COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 9.3.2018

COM(2018) 127 final

2018/0058(COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

de acordare a unei asistențe macrofinanciare suplimentare Ucrainei

{SWD(2018) 66 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

·Motivele și obiectivele propunerii

Uniunea Europeană (UE) și-a consolidat în mod substanțial parteneriatul cu Ucraina în ultimii ani, acesta trecând dincolo de simpla cooperare bilaterală pentru a evolua către o asociere politică și o integrare economică progresive. Prin promovarea unor raporturi politice mai profunde, a unor legături economice mai puternice și a respectului pentru valorile comune, Acordul de asociere dintre UE și Ucraina, care a fost semnat în 2014 și prevede o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, este principalul instrument al procesului de apropiere dintre Ucraina și UE. Anumite părți ale Acordului de asociere sunt aplicate cu titlu provizoriu începând de la 1 noiembrie 2014, iar zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare începând de la 1 ianuarie 2016. Acordul a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, după ce a fost ratificat de Ucraina și de toate statele membre ale UE și a fost încheiat de Consiliul UE în iulie 2017. 

În ciuda revenirii la creștere economică în perioada 2016-2017, după recesiunea profundă din anii 2014-2015, economia Ucrainei rămâne vulnerabilă la șocuri externe. Acest lucru se reflectă în dependența accentuată a țării de exportul de produse de bază, în refacerea mai lentă decât se preconizase a rezervelor sale internaționale și în nivelul său ridicat de îndatorare externă, în special odată cu reinstituirea obligațiilor de plată la euro-obligațiunile restructurate în 2019. În acest context, sprijinul continuu oferit de partenerii internaționali ai Ucrainei rămâne esențial.

În martie 2015, în contextul Mecanismului de finanțare extinsă, Fondul Monetar Internațional (FMI) a aprobat un program în valoare de 17,5 miliarde USD pentru Ucraina, care se va încheia în 2019. Asistența financiară oferită de FMI a fost completată printr-un sprijin financiar substanțial din partea UE și a statelor sale membre, a unui număr de parteneri bilaterali (cum ar fi SUA, Japonia, Canada, Elveția) și a altor instituții financiare internaționale, printre care Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI). Cu toate acestea, având în vedere faptul că redresarea economică este încă fragilă și că persistă o serie de vulnerabilități, Ucraina se va confrunta, în 2018 și la începutul lui 2019, cu nevoi de finanțare externă suplimentare care, potrivit estimărilor FMI, se vor ridica la 4,5 miliarde USD (aproximativ 3,8 miliarde EUR 1 ).

La 29 noiembrie 2017, ministrul de finanțe al Ucrainei, Oleksandr Danyliuk, a adresat o cerere oficială vicepreședintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, pentru asistență macrofinanciară suplimentară din partea UE. Asistența va contribui la acoperirea nevoilor de finanțare externă ale țării și va sprijini punerea în aplicare a reformelor.

Ținând cont de această cerere și de situația economică din Ucraina, în special de apariția unor nevoi de finanțare externă suplimentare, Comisia Europeană prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere privind furnizarea de asistență macrofinanciară (AMF) suplimentară Ucrainei, pe baza articolului 212 din TFUE, în valoare de până la 1 miliard EUR, sub formă de împrumuturi pe termen mediu și lung, în două tranșe.

Noua operațiune AMF propusă ar urma să completeze cele trei operațiuni AMF anterioare, totalizând 3,4 miliarde EUR, care au fost acordate Ucrainei după declanșarea crizei în 2014. În cadrul acestor operațiuni s-a plătit o sumă totală de 2,8 miliarde EUR, compusă din 1,6 miliarde EUR în 2014-2015 (în cadrul așa-numitelor AMF I și AMF II) și din două tranșe de 600 de milioane EUR fiecare, în iulie 2015 și aprilie 2017 (în cadrul AMF III). Cea de-a treia și ultima tranșă din cadrul AMF III, în valoare de 600 de milioane EUR, care urma să fie acordată sub rezerva implementării celor 21 de măsuri de politică convenite împreună cu autoritățile ucrainene, nu a fost plătită. Deși Ucraina a îndeplinit o parte importantă a angajamentelor politice asociate acestei tranșe, patru măsuri, printre care două legate de combaterea corupției, nu fuseseră puse în aplicare până la momentul expirării perioadei de disponibilitate a asistenței, în ianuarie 2018. În aceste condiții, Comisia nu a fost în măsură să plătească ultima tranșă în cadrul AMF III, care a fost anulată oficial la 18 ianuarie 2018.

Obiectivul AMF propuse este să ajute Ucraina să-și acopere o parte din nevoile de finanțare externă suplimentare în perioada 2018-2019, reducând vulnerabilitățile pe termen scurt ale economiei la nivel bugetar și la nivelul balanței de plăți. În plus, asistența UE ar oferi stimulente pentru a intensifica eforturile de reformă ale Ucrainei prin ajungerea la un acord cu autoritățile ucrainene în privința unui memorandum de înțelegere care să stabilească un pachet adecvat de măsuri în sprijinul ajustării economice și al reformelor structurale. Comisia va încerca să obțină un consens larg cu autoritățile ucrainene, astfel încât să se asigure asumarea responsabilității și, prin urmare, să se sporească probabilitatea unei implementări fără probleme a condițiilor convenite. Condițiile de politică ar trebui să abordeze principalele puncte slabe ale economiei și ale sistemului de guvernanță economică ucrainean și să fie în concordanță cu angajamentele de reformă asumate de Ucraina în contextul Acordului de asociere, precum și în contextul altor instrumente de sprijin ale UE și al programelor de ajustare derulate cu FMI și cu Banca Mondială. Implementarea principalelor reforme în materie de guvernanță și de combatere a corupției va fi indispensabilă dacă se dorește ca operațiunea de asistență macrofinanciară să se încheie cu succes.

Având în vedere punerea în aplicare incompletă de către Ucraina a programului de politică asociat AMF III, fapt care a condus la anularea de către Comisie a ultimei tranșe în ianuarie 2018, este oportună includerea unor condiții specifice pentru fiecare dintre cele două tranșe ale acestei asistențe. Mai precis, se preconizează abordarea măsurilor care nu au fost puse în aplicare în cadrul programului anterior, în modul următor:

·În ceea ce privește verificarea declarațiilor de avere ale funcționarilor publici, Comisia ar dori să insiste asupra instituirii unui sistem de verificare eficace, inclusiv prin utilizarea unui software de verificare automată, cu acces direct și automat la bazele de date și la registrele statului. În memorandumul care urmează să fie convenit cu Ucraina în contextul noii operațiuni AMF propuse, Comisia ar urma deci să solicite ca sistemul de verificare automatizată menționat anterior să fie instituit și să fie operațional, și ca acesta să fie utilizat pentru verificarea unui număr semnificativ de declarații, acordându-se prioritate funcționarilor de rang înalt.

·În ceea ce privește verificarea datelor ce urmează să fie furnizate de societăți cu privire la beneficiarii lor reali și asigurarea respectării obligației de raportare a societăților, trebuie admis faptul că aceste aspecte sunt încă în fază incipientă la nivel internațional, inclusiv în UE. Vor fi organizate schimburi de experți între Ucraina și UE, la cererea Ucrainei, în vederea definirii unor măsuri fezabile care să permită acestei țări să instituie un mecanism de verificare operațional. Pe această bază, memorandumul ar putea specifica criterii de referință concrete pentru mecanismul de verificare, ca o condiție în contextul programului AMF.

·Interdicția privind exportul de lemn, care nu este compatibilă cu abținerea de la măsuri de restricționare a comerțului, rămâne în vigoare, iar legea care ar urma să abroge această interdicție nu a fost încă luată în considerare de către comisia parlamentară competentă din Ucraina. Comisia va angaja un dialog cu autoritățile ucrainene în vederea găsirii unei soluții pentru eliminarea acestui obstacol prin folosirea unor instrumente comerciale specifice, eventual chiar prin soluționarea bilaterală a litigiului.

