Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este destinat să ofere sprijin lucrătorilor disponibilizați ca urmare a modificărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale generate de globalizare și de efectele negative ale crizei economice și financiare mondiale asupra ocupării forței de muncă.

FEG a fost creat prin Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 1 , pentru a concilia avantajele globale pe termen lung ale liberalizării comerțului, sub forma creșterii și ocupării forței de muncă, cu efectele negative potențiale pe termen scurt ale globalizării, în special asupra ocupării forței de muncă în ceea ce privește lucrătorii cei mai vulnerabili și mai puțin calificați.

Pentru a răspunde la criza economică și financiară mondială, normele care reglementează FEG au fost modificate în 2009, mai întâi prin Regulamentul (CE) nr. 546/2009 2 și, începând din ianuarie 2014, prin Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 3 . În temeiul Regulamentului (UE) nr. 1309/2013, a fost reintrodus un criteriu privind criza financiară și economică pentru cererile pentru sprijin FEG. O altă modificare importantă constă în includerea unor noi categorii de beneficiari, cum ar fi lucrătorii temporari și interimari, lucrătorii independenți și – până la sfârșitul anului 2017 – tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) 4 .

FEG cofinanțează măsurile de politică active privind piața forței de muncă adoptate de statele membre pentru a-i sprijini pe lucrătorii disponibilizați să găsească noi locuri de muncă. Acesta completează măsurile de pe piața națională a forței de muncă în cazurile în care procesele de concediere colectivă bruște exercită o presiune foarte mare asupra serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și, prin urmare, poate oferi o abordare mai personalizată și specifică pentru lucrătorii concediați cei mai vulnerabili.

Articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 prevede obligația Comisiei de a prezenta Parlamentului European și Consiliului, la fiecare doi ani, un raport cantitativ și calitativ privind activitățile desfășurate de FEG în cursul celor doi ani precedenți. Raportul trebuie să se axeze, în principal, pe rezultatele obținute de FEG, incluzând, în special, informații cu privire la:

·cererile prezentate;

·deciziile adoptate;

·acțiunile finanțate, inclusiv complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate de alte instrumente ale Uniunii, în special Fondul social european (FSE);

·lichidarea contribuțiilor financiare furnizate.

De asemenea, raportul trebuie să cuprindă informații privind cererile care au fost refuzate din cauza fondurilor insuficiente sau din motive de neeligibilitate și să analizeze măsurile adoptate în perioada de referință, mai degrabă decât să monitorizeze cazurile în timpul ciclului de viață al acestora. Prin urmare, fiecare secțiune a raportului va analiza cazuri diferite.

2. Privire de ansamblu asupra activităților FEG în 2015 și 2016

În 2015 și 2016, Comisia a primit 20 de cereri (12 în 2015, 8 în 2016) de contribuții din partea FEG 5 . Autoritatea bugetară a decis să mobilizeze FEG în 17 cazuri, trei cereri fiind retrase de statele membre 6 . În ceea ce privește cele 17 cereri, statele membre au solicitat o sumă totală din FEG de 51 171 249 EUR (35 400 623 EUR în 2015, 15 770 626 EUR în 2016). Detaliile privind cererile primite sunt furnizate în secțiunea 3.1 și în tabelele 1 și 2.

Autoritatea bugetară a luat 25 de decizii de mobilizare a FEG (inclusiv 10 cereri primite înainte de 01.01.2015), în valoare totală de 70 392 546 EUR 7 din bugetul FEG pentru 2015 și 2016. Detalii privind contribuțiile acordate în 2015 și 2016 sunt prezentate în secțiunea 3.2 și în tabelele 3 și 4.

În 2015 și 2016, Comisia a primit 26 de rapoarte finale privind punerea în aplicare a contribuțiilor FEG. Rezultatele sunt descrise în secțiunea 3.4 și în tabelul 5. În 2015 și 2016, au fost lichidate 34 de cazuri FEG. Detaliile privind cazurile lichidate sunt prezentate în tabelul 3 din anexă.

Asistența tehnică la inițiativa Comisiei [articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013] este prezentată în secțiunile 3.6.2, 3.7 și în tabelele 6 și 6.1.

Rezultatele evaluării la jumătatea perioadei a FEG pentru perioada 2014-2020 sunt așteptate să fie publicate la mijlocul anului 2017 (a se vedea secțiunea 3.7.4).

În propunerea sa de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002, a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013, (UE) nr. 1307/2013, (UE) nr. 1308/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014, (UE) nr. 652/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziei nr. 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului 8 , Comisia a inclus modificări la Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 cu privire la extinderea derogării pentru NEET (în vigoare în prezent până la 31.12.2017) și la procedurile interne, astfel încât să accelereze procesul de luare a deciziilor. Modificările respective sunt discutate, în prezent, în cadrul procesului de revizuire a cadrului financiar multianual (CFM).

