Proiect de aviz prospectiv al Comitetului European al Regiunilor – Guvernanța în domeniul climei după 2020, o perspectivă europeană și globală – o contribuție la CCONUSC COP24

(2018/C 387/08)

Raportor: Andrew Varah COOPER (UK-AE), membru al Consiliului Districtului Kirklees Document de referință: Aviz prospectiv

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Guvernanța europeană pentru realizarea obiectivelor pentru 2030 în materie de combatere a schimbărilor climatice și energie

1.

subliniază rolul important al autorităților locale și regionale în guvernanța strategică la nivelul cel mai apropiat de cetățeni, în gestionarea producției descentralizate de energie prin intermediul autoconsumului, al producerii distribuite și al rețelelor inteligente, în promovarea unui climat optim pentru investiții, precum și rolul lor de a corela politicile în materie de energie și climă cu măsurile din domeniul locuințelor, sărăciei energetice, transporturilor și mobilității sustenabile, dezvoltării economice și utilizării terenurilor, respectiv amenajării teritoriului; autoritățile locale și regionale au, de asemenea, un important rol de lider în cadrul comunității și pot acționa ca promotori ai măsurilor de combatere a schimbărilor climatice în cadrul comunităților locale, al întreprinderilor și al societății civile în general, asigurând o mai puternică implicare a cetățenilor-consumatori și aderarea lor la politicile energetice;

2.

subliniază că obiectivele privind o uniune energetică rezilientă, axată pe o politică ambițioasă în domeniul combaterii schimbărilor climatice pot fi realizate cel mai bine printr-o acțiune coordonată la nivelul Uniunii și la nivel național, regional și local și prin promovarea cercetării, a activităților de sensibilizare, a unor soluții și sisteme eficiente de aprovizionare cu energie la nivel local, și că acest lucru este necesar pentru a orienta UE, statele sale membre și autoritățile locale și regionale din acestea în direcția îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU;

3.

constată că noile obiective de 32 % pentru energia din surse regenerabile în mixul energetic al UE, obiectivul de eficiență energetică de 32,5 % și Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice reprezintă un pas înainte în direcția tranziției Europei către energia durabilă și către o mai mare participare a autorităților locale și regionale;

4.

insistă că statele membre ar trebui să țină seama în mod explicit de angajamentele asumate la nivel local și regional și de rezultatele obținute în cadrul unor inițiative precum Convenția primarilor. De asemenea, statele membre ar trebui să elaboreze proceduri pentru a lua în considerare contribuțiile tuturor nivelurilor administrative și guvernamentale relevante în cadrul propriilor planuri energetice și climatice naționale integrate. Ele ar trebui, de asemenea, să implice autoritățile locale și regionale în activitățile de planificare și monitorizare din cadrul planurilor lor respective, în conformitate cu dispozițiile constituționale și politice din fiecare stat membru (1);

5.

își reiterează apelul către statele membre și Comisia Europeană să avanseze rapid în procesul de instituire a unei platforme de dialog permanent pe mai multe niveluri pe tema energiei, pentru a sprijini implicarea activă a autorităților locale și regionale, a organizațiilor societății civile, a comunității de afaceri și a altor părți interesate relevante în gestionarea tranziției energetice (2);

6.

având în vedere propunerea Comisiei Europene de a aloca 25 % din cheltuielile UE pentru acțiuni în domeniul schimbărilor climatice în toate programele UE în perioada 2021-2027 (ceea ce reprezintă un punct de plecare pozitiv), solicită ca scopul cadrului financiar multianual post-2020 să fie îmbunătățirea rezultatelor în ce privește îndeplinirea obiectivelor și țintelor energetice și climatice, în special a celor referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, eficiența energetică, mobilitatea curată, producția de energie din surse regenerabile și utilizarea absorbanților de carbon; solicită o finanțare adecvată și ușor accesibilă din partea UE pentru programe și proiecte care urmăresc aceste obiective, în conformitate cu planurile energetice și climatice naționale integrate ale statelor membre, ținând seama de obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris;