·În ceea ce privește legea de instituire a unui registru central al creditelor, aceasta a fost adoptată de Parlamentul Ucrainei la 6 februarie 2018 și a intrat în vigoare la 4 martie 2018. Prin urmare, această măsură poate fi evaluată ca fiind implementată și nu este necesar să fie abordată în cadrul noului memorandum.

În plus, memorandumul pentru noul program va include și alte măsuri pe care Ucraina va trebui să le pună în aplicare pentru a putea beneficia de plata primei și a celei de a doua tranșe. Ele vor include acțiuni în domeniul gestionării finanțelor publice, care face parte din toate programele de politică legate de AMF. În termeni mai generali, condițiile vor viza un număr restrâns de sectoare-cheie care sunt relevante pentru stabilizarea macroeconomică a Ucrainei.

După cum rezultă și din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta propunere și plecând, printre altele, de la evaluarea situației politice, efectuată de Comisie împreună cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), Comisia consideră că sunt îndeplinite condițiile politice și economice preliminare pentru operațiunea AMF propusă.

·Contextul general

Ucraina a fost afectată de o recesiune deosebit de gravă în 2014 și 2015, când PIB-ul real a scăzut cu 6,6 %, respectiv 9,8 %. Deși criza economică a reflectat deficiențele macroeconomice și structurale de lungă durată ale Ucrainei, ea a fost determinată în mare măsură de pierderea încrederii și de pagubele produse la nivelul capacității de producție, cauzate de conflictul provocat de acțiunile destabilizatoare ale Rusiei din estul țării. Reacția politică puternică și amplul pachet al măsurilor de sprijin internațional au ajutat economia să revină la o creștere în 2016 (2,3 %). Redresarea a continuat în 2017, când, potrivit estimărilor, creșterea PIB-ului a atins 2,2 %, în pofida impactului negativ al unei blocade comerciale impuse în martie 2017 împotriva zonelor situate în afara controlului guvernamental. Extinderea activității economice în 2017 a fost determinată, în principal, de investiții și de consumul gospodăriilor, pe fondul îmbunătățirii climatului de încredere și al creșterii salariilor.

În ciuda crizei economice, Ucraina a înregistrat progrese semnificative în consolidarea finanțelor publice ale țării în ultimii trei ani. Deficitul bugetar global, inclusiv deficitul întreprinderii de petrol și gaze Naftogaz, a fost redus de la 10 % din PIB în 2014 la doar 2,4 % în 2016 (față de ținta de deficit pentru 2016 de 3,7 % convenită în cadrul programului FMI). Execuția bugetară a păstrat un ritm susținut în 2017, datorită unui proces solid de colectare a taxelor, creșterii plăților de dividende de către întreprinderile de stat și unor factori cu caracter excepțional, cum ar fi confiscarea activelor înghețate ale fostului președinte Ianukovici (totalizând 1 % din PIB). În consecință, deficitul bugetului de stat consolidat s-a ridicat la aproximativ 1,5 % din PIB în 2017. Deficitele cvasi-bugetare legate de recapitalizarea băncilor și a întreprinderilor de stat au fost reduse în mod semnificativ, în special datorită eliminării deficitului de exploatare al Naftogaz. Această consolidare bugetară, dublată de relativa stabilitate a cursului de schimb începând din 2016, a contribuit și la reducerea datoriei publice generale, la aproximativ 76 % din PIB la finele anului 2017 (în scădere față de 81 % la finele anului 2016).

Bugetul pe 2018 vizează un deficit bugetar de 2,4 % din PIB (în concordanță cu plafonul de 2,5 % prevăzut în programul FMI) și se bazează pe ipoteza unei creșteri de 3 % a PIB-ului real și a unei inflații a prețurilor de consum de 9 %. Tendința de dezinflație care a predominat din primăvara anului 2015 (60,9 % în aprilie 2015) până la jumătatea anului 2016 (6,9 % în iunie 2016) a fost treptat inversată. De atunci, accelerarea inflației (14,1 % în ianuarie 2018) a fost determinată de creșterea costurilor de producție și a cererii consumatorilor (în special ca urmare a măririi salariilor), precum și de creșterea prețurilor produselor alimentare neprelucrate (provocată de înghețul de la începutul anului 2017, care a distrus recoltele) și a prețurilor carburanților. Presiunea inflaționistă sporită a determinat banca centrală să mărească rata dobânzii de politică monetară cu 4,5 puncte procentuale cumulative din octombrie 2017, aceasta atingând 17 % la 2 martie 2018.

În ceea ce privește sectorul extern, deficitul contului curent al Ucrainei s-a adâncit treptat (3,5 % din PIB în 2017), ca urmare a unei ajustări abrupte în sens descrescător, determinată de criza economică (de la 9 % din PIB în 2013 la 0,3 % în 2015). Această situație a fost rezultatul unei redresări a importurilor de bunuri de capital (în conformitate cu îmbunătățirea încrederii mediului de afaceri) și al unui consum intern robust. Adâncirea suplimentară a deficitului de cont curent a fost limitată de revenirea puternică a exporturilor (17 % față de anul precedent, în 2017), pe fondul unei economii mondiale în creștere și al unor condiții comerciale favorabile. Intrările de capital privat, nereprezentând investiții străine directe, au înregistrat și ele o creștere, în special ca urmare a unui plasament în euro-obligațiuni în valoare de 3 miliarde USD, făcut de guvern în septembrie 2017. Sprijinul din partea partenerilor multilaterali și bilaterali ai Ucrainei, dublat de ajustarea contului curent și de revenirea treptată a fluxurilor financiare private, a ajutat Ucraina să-și refacă rezervele internaționale, acestea cifrându-se la 18,6 miliarde USD la finele lunii ianuarie 2018, în ciuda slăbirii investițiilor străine directe.

În pofida îmbunătățirii situației economice începând din 2015, continuă să persiste o serie de vulnerabilități datorate dependenței ridicate a acestei țări de exporturile de produse de bază, refacerii mai lente decât se anticipase a rezervelor sale internaționale și gradului său ridicat de îndatorare externă. Pe lângă aceasta, mediul politic intern instabil și amenințarea continuă a intensificării tensiunilor din regiunea estică a Ucrainei reprezintă riscuri de evoluție negativă care ar putea îngreuna redresarea încă timidă a țării.

Fiind un exportator de produse de bază (produsele agricole și metalele reprezintă aproximativ 70 % din exporturile de mărfuri ale țării), Ucraina rămâne deosebit de vulnerabilă la înrăutățirea condițiilor comerciale și la măsurile instituite de Rusia pentru restricționarea tranzitului în Ucraina. Într-adevăr, scăderea drastică a prețurilor produselor de bază la nivel mondial a fost un factor-cheie al crizei balanței de plăți cu care s-a confruntat Ucraina în 2009 și în perioada 2014-2015.

Gradul ridicat de îndatorare externă al Ucrainei constituie o altă sursă de vulnerabilitate. În ciuda puternicei reduceri a gradului de îndatorare în sectorul întreprinderilor și în sectorul bancar în urma crizei din 2014, datoria externă brută se ridica la 117,3 miliarde USD la 1 octombrie 2017 (111 % din PIB), sumă care includea scadențe pe termen scurt în valoare de 47,5 miliarde USD (45 % din PIB). Deși această datorie vizează în principal sectorul privat și nu constituie, ca atare, o datorie directă a statului, o parte a sa aparține unor întreprinderi publice (uneori garantate de stat), ea devenind astfel o datorie contingentă a autorităților. Volumul datoriei externe directe deținute de stat, cu scadența în anul următor, a scăzut semnificativ odată cu criza, deoarece autoritățile au recurs la împrumuturi pe termen lung de la instituțiile financiare internaționale și au reprogramat o datorie obligatară în valoare de 15 miliarde USD (atât deținută în mod direct, cât și garantată) prin așa-numita operațiune privind datoria din noiembrie 2015. Cu toate acestea, el rămâne relativ ridicat, iar obligațiile de rambursare din perioada 2018-2019 sunt considerabile.