3. Analiza activităților FEG în 2015 și 2016

3.1. Cereri primite

În 2015 și 2016, Comisia a primit 20 de cereri din partea următoarelor 11 state membre: Belgia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Spania și Suedia. Estonia a solicitat pentru prima dată finanțare din FEG, iar celelalte 10 state membre au mai solicitat anterior finanțare din FEG. Detalii privind cererile sunt prezentate în tabelul 1.

Informațiile din secțiunile 3.1.1-3.1.6 nu iau în considerare datele referitoare la cererile retrase.

3.1.1. Cereri primite în funcție de criteriul de intervenție

Cererile din 2015 și 2016 au făcut obiectul Regulamentului (UE) nr. 1309/2013, care prevede două criterii de intervenție:

1.schimbări structurale majore în configurația comerțului mondial cauzate de globalizare.

Treisprezece cereri au fost depuse în baza criteriului comercial, dintre care 3 au fost justificate de circumstanțe excepționale.

2.Criza economică și financiară.

Patru cereri au fost depuse din cauza repercusiunilor crizei economice și financiare mondiale.

3.1.2. Cereri primite în funcție de sector

Cele 17 cereri primite și adoptate au fost legate de concedieri în 12 sectoare diferite. Cel mai mare număr de cereri primite au vizat industria autovehiculelor (patru cereri), urmată de programarea pe calculator, comerțul cu amănuntul și calculatoare, produse electronice și optice (câte două cereri fiecare). O primă cerere a fost prezentată în legătură cu concedierile din sectorul fabricării cocsului și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului.

Graficul 1: Numărul de cereri în funcție de sector (NACE Rev. 2) pentru perioada 2015-2016*

* Dosarul EGF/2016/003 EE/petrol și produse chimice se referă la două sectoare diferite (19 și 20); prin urmare, acesta a fost luat în calcul de două ori în graficul de mai sus.

Tabelul 1: Cereri primite în 2015 și 2016 în funcție de stat membru

3.1.3. Cereri primite în funcție de suma solicitată

Unsprezece state membre au solicitat 51 171 249 EUR din FEG în perioada 2015-2016. Finlanda a solicitat cea mai mare sumă (11 994 000 EUR pentru patru cereri), urmată de Belgia (9 188 149 EUR pentru trei cereri) și Germania (6 958 623 EUR pentru o singură cerere). Contribuțiile FEG solicitate au variat de la 442 293 EUR la 6 958 623 EUR, cu o medie de 3 010 073 EUR pe cerere și de 4 651 932 EUR pe stat membru.

Fiecare stat membru care solicită sprijin FEG trebuie să conceapă un pachet coordonat de măsuri adaptate cât mai bine profilurilor beneficiarilor vizați și să stabilească suma pe care dorește să o obțină. Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 prevede rata maximă de cofinanțare din partea Comisiei la 60 %.

Graficul 2: Sume FEG totale solicitate pentru fiecare stat membru în perioada 2015-2016

Suma FEG totală solicitată de cele 11 state membre în perioada 2015-2016: 51 171 249 EUR

Suma FEG medie solicitată pentru fiecare stat membru în perioada 2015-2016: 4 651 932 EUR

3.1.4. Cereri primite în funcție de numărul de beneficiari vizați pentru asistență

Numărul total de beneficiari 9 vizați pentru sprijin FEG a fost de 19 354. Numărul beneficiarilor vizați pentru fiecare cerere a fost cuprins între 184 și 4 500, șase cereri vizând peste 1 000 de beneficiari și trei cereri vizând mai puțin de 500 de beneficiari. În medie, fiecare dintre cele 17 cereri primite în 2015 și 2016 au vizat 1 138 de beneficiari.

Dintre cei 19 354 de beneficiari vizați, 18 303 erau lucrători concediați și 1 051 erau tineri care nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare (NEET). Belgia a solicitat sprijin FEG pentru cel mai mare număr de lucrători (5 400), urmată de Finlanda (3 962) și de Germania (2 692). Numărul mediu de lucrători vizați pentru fiecare stat membru a fost de 1 664. Cele patru cereri în care NEET au fost vizați, de asemenea, pentru sprijin au fost depuse de Belgia (2 cereri cu un total de 400 NEET), Grecia (543 NEET) și Irlanda (108 NEET).

Graficul 3 prezintă distribuția lucrătorilor vizați pentru fiecare stat membru.

