reuniune ordinară de două ori pe an. În plus, se întrunește la inițiativa președintelui său sau la cererea a cel puțin o treime din membrii săi.

4.Consiliul de administrație poate invita orice persoană a cărei opinie prezintă interes să participe la reuniunile sale în calitate de observator. Sub rezerva regulamentului de procedură al consiliului de administrație, membrii acestuia pot fi asistați de consultanți sau de experți.

5.[Pentru orice componentă a programului care presupune utilizarea de infrastructuri naționale sensibile, doar reprezentanții statelor membre care dețin astfel de infrastructuri și reprezentantul Comisiei pot participa la reuniunile și la deliberările consiliului de administrație și pot vota. În cazul în care președintele consiliului de administrație nu este reprezentantul unuia dintre statele membre care dețin astfel de infrastructuri, el este înlocuit de reprezentanții unui stat membru care deține astfel de infrastructuri.]

6.Agenția asigură secretariatul consiliului de administrație.

Articolul 76

Regulile de vot ale consiliului de administrație

1.Cu excepția cazurilor în care prezentul regulament prevede altfel, consiliul de administrație adoptă deciziile cu majoritatea simplă a membrilor săi cu drept de vot.

O majoritate de două treimi din toți membrii cu drept de vot este necesară pentru alegerea și demiterea președintelui și a vicepreședintelui consiliului de administrație și pentru adoptarea bugetului și a programelor de lucru.

2.Fiecare reprezentant al statelor membre și al Comisiei dispune de un vot. Dacă un membru cu drept de vot este absent, supleantul său poate exercita dreptul de vot al acestuia. Directorul executiv nu participă la vot. Deciziile în temeiul articolului 77 alineatul (2) literele (a), (b), (f), (j) și (k) sau al articolului 77 alineatul (5), cu excepția chestiunilor care fac obiectul capitolului II din titlul V, se adoptă numai cu votul favorabil al reprezentanților Comisiei.

3.Regulamentul de procedură al consiliului de administrație stabilește în mod mai detaliat modalitățile de vot, în special condițiile în care un membru poate acționa în numele altui membru.

Articolul 77

Sarcinile consiliului de administrație

1.Consiliul de administrație se asigură că agenția își îndeplinește misiunea care îi este încredințată, în condițiile stabilite de prezentul regulament, și ia orice decizie necesară în acest scop, fără a aduce atingere competențelor atribuite consiliului de acreditare de securitate pentru activitățile prevăzute la capitolul II din titlul V.

2.În plus, consiliul de administrație:

3.În ceea ce privește personalul agenției, consiliul de administrație exercită competențele de autoritate împuternicită să facă numiri, conferite de Statutul funcționarilor Uniunii Europene („Statutul funcționarilor”), și competențele de autoritate abilitată să încheie contracte de muncă, conferite de Regimul aplicabil celorlalți agenți („competențele autorității împuternicite să facă numiri”).

Consiliul de administrație adoptă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 110 din Statutul funcționarilor, o decizie bazată pe articolul 2 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și pe articolul 6 din Regimul aplicabil celorlalți agenți, prin care deleagă directorului executiv competențele relevante ale autorității împuternicite să facă numiri și definește condițiile în care această delegare de competențe poate fi suspendată. Directorul executiv raportează consiliului de administrație cu privire la exercitarea respectivelor competențe delegate. Directorul executiv este autorizat să subdelege aceste competențe.

În aplicarea celui de al doilea paragraf al prezentului alineat, consiliul de administrație poate, în cazul în care circumstanțe excepționale impun acest lucru, să suspende temporar, printr-o decizie, delegarea către directorul executiv a competențelor autorității împuternicite să facă numiri și a competențelor subdelegate de către acesta și să le exercite el însuși sau să le delege unuia dintre membrii săi sau altui membru al personalului decât directorul executiv.

Prin derogare de la al doilea paragraf, consiliul de administrație are obligația să delege președintelui consiliului de acreditare de securitate competențele menționate la primul paragraf în ceea ce privește recrutarea, evaluarea și reclasificarea personalului implicat în activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, precum și măsurile disciplinare de luat în ceea ce privește personalul în cauză.

Consiliul de administrație adoptă măsurile de punere în aplicare a Statutului funcționarilor și, respectiv, a Regimului aplicabil celorlalți agenți, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 110 din Statutul funcționarilor. În ceea ce privește recrutarea, evaluarea și reclasificarea personalului implicat în activitățile prevăzute la capitolul II din titlul V, precum și măsurile disciplinare relevante, consiliul de administrație consultă în prealabil consiliul de acreditare de securitate și ține cont în mod corespunzător de observațiile acestuia.