Rezervele rămân sub standardele de adecvare ale FMI, în special în contextul unui nivel ridicat al datoriei externe. Deși Ucraina a reușit să-și refacă rezervele internaționale brute în ultimii trei ani, procesul a fost unul mai lent decât cel planificat inițial de FMI. Cifrându-se la 18,6 miliarde USD la sfârșitul lunii ianuarie 2018, rezervele rămân sub nivelul lor de dinaintea crizei și sub nivelul prevăzut pentru finele anului 2017 cu ocazia lansării programului FMI (22,3 miliarde USD). Rezervele ar putea fi supuse unor noi presiuni în perioada 2018-2019, când Ucraina ar urma să efectueze plăți în valoare de peste 12 miliarde USD (dobândă și principal) aferente datoriilor externe suverane și cvasi-suverane. Acest vârf la nivelul rambursărilor datoriei vine în momentul alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2019. În acest context, reaprovizionarea suplimentară a rezervelor internaționale ale Ucrainei pare a fi necesară, iar AMF suplimentară a UE ar putea sprijini în mod util acest efort, atât direct (prin plăți), cât și indirect (ca factor catalizator al aporturilor de capital privat și prin instaurarea încrederii în moneda locală).

În acest context, rămâne esențial ca FMI și partenerii internaționali ai Ucrainei, inclusiv UE, să acorde în continuare sprijin acestei țări. De la debutul crizei, programul în valoare de 17,5 miliarde USD, acordat Ucrainei în contextul Mecanismului de finanțare extinsă și aprobat de FMI în martie 2015, a fost completat de un sprijin substanțial din partea partenerilor bilaterali ai Ucrainei, printre care se numără și UE. Alte instituții financiare internaționale, cum ar fi Banca Mondială, BERD și BEI și-au intensificat și ele semnificativ activitățile pentru a sprijini tranziția economică a acestei țări. Cu toate acestea, întrucât economia Ucrainei rămân fragilă și expusă mai multor vulnerabilități, FMI estimează că, în 2018 și la începutul lui 2019, această țară se va confrunta cu nevoi de finanțare externă suplimentare în valoare de 4,5 miliarde USD (aproximativ 3,8 miliarde EUR 2 ). Asistența macrofinanciară propusă ar urma să acopere 26,5 % din totalul deficitului de finanțare suplimentară. Banca Mondială pregătește, de asemenea, un nou împrumut pentru politici de dezvoltare în valoare de 800 de milioane USD drept contribuție la reducerea deficitului de finanțare. După luarea în calcul a contribuției potențiale a Băncii Mondiale, asistența macrofinanciară a UE va finanța 32 % din deficitul de 3,7 miliarde USD rămas.

·Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

Asistența macrofinanciară a fost acordată Ucrainei în temeiul a patru decizii separate:

–Decizia din 12 iulie 2002 a Consiliului privind acordarea de asistență macrofinanciară suplimentară Ucrainei (2002/639/CE) 3

–Decizia nr. 646/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 de acordare de asistență macrofinanciară Ucrainei 4  

–Decizia din 14 aprilie 2014 a Consiliului privind acordarea de asistență macrofinanciară Ucrainei (2014/215/UE) 5

–Decizia (UE) nr. 2015/601 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 aprilie 2015 privind acordarea de asistență macrofinanciară Ucrainei 6  

·Coerența cu celelalte politici și obiective ale Uniunii

Asistența macrofinanciară propusă este coerentă cu angajamentul UE de a sprijini tranziția economică și politică a Ucrainei. Ea este în concordanță cu principiile care guvernează utilizarea instrumentului de asistență macrofinanciară, inclusiv cu caracterul său excepțional, principiile privind condițiile politice prealabile, complementaritatea, condiționalitatea și disciplina financiară.

Propunerea de asistență macrofinanciară este în conformitate cu obiectivele politicii europene de vecinătate (PEV). Ea contribuie la sprijinirea obiectivelor Uniunii Europene care vizează stabilitatea și dezvoltarea economică în Ucraina și, mai pe larg, reziliența în vecinătatea estică a Europei. Susținând eforturile autorităților de a institui un cadru macroeconomic stabil și de a implementa reforme structurale ambițioase, operațiunea propusă îmbunătățește valoarea adăugată a implicării globale a UE în Ucraina și ameliorează eficacitatea altor forme de asistență financiară acordată de UE acestei țări, cum ar fi operațiunile de sprijin bugetar și granturile disponibile prin intermediul instrumentelor financiare externe în contextul actualului cadru financiar multianual 2014-2020. AMF propusă face de asemenea parte integrantă din sprijinul internațional global acordat Ucrainei și va continua să completeze asistența oferită de alți donatori bilaterali și multilaterali.

Ucraina are legături economice importante cu UE. La 1 septembrie 2017, Acordul de asociere UE-Ucraina a intrat în vigoare. Dispozițiile privind zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare fuseseră aplicate cu titlu provizoriu începând cu 1 ianuarie 2016, când UE și Ucraina au început să-și deschidă reciproc piețele pentru bunuri și servicii. UE este principalul partener comercial al Ucrainei, generând 40,6 % (în valoare) din comerțul total al Ucrainei în 2016. Schimburile comerciale bilaterale au continuat să crească în 2017. Exporturile ucrainene către UE au crescut cu 27,3 % față de anul precedent, în timp ce valoarea importurilor din UE a crescut cu 22,1 % (în termeni de valoare).

2.ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

·Rezumatul acțiunii propuse

Uniunea Europeană pune la dispoziția Ucrainei o asistență macrofinanciară în valoare totală de până la 1 miliard EUR, acordată sub forma unor împrumuturi pe termen mediu și lung, care va contribui la acoperirea nevoilor de finanțare externă reziduale ale Ucrainei în 2018-2019. Asistența este planificată să fie plătită în două tranșe de împrumut. Cu condiția ca măsurile de politică asociate fiecărei tranșe să fie puse în aplicare în timp util, prima tranșă ar urma să fie plătită în a doua jumătate a anului 2018, iar cea de-a doua tranșă ar putea fi eliberată în prima jumătate a anului 2019. Asistența va fi gestionată de Comisie. Sunt aplicabile dispoziții specifice privind prevenirea fraudei și a altor nereguli, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Comisia și autoritățile ucrainene vor conveni un memorandum de înțelegere care va stabili măsurile de reformă structurală asociate operațiunii de asistență macrofinanciară propusă, inclusiv aspectele legate de calendarul și derularea evenimentelor. Mai mult, așa cum se întâmplă de regulă în cazul asistenței macrofinanciare, plățile vor fi condiționate, printre altele, de rezultatul satisfăcător al analizelor efectuate în cadrul programului FMI și de utilizarea în continuare de către Ucraina a fondurilor FMI.

·Temei juridic

Temeiul juridic al prezentei propuneri este articolul 212 din TFUE.

·Principiul subsidiarității

Principiul subsidiarității este respectat deoarece obiectivele restaurării stabilității macroeconomice pe termen scurt a Ucrainei nu pot fi îndeplinite în mod suficient de către statele membre și de aceea ele pot fi realizate mai bine de către Uniunea Europeană. Motivele principale sunt constrângerile bugetare existente la nivel național și nevoia unei coordonări strânse între donatori pentru a maximiza amploarea și eficiența asistenței.

·Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității: ea se limitează la minimul necesar pentru a atinge obiectivul stabilității macroeconomice pe termen scurt și nu depășește ceea ce este necesar în acest scop.

Așa cum a constatat Comisia pe baza estimărilor făcute de FMI în contextul acordului stand-by, valoarea asistenței corespunde unui procent de circa 26,5 % din necesarul de finanțare suplimentară estimat pentru perioada 2018-2019. Acest angajament semnificativ este justificat de: importanța politică a Ucrainei pentru stabilitatea din vecinătatea Uniunii Europene; asocierea politică și integrarea economică a țării cu UE, conform celor stipulate în Acordul de asociere dintre cele două părți, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017; precum și de situația dificilă cu care continuă să se confrunte Ucraina, în special ca urmare a conflictului din partea de est a țării.