Graficul 3: Numărul de lucrători vizați pentru fiecare stat membru în perioada 2015-2016

Numărul total de lucrători vizați pentru fiecare stat membru, 2015 -2016: 18 303

Numărul mediu de lucrători vizați pentru fiecare stat membru, 2015-2016: 1 664

În majoritatea cererilor primite, numărul total de lucrători vizați de măsurile propuse pentru cofinanțare de către FEG reprezintă, în medie, 78 % din numărul total de concedieri. Acest lucru se datorează faptului că statul membru poate hotărî să concentreze asistența FEG exclusiv asupra anumitor grupuri de persoane, cum ar fi lucrătorii cei mai vulnerabili, cei care se confruntă cu dificultăți excepționale în a se menține pe piața forței de muncă și/sau cei care au cea mai mare nevoie de asistență. Sprijinul standard disponibil pentru lucrătorii disponibilizați din statele membre ar putea fi suficient, în unele cazuri, pentru o reintegrare rapidă pe piața forței de muncă sau lucrătorii ar putea alege pensionarea anticipată.

3.1.5. Cereri primite în funcție de numărul de lucrători vizați pentru fiecare sector

Cele 17 cereri acceptate în perioada analizată vizează 12 sectoare diferite. Cel mai mare număr de lucrători a fost vizat în sectorul autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor (7 942), urmat de sectorul de programare pe calculator, consultanță și activități conexe (2 641), precum și transporturi terestre și transporturi prin conducte (2 132).

Graficul 4: Numărul de lucrători vizați per sector (NACE Rev. 2) în perioada 2015-2016*

* Dosarul EGF/2016/003 EE/petrol și produse chimice se referă la două sectoare diferite (19 și 20); prin urmare, cei 800 de lucrători vizați de acesta au fost incluși de două ori.

3.1.6. Cereri primite în funcție de suma solicitată pentru fiecare beneficiar

Fiecare stat membru care solicită sprijin FEG trebuie să conceapă un pachet coordonat de măsuri adaptate cât mai bine profilurilor lucrătorilor vizați și să stabilească suma pe care dorește să o obțină. Regulamentul FEG nu limitează suma totală solicitată. Prin urmare, suma solicitată pentru fiecare beneficiar vizat poate să varieze în funcție de gravitatea concedierii, de situația pieței forței de muncă afectate, de circumstanțele individuale ale beneficiarilor vizați, de măsurile deja prevăzute de statul membru și de costul furnizării serviciilor în statul membru sau regiunea în cauză.

Acesta este motivul pentru care cuantumul sprijinului FEG propus pentru fiecare beneficiar în 2015 și 2016 a variat de la 1 393 EUR la 7 689 EUR (a se vedea tabelul 1). În medie, fiecare stat membru care a solicitat sprijin FEG în 2015 și 2016 a solicitat 2 644 EUR pentru fiecare beneficiar vizat. Cea mai mare sumă pentru fiecare beneficiar a fost solicitată de Italia (7 689 EUR), urmată de Grecia (5 880 EUR) și Suedia (4 311 EUR).

Graficul 5: Cea mai mare sumă FEG solicitată pentru fiecare beneficiar și fiecare stat membru în perioada 2015-2016

Suma medie solicitată din FEG pentru fiecare beneficiar de cele 11 state membre, 2015-2016: 2 644 EUR

3.2. Contribuțiile acordate

În 2015 și 2016, autoritatea bugetară a luat 25 de decizii (inclusiv cu privire la zece cereri primite înainte de 01.01.2015) de a mobiliza finanțarea FEG. A se vedea tabelele 3 și 4 pentru o privire de ansamblu asupra contribuțiilor acordate și asupra profilului lucrătorilor în cauză 10 . Autoritatea bugetară a luat 16 decizii în 2015 și 9 decizii în 2016. Pentru majoritatea contribuțiilor acordate (22), rata de cofinanțare a fost de 60 %. Rata de cofinanțare a fost de 50 % pentru trei cazuri cărora li s-a aplicat Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 11 .

Cele 25 de contribuții acordate au vizat 25 353 de beneficiari (dintre care 1 251 NEET) din 11 state membre, cu o sumă totală de 70 392 546 EUR 12 acordată din finanțarea FEG (în medie 2 776 EUR pentru fiecare beneficiar vizat).

3.2.1. Acțiuni finanțate cu asistența FEG

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013, se poate acorda o contribuție financiară din partea FEG pentru măsurile active de pe piața muncii care fac parte dintr-un pachet coordonat de servicii personalizate, concepute pentru a facilita reintegrarea beneficiarilor vizați, în special a persoanelor defavorizate, a persoanelor în vârstă și a tinerilor fără loc de muncă, într-un loc de muncă sau într-o activitate independentă. Măsurile aprobate pentru cele 25 de contribuții FEG acordate în 2015 și 2016 vizau reintegrarea pe piața forței de muncă a 25 353 de beneficiari concediați. Măsurile au cuprins, în principal, următoarele:

·activități intensive și personalizate de asistență pentru căutarea unui loc de muncă și servicii de gestionare a dosarelor;

·diverse tipuri de activități de formare profesională, de programe de învățământ superior, de formare lingvistică, de perfecționare și de recalificare;

·diferite stimulente sau alocații financiare provizorii pe durata măsurilor active pe piața forței de muncă;

·măsuri de sprijin până la momentul reintegrării profesionale efective a lucrătorilor;

·mentorat în etapele inițiale ale încadrării în muncă;

·alte tipuri de activități, cum ar fi promovarea antreprenoriatului sau crearea de întreprinderi; și

·stimulente unice pentru ocuparea forței de muncă sau angajare.