El adoptă, de asemenea, o decizie prin care stabilește norme privind detașarea experților naționali în cadrul agenției. Înainte de a adopta această decizie, consiliul de administrație consultă consiliul de acreditare de securitate cu privire la detașarea experților naționali implicați în activitățile de acreditare de securitate menționate la capitolul II din titlul V și ține seama în mod corespunzător de observațiile acestuia.

4.Consiliul de administrație numește directorul executiv și poate prelungi sau încheia mandatul acestuia în conformitate cu articolul 89.

5.Consiliul de administrație exercită autoritate disciplinară asupra directorului executiv în ceea ce privește conduita acestuia, în special în ceea ce privește aspectele de securitate care țin de competența agenției, cu excepția activităților realizate în conformitate cu capitolul II din titlul V.

Articolul 78

Directorul executiv

Agenția este condusă de directorul său executiv. Directorul executiv răspunde în fața consiliului de administrație.

Articolul 79

Sarcinile directorului executiv

1.Directorul executiv îndeplinește următoarele sarcini:

(i)ia măsuri de prevenire a fraudei, a corupției și a oricărei alte activități ilegale și aplică măsuri de supraveghere eficace;

(ii)atunci când sunt depistate nereguli, procedează la recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, aplică sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive;

2.Directorul executiv decide dacă este necesar ca unul sau mai mulți membri ai personalului să fie situați în unul sau mai multe state membre în scopul îndeplinirii sarcinilor agenției într-un mod eficient și eficace. Înainte de a decide să înființeze un birou local, directorul executiv obține aprobarea prealabilă a Comisiei, a consiliului de administrație și a statului membru (statelor membre) în cauză. Decizia respectivă precizează domeniul de aplicare al activităților care urmează să fie efectuate în cadrul biroului local în așa fel încât să se evite costurile inutile și dublarea funcțiilor administrative ale agenției. Este posibil să fie necesară încheierea unui acord privind sediul cu statul membru (statele membre) în cauză.

Articolul 80

Sarcinile administrative ale consiliului de acreditare de securitate

Pe lângă sarcinile menționate la articolul 37, consiliul de acreditare de securitate îndeplinește următoarele sarcini în cadrul administrării agenției:

Articolul 81

Președintele consiliului de acreditare de securitate

1.Consiliul de acreditare de securitate alege un președinte și un vicepreședinte din rândul membrilor săi, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor care dețin drept de vot. În cazul în care nu s-a obținut o majoritate de două treimi în urma a două reuniuni ale consiliului de acreditare de securitate, este necesară o majoritate simplă.

2.Vicepreședintele îl înlocuiește automat pe președinte dacă acesta din urmă nu își poate îndeplini îndatoririle.

3.Consiliul de acreditare de securitate are competența de a-l revoca pe președinte, pe vicepreședinte sau pe amândoi. El adoptă decizia de revocare cu o majoritate de două treimi.

4.Mandatul președintelui și al vicepreședintelui consiliului de acreditare de securitate are o durată de doi ani și poate fi reînnoit o singură dată. Fiecare mandat se încheie atunci când persoana respectivă încetează să mai fie membră a consiliului de acreditare de securitate.

Articolul 82

Aspecte organizaționale ale consiliului de acreditare de securitate

1.Consiliul de acreditare de securitate are acces la toate resursele umane și materiale necesare pentru a își îndeplini sarcinile în mod independent. El are acces la orice informație care îi este utilă pentru îndeplinirea sarcinilor sale și de care dispun celelalte organe ale agenției, fără a aduce atingere principiilor autonomiei și independenței menționate la articolul 36 litera (i).

2.Consiliul de acreditare de securitate și personalul agenției aflat sub autoritatea acestuia își desfășoară activitatea într-un mod care le asigură autonomia și independența față de celelalte activități ale agenției, în special față de activitățile operaționale legate de exploatarea sistemelor, în conformitate cu obiectivele diverselor componente ale programului. Niciunui membru al personalului agenției aflat sub autoritatea consiliului de acreditare de securitate nu i se pot încredința, în același timp, alte sarcini în cadrul agenției.

În acest scop, în cadrul agenției se stabilește o separare organizațională efectivă între personalul implicat în activități reglementate de capitolul II din titlul V și celelalte categorii de personal al agenției. Consiliul de acreditare de securitate informează imediat directorul executiv, consiliul de administrație și Comisia cu privire la orice circumstanțe care i-ar putea pune în pericol autonomia sau independența. În cazul în care nu se găsește nicio soluție în cadrul agenției, Comisia analizează situația, consultându-se cu părțile relevante. Pe baza rezultatului acestei analize, Comisia ia măsurile corespunzătoare de atenuare care urmează să fie puse în aplicare de agenție și informează Parlamentul European și Consiliul în această privință.