7.

consideră că, în contextul politicii UE de reglementare a energiei din surse regenerabile și a organizării pieței energiei electrice, pentru ca actorii de pe piață de la nivel local și regional, precum comunitățile energetice, să aibă acces deplin la piață, ar trebui eliminate obstacolele juridice și administrative și stabilite proceduri simplificate în ce privește stocarea, tranzacționarea și autoconsumul de energie electrică; subliniază că ar fi important ca statele membre, atunci când concep scheme de sprijin pentru energia din surse regenerabile, să se coordoneze cu autoritățile locale și regionale și să țină seama de particularitățile comunităților de energie din surse regenerabile de la nivel local și regional, astfel încât să le permită să opereze în sistemul energetic și să le faciliteze integrarea pe piață;

Relevanța acțiunilor de la nivel local și regional pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris

8.

amintește că Acordul de la Paris recunoaște rolul important jucat de guvernanța pe mai multe niveluri în politicile privind clima și necesitatea de a stabili legături cu regiunile, orașele și părțile interesate care nu sunt părți la acord;

9.

constată că autoritățile locale și regionale (ALR) reprezintă nivelul cel mai apropiat de cetățeni al administrației publice și subliniază că multe decizii privind domeniile de politică care intră în domeniul de aplicare al Acordului de la Paris sunt luate mai ales de aceste autorități;

10.

subliniază că impactul acestora asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră depinde în mare măsură de capacitatea și voința lor de a implementa politici adecvate. Prin urmare, consideră că autoritățile locale și regionale trebuie să participe, în strânsă coordonare, la transpunerea angajamentelor politice în politici și investiții publice și măsuri de punere în aplicare;

11.

observă că anunțul Statelor Unite privind intenția de a se retrage din Acordul de la Paris, deși regretabilă, a creat noi stimulente pentru ca administrațiile subnaționale din UE, SUA și din alte țări să acționeze pentru a răspunde provocărilor legate de schimbările climatice la nivel mondial, demonstrând astfel angajamentul cetățenilor și al nivelului de guvernanță cel mai apropiat de aceștia; își exprimă disponibilitatea de a-și consolida parteneriatul cu Conferința primarilor din SUA și de a coopera la nivel mondial cu asociațiile orașelor și regiunilor în domeniul politicii privind schimbările climatice;

12.

crede cu tărie că eforturile combinate ale reprezentanților aleși la nivel local și regional, ale autorităților de la acest nivel, ale părților interesate din industrie și ale societății civile pot juca un rol-cheie în sprijinirea guvernelor naționale care nu se dovedesc suficient de ambițioase, la elaborarea și punerea în aplicare a unor politici relevante în domeniul climei. În acest context, subliniază rolul util al unor inițiative precum Convenția primarilor în promovarea dezvoltării și în diseminarea de instrumente și metodologii pentru punerea în aplicare a activităților de consolidare a capacităților;

13.

consideră că tendința de afirmare a actorilor nestatali relevanți sub aspect politic, aleși în mod democratic, precum ALR, în guvernanța globală în domeniul climei nu este de neglijat, prin urmare este esențial ca cadrul de reglementare al CCONUSC să valideze/accepte această formă de guvernanță ascendentă, prin recunoașterea oficială a rolului său în procesul de luare a deciziilor;

14.

observă că, în cadrul reuniunilor COP intersesionale din mai 2017 și mai 2018, Organismul auxiliar de aplicare (SBI) a permis înregistrarea de progrese în ceea ce privește implicarea părților interesate în procesul CCONUSC și a recunoscut necesitatea de a consolida și mai mult implicarea efectivă în guvernanța globală în domeniul climei a părților interesate care nu sunt părți la acord;

15.

salută raportul Parlamentului European privind rolul regiunilor și orașelor în punerea în aplicare a Acordului COP21 de la Paris privind schimbările climatice (3) și remarcă, în special, declarația acestuia că autoritățile locale sunt responsabile cu punerea în aplicarea a majorității măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și a majorității dispozițiilor UE în acest domeniu;