La elaborarea pachetelor de sprijin, statele membre au luat în considerare pregătirea, experiența și nivelul educațional al beneficiarilor individuali, mobilitatea acestora și oportunitățile actuale sau potențiale de locuri de muncă în regiunile în cauză.

3.2.2. Complementaritatea cu acțiunile finanțate din Fondul social european (FSE)

FEG este conceput pentru a spori potențialul de ocupare a forței de muncă și pentru a asigura o integrare profesională rapidă a beneficiarilor vizați prin măsuri active pe piața forței de muncă, completând astfel FSE, care este principalul instrument al UE pentru promovarea ocupării forței de muncă. În general, complementaritatea celor două fonduri rezidă în capacitatea lor de a aborda aceste aspecte în funcție de două perspective temporale diferite: FEG vizează, în general, lucrători concediați sau care desfășoară o activitate independentă în urma unor concedieri colective specifice de mare amploare care au avut loc într-o perioada scurtă de timp, în timp ce FSE vine în sprijinul obiectivelor strategice pe termen lung (de exemplu, creșterea capitalului uman, gestionarea schimbării) prin programe multianuale ale căror resurse, în mod normal, nu pot fi alocate pentru a face față unor situații de criză provocate de concedieri în masă. Măsurile FEG și FSE sunt utilizate uneori pentru a se completa reciproc oferind soluții atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Criteriul decisiv este capacitatea instrumentelor disponibile de a sprijini beneficiarii vizați și rămâne la latitudinea statelor membre să selecteze – și să programeze – instrumentele și măsurile cele mai adecvate pentru atingerea obiectivelor urmărite.

FEG oferă posibilitatea de a oferi măsuri intensive personalizate care sunt concepute pentru a răspunde nevoilor fiecărui lucrător disponibilizat, în timp ce sprijinul FSE are, de obicei, un caracter mai general și vizează o populație mai largă (atât persoanele care au un loc de muncă, cât și șomerii). În plus, FSE se concentrează atât asupra sprijinirii cererii, cât și a ofertei de locuri de muncă (competențe, nevoi și aspirații ale beneficiarilor) într-un mod integrat, în timp ce, în mod tradițional, FEG se concentrează mai mult asupra ofertei.

Conținutul „pachetului coordonat de servicii personalizate” care urmează a fi cofinanțat de FEG și care constă, pentru fiecare caz, în servicii personalizate specifice și asistență personalizată ar trebui să fie echilibrat de alte acțiuni și să vină în completarea acestora. Măsurile cofinanțate de FEG pot depăși măsurile de formare și acțiunile obișnuite. Experiența practică a demonstrat că FEG permite statelor membre să ofere beneficiarilor vizați un ajutor mai cuprinzător și mai bine personalizat decât ar fi posibil fără sprijinul FEG, inclusiv măsuri la care aceștia nu ar avea acces în mod normal (de exemplu, un al doilea sau al treilea nivel de formare). FEG oferă statelor membre posibilitatea să se concentreze cu precădere asupra persoanelor vulnerabile, cum ar fi lucrătorii mai slab calificați sau cei proveniți din familii de migranți, și să ofere sprijin cu un raport mai bun între numărul de consilieri și cel de beneficiari și/sau pe o perioadă mai îndelungată decât ar fi posibil fără sprijinul FEG. Toate acestea sporesc perspectivele beneficiarilor de a-și îmbunătăți situația. Prin derogare, până la sfârșitul anului 2017, Regulamentul FEG (UE) nr. 1309/2013 permite statelor membre să extindă sprijinul pentru NEET în regiunile cu șomaj ridicat în rândul tinerilor. Scopul este de a sprijini punerea în aplicare a „garanției pentru tineret”, care a fost aprobată de Consiliu în aprilie 2013 13 .