3.Consiliul de acreditare de securitate înființează organisme speciale aflate în subordinea sa, care să se ocupe de chestiuni specifice urmând instrucțiunile sale. În special, concomitent cu asigurarea continuității necesare a activității, el instituie o comisie care să efectueze teste și reexaminări ale analizelor de securitate și care să elaboreze rapoartele de risc relevante pentru a sprijini consiliul în procesul de pregătire a deciziilor sale. Consiliul de acreditare de securitate poate institui și desființa grupuri de experți care să contribuie la activitatea acestei comisii.

Articolul 83

Sarcinile președintelui consiliului de acreditare de securitate

1.Președintele consiliului de acreditare de securitate se asigură că respectivul consiliu își desfășoară activitățile de acreditare de securitate în mod complet independent și îndeplinește următoarele sarcini:

2.În ceea ce privește activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, Parlamentul European și Consiliul îl pot invita pe președintele consiliului de acreditare de securitate în fața acestor instituții, pentru un schimb de opinii cu privire la activitatea și perspectivele agenției, inclusiv în ceea ce privește programele de lucru multianuale și anuale.

CAPITOLUL III

Dispoziții financiare referitoare la agenție

Articolul 84

Bugetul agenției

1.Fără a aduce atingere altor resurse și redevențe, în special celor menționate la articolul 36, veniturile agenției includ o contribuție din partea Uniunii înscrisă în bugetul Uniunii pentru a asigura un echilibru între venituri și cheltuieli.

2.Cheltuielile agenției includ cheltuielile cu personalul, administrative și de infrastructură, cheltuielile de funcționare și cheltuielile aferente funcționării consiliului de acreditare de securitate, inclusiv organismele menționate la articolul 37 alineatul (3), și aferente contractelor și acordurilor încheiate de agenție în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate.

3.Veniturile și cheltuielile trebuie să fie în echilibru.

4.Directorul executiv întocmește, în strânsă colaborare cu președintele consiliului de acreditare de securitate pentru activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, un proiect de declarație estimativă a veniturilor și cheltuielilor agenției pentru următorul exercițiu financiar, făcând în mod clar distincție între elementele proiectului de declarație estimativă care se referă la activitățile de acreditare de securitate și cele care se referă la celelalte activități ale agenției. Președintele consiliului de acreditare de securitate poate formula o declarație scrisă cu privire la respectivul proiect, iar directorul executiv transmite atât proiectul de declarație estimativă, cât și această declarație consiliului de administrație și consiliului de acreditare de securitate, împreună cu un proiect de schemă de personal.

5.În fiecare an, consiliul de administrație întocmește, pe baza proiectului de declarație estimativă de venituri și cheltuieli și în strânsă cooperare cu consiliul de acreditare de securitate pentru activitățile reglementate de capitolul II din titlul V, declarația estimativă a veniturilor și cheltuielilor agenției pentru următorul exercițiu financiar.

6.Până la 31 ianuarie, consiliul de administrație transmite un proiect de document unic de programare care include, printre altele, o declarație estimativă, un proiect de schemă de personal și un program de lucru anual provizoriu, Comisiei și țărilor terțe sau organizațiilor internaționale cu care agenția a încheiat acorduri în conformitate cu articolul 98.

7.Comisia transmite declarația estimativă de venituri și cheltuieli Parlamentului European și Consiliului („autoritatea bugetară”), împreună cu proiectul de buget general al Uniunii Europene.

8.Pe baza declarației estimative, Comisia înscrie în proiectul de buget general al Uniunii Europene estimările pe care le consideră necesare pentru schema de personal și pentru valoarea subvenției care urmează să fie suportată de la bugetul general, pe care le prezintă autorității bugetare în conformitate cu articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

9.Autoritatea bugetară autorizează creditele cu titlu de contribuție pentru agenție și adoptă schema de personal a agenției.

10.Bugetul se adoptă de către consiliul de administrație. El devine definitiv după adoptarea finală a bugetului general al Uniunii Europene. Dacă este necesar, bugetul este modificat în consecință.

11.În cel mai scurt timp posibil, consiliul de administrație notifică autorității bugetare intenția sa de a pune în aplicare orice proiect care va avea implicații financiare semnificative pentru finanțarea bugetului, în special orice proiecte de natură imobiliară, precum închirierea sau achiziționarea de imobile. Consiliul de administrație informează Comisia în această privință.

12.Atunci când o ramură a autorității bugetare și-a anunțat intenția de a emite un aviz, ea prezintă avizul respectiv consiliului de administrație în termen de șase săptămâni de la data notificării proiectului.