·Alegerea instrumentelor

Finanțarea de proiecte sau asistența tehnică nu ar fi o soluție adecvată pentru abordarea obiectivelor macroeconomice. Principala valoare adăugată a asistenței macrofinanciare comparativ cu alte instrumente ale UE ar fi reducerea constrângerii financiare externe într-un mod rapid și contribuția la crearea unui cadru macroeconomic stabil, inclusiv prin promovarea unei balanțe de plăți și a unei situații bugetare sustenabile, precum și a unui cadru adecvat pentru reformele structurale. Prin contribuția la instituirea unui cadru adecvat pentru politicile macroeconomice și structurale, AMF poate spori eficacitatea acțiunilor finanțate în Ucraina prin alte instrumente financiare ale UE, cu aplicare mai restrânsă.

3.REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

·Consultarea părților interesate

Cu ocazia elaborării prezentei propuneri de asistență macrofinanciară, serviciile Comisiei au contactat în mod regulat autoritățile ucrainene, pentru a promova asumarea de către Ucraina a responsabilității în privința programului. În plus, dat fiind că asistența macrofinanciară este acordată ca parte integrantă a sprijinului internațional pentru stabilizarea economică a Ucrainei, Comisia s-a consultat totodată cu parteneri internaționali ai Ucrainei, cum ar fi Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, care sprijină această țară prin programe financiare de mare amploare.

·Obținerea și utilizarea expertizei

O evaluare operațională pentru verificarea calității și a fiabilității circuitelor financiare și a procedurilor administrative din sectorul public al Ucrainei a fost efectuată de către Comisie cu ajutorul unor experți externi, raportul final fiind pregătit în august 2014. Se prevede efectuarea unei noi evaluări operaționale în cel de-al doilea trimestru al anului 2018, pentru a reflecta evoluțiile recente.

·Evaluarea impactului

Asistența macrofinanciară a UE este un instrument de urgență cu caracter excepțional care vizează remedierea unor dificultăți grave cu care se confruntă țările terțe la nivelul balanței de plăți. Prin urmare, prezenta propunere AMF este scutită de obligația efectuării unei evaluări a impactului în conformitate cu orientările Comisiei privind o mai bună legiferare [SWD(2015) 111 final], deoarece există imperativul politic de a face progrese rapide în actuala situație de urgență care necesită un răspuns prompt.

La nivel mai general, propunerile Comisiei privind asistența macrofinanciară se bazează pe concluziile desprinse din evaluările ex-post efectuate asupra operațiunilor anterioare desfășurate în vecinătatea UE. Asistența macrofinanciară și programul de ajustare și reformă economică aferent vor contribui la reducerea nevoilor de finanțare pe termen scurt ale Ucrainei, sprijinind în același timp măsurile politice care urmăresc consolidarea poziției externe și a poziției bugetare a țării pe termen mediu și crearea condițiilor pentru o creștere economică durabilă.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Asistența preconizată ar fi furnizată sub formă de împrumuturi și ar trebui să fie finanțată prin operațiuni de luare de împrumut pe care Comisia le va desfășura în numele UE. Costurile bugetare ale asistenței vor corespunde provizionării, la o rată de 9 %, a sumelor vărsate la Fondul de garantare pentru împrumuturile externe ale UE, de la linia bugetară 01 03 06 („Provizionarea Fondului de garantare”). Presupunând că prima tranșă a împrumutului va fi plătită în 2018 și va avea o valoare totală de 500 de milioane EUR, iar cea de-a doua tranșă va fi plătită în 2019 și va avea o valoare de 500 de milioane EUR, și în conformitate cu normele care reglementează mecanismul Fondului de garantare, provizionarea va fi efectuată în bugetul pentru 2020 (45 de milioane EUR) și în bugetul pentru 2021 (45 de milioane EUR).

Pe baza prognozelor actuale privind utilizarea liniei bugetare 01 03 06, Comisia estimează că impactul bugetar al operațiunii AMF propuse în favoarea Ucrainei poate fi suportat.

5.ELEMENTE OPȚIONALE

·Clauza de reexaminare/de revizuire/de limitare în timp

Propunerea include o clauză de limitare în timp. Asistența macrofinanciară propusă urmează să fie pusă la dispoziție pentru o perioadă de doi ani și jumătate, începând din prima zi după intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere.

2018/0058 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

de acordare a unei asistențe macrofinanciare suplimentare Ucrainei

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 212 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)    Relațiile dintre Uniunea Europeană și Ucraina continuă să se dezvolte în cadrul politicii europene de vecinătate și al Parteneriatului estic. La 1 septembrie 2017 a intrat în vigoare un Acord de asociere între Uniune și Ucraina, care include instituirea unei zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare.

(2)    Începând cu primăvara anului 2014, Ucraina a lansat un program de reformă ambițios, menit să stabilizeze economia țării și să îmbunătățească nivelul de trai al cetățenilor săi. Ucraina și Uniunea au definit împreună un program al reformelor (Programul de asociere, care a fost actualizat ultima dată în martie 2015). Lupta împotriva corupției, precum și reformele constituționale, electorale și judiciare se numără printre prioritățile principale ale programului.

(3)    Pe lângă sprijinul său politic, în martie 2014 Uniunea s-a angajat să contribuie cu un pachet financiar în valoare de peste 11 miliarde EUR pentru a sprijini stabilizarea economică și punerea în aplicare a reformelor în Ucraina. Pachetul include o sumă de 1,6 miliarde EUR reprezentând asistență macrofinanciară în temeiul Deciziei 2002/639/CE a Consiliului 7 , al Deciziei nr. 646/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului 8 și în temeiul Deciziei 2014/215/UE a Consiliului 9 . Având în vedere nevoile substanțiale de finanțare externă ale Ucrainei, în aprilie 2015 a fost pusă la dispoziția acestei țări o sumă suplimentară de 1,8 miliarde EUR din asistența macrofinanciară în temeiul Deciziei (UE) 2015/601 a Parlamentului European și a Consiliului 10 .

(4)    Începând din mai 2014, Ucraina a primit asistență macrofinanciară din partea Uniunii în valoare de 2,81 miliarde EUR, inclusiv 1,2 miliarde EUR din cele 1,8 miliarde EUR disponibile în temeiul Deciziei (UE) 2015/601 a Parlamentului European și a Consiliului. Cea de-a treia și ultima tranșă de 600 de milioane EUR din asistența macrofinanciară în temeiul Deciziei (UE) 2015/601 a fost anulată la 18 ianuarie 2018, din cauza nerespectării parțiale de către Ucraina a programului de reforme structurale asociat acestei tranșe.

(5)    Pentru a sprijini programul de ajustare și reformă economică al țării, Fondul Monetar Internațional a aprobat, la 11 martie 2015, un program pentru Ucraina în contextul Mecanismului de finanțare extinsă, în valoare de circa 17,5 miliarde USD, din care 8,5 miliarde USD au fost vărsate în 2015-2017. Asistența financiară furnizată de FMI a fost completată printr-un sprijin financiar substanțial din partea unui număr de parteneri bilaterali, printre care Uniunea și statele sale membre, dar și SUA, Japonia și Canada. Alte instituții financiare internaționale, cum ar fi Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI), și-au extins și ele semnificativ activitățile pentru a sprijini tranziția economică a Ucrainei.

(6)    În urma misiunii sale tehnice din noiembrie 2017, FMI și-a revizuit estimările privind nevoile de finanțare externă ale Ucrainei, identificând un deficit suplimentar de 4,5 miliarde USD pentru 2018 și 2019. Aceste nevoi de finanțare depășesc finanțarea angajată până în prezent de comunitatea internațională, care include asistența macrofinanciară din partea Uniunii în temeiul Deciziei 2002/639/CE a Consiliului, al Deciziei nr. 646/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului, al Deciziei 2014/215/UE a Consiliului și al Deciziei (UE) 2015/601 a Parlamentului European și a Consiliului.

(7)    În noiembrie 2017, având în vedere situația economică și financiară dificilă cu care continuă să se confrunte Ucraina, autoritățile au solicitat asistență macrofinanciară suplimentară din partea Uniunii.

(8)    Cu ocazia Consiliului de asociere UE-Ucraina, care a avut loc la 8 decembrie 2017, Uniunea și-a reafirmat sprijinul pentru eforturile de reformă substanțiale ale Ucrainei, inclusiv prin asistență financiară legată de progrese concrete la nivelul reformelor.