Conform dispozițiilor articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013, toate statele membre trebuie să instituie mecanismele necesare pentru evitarea oricărui risc de dublă finanțare din partea instrumentelor financiare ale UE. În majoritatea statelor membre, autoritatea de gestionare a FSE este responsabilă, de asemenea, de punerea în aplicare a cazurilor FEG, ceea ce asigură evitarea efectelor de suprapunere. De asemenea, aceasta oferă posibilitatea de a urmări complementaritatea între diferitele intervenții. Statele membre au responsabilitatea de a se asigura că acțiunile finanțate prin programele operaționale FSE și măsurile incluse în cazurile FEG nu creează suprapuneri. Informațiile oferite de statele membre în rapoartele finale (privind sinergiile în ceea ce privește punerea în aplicare diverselor fonduri) și rezultatul evaluării la jumătatea perioadei (pe baza unui număr limitat de cazuri a căror punere în aplicare este finalizată) nu conțin elemente care să dovedească că au existat probleme în ceea ce privește complementaritatea dintre FEG și FSE. La nivel de caz, FEG se bazează, în mod obișnuit, pe măsurile existente la nivel național sau în cadrul FSE prin completarea acestora sau prin oferirea de măsuri diferite, suplimentare.

În conformitate cu principiul subsidiarității, combinația de măsuri în cadrul FEG elaborate la nivelul statului membru este în mare măsură complementară dispozițiilor generale ale FSE de sprijinire a reîncadrării în muncă. Decizia de a solicita finanțare din partea FSE sau FEG este luată la nivelul statului membru, cu condiția ca programul operațional FSE stabilit împreună cu Comisia să fie compatibil cu un astfel de sprijin FSE. Este responsabilitatea statului membru să gestioneze complementaritatea dintre FSE și FEG în cel mai bun mod, ținând cont de condițiile locale existente.

Cu toate acestea, nu pare să existe nicio dovadă a unei abordări integrate a utilizării fondurilor UE la nivel de caz. Motivul pentru acest lucru pare a fi programarea pe termen lung a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (fondurile ESI). Faptul că FEG se desfășoară în afara cadrului multianual influențează în mod inevitabil calendarul procedurilor și, în unele cazuri, acțiunile FSE care sunt deja programate se desfășoară mai întâi în cazuri de restructurare.

Concluziile evaluării la jumătatea perioadei arată că FEG a oferit o valoare adăugată semnificativă la nivel european prin capacitatea sa de a sprijini lucrătorii disponibilizați într-un mod personalizat, prin intermediul unor dispoziții flexibile și al unei consilieri axate pe abordarea unei persoane în integralitatea sa.

3.3. Cereri respinse sau retrase

Dintre cele 20 de cereri primite în 2015 și 2016, niciuna nu a fost respinsă de Comisie, iar trei cereri au fost retrase de către statele membre. Cererea EGF/2015/008 EL/Supermarket Larissa a fost retrasă din motive tehnice și a fost depusă din nou în noiembrie 2015, într-o formă revizuită (EGF/2015/011 EL/Supermarket Larissa). Cererile EGF/2016/006 FI/Helsinki-Uusimaa Education și EGF/2016/007 NL/Gelderland-Overijssel Social Work au fost retrase din cauza lipsei unei legături între concedieri și globalizare sau criza financiară și economică mondială. Acestea nu au fost depuse din nou.

Tabelul 2: Cereri retrase în 2015 și 2016

Tabelul 3: Detalii privind contribuțiile acordate în 2015 și 2016

(Data semnării de către autoritatea bugetară în 2015 și 2016)

Tabelul 4: Contribuțiile FEG acordate în 2015 și 2016:

Profilul lucrătorilor vizați (fără includerea NEET)

3.4. Rezultate obținute de FEG

Principalele surse de informații privind rezultatele obținute de FEG sunt rapoartele finale prezentate de statele membre. Acestea sunt completate de informațiile oferite de statele membre în cadrul contactelor lor directe cu Comisia, în cursul reuniunilor și al conferințelor și prin activitățile de audit.

În 2015 și 2016, Comisia a primit 26 de rapoarte finale 14 pentru cazuri cofinanțate de FEG care au fost puse în aplicare de 12 state membre până la jumătatea anului 2016 15 .

Principalele rezultate și date raportate de statele membre respective în 2015 și 2016 sunt rezumate în prezenta secțiune și în tabelul 5.

În ansamblu, Comisia a primit rapoartele finale pentru 121 de contribuții FEG (din 2008, când au devenit disponibile rezultatele primului caz FEG, până în decembrie 2016), reprezentând 82 % din numărul total de cereri (147) primite până la sfârșitul anului 2016.

Pe baza informațiilor din rapoartele finale ale statelor membre, Comisia poate concluziona că FEG aduce o valoare adăugată acțiunilor pe care le-ar putea întreprinde statele membre pentru a sprijini beneficiarii vizați să își găsească noi locuri de muncă. FEG le permite statelor membre să furnizeze măsuri de o calitate mai bună și cu o durată mai îndelungată unui număr mai mare de beneficiari vizați decât ar fi posibil fără finanțarea FEG.