Articolul 85

Executarea bugetului agenției

1.Directorul executiv execută bugetul agenției.

2.În fiecare an, directorul executiv comunică autorității bugetare toate informațiile necesare pentru ca aceasta să își exercite atribuțiile de evaluare.

Articolul 86

Prezentarea conturilor agenției și descărcarea de gestiune

Prezentarea conturilor provizorii și finale ale agenției și descărcarea de gestiune urmează normele și calendarul din Regulamentul financiar și, pentru organismele menționate la [articolul 70] din Regulamentul financiar, normele și calendarul din Regulamentul financiar cadru.

Articolul 87

Dispoziții financiare referitoare la agenție

Normele financiare aplicabile agenției se adoptă de consiliul de administrație, după consultarea Comisiei. Aceste norme nu se pot abate de la Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la [articolul 70] din Regulamentul financiar, cu excepția cazului în care o astfel de abatere este în mod specific necesară pentru funcționarea agenției iar Comisia și-a dat acordul prealabil.

CAPITOLUL V

Resursele umane ale agenției

Articolul 88

Personalul agenției

1.Personalului angajat de agenție i se aplică Statutul funcționarilor, Regimul aplicabil celorlalți agenți, precum și normele adoptate în comun de instituțiile Uniunii Europene în scopul aplicării Statutului funcționarilor și Regimului aplicabil celorlalți agenți.

2.Personalul agenției este alcătuit din agenți recrutați de agenție, în funcție de necesitățile impuse de îndeplinirea sarcinilor sale. Aceștia dețin autorizarea de securitate corespunzătoare clasificării informațiilor cu care lucrează.

3.Normele interne ale agenției, precum regulamentul de procedură al consiliului de administrație, regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate, normele financiare aplicabile agenției, normele de punere în aplicare a Statutului funcționarilor și normele privind accesul la documente, asigură autonomia și independența personalului care desfășoară activități de acreditare de securitate față de personalul care desfășoară celelalte activități ale agenției, în conformitate cu articolul 36 litera (i).

Articolul 89

Numirea și mandatul directorului executiv

1.Directorul executiv este angajat în calitate de agent temporar al agenției în conformitate cu articolul 2 litera (a) din Regimul aplicabil celorlalți agenți.

Directorul executiv este numit de consiliul de administrație, pe baza meritelor și a capacităților atestate în domeniul administrației și al gestiunii, precum și a competențelor și experienței în domeniile relevante, dintr-o listă de candidați propuși de Comisie în urma unui concurs deschis și transparent, după publicarea unei cereri de exprimare a interesului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau în altă parte.

Candidatul selectat de consiliul de administrație pentru funcția de director executiv poate fi invitat, în cel mai scurt timp posibil, să prezinte o declarație în fața Parlamentului European și să răspundă întrebărilor adresate de deputați.

Președintele consiliului de administrație reprezintă agenția în scopul încheierii contractelor cu directorul executiv.

Consiliul de administrație adoptă decizia de numire a directorului executiv cu o majoritate de două treimi din membrii săi.

2.Mandatul directorului executiv are o durată de cinci ani. La sfârșitul acestui mandat, Comisia procedează la o evaluare a performanțelor directorului executiv, ținând seama de viitoarele sarcini și provocări ale agenției.

La propunerea Comisiei, ținând cont de evaluarea menționată la primul paragraf, consiliul de administrație poate prelungi mandatul directorului executiv o singură dată, pentru o perioadă de maximum patru ani.

Orice decizie de prelungire a mandatului directorului executiv este adoptată cu o majoritate de două treimi din membrii consiliului de administrație.

Un director executiv al cărui mandat a fost prelungit nu mai poate participa la o procedură de selecție pentru același post.

Consiliul de administrație informează Parlamentul European cu privire la intenția sa de a prelungi mandatul directorului executiv. Înainte de prelungirea mandatului, directorul executiv poate fi invitat să facă o declarație în fața comisiilor competente ale Parlamentului European și să răspundă întrebărilor adresate de deputați.

3.Consiliul de administrație îl poate revoca pe directorul executiv, pe baza unei propuneri din partea Comisiei sau din partea unei treimi a membrilor săi, printr-o decizie adoptată cu o majoritate de două treimi din membrii săi.

4.Parlamentul European și Consiliul îl pot invita pe directorul executiv în fața acestor instituții, pentru un schimb de opinii cu privire la activitatea și perspectivele agenției, inclusiv în ceea ce privește programele de lucru multianuale și anuale. Acest schimb de opinii nu abordează chestiuni legate de activitățile de acreditare de securitate reglementate de capitolul II din titlul V.