Implicarea oficială a autorităților subnaționale în guvernanța globală în domeniul climei

16.

salută dialogul „Talanoa”, care nu se limitează la discuții între guvernele naționale, ci permite unor părți interesate care nu sunt părți la acord, printre care regiunile și orașele și reprezentanții lor aleși, să aducă în atenția factorilor de decizie politică de la nivel național și global probleme esențiale legate de politicile climatice; își declară susținerea pentru dialogurile „Talanoa” cu orașele și regiunile și implicarea în acestea – care constituie o reacție imediată, globală și proactivă la proces – și încurajează creșterea numărului de dialoguri prevăzute să aibă loc în Europa;

17.

subliniază că dialogul nu ar trebui să se limiteze sau să fie dominat de o abordare bazată pe relatarea unor situații. În spiritul dialogului, este esențial să existe o reacție la răspunsurile părților interesate care nu sunt părți la acord la cele trei întrebări esențiale: „În ce stadiu ne aflăm? Spre ce dorim să ne îndreptăm? Cum putem atinge obiectivul propus?”, pentru a instaura încrederea și angajamentul în acest proces. Prin urmare, solicită președințiilor COP, Secretariatului ONU pentru schimbări climatice și părților la CCONUSC să clarifice modul în care rezultatele dialogului vor fi prelucrate și integrate în textele de negociere care urmează să fie adoptate în cadrul COP24;

18.

propune ca dialogul Talanoa să continue după COP24 și să devină un exercițiu efectuat o dată la doi ani și jumătate, la mijlocul perioadei, în cadrul ciclurilor de bilanț la nivel global. În timpul acestui proces, pentru a consolida înțelegerea globală a progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris și pentru a imprima un sentiment de urgență, propune să se adauge o a patra întrebare în cadrul dialogului Talanoa: „Până când?”;

19.

solicită Președinției CCONUSC să efectueze în 2019 o evaluare a rezultatelor dialogului și să prezinte propuneri pentru a asigura în viitor un proces mai structurat și mai relevant pentru negocieri;

20.

invită Comisia Europeană și statele membre să utilizeze procesul dialogului Talanoa, pentru a colabora cu autoritățile locale și regionale și alte părți interesate la pregătirea pozițiilor de negociere ale UE și a contribuțiilor la COP24;

21.

recomandă orașelor și regiunilor să elaboreze propuneri pentru portalul dialogului Talanoa și să profite de ocazie pentru a-și face cunoscute obiectivele ambițioase, pozițiile și intențiile în cadrul procesului global de negocieri în domeniul climei;

22.

salută înființarea Platformei NAZCA (Non-State Actor Zone for Climate Action), un instrument util de integrare a părților terțe interesate în procesul decizional al CCONUSC. solicită CCONUSC să prezinte propuneri privind modul în care ar putea fi mai bine definit rolul regiunilor și orașelor în sistemul de guvernanță internațională, alături de cel al societății civile și al sectorului privat;

23.

reamintește Angajamentul Bonn-Fiji adoptat de liderii locali și regionali în cadrul COP23 și face apel la o implicare activă sporită a Grupului de reprezentare a autorităților locale și orășenești (LGMA) în organismele și părțile semnatare oficiale din domeniul climei de la nivel global, având în vedere că Angajamentul Bonn-Fiji a fost salutat de Consiliul Afaceri Externe al UE, în martie 2018; propune ca Comitetul Regiunilor să dezvolte o cooperare structurată cu Secretariatul CCONUSC, cu președințiile COP și campionii lor la nivel înalt, precum și cu organismele relevante de negociere ale CCONUSC și platforma „Prietenii Orașelor”, după reformarea propusă în cadrul CCNUSC;

Contribuțiile stabilite la nivel național, regional și local (CSN, CSR/CSL)

24.