3.4.1. Rezumatul rezultatelor prezentate în 2015 și 2016

Cele 26 de rapoarte finale primite în 2015 și 2016 și prezentate de 12 state membre au arătat că, la sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 9 072 de lucrători sau 47 % din cei 19 434 de beneficiari care au primit asistență FEG și-au găsit noi locuri de muncă până la sfârșitul perioadei de punere în aplicare a FEG (7 601 ca angajați dependenți, 1 471 ca lucrători independenți).

Aproximativ 3 % erau încă în perioada de educație sau formare, 48 % erau șomeri sau inactivi din diferite motive, iar pentru 2 % dintre beneficiari statutul profesional nu era disponibil.

Trebuie remarcat faptul că beneficiarii sprijiniți prin măsurile cofinanțate de FEG se numără, de regulă, printre cei care se confruntă cu cele mai mari dificultăți pe piața forței de muncă. Pe planul reintegrării profesionale, rezultatele sunt influențate de capacitățile de absorbție ale piețelor regionale și locale ale forței de muncă, ca urmare a crizei economice și financiare mondiale. Rata de reintegrare înregistrată la sfârșitul respectivelor perioade de punere în aplicare oferă doar un instantaneu al situației profesionale a beneficiarilor la momentul colectării datelor. Aceasta nu oferă informații privind tipul sau calitatea locului de muncă găsit, care poate să se schimbe în mod semnificativ într-o perioadă scurtă de timp. Conform informațiilor primite de la mai multe state membre, ratele de reintegrare tind să crească în lunile care urmează după finalizarea măsurilor și continuă să crească pe termen mediu. Majoritatea sprijinului cofinanțat de FEG are un impact pozitiv suplimentar pe termen mai lung.

3.4.2. Evaluarea calitativă a rapoartelor finale prezentate în 2015 și 2016

Pachetele de sprijin furnizate de cele 12 state membre beneficiarilor vizați includ o gamă largă de măsuri de asistență personalizată pentru căutarea unui loc de muncă, plasarea personalului disponibilizat și (re)calificare. Cele mai mari sume au fost cheltuite pentru 3 categorii:

·alocații pentru căutarea unui loc de muncă 16 : 48,8 milioane EUR (41 % din totalul serviciilor personalizate pentru toate cele 26 de cazuri raportate)

·gestionarea cazurilor individuale: 24,2 milioane EUR (20 % din totalul serviciilor personalizate pentru toate cele 26 de cazuri raportate);

·formare și recalificare: 23, 3 milioane EUR (19 % din totalul serviciilor personalizate pentru toate cele 26 de cazuri raportate).

Programele de calificare și de formare au fost personalizate în funcție de necesitățile și de dorințele beneficiarilor vizați, luând în considerare în același timp cerințele piețelor locale sau regionale ale forței de muncă și potențialul sectoarelor cu un viitor promițător.

În perioada 2015-2017, Comisia a efectuat o evaluare la jumătatea perioadei a FEG pentru a evalua modul și măsura în care FEG își atinge obiectivele. Întrucât raportul de evaluare nu a fost încă publicat, rezultatele trebuie considerate ca fiind preliminare.

Evaluarea cuprinde toate cele 29 de cazuri FEG în care au fost primite cereri în 2014 și 2015 17 . Evaluarea nu include niciun caz care a fost prezentat în perioada anterioară de programare.

Rezultatele evaluării FEG (atât ex-post pentru perioada 2007-2013, cât și la jumătatea perioadei pentru perioada 2014-2020) arată că asistența FEG îi sprijină pe beneficiari (lucrătorii disponibilizați sau NEET) să își crească respectul de sine nu numai prin consiliere de orientare intensă, ci și, în special, prin măsuri de formare personalizate. De asemenea, FEG permite deseori beneficiarilor să participe la aceste măsuri prin acordarea de asistență precum alocațiile de mobilitate sau prin sprijinirea furnizării de servicii de îngrijire a copiilor.

Deși dovezile identificate în cursul evaluării arată că ratele de reangajare ale beneficiarilor FEG s-au îmbunătățit în comparație cu perioada anterioară de finanțare (de la 49 % la 56 %), aceste rezultate trebuie analizate cu prudență, întrucât perioada de punere în aplicare este acum de două ori mai lungă decât înainte. Mai mult, dovezile sugerează că ratele de reintegrare sunt specifice fiecărui caz, de exemplu în funcție de situația economică specifică din zona în cauză. Prin urmare, este dificil nu numai să se compare ratele de reintegrare între cazuri, ci și să se identifice alți comparatori adecvați pentru măsuri similare.