Articolul 90

Detașarea experților naționali la agenție

Agenția poate angaja experți naționali din statele membre, de la agenții ale statelor membre sau de la organizații internaționale. Experții respectivi dețin autorizarea de securitate corespunzătoare clasificării informațiilor cu care lucrează. Acestei categorii de personal nu i se aplică Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți.

CAPITOLUL VI

Alte dispoziții

Articolul 91

Privilegii și imunități

Agenției și personalului acesteia li se aplică Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Articolul 92

Acordul privind sediul și condițiile de funcționare

1.Prevederile necesare referitoare la sediul care urmează să fie pus la dispoziția agenției în statul membru gazdă și la facilitățile care urmează să fie oferite de statul membru respectiv, precum și normele specifice aplicabile în statul membru gazdă directorului executiv, membrilor consiliului de administrație, personalului agenției și membrilor familiilor acestora se stabilesc într-un acord privind sediul, încheiat între agenție și statul membru în care se află sediul după obținerea aprobării consiliului de administrație.

2.Statul membru gazdă al agenției asigură cele mai bune condiții posibile pentru a permite funcționarea armonioasă și eficientă a agenției, inclusiv școlarizare multilingvă cu orientare europeană și conexiuni de transport adecvate.

Articolul 93

Regimul lingvistic al agenției

1.Agenției i se aplică dispozițiile prevăzute în Regulamentul nr. 1 din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene 33 .

2.Serviciile de traducere necesare funcționării agenției sunt asigurate de Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene.

Articolul 94

Politica de acces la documentele deținute de agenție

1.Documentelor deținute de agenție li se aplică Regulamentul (CE) nr. 1049/2001.

2.Consiliul de administrație adoptă măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001.

3.Deciziile luate de agenție în aplicarea articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 pot face obiectul unei plângeri adresate Ombudsmanului sau al unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul articolelor 228 și, respectiv, 263 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Articolul 95

Prevenirea fraudelor de către agenție

1.Pentru a facilita combaterea fraudei, a corupției și a altor activități ilegale conform Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în termen de șase luni de la data la care agenția devine operațională, aceasta aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 privind investigațiile interne desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) 34 și adoptă dispoziții corespunzătoare care se aplică tuturor angajaților agenției folosind modelul prevăzut în anexa la respectivul acord.

2.Curtea de Conturi Europeană are competența de a efectua audituri, pe bază de documente și la fața locului, în ceea ce îi privește pe toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri ale Uniunii din partea agenției.

3.OLAF poate efectua investigații, inclusiv inspecții și controale la fața locului, pentru a stabili dacă s-a comis o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un grant sau cu un contract finanțat de agenție, în conformitate cu dispozițiile și cu procedurile stabilite în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului și în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

4.Fără a aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3), acordurile de cooperare cu țări terțe și cu organizații internaționale, contractele, acordurile de grant și deciziile agenției privind granturile conțin dispoziții care împuternicesc în mod expres Curtea de Conturi Europeană și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, conform competențelor care le revin.

Articolul 96

Protejarea informațiilor clasificate sau a informațiilor sensibile neclasificate de către agenție

Sub rezerva consultării prealabile a Comisiei, agenția adoptă norme de securitate proprii echivalente cu normele de securitate ale Comisiei pentru protecția IUEC și a informațiilor sensibile neclasificate, inclusiv norme privind schimbul, prelucrarea și stocarea informațiilor respective, în conformitate cu Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei din 13 martie 2015 privind securitatea în cadrul Comisiei 35 și cu Decizia 2015/444 36 .

Articolul 97

Răspunderea agenției

1.Răspunderea contractuală a agenției este reglementată de legea aplicabilă contractului în cauză.

2.Curtea de Justiție este competentă să se pronunțe în temeiul oricărei clauze de arbitrare prevăzute într-un contract încheiat de agenție.

3.În eventualitatea unei răspunderi extracontractuale, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre, agenția acordă despăgubiri pentru orice prejudicii provocate de serviciile sale sau de angajații săi în executarea îndatoririlor lor.

4.Curtea de Justiție este competentă să decidă în litigiile privind repararea prejudiciilor menționate la alineatul (3).

5.Răspunderea individuală a angajaților față de agenție intră sub incidența dispozițiilor stabilite în Statutul funcționarilor sau în Regimul aplicabil celorlalți agenți, care li se aplică.

Articolul 98

Cooperarea cu țări terțe și cu organizații internaționale

1.Agenția este deschisă participării țărilor terțe care au încheiat acorduri cu Uniunea în acest sens.