(9)    Ținând cont de faptul că Ucraina este o țară care face obiectul politicii europene de vecinătate, ea ar trebui să fie considerată eligibilă pentru a beneficia de asistență macrofinanciară din partea Uniunii.

(10)    Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să fie un instrument financiar excepțional de sprijin necondiționat și nedesemnat pentru balanța de plăți, care vizează satisfacerea necesităților imediate de finanțare externă ale beneficiarului și ar trebui să stea la baza punerii în aplicare a unui program de politică care să conțină măsuri ferme imediate de ajustare și de reformă structurală, menite să îmbunătățească poziția balanței de plăți a beneficiarului pe termen scurt.

(11)    Având în vedere că balanța de plăți a Ucrainei continuă să prezinte un deficit rezidual de finanțare externă care depășește resursele furnizate de FMI și de alte instituții multilaterale, se consideră că, în actualele circumstanțe excepționale, asistența macrofinanciară pe care Uniunea urmează să o furnizeze Ucrainei, alături de programul FMI, este un răspuns adecvat la cererea de sprijin pentru stabilizare economică făcută de această țară. Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar sprijini stabilizarea economică și agenda de reforme structurale a Ucrainei, completând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

(12)    Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să aibă drept scop sprijinirea restabilirii unei situații sustenabile a finanțării externe pentru Ucraina, sprijinind astfel dezvoltarea sa economică și socială.

(13)    Determinarea valorii asistenței macrofinanciare din partea Uniunii se bazează pe o evaluare cantitativă completă a nevoilor de finanțare externă reziduale ale Ucrainei și ține cont de capacitatea acestei țări de a se autofinanța prin resurse proprii, având în vedere în special rezervele internaționale aflate la dispoziția Ucrainei. Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să completeze programele și resursele furnizate de FMI și de Banca Mondială. Determinarea valorii asistenței ia de asemenea în considerare contribuțiile financiare preconizate din partea donatorilor bilaterali și multilaterali și necesitatea de a asigura o repartizare echitabilă a obligațiilor între Uniune și alți donatori, precum și aplicarea anterioară a celorlalte instrumente de finanțare externă ale Uniunii în Ucraina și valoarea adăugată a implicării Uniunii în general.

(14)    Comisia ar trebui să se asigure că asistența macrofinanciară din partea Uniunii este conformă, din punct de vedere juridic și al conținutului, cu principiile, obiectivele și măsurile-cheie adoptate în cadrul diferitelor domenii de acțiune externă și al altor politici pertinente ale Uniunii.

(15)    Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să sprijine politica externă a Uniunii față de Ucraina. Serviciile Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui să lucreze în strânsă colaborare pe parcursul operațiunii de asistență macrofinanciară pentru a coordona și a asigura coerența acțiunilor de politică externă ale Uniunii.

(16)    Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să susțină angajamentul Ucrainei față de valorile pe care le împărtășește cu Uniunea, printre care democrația, statul de drept, buna guvernanță, respectarea drepturilor omului, dezvoltarea durabilă și reducerea sărăciei, precum și angajamentul său față de principiile schimburilor comerciale deschise, echitabile și bazate pe norme.

(17)    O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii ar trebui să fie ca Ucraina să respecte atât mecanisme democratice efective – inclusiv un sistem parlamentar pluripartit – cât și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului. În plus, obiectivele specifice ale asistenței macrofinanciare din partea Uniunii ar trebui să consolideze eficiența, transparența și responsabilitatea sistemelor de gestionare a finanțelor publice din Ucraina și să promoveze reformele structurale care au ca scop sprijinirea creșterii durabile și incluzive, crearea de locuri de muncă și consolidarea bugetară. Atât îndeplinirea condițiilor prealabile, cât și realizarea obiectivelor respective ar trebui monitorizate periodic de către Comisie și Serviciul European de Acțiune Externă.

(18)    Pentru a se asigura că interesele financiare ale Uniunii în legătură cu asistența macrofinanciară din partea Uniunii sunt protejate în mod eficient, Ucraina ar trebui să adopte măsuri corespunzătoare privind prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror alte abateri legate de această asistență. În plus, ar trebui să se adopte dispoziții care să prevadă efectuarea de verificări de către Comisie și efectuarea de audituri de către Curtea de Conturi.

(19)    Punerea la dispoziție a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii nu aduce atingere competențelor Parlamentului European și ale Consiliului în calitate de autoritate bugetară.

(20)    Sumele provizionării necesare pentru asistența macrofinanciară ar trebui să fie în concordanță cu creditele bugetare prevăzute în cadrul financiar multianual.

(21)    Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să fie gestionată de către Comisie. Pentru a garanta faptul că Parlamentul European și Consiliul pot să urmărească punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisia ar trebui să le informeze periodic cu privire la evoluțiile înregistrate în ceea ce privește asistența și să le furnizeze documentele relevante.

(22)    În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 11 .

(23)    Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să facă obiectul unor condiții de politică economică, care urmează a fi consemnate într-un memorandum de înțelegere. Pentru a se asigura condiții de punere în aplicare uniforme și din motive de eficiență, Comisia ar trebui să fie abilitată să negocieze aceste condiții cu autoritățile ucrainene, sub supravegherea comitetului reprezentanților statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În temeiul acestui regulament, procedura de consultare ar trebui să se aplice, ca regulă generală, tuturor cazurilor care nu sunt prevăzute în regulamentul respectiv. Având în vedere impactul potențial important al asistenței, de peste 90 de milioane EUR, este adecvat ca pentru operațiunile care depășesc acest prag să se utilizeze procedura de examinare. Luând în considerare cuantumul asistenței macrofinanciare puse la dispoziția Ucrainei de către Uniune, procedura de examinare ar trebui să se aplice adoptării memorandumului de înțelegere și oricărei reduceri, suspendări sau anulări a asistenței,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

1.Uniunea pune la dispoziția Ucrainei o asistență macrofinanciară cu o valoare maximă de 1 miliard EUR (denumită în continuare „asistența macrofinanciară din partea Uniunii”), cu scopul de a sprijini stabilizarea economică a Ucrainei și un program consistent de reforme. Asistența contribuie la acoperirea nevoilor Ucrainei legate de balanța de plăți, astfel cum au fost identificate în programul FMI.

2.Asistența macrofinanciară din partea Uniunii este furnizată integral Ucrainei sub formă de împrumuturi. Comisia este împuternicită în numele Uniunii Europene să împrumute fondurile necesare de pe piețele de capital sau de la instituții financiare și să le împrumute mai departe Ucrainei. Împrumuturile au o scadență medie de maximum 15 ani.

3.Punerea la dispoziție a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii este gestionată de Comisie, în conformitate cu acordurile sau cu înțelegerile încheiate între Fondul Monetar Internațional (FMI) și Ucraina și cu principiile și obiectivele-cheie ale reformelor economice stabilite în Acordul de asociere UE-Ucraina, inclusiv zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, convenit în cadrul politicii europene de vecinătate (PEV).

Comisia informează periodic Parlamentul European și Consiliul cu privire la evoluția asistenței macrofinanciare a Uniunii, inclusiv în legătură cu tragerile din aceasta, și furnizează acestor instituții documentele relevante în timp util.

4.Asistența macrofinanciară din partea Uniunii se pune la dispoziție pentru o perioadă de doi ani și jumătate începând cu prima zi după intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere menționat la articolul 3 alineatul (1).

5.În cazul în care nevoile de finanțare ale Ucrainei se reduc în mod semnificativ în perioada de plată a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, comparativ cu proiecțiile inițiale, Comisia, hotărând în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 7 alineatul (2), reduce valoarea asistenței, o suspendă sau o anulează.

Articolul 2

1.O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii este ca Ucraina să respecte atât mecanisme democratice efective – inclusiv un sistem parlamentar pluripartit – cât și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului.

2.Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă monitorizează îndeplinirea acestei condiții prealabile pe parcursul întregului ciclu de viață al asistenței macrofinanciare din partea Uniunii.

3.Alineatele (1) și (2) de la prezentul articol se aplică în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului 12 .