Derogarea privind NEET a fost utilizată în două cazuri (EGF/2014/001 EL/Nutriart și EGF/2014/006 IE/Andersen Ireland) pentru care rapoartele finale au fost primite în cursul anilor 2015 și 2016. Dovezile arată că tinerii vizați sunt, în mare măsură, cei care au apelat la ajutorul acordat, care nu le-ar fi fost acordat în alte circumstanțe. Cu toate acestea, promotorii FEG au pus frecvent la îndoială faptul dacă FEG este un mecanism potrivit pentru a furniza acest ajutor. Acest lucru sugerează că ar putea fi mai avantajos pentru NEET ca orice asistență acordată să fie legată nu de apariția concedierilor legate de FEG într-o regiune anume, ci mai degrabă de orice eveniment semnificativ de restructurare.

Capacitatea instituțională a statelor membre și experiența acestora în a acorda asistență în ceea ce privește evenimentele de restructurare este esențială pentru continuarea succesului FEG. Cu toate acestea, în cazurile în care statele membre au o experiență redusă sau nu au deloc experiență, ele ar putea beneficia în mare măsură de FEG dacă mecanismele de furnizare a acestuia sunt testate și instituite. Un alt factor esențial pentru succes este gradul în care beneficiarii sau reprezentanții acestora sunt implicați încă de la început în conceperea și punerea în aplicare a asistenței FEG.

3.5. Revizuirea CMF – Regulamentul (UE) nr. 1309/2013

Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 reintroduce criteriul crizei, astfel încât o cerere pentru sprijin FEG poate fi justificată de criza economică și financiară actuală sau viitoare. De asemenea, acesta extinde domeniul de aplicare a FEG, prevăzând că lucrătorii cu contracte temporare și lucrătorii independenți devin eligibili pentru sprijin. Pentru a sprijini punerea în aplicare a garanției pentru tineret, Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 conține o derogare, valabilă până la sfârșitul anului 2017, care permite includerea NEET în regiunile eligibile în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI).

În pofida faptului că FEG nu face parte din Cadrul financiar multianual (CFM), acesta face obiectul Propunerii de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002, a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013, (UE) nr. 1307/2013, (UE) nr. 1308/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014, (UE) nr. 652/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziei nr. 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului 18 .

Comisia a propus extinderea derogării pentru NEET în Regulamentul FEG, precum și unele modificări care ar facilita procedura bugetară privind mobilizarea FEG.

Tabelul 5: Rapoarte finale primite în 2015 și 2016

(*) Statutul pe piața muncii al lucrătorilor prevăzuți în acest tabel reflectă situația de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare; cu toate acestea, în unele cazuri, datele furnizate indică situația cu câteva luni mai târziu.

(**) „inactiv” poate însemna că persoanele nu mai sunt disponibile pentru piața muncii din diferite motive personale, cum ar fi începutul pensiei.

3.6. Execuția financiară

3.6.1. Contribuții ale FEG

În 2015 și 2016, autoritatea bugetară a aprobat 25 de contribuții din FEG în valoare totală de 70 392 546 EUR 19 (a se vedea tabelul 2), din care 42 754 375 EUR au fost mobilizați în 2015 și 27 638 171 EUR în 2016.

Articolul 12 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 20 stabilește plafonul financiar anual maxim pentru perioada 2014-2020 și permite utilizarea FEG până la o sumă maximă anuală de 150 de milioane EUR (prețurile pentru 2011). Acest lucru înseamnă că, în 2015, au fost puse la dispoziție credite de angajament în valoare de 162 365 000 EUR, iar în 2016 în valoare de 165 612 000 EUR pe linia de rezervă a FEG 21 . Creditele de angajament pentru contribuțiile acordate în ambii ani au fost transferate din rezerva FEG către linia bugetară FEG după adoptarea fiecărei mobilizări de către autoritatea bugetară.

În ceea ce privește creditele de plată, o sumă totală de 105 923 969 EUR a fost creditată pentru linia bugetară a FEG în 2015 și 2016. În 2015, plățile de prefinanțare 22 s-au ridicat la 78 285 798 EUR 23 , iar în 2016 suma de 27 638 171 EUR a fost plătită pentru mobilizările adoptate în cadrul FEG. O parte dintre acestea au provenit din sumele recuperate ca urmare a subutilizării raportate de statele membre în etapa de închidere.

3.6.2. Cheltuielile legate de asistența tehnică

În temeiul articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013, până la 0,5 % din resursele financiare disponibile pentru anul respectiv (811 825 EUR în 2015 și 828 060 EUR în 2016) pot fi utilizate pentru asistență tehnică, la inițiativa Comisiei, pentru a finanța activități de pregătire, de monitorizare, de informare și de creare a unei baze de cunoștințe, de suport tehnic și administrativ, precum și de audit, control și evaluare care sunt necesare pentru punerea în aplicare a Regulamentului FEG.

Autoritatea bugetară a pus la dispoziție, pe baza propunerilor Comisiei pentru 2015 și 2016 pentru asistența tehnică, 630 000 EUR și, respectiv, 380 000 EUR.