2.În temeiul prevederilor relevante ale acordurilor menționate la alineatul (1), se încheie acorduri care specifică, în special, caracterul, amploarea și modalitatea în care țările terțe în cauză vor participa la activitatea agenției, inclusiv prevederi referitoare la participarea la inițiativele luate de agenție, la contribuțiile financiare și la personal. În ceea ce privește chestiunile legate de personal, aceste acorduri respectă, în orice caz, Statutul funcționarilor.

3.Consiliul de administrație adoptă o strategie privind relațiile cu țările terțe și cu organizațiile internaționale în ceea ce privește aspectele pentru care agenția deține competențe.

4.Comisia se asigură că, în relațiile sale cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, agenția acționează în limitele mandatului său și ale cadrului instituțional existent prin încheierea unui acord de lucru adecvat cu directorul executiv.

Articolul 99

Conflicte de interese

1.Membrii consiliului de administrație și ai consiliului de acreditare de securitate, directorul executiv, precum și experții naționali detașați și observatorii fac o declarație de angajament și o declarație de interese, indicând absența sau existența oricăror interese directe sau indirecte despre care se poate considera că aduc atingere independenței lor. Aceste declarații sunt precise și complete. Ele se fac în scris la intrarea în funcție a persoanelor în cauză și se reînnoiesc anual. Declarațiile se actualizează ori de câte ori este necesar, în special în cazul unor modificări relevante ale situațiilor personale ale persoanelor în cauză.

2.Înainte de orice reuniune la care urmează să participe, membrii consiliului de administrație și ai consiliului de acreditare de securitate, directorul executiv, precum și experții naționali detașați, observatorii și experții externi care participă la grupurile de lucru ad-hoc declară în mod precis și complet absența sau existența oricăror interese care ar putea aduce atingere independenței lor în legătură cu orice puncte de pe ordinea de zi și se abțin de la a participa la discutarea și votarea respectivelor puncte.

3.Consiliul de administrație și consiliul de acreditare de securitate stabilesc, în regulamentele lor de procedură, modalitățile practice aplicabile regulilor privind declarația de interese menționate la alineatele (1) și (2), precum și prevenirii și gestionării conflictelor de interese.

TITLUL X

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 100

Programul de lucru

Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar, care pot fi specifice fiecărei componente a programului. Programele de lucru stabilesc, acolo unde este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

Articolul 101

Monitorizare și raportare

1.În anexă sunt stabiliți indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 4.

2.Dacă se consideră necesar, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 105, cu privire la modificarea anexei în scopul revizuirii și/sau completării indicatorilor.

3.Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

4.În scopul alineatului (1), destinatarii fondurilor Uniunii sunt obligați să furnizeze informațiile adecvate. Datele necesare pentru verificarea performanței sunt colectate într-un mod eficient, eficace și la timp.

Articolul 102

Evaluare

1.Comisia efectuează evaluări ale programului în timp util pentru a putea contribui la procesul decizional.

2.Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului.

3.La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

4.Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

5.Entitățile implicate în punerea în aplicare a prezentului regulament furnizează Comisiei datele și informațiile necesare în vederea evaluării menționate la alineatul (1).

6.Până la 30 iunie 2024 și ulterior la fiecare cinci ani, Comisia evaluează performanța agenției în raport cu obiectivele, mandatul, sarcinile și amplasamentul acesteia, pe baza orientărilor Comisiei. Evaluarea abordează în special posibila necesitate de a modifica mandatul agenției și implicațiile financiare ale unei astfel de modificări. De asemenea, ea abordează politica agenției privind conflictele de interese și independența și autonomia consiliului de acreditare de securitate.

În cazul în care Comisia consideră că nu mai există motive pentru ca agenția să își continue activitățile, date fiind obiectivele, mandatul și sarcinile sale, ea poate propune modificarea prezentului regulament în consecință.

Comisia transmite un raport privind evaluarea agenției, precum și concluziile sale Parlamentului European, Consiliului, consiliului de administrație și consiliului de acreditare de securitate din cadrul agenției. Constatările evaluării sunt făcute publice.

Articolul 103

Audituri

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii, efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale în temeiul articolului 127 din Regulamentul financiar.

Articolul 104

Protecția datelor cu caracter personal și respectarea vieții private

Orice prelucrare de date cu caracter personal în contextul îndeplinirii sarcinilor și activităților prevăzute în prezentul regulament, inclusiv de către Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, se efectuează în conformitate cu dreptul aplicabil în domeniul protecției datelor cu caracter personal, în special Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și Regulamentul nr. 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului. Consiliul de administrație stabilește măsurile de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 de către agenție, inclusiv cele referitoare la desemnarea responsabilului cu protecția datelor din cadrul agenției. Aceste măsuri sunt stabilite după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor.