Articolul 3

1.În conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 7 alineatul (2), Comisia convine cu autoritățile ucrainene asupra unor condiții financiare și de politică economică clar definite, axate pe reforme structurale și pe finanțe publice solide, în funcție de care urmează să fie acordată asistența macrofinanciară din partea Uniunii și care urmează să fie stabilite într-un memorandum de înțelegere (denumit în continuare„memorandumul de înțelegere”) care cuprinde un calendar pentru îndeplinirea condițiilor respective. Condițiile financiare și de politică economică prevăzute în memorandumul de înțelegere sunt coerente cu acordurile sau înțelegerile menționate la articolul 1 alineatul (3), inclusiv cu programele de reformă structurală și de ajustare macroeconomică implementate de Ucraina cu sprijinul FMI.

2.Condițiile menționate la alineatul (1) vizează în particular creșterea eficienței, a transparenței și a responsabilității sistemelor de gestionare a finanțelor publice din Ucraina, inclusiv în ceea ce privește utilizarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii. Progresele înregistrate cu privire la deschiderea reciprocă a piețelor, dezvoltarea unor schimburi comerciale echitabile și bazate pe norme, precum și alte priorități din contextul politicii externe a Uniunii sunt și ele luate în considerare în mod corespunzător în momentul elaborării măsurilor de politică. Progresele înregistrate în atingerea obiectivelor respective sunt monitorizate periodic de către Comisie.

3.Condițiile financiare detaliate ale asistenței macrofinanciare din partea Uniunii se stabilesc într-un acord de împrumut care urmează să fie încheiat între Comisie și autoritățile ucrainene.

4.Comisia verifică periodic îndeplinirea în continuare a condițiilor menționate la articolul 4 alineatul (3), inclusiv conformitatea politicilor economice ale Ucrainei cu obiectivele asistenței macrofinanciare din partea Uniunii. În cadrul acestor verificări, Comisia acționează în strânsă coordonare cu FMI și cu Banca Mondială și, dacă este necesar, cu Parlamentul European și Consiliul.

Articolul 4

1.Sub rezerva condițiilor prevăzute la alineatul (3), asistența macrofinanciară din partea Uniunii este pusă la dispoziție de către Comisie în două tranșe de împrumut. Mărimea fiecărei tranșe este stabilită în memorandumul de înțelegere menționat la articolul 3.

2.Sumele reprezentând asistența macrofinanciară din partea Uniunii sunt provizionate, dacă este cazul, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului 13 .

3.Comisia decide punerea la dispoziție a tranșelor cu condiția îndeplinirii tuturor condițiilor următoare:

(a)condiția prealabilă prevăzută la articolul 2;

(b)o implementare continuă și satisfăcătoare a unui program de politică ce conține măsuri ferme de ajustare și de reformă structurală, sprijinite de un mecanism de creditare fără caracter prudențial al FMI; și

(c)implementarea satisfăcătoare a condițiilor financiare și de politică economică convenite în memorandumul de înțelegere.

Eliberarea celei de a doua tranșe nu are loc, în principiu, mai devreme de trei luni de la punerea la dispoziție a primei tranșe.

4.În cazul în care Comisia constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (3), aceasta suspendă temporar sau anulează plata asistenței macrofinanciare din partea Uniunii. În astfel de cazuri, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la motivele respectivei suspendări sau anulări.

5.Asistența macrofinanciară din partea Uniunii este vărsată Băncii Naționale a Ucrainei. Sub rezerva dispozițiilor stabilite în memorandumul de înțelegere, care includ o confirmare a nevoilor de finanțare bugetară reziduale, fondurile Uniunii pot fi transferate Ministerului de finanțe al Ucrainei în calitate de beneficiar final.

Articolul 5

1.Operațiunile de contractare și de acordare a împrumuturilor legate de asistența macrofinanciară din partea Uniunii se efectuează în euro, utilizând aceeași dată a valutei, și nu implică, pentru Uniune, transformarea scadenței și nici expunerea acesteia la riscuri legate de cursul de schimb sau de rata dobânzii, sau la orice alt tip de risc comercial.

2.Atunci când condițiile permit acest lucru și la cererea Ucrainei, Comisia poate lua măsurile necesare pentru a asigura includerea în termenii și condițiile de acordare a împrumutului a unei clauze de rambursare anticipată, precum și corelarea acestei clauze cu o clauză corespondentă în termenii și condițiile operațiunilor de contractare a împrumutului.

3.Dacă circumstanțele permit îmbunătățirea ratei dobânzii împrumutului și la cererea Ucrainei, Comisia poate decide refinanțarea integrală sau parțială a împrumuturilor sale inițiale sau poate restructura condițiile financiare corespondente. Operațiunile de refinanțare sau restructurare se efectuează în conformitate cu alineatele (1) și (4) și nu au ca efect prelungirea scadenței respectivelor împrumuturi sau majorarea valorii capitalului restant la data refinanțării sau a restructurării.

4.Toate costurile suportate de Uniune, care au legătură cu operațiunile de contractare și de acordare a împrumutului prevăzute în prezenta decizie, sunt suportate de Ucraina.

5.Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la evoluția operațiunilor menționate la alineatele (2) și (3).

Articolul 6

1.Asistența macrofinanciară din partea Uniunii este pusă în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 14 și cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei 15 .

2.Asistența macrofinanciară din partea Uniunii este implementată prin gestionare directă.

3.Acordul de împrumut menționat la articolul 3 alineatul (3) conține dispoziții care:

(a)garantează faptul că Ucraina verifică periodic dacă finanțarea acordată din bugetul Uniunii a fost utilizată în mod corespunzător, adoptă măsurile corespunzătoare de prevenire a neregulilor și a fraudei și, după caz, introduce acțiuni în justiție pentru recuperarea oricăror fonduri furnizate în temeiul prezentei decizii care au fost deturnate;

(b)asigură protecția intereselor financiare ale Uniunii, prevăzând îndeosebi măsuri specifice pentru prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror altor nereguli care afectează asistența macrofinanciară din partea Uniunii, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului 16 , cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2185/96 al Consiliului 17 și cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 18 ;

(c)autorizează în mod expres Comisia, inclusiv Oficiul European de Luptă Antifraudă, sau reprezentanții acesteia să efectueze verificări, inclusiv verificări și inspecții la fața locului;

(d)autorizează în mod expres Comisia și Curtea de Conturi să efectueze audituri atât pe parcursul, cât și după încheierea perioadei de disponibilitate a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, inclusiv audituri ale documentelor și audituri la fața locului, cum ar fi evaluările operaționale;

(e)garantează faptul că Uniunea are dreptul la rambursarea anticipată a împrumutului atunci când se stabilește că, în ceea ce privește gestionarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, Ucraina s-a angajat într-un act de fraudă sau de corupție sau în orice altă activitate ilegală care prejudiciază interesele financiare ale Uniunii.

4.Înainte de implementarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, Comisia evaluează, prin intermediul unei evaluări operaționale, soliditatea mecanismelor financiare, procedurile administrative și mecanismele interne și externe de control ale Ucrainei care sunt relevante din punctul de vedere al asistenței.

Articolul 7

1.Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 8

1.Până la data de 30 iunie a fiecărui an, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei decizii în anul anterior, inclusiv o evaluare a respectivei puneri în aplicare. Raportul:

(a)examinează progresele înregistrate în punerea în aplicare a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii;

(b)evaluează situația și perspectivele economice ale Ucrainei, precum și progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor de politică menționate la articolul 3 alineatul (1);

(c)indică legătura dintre condițiile de politică economică prevăzute în memorandumul de înțelegere, performanțele economice și bugetare ale Ucrainei la acea dată și deciziile Comisiei de a pune la dispoziție tranșele asistenței macrofinanciare din partea Uniunii.

2.În cel mult doi ani de la expirarea perioadei de disponibilitate menționate la articolul 1 alineatul (4), Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare ex-post, care analizează rezultatele și eficiența asistenței macrofinanciare acordate deja de Uniune și măsura în care aceasta a contribuit la obiectivele asistenței.