Tabelul 6: Cheltuielile legate de asistența tehnică, 2015

Tabelul 6.1: Cheltuielile legate de asistența tehnică, 2016

3.6.3. Nereguli raportate

În 2015 și 2016 nu a fost semnalată Comisiei nicio neregulă, nici în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1927/2006, nici în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1309/2013.

3.6.4. Lichidarea contribuțiilor financiare ale FEG

Procedurile pentru lichidarea contribuțiilor financiare ale FEG sunt prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013. 34 de cazuri, puse în aplicare între 2009 și 2015, au fost lichidate în 2015 și 2016. Detaliile privind cazurile respective sunt prezentate în tabelul 3 din anexă.

Un caz FEG este lichidat atunci când raportul final cu toate informațiile solicitate a fost trimis Comisiei, toate rambursările restante au fost achitate și nicio altă acțiune nu trebuie întreprinsă de către statul membru sau de către Comisie, în afară de obligația de a păstra toate documentele justificative disponibile timp de trei ani pentru Comisie sau pentru Curtea de Conturi [articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013].

Rata medie de execuție a bugetului pentru cazurile lichidate a fost de 57,6 %, cu variații cuprinse între 9 % și absorbția de 100 % a bugetului. Suma totală a fondurilor necheltuite rambursate Comisiei pentru cele 34 de cazuri a fost de 60 573 926 EUR (42,4 % din contribuțiile FEG acordate pentru cele 34 de cazuri). Comisia continuă să ofere orientare statelor membre pentru a-și îmbunătăți rata de execuție.

Există numeroase motive pentru care statele membre nu au utilizat integral sumele acordate. Cu toate că statele membre sunt încurajate în mod repetat să realizeze previziuni bugetare realiste pentru pachetul de coordonare de servicii personalizate, poate exista o lipsă de planificare corespunzătoare și în cunoștință de cauză. În calculele inițiale a fost inclusă o marjă de siguranță prea mare, care s-a dovedit a fi inutilă. Numărul de lucrători care doresc să participe la măsurile propuse a fost supraevaluat în faza de planificare. Unii lucrători au optat pentru măsuri mai ieftine în locul celor mai scumpe sau pentru măsuri pe termen scurt în locul celor pe termen lung sau au găsit noi locuri de muncă mai devreme decât se estimase inițial. Alte motive ale nivelului scăzut al cheltuielilor au constat în întârzieri în demararea măsurilor și incapacitatea de a utiliza pe deplin flexibilitatea disponibilă pentru a realoca fondurile între posturile bugetare în cursul punerii în aplicare a pachetului de servicii personalizate.

Întocmirea bugetului măsurilor și previziunile de participare a lucrătorilor la activități în cursul perioadei de 24 de luni ar trebui să se amelioreze odată cu experiența dobândită. Comisia constată îmbunătățiri, de asemenea, în ceea ce privește calendarul finanțării FEG în zonele afectate, capacitățile diferitelor structuri de coordonare și de punere în aplicare, precum și calitatea comunicării între nivelurile naționale și cele regionale/locale. Statele membre valorifică mai bine posibilitatea de revizuire a bugetelor lor și de realocare a cheltuielilor între diversele măsuri și/sau cheltuieli de punere în aplicare. De asemenea, Comisia invită statele membre să revizuiască bugetul în timpul fazei de depunere a cererilor. În cele din urmă, instituțiile UE depun eforturi majore pentru accelerarea procedurilor decizionale și a efectuării plăților pentru fondurile FEG, astfel încât timpul și fondurile furnizate să poată fi utilizate în mod optim. Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 stabilește termene stricte pentru evaluarea cererilor FEG și procedura bugetară, astfel încât fondurile să devină disponibile mai devreme. În limita contribuției financiare, statele membre pot, de asemenea, să reînscrie în buget și, cu acordul Comisiei, să introducă noi măsuri eligibile pe parcursul punerii în aplicare.

3.7. Activitățile de asistență tehnică întreprinse de Comisie

3.7.1. Informare și publicitate: Site-ul internet

Articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 prevede obligația Comisiei de a realiza și a menține un site internet, disponibil în toate limbile Uniunii, pentru a oferi informații privind FEG, consiliere pentru depunerea cererilor, precum și informații actualizate cu privire la cererile acceptate și respinse, care să sublinieze rolul autorității bugetare.

Site-ul internet privind FEG al Comisiei 24 a fost actualizat periodic cu informații relevante în 2015 și 2016.

3.7.2. Reuniuni cu autoritățile naționale și cu părțile interesate FEG

A 15-a, a 16-a, a 17-a și a 18-a reuniune a grupului de experți al persoanelor de contact ale Fondului european de ajustare la globalizare, care sunt corespondenții statelor membre pentru FEG, au avut loc în martie și octombrie 2