TITLUL XI

DELEGARE ȘI MĂSURI DE PUNERE ÎN APLICARE

Articolul 105

Exercitarea delegării de competențe

1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate, în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta actele delegate menționate la articolele 52 și 101 îi este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, până la 31 decembrie 2028.

3.Delegarea de competențe menționată la articolele 52 și 101 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe precizate în decizia respectivă. Ea produce efecte din ziua care urmează datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 52 și 101 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 106

Procedura de urgență

1.Un act delegat adoptat prin procedura de urgență intră imediat în vigoare și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). Notificarea actului transmisă Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

2.Parlamentul European și Consiliul pot prezenta obiecții cu privire la actul delegat în termen de [șase săptămâni] de la data notificării. Într-un astfel de caz, actul nu se mai aplică. Instituția care formulează obiecții față de un act delegat prezintă motivele care au stat la baza acestora.

Articolul 107

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de un comitet. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

TITLUL XII

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 108

Informare, comunicare și publicitate

1.Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

2.Comisia desfășoară acțiuni de informare și de comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 4.

3.Agenția poate desfășura activități de comunicare din proprie inițiativă în cadrul domeniului său de competență. Alocarea de resurse pentru activitățile de comunicare nu se face în detrimentul îndeplinirii cu eficacitate a sarcinilor menționate la articolul 30. Activitățile de comunicare se desfășoară în conformitate cu planurile pertinente de comunicare și de difuzare a informațiilor adoptate de consiliul de administrație.

Articolul 109

Abrogări

1.Regulamentele (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014, precum și Decizia nr. 541/2014/UE se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

2.Trimiterile la actele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 110

Dispoziții tranzitorii și continuitatea serviciilor după 2027

1.Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate, până la încheierea lor, în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 377/2014, 1285/2013 și 912/2010 și al Deciziei 541/2014/UE, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea acestora. În special, consorțiul instituit în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Decizia 541/2014/UE furnizează servicii SST până la 3 luni de la semnarea de către entitățile naționale constitutive a acordului de creare a parteneriatului SST prevăzut la articolul 57.

2.Pachetul financiar pentru program poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la măsurile adoptate în temeiul Regulamentelor nr. 377/2014 și 1285/2013 și al Deciziei nr. 541/2014/UE la programul actual.

3.Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (4) și pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 111

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

[Se aplică de la 1 ianuarie 2021.]

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Fișă financiară legislativă

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.Durata și impactul financiar

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

☑ o acțiune nouă 

□ o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 37  

☑prelungirea unei acțiuni existente 

✓ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost creată de simpla intervenție a statelor membre.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.

1.6.Durata și impactul financiar

✓ durată limitată

□ durată nelimitată

–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 38  

✓ Gestiune directă asigurată de către Comisie

□ Gestiune partajată cu statele membre

☑Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele din buget care au caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișă financiară legislativă (anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru informare, pe lângă programul spațial, pachetul CFM cuprinde un buget separat pentru contribuția UE la agenție

3.1.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.1.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

Estimări în echivalent normă întreagă

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.1.3.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli □

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1)    Regulamentul (UE) nr. 1285/2013. JO L 347, 20.12.2013, p. 1.

(2)    Regulamentul (UE) nr. 377/2014. JO L 122, 24.4.2014, p. 44.

(3)    Decizia nr. 541/2014/UE. JO L 158, 27.5.2014, p. 227.

(4)    COM(2016) 705 final.

(5)    Concluziile Consiliului privind o strategie spațială pentru Europa, adoptate de Consiliu („Competitivitate”) la reuniunea din 30 mai 2017 (documentul nr. 9817/17).

(6)    Rezoluția Parlamentului European din 12 septembrie 2017 referitoare la Strategia spațială pentru Europa [2016/2325(INI)].

(7)    Mid-term review of the Galileo and EGNOS programmes and the European GNSS Agency („Evaluarea intermediară a programelor Galileo și EGNOS și a Agenției GNSS European”), studiu realizat de PwC Franța, iunie 2017, EU Bookshop: https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/56b722ee-b9f8-11e7-a7f8-01aa75ed71a1

(8)     Planul de acțiune al Comisiei privind respectarea legislației de mediu și guvernanța : Comunicarea „Acțiuni ale UE în vederea îmbunătățirii conformării cu legislația de mediu și a guvernanței de mediu”  , COM/2018/10, documentul de lucru al serviciilor Comisiei, SWD(2018)10, care oferă detalii privind fiecare acțiune ,  Decizia C(2018)10 de instituire a unui grup de experți privind conformarea cu legislația de mediu și guvernanța de mediu .