insistă asupra necesității unor consultări sistematice descentralizate cu nivelurile de guvernanță subnaționale în procesul de definire și revizuire a contribuțiilor stabilite la nivel național (CSN), cu implicarea părților interesate din sectoarele esențiale de activitate, asigurându-se astfel o metodă participativă;

25.

solicită ca CSN să includă contribuțiile agregate stabilite la nivel regional și local, astfel încât să fie recunoscut rolul autorităților de la nivel subnațional în îndeplinirea angajamentelor internaționale privind schimbările climatice;

26.

consideră că, pentru ca acest proces să fie eficace la nivelul UE, sunt necesare dispoziții în Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice, în special în ceea ce privește participarea autorităților locale și regionale la elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate;

27.

consideră că aceste dispoziții ar oferi o bază metodologică și politică mai puternică pentru propunerile CoR de a institui contribuții stabilite la nivel regional și local (CSR/CSL) (4), al căror fir roșu este de a permite autorităților locale și regionale să își definească angajamentele în materie de atenuare la schimbările climatice și de adaptare la ele, așa cum au făcut părțile prin contribuțiile lor stabilite la nivel național, pentru a furniza contribuții solide, transparente, în primul rând prin procese solide de monitorizare, raportare și verificare (MRV);

28.

invită Comisia Europeană să prezinte, în consultare cu CoR, o propunere fără caracter legislativ pentru o metodologie de monitorizare și evaluare, cu scopul de a urmări progresele orașelor în realizarea viziunii lor în perspectiva anului 2050 și a strategiilor în perspectiva anului 2030; această propunere ar putea fi elaborată pe baza cadrului deja existent de monitorizare și de evaluare a Convenției primarilor;

29.

solicită Comisiei Europene să simplifice procesul de raportare al Convenției primarilor și sistemul de monitorizare, în consultare cu autoritățile locale și regionale, și să scurteze timpul necesar pentru evaluarea planurilor de acțiune privind energia durabilă (PAED), pentru a prezenta numărul angajamentelor recunoscute, a asigura compatibilitatea cadrelor de monitorizare și de evaluare și pentru a minimiza sarcinile de raportare ale orașelor și regiunilor;

30.

în lumina avizului CoR privind finanțarea în domeniul schimbărilor climatice (5), invită Comisia Europeană să propună o definiție clară și cu caracter obligatoriu a „finanțării combaterii schimbărilor climatice” și a categoriilor de investiții aferente, în conformitate cu definiția existentă stabilită de CCONUSC; propune ca statele membre să elaboreze planuri de investiții legate de schimbările climatice, care ar permite (i) identificarea nivelului și tipului de sprijin necesar pentru abordarea deficitelor de finanțare existente; (ii) evaluarea potențialului de sprijin bugetar intern suplimentar pentru fiecare acțiune privind clima; (iii) coordonarea acțiunilor din domeniul climei, consolidarea capacităților și implicarea sporită a părților interesate, în vederea actualizării contribuțiilor lor stabilite la nivel național; (iv) indicarea mijloacelor naționale de evaluare și gestionare a riscurilor climatice pentru investitori;

Orientări privind punerea în aplicare a Acordului de la Paris

31.

subliniază posibilele contribuții pozitive ale CSR/CSL la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris și îndeamnă părțile participante la CCONUSC să stabilească orientări pentru CSN, luând în considerare posibila interacțiune cu un sistem flexibil pentru CSR/CSL;

32.

solicită ca cadrul de transparență să includă, în rapoartele de inventariere naționale care urmează să fie prezentate în cadrul acestui exercițiu, o secțiune consacrată acțiunilor de atenuare întreprinse la nivelul subnațional al autorităților publice, ca o modalitate de a contribui la monitorizarea progreselor înregistrate în direcția realizării CSN (și a CSR/CSL);

Bilanțul la nivel global

33.

invită părțile din cadrul CCONUSC și Comisia Europeană să includă în viitoarele norme privind bilanțul la nivel global obligația tuturor părților de a consulta și a implica autoritățile locale și regionale în faza de elaborare a propunerilor;