Articolul 9

Prezenta decizie intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.    CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.    Titlul propunerii/inițiativei

Asistență macrofinanciară pentru Ucraina

1.2.    Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 19  

Domeniul de politică:    Titlul 01 – Afaceri economice și financiare

Activitatea:    03 – Afaceri economice și financiare internaționale

1.3.    Tipul propunerii/inițiativei

X Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă 

1.4.    Obiective

1.4.1.    Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

„Un nou impuls pentru locuri de muncă, investiții și creștere: promovarea prosperității dincolo de granițele Uniunii Europene”

Domeniile de activitate ale DG ECFIN în acest sector sunt următoarele:

(a)sprijinirea stabilității macrofinanciare și promovarea reformelor de stimulare a creșterii în afara UE, inclusiv prin dialoguri economice periodice cu principalii parteneri și prin acordarea de asistență macrofinanciară; și

(b)sprijinirea procesului de extindere, punerea în aplicare a politicii de vecinătate a UE și a priorităților UE în alte țări terțe prin efectuarea de analize economice și furnizarea de evaluări ale politicilor și consultanță.

1.4.2.    Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiectiv specific: „Promovarea prosperității dincolo de granițele Uniunii Europene”

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză Afaceri economice și financiare internaționale

1.4.3.    Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

Asistența propusă constă într-un împrumut al UE în valoare de până la 1 miliard EUR pentru Ucraina, cu scopul de a contribui la crearea unei situații mai sustenabile a balanței de plăți a țării. Asistența, care urmează să fie vărsată în două tranșe, ar urma să ajute această țară să depășească situația dificilă cu care se confruntă la nivel economic și la nivelul balanței de plăți. Ea va promova, de asemenea, reforme structurale destinate să sporească creșterea economică sustenabilă și să îmbunătățească gestionarea finanțelor publice.

1.4.4.    Indicatori de rezultat și de impact

Autoritățile vor trebui să transmită periodic serviciilor Comisiei rapoarte cu privire la o serie de indicatori și să prezinte un raport complet asupra îndeplinirii condițiilor de politică convenite înainte de vărsarea tranșelor asistenței.

Serviciile Comisiei vor continua să monitorizeze gestionarea finanțelor publice, în urma evaluării operaționale a circuitelor financiare și a procedurilor administrative din Ucraina, care va fi efectuată în al doilea trimestru al anului 2018. Delegația UE în Ucraina va prezenta, de asemenea, rapoarte periodice referitoare la chestiuni relevante pentru monitorizarea asistenței. Serviciile Comisiei vor rămâne în contact permanent cu FMI și cu Banca Mondială, pentru a beneficia de informațiile desprinse din activitățile curente ale acestora în Ucraina.

Propunerea de decizie prevede un raport anual către Consiliu și Parlamentul European, care include o evaluare a implementării acestei operațiuni. În termen de doi ani de la expirarea perioadei de punere în aplicare, se va efectua o evaluare ex-post independentă a asistenței.

1.5.    Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.    Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau pe termen lung

Plata asistenței va depinde de îndeplinirea condiției politice prealabile și de realizarea unor progrese satisfăcătoare în implementarea unui acord de finanțare între Ucraina și FMI. În plus, Comisia și autoritățile ucrainene trebuie să convină asupra unor condiții de politică specifice, enumerate într-un memorandum de înțelegere.

1.5.2.    Valoarea adăugată a implicării UE

Sprijinind eforturile Ucrainei de a-și consolida reziliența economică externă, AMF propusă va contribui la promovarea stabilității macroeconomice și a reformelor economice în această țară. Venind în completarea resurselor puse la dispoziție de celelalte instrumente ale UE, de instituțiile financiare internaționale și de alți donatori, AMF va contribui la eficacitatea globală a pachetului de sprijin financiar convenit de comunitatea internațională a donatorilor în urma crizei.

Programul propus va contribui și la consolidarea angajamentului guvernului în ceea ce privește reformele. Acest rezultat va fi atins, printre altele, prin impunerea unor condiții adecvate pentru plata asistenței. Într-un context mai larg, programul va transmite celorlalte țări din regiune un semnal al disponibilității UE de a sprijini țările care se angajează în mod clar pe calea reformelor în perioade de dificultăți economice.

1.5.3.    Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Din 2004, au fost efectuate cincisprezece evaluări ex-post ale unor operațiuni de asistență macrofinanciară. Aceste evaluări concluzionează că operațiunile de asistență macrofinanciară contribuie, deși uneori modest și indirect, la îmbunătățirea sustenabilității externe, la stabilitatea macroeconomică și la realizarea reformelor structurale în țara beneficiară. În majoritatea cazurilor, operațiunile de asistență macrofinanciară au avut un efect pozitiv asupra balanței de plăți a țării beneficiare și au contribuit la relaxarea constrângerilor bugetare ale acesteia. De asemenea, aceste operațiuni au condus la o creștere economică ceva mai însemnată.

O evaluare independentă a examinat, în 2017, valoarea adăugată, impactul, concepția și implementarea ultimelor două operațiuni AMF în Ucraina (AMF I și AMF II, totalizând 1,61 miliarde EUR vărsați în 2014-2015) și a constatat că acestea erau relevante, eficace și implementate în mod eficient. Principalele concluzii ale evaluării sunt că AMF a avut un impact pozitiv asupra economiei Ucrainei – parțial datorită vitezei cu care a fost implementată – și a contribuit astfel la stabilizarea situației financiare, evitând necesitatea luării unor măsuri care ar fi avut impacturi sociale negative semnificative (de exemplu noi reduceri ale cheltuielilor publice). AMF a contribuit de asemenea la eforturile de reformă din această țară.

1.5.4.    Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

UE se numără printre principalii donatori ai Ucrainei, sprijinind reformele economice, structurale și instituționale, precum și societatea civilă din această țară. Scopul este ca nivelul actual al sprijinului, de până la 200 de milioane EUR anual sub formă de granturi, să fie menținut și în perioada 2018-2020, sub rezerva continuării progreselor din domeniul reformelor. Pe lângă sprijinirea reformelor la nivelul economiei și al administrației publice, asistența UE ar urmări să asigure un acces mai bun la educație, locuri de muncă și asistență medicală pentru cetățenii ucraineni, în special pentru cei mai vulnerabili dintre aceștia, cum ar fi de exemplu cei afectați de conflictul din est.

Principala valoare adăugată a AMF, comparativ cu alte instrumente ale UE, ar fi contribuția la crearea unui cadru macroeconomic stabil, inclusiv prin promovarea unei balanțe de plăți și a unei situații bugetare sustenabile, precum și instituirea unui cadru adecvat pentru promovarea reformelor structurale. AMF nu constituie un sprijin financiar regulat. Ea trebuie întreruptă de îndată ce situația finanțării externe a țării redevine sustenabilă.

AMF ar veni totodată în completarea intervențiilor avute în vedere de instituțiile financiare internaționale, în special a programelor de ajustare și de reformă susținute de FMI și de Banca Mondială.

1.6.    Durata și impactul financiar

X Propunere/inițiativă pe durată determinată

X    Propunere/inițiativă în vigoare pentru o perioadă de 2,5 ani de la intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere, așa cum se prevede la articolul 1 alineatul (4) din decizie

X    Impact financiar din 2018 până în 2021

1.7.    Tipul (tipurile) de gestionare preconizat(e) 20  

X Gestionare centralizată directă asigurată de către Comisie

2.    MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

Asistența are caracter macroeconomic și este concepută pentru a fi compatibilă cu programul economic sprijinit de FMI. Serviciile Comisiei vor monitoriza acțiunea pe baza progreselor înregistrate în implementarea acordului cu FMI și a măsurilor de reformă concrete care urmează a fi convenite cu autoritățile ucrainene într-un memorandum de înțelegere (a se vedea și punctul 1.4.4).

2.2.    Sistemul de gestionare și control

2.2.1.    Riscurile identificate

În ceea ce privește operațiunea de acordare a asistenței macrofinanciare propuse, există riscuri fiduciare, riscuri legate de politicile aplicate și riscuri legate de situația politică în general.