(9)    Study on the impacts of changes in funding to the EGNSS programmes, PwC France study („Studiu privind efectele schimbărilor în finanțarea programelor EGNSS”), realizat de PwC Franța, iunie 2018. Nepublicat încă în EU Bookshop.

(10)    Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1-14.

(11)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.95, p. 1).

(12)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2-5).

(13)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(14)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(15)    Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7).

(16)    JO L 347, 20.12.2013, p. 1-24.

(17)    Regulamentul (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a programului Copernicus și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 911/2010 (JO L 122, 24.4.2014, p. 44).

(18)    Regulamentul (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială (2011-2013) (JO L 276, 20.10.2010, p. 1).

(19)    Comunicarea „Inteligența artificială pentru Europa” [COM(2018) 237 final], Comunicarea „Către un spațiu european comun al datelor” [COM(2018) 232 final], Propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță [COM(2018) 8 final].

(20)    Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici.

(21)    Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE).

(22)    JO L 175, 27.6.2013, p. 1-8.

(23)    JO L 309, 19.11.2013, p. 1-6.

(24)    JO L 158, 27.5.2014, p. 227.

(25)    https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:52017DC2025

(26)    http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/intm/146072.pdf

(27)    EUCO 217/13.

(28)    JO L 287, 4.11.2011, p. 1-8.

(29)    JO L 345, 23.12.2008, p. 75-82.

(30)    JO L 72, 17.3.2015, p. 53-88.

(31)    JO L 274, 15.10.2013, p. 1-50.

(32)    Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(33)    JO 17, 6.10.1958, p. 385-386.

(34)    JO L 136, 31.5.1999, p. 15.

(35)    Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei din 13 martie 2015 privind securitatea în cadrul Comisiei (JO L 72, 17.3.2015, p. 41).

(36)    Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).

(37)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(38)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 6.6.2018

COM(2018) 447 final

ANEXĂ

la

REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE

{SWD(2018) 327 final}
{SWD(2018) 328 final}

ANEXĂ

INDICATORI PENTRU EVALUAREA PROGRAMULUI

Programul va fi monitorizat îndeaproape pe baza unui set de indicatori care au scopul de a măsura gradul în care au fost îndeplinite obiectivele specifice ale programului și de a reduce la minimum costurile și sarcinile administrative. În acest scop, se vor colecta date cu privire la următorul set de indicatori principali:

Indicatorii ar trebui să fie legați de obiectivele specifice, dar fără a le repeta, pentru a se evita lipsa de coerență.

Obiectivul specific 1: furnizarea de servicii de poziționare, de navigație și de datare de ultimă generație și, acolo unde este cazul, securizate.

Indicatorul 1: Precizia semnalului (GNSS)

Obiectivul specific 2: furnizarea de date și de informații precise și fiabile de observare a Pământului pentru a sprijini punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii și ale statelor sale membre în domeniul mediului, al schimbărilor climatice, al agriculturii și al dezvoltării rurale, al protecției civile, al siguranței și securității, precum și al economiei digitale.

Indicatorul 1: Numărul utilizatorilor Copernicus

Indicatorul 2: Adăugarea de noi servicii Copernicus

Obiectivul specific 3: sporirea capacităților SST de monitorizare, urmărire și identificare a obiectelor spațiale, monitorizarea condițiilor meteorologice spațiale și cartografierea și legarea în rețea a capacităților privind NEO ale Uniunii.

Indicatorul 1: Numărul de utilizatori ai componentelor SSA

Indicatorul 2: Disponibilitatea serviciilor

Obiectivul specific 4: asigurarea disponibilității pe termen lung a unor servicii de comunicare prin satelit fiabile, securizate și eficiente din punctul de vedere al costurilor cu o garanție adecvată de acces și de robustețe pentru a rezista în fața actelor rău-intenționate.

Indicatorul 1: Numărul utilizatorilor GOVSATCOM

Indicatorul 2: Disponibilitatea serviciilor

Obiectivul specific 5: contribuirea la o capacitate de acces la spațiu autonomă, securizată și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Indicatorul 1: Numărul lansărilor pentru acțiunile în domeniul spațiului ale UE

Obiectivul specific 6: pentru acțiunile care sprijină sectorul spațial: sprijinirea și consolidarea competitivității, a spiritului antreprenorial, a competențelor și a capacității de a inova ale persoanelor juridice și fizice din Uniune care activează sau doresc să activeze în acest sector, ținând seama în special de poziția și de necesitățile întreprinderilor mici și mijlocii și ale întreprinderilor nou-înființate.

Indicatorul 1: Creșterea din sectorul din aval legat de acțiunile în domeniul spațiului