34.

subliniază că domeniul de aplicare al bilanțului global ar trebui să fie mai amplu decât simpla evaluare a acțiunilor cumulate comunicate de către părți (prin CSN și alte rapoarte naționale) și ar trebui să includă informații cu privire la progresele înregistrate de toate părțile interesate relevante, în special autoritățile locale și regionale, pentru a obține o imagine cuprinzătoare a progreselor generale în realizarea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris, astfel cum sunt prevăzute la articolele 2.1, 4.1 și 7.1;

35.

subliniază disponibilitatea CoR, în calitate de parte la Grupul de reprezentare a autorităților locale și orășenești (LGMA) pe lângă CCONUSC și ca instituție care reprezintă autoritățile locale și regionale din Uniunea Europeană, de a-și spori implicarea în discuțiile cu CCONUSC și părțile acesteia cu scopul de a oferi contribuții ale orașelor și regiunilor la o evaluare deschisă, incluzivă și transparentă a eforturilor colective în cadrul bilanțului la nivel global;.

36.

solicită ca organizațiile admise la CCONUSC, precum și alte părți interesate care nu sunt părți la acord să poată transmite părților întrebări cu privire la propunerile lor în cursul diferitelor etape ale bilanțului la nivel global, astfel încât acest proces să poată beneficia de o rezervă mai mare de contribuții de pe teren. Solicită ca metodologiile și datele să fie puse la dispoziția cetățenilor pentru a se asigura o transparență și o responsabilitate deplină;

37.

constată cu îngrijorare că este posibil ca bilanțul la nivel global să nu se ridice la nivelul obiectivelor Acordului de la Paris și subliniază că și stabilirea unor contribuții locale și regionale suplimentare ar putea contribui la creșterea nivelului de ambiție pentru punerea în aplicare deplină a acestui acord (6);

Adaptare

38.

propune ca UE să preia conducerea acțiunii de adaptare la schimbările climatice întreprinse la nivel internațional, promovând-o la toate nivelurile, și să se lucreze în paralel cu evoluțiile internaționale, în vederea accelerării progreselor la nivel regional și local. În acest scop, propune crearea unui cadru legislativ obligatoriu pentru adoptarea măsurilor de adaptare și a unor angajamente cuantificabile, astfel încât să se poată măsura progresele înregistrate în materie de adaptare;

39.

solicită ca, pe lângă finanțarea furnizată prin intermediul mecanismului de dezvoltare curată (CDM) și din partea țărilor dezvoltate, administrațiile locale și regionale să fie și ele încurajate, în contextele naționale respective, să contribuie cu resurse financiare la Fondul de adaptare;

40.

subliniază necesitatea ca fondul să simplifice procedurile pentru contribuțiile financiare ale autorităților locale și regionale;

41.

solicită să li se acorde autorităților locale și regionale care dispun de o expertiză deosebit de solidă în materie de adaptare dreptul de a fi asociate cu entitățile de punere în aplicare a Fondului de adaptare în țările terțe, cu scopul de a contribui la punerea în aplicare a programelor și proiectelor și la conceperea politicilor și strategiilor de adaptare locale și regionale;

42.

solicită să se atribuie unui reprezentant al Grupului de reprezentare a autorităților locale și orășenești (LGMA) statutul de observator în consiliul de administrație al Fondului de adaptare;

43.

propune să fie puse la dispoziția autorităților regionale și locale instrumente specifice, care să le înlesnească accesul la instrumentele financiare disponibile în UE și să se creeze un portal în care să se regăsească toate informațiile privind diferitele surse de finanțare europeană a măsurilor de combatere a schimbărilor climatice;

44.