Există riscul ca AMF să fie utilizată în mod fraudulos. Întrucât AMF nu este destinată unor cheltuieli specifice ale Ucrainei (spre deosebire, de exemplu, de finanțarea proiectelor), acest risc este legat de factori precum calitatea generală a sistemelor de gestionare ale Băncii Naționale și Ministerului Finanțelor din Ucraina, a procedurilor administrative, a funcțiilor de control și supraveghere și a securității sistemelor IT, dar și de gradul de adecvare a capacităților de audit intern și extern.

Un al doilea risc rezultă din posibilitatea ca Ucraina să nu poată asigura serviciul datoriilor financiare față de UE care decurg din împrumuturile AMF propuse (risc de nerambursare sau risc de credit); acesta ar putea fi cauzat, de exemplu, de o deteriorare suplimentară semnificativă a balanței de plăți și a situației bugetare a țării.

Un alt risc fundamental pentru operațiune decurge din situația geopolitică regională, în special din cauza conflictului persistent din partea de est a țării, care este un factor de descurajare important pentru intrările de capital privat. O înrăutățire a situației geopolitice regionale ar putea avea un impact negativ asupra stabilității macroeconomice a Ucrainei, afectând atât performanțele programului FMI, cât și plata și/sau rambursarea AMF propuse. Relațiile încă dificile ale Ucrainei cu Rusia, una dintre principalele sale piețe de export, au și ele un impact negativ asupra redresării economice a țării.

Pe plan intern, principalele riscuri sunt legate de climatul politic complex și de existența unor puternice grupuri de interese care se opun reformelor. Acest lucru ar putea conduce la o implementare insuficientă a reformelor, în special înaintea alegerilor naționale din 2019, și prin urmare ar putea îngreuna implementarea AMF propuse, având inclusiv un impact negativ asupra progreselor înregistrate în ceea ce privește programul FMI.

2.2.2.    Metoda (metodele) de control preconizată(e)

Asistența macrofinanciară va face obiectul procedurilor de verificare, control și audit aflate în sarcina Comisiei, inclusiv a Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF), și a Curții de Conturi Europene.

2.2.3.    Costurile și beneficiile controalelor și rata probabilă de neconformitate

Costurile de bază pentru Comisie cu privire la metodele de verificare și control, precum și costul evaluării operaționale a circuitelor financiare și administrative efectuate înainte de operațiune sunt descrise în tabelul 3.2.1. În plus, există costuri pentru Curtea Europeană de Conturi și costuri legate de eventualele intervenții ale OLAF. Evaluarea operațională ajută nu numai la evaluarea riscurilor de utilizare abuzivă a fondurilor, ci, în plus, furnizează informații utile asupra reformelor necesare în domeniul gestionării finanțelor publice. În ceea ce privește rata probabilă de neconformitate, riscul aferent (sub forma nerambursării împrumutului sau a utilizării abuzive a fondurilor) este considerat a fi scăzut, pe baza experienței dobândite de la crearea instrumentului AMF.

2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

Pentru a atenua riscurile de utilizare frauduloasă s-au luat și se vor lua mai multe măsuri:

În primul rând, acordul de împrumut va include o serie de dispoziții privind inspecțiile, prevenirea fraudei, auditurile, precum și recuperarea fondurilor în caz de fraudă sau de corupție. Se mai preconizează că programul de asistență va include o serie de condiții de politică specifice, inclusiv în domeniul gestionării finanțelor publice, care vor viza sporirea eficienței, a transparenței și a responsabilității. De asemenea, asistența va fi plătită într-un cont special al Băncii Naționale a Ucrainei.

Pe lângă aceasta, în conformitate cu cerințele Regulamentului financiar, serviciile Comisiei vor efectua o evaluare operațională a circuitelor financiare și administrative ale Ucrainei, pentru a se asigura că procedurile instituite pentru gestionarea programului de asistență, inclusiv a asistenței macrofinanciare, oferă garanții adecvate. Evaluarea va acoperi domenii precum elaborarea și execuția bugetului, controlul intern al finanțelor publice, auditul intern și extern, achizițiile publice, gestionarea numerarului și a datoriei publice, precum și independența băncii centrale. Constatările preliminare ale societății de consultanță însărcinate cu această evaluare operațională urmează să fie primite în al doilea trimestru al anului 2018. Evoluțiile din domeniile respective vor continua să fie monitorizate îndeaproape de delegația UE de la Kiev. Comisia utilizează totodată asistența pentru sprijin bugetar, pentru a ajuta autoritățile ucrainene să-și îmbunătățească sistemele de gestionare a finanțelor publice, iar aceste eforturi se bucură de un sprijin puternic din partea altor donatori.

În fine, asistența va face obiectul procedurilor de verificare, control și audit aflate în sarcina Comisiei, cu sprijinul Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF) și al Curții de Conturi Europene.

3.    IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare de cheltuieli existente

01 03 02 Asistență macrofinanciară

01 03 06 Provizionarea Fondului de garantare

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

01 03 06 – Conform propunerii Comisie, Fondul de garantare pentru acțiuni externe va fi provizionat în conformitate cu regulamentul privind fondul 24 , utilizându-se fondurile aferente liniei bugetare 01 03 06 („Provizionarea Fondului de garantare”), la o rată de 9 % din totalul pasivelor restante. Suma provizionului se calculează la începutul anului „n” ca diferența dintre suma țintă și activele nete ale fondului la finalul anului „n-1”. Această sumă a provizionului este introdusă în anul „n” în proiectul de buget pentru anul „n+1” și este plătită efectiv într-o singură tranzacție la începutul anului „n+1” din linia bugetară „Provizionarea Fondului de garantare” (linia bugetară 01 03 06). Prin urmare, un procent de 9 % (maximum 90 milioane EUR) din suma plătită efectiv se va lua în considerare în suma țintă la sfârșitul anului „n-1” pentru calcularea provizionării fondului.

Noi linii bugetare solicitate: nu se aplică.

.

3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.    Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.    Impactul estimat asupra creditelor operaționale

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.    Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.    Sinteză

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite administrative va fi acoperit de creditele Direcției Generale care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul Direcției Generale, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate Direcției Generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.2.     Necesarul de resurse umane estimat

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări de exprimat în unități de echivalent normă întreagă

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză, alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie executate:

3.2.4.    Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

X Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual actual.

3.2.5.    Contribuția terților

X Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

X Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

(1)    Toate conversiile din prezentul document se bazează pe o rată de schimb EUR/USD de 1,19.

(2)    Toate conversiile din prezentul document se bazează pe o rată de schimb EUR/USD de 1,19.

(3)    JO L 209, 6.8.2002, p. 22-23.

(4)    JO L 179, 14.7.2010, p. 1.

(5)    JO L 111, 15.4.2014, p. 85.

(6)    JO L 100, 17.4.2015, p. 1-7.

(7)    Decizia 2002/639/CE a Consiliului din 12 iulie 2012 privind acordarea de asistență macrofinanciară suplimentară Ucrainei, JO L 209, 6.8.2002, p. 22.

(8)    Decizia nr. 646/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind acordarea de asistență macrofinanciară Ucrainei, JO L 179, 14.7.2010, p. 1.

(9)    Decizia 2014/215/UE a Consiliului din 14 aprilie 2014 privind acordarea de asistență macrofinanciară Ucrainei, JO L 111, 15.4.2014, p. 85.

(10)    Decizia (UE) 2015/601 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 aprilie 2015, JO L 100, 16.9.2016, p. 1.

(11)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(12)    Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (JO L 201, 3.8.2010, p. 30).

(13)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind constituirea Fondului de garantare pentru acțiuni externe (JO L 145, 10.6.2009, p. 10).

(14)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

(15)    Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).

(16)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(17)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(18)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(19)    ABM (activity based management): gestionare pe activități – ABB (activity based budgeting): întocmirea bugetului pe activități.

(20)    Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

(21)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(22)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(23)    Țări candidate și, după caz, țări potențial candidate din Balcanii de Vest.

(24)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind constituirea Fondului de garantare pentru acțiuni externe, JO L 145, 10.6.2009, p. 10.

(25)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

(26)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(27)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(28)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară (intérimaire, interimar); JED = Jeune Expert en Délégation (expert tânăr în delegație).

(29)    Subplafon pentru personalul extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).