îndeamnă Comisia Europeană să colaboreze cu celelalte părți pentru a accelera finanțarea reducerii riscurilor, a rezilienței și a planurilor de adaptare orientate către prioritățile comunităților locale și administrațiilor locale și regionale ale căror interese trebuie să le servească;

Sectorul agricol și exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF)

45.

recunoaște că intensitatea și frecvența dezastrelor naturale a crescut în mod semnificativ în ultimul deceniu și că problema catastrofelor naturale constituie o parte integrală a activităților destinate atenuării schimbărilor climatice și consideră că cele două domenii ar trebui tratate în mod corelat (7). Subliniază necesitatea unei mai mari sinergii între rețele, proiecte și acorduri menite să abordeze schimbările climatice și cele dedicate rezilienței în fața dezastrelor, cum ar fi cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030, cu scopul de a contribui la consolidarea capacităților regiunilor și orașelor de a face față dezastrelor (8);

46.

solicită Comisiei Europene să recunoască rolul autorităților locale și regionale și să le coopteze pentru a răspunde provocărilor climatice și energetice din sectorul agricol și sectorul LULUCF. În unele regiuni și orașe, strategiile privind schimbările climatice și energia sprijină deja decarbonizarea acestor sectoare. Prin urmare, CoR subliniază rolul pe care îl joacă la nivel regional și local strategiile privind clima și energia în sprijinirea decarbonizării sectorului agricol și a utilizării terenurilor;

Pierderi și daune

47.

salută dialogul experților desfășura în aprilie 2018 și care a examinat diferitele posibilități de a mobiliza expertiză, tehnologie și sprijin în favoarea victimelor schimbărilor climatice. Subliniază necesitatea de a integra pierderile și daunele în procesele naționale și CCONUSC relevante, cum ar fi consolidarea capacităților, transferul de tehnologie și sprijinul financiar;

48.

subliniază necesitatea ca autoritățile locale și regionale din țările dezvoltate și în curs de dezvoltare să identifice și să utilizeze deopotrivă, în cooperare cu guvernele naționale și în cadrul CCONUSC, modalități alternative de abordare a pierderilor și daunelor. În acest sens, ar trebui inclus conceptul de risc climatic în evaluările riscului la nivel teritorial și sectorial;

Diverse

49.

încurajează autoritățile locale să continue să se sprijine reciproc prin mecanisme de sprijin inter pares și recunoaște rolul lor în consolidarea capacităților. Recunoaște activitatea Convenției primarilor și a instrumentului TAIEX REGIO PEER 2 PEER în acest sens;

50.

așteaptă cu interes publicarea rezultatelor conferinței internaționale privind orașele și știința schimbărilor climatice, cosponsorizată de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) și solicită CCONUSC să ia în considerare aceste rezultate în cadrul procesului de punere în aplicare a Acordului de la Paris;

51.

subliniază importanța politicilor de sprijinire a producției locale și a activității întreprinderilor mici și mijlocii, în contextul eforturilor de a atenua consecințele negative ale schimbărilor climatice, și – în acest sens – recomandă armonizarea schemei de sprijin pentru dezvoltarea rurală cu obiectivele strategiei privind schimbările climatice.

---

(1)  Avizul CoR pe tema „Guvernanța uniunii energetice și energia curată” (CDR 830/2017); raportor: Bruno HRANIĆ (HR-PPE).

(2)  Ibidem.

(3)  Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului European, Raport referitor la rolul regiunilor și al orașelor din UE în punerea în aplicare a Acordului de la Paris COP 21 privind schimbările climatice [2017/2006(INI)].

(4)  Avizul CoR pe tema „Finanțarea combaterii schimbărilor climatice: un instrument esențial pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris” (CDR 2108/2017); raportor: Marco DUS (IT-PSE).

(5)  Ibidem.

(6)  A se vedea, de exemplu, „Advancing climate ambition: cities as partners in global climate action” (Ridicarea nivelului de ambiție în ceea ce privește clima: orașele ca parteneri în acțiunile desfășurate la nivel global în domeniul climei), un raport al trimisului special al Secretarului General al ONU pentru orașe și schimbări climatice, adresat Secretarului General al ONU și elaborat în parteneriat cu C40 Cities Climate Leadership Group.

(7)  NAT-VI/015.

(8)  NAT-VI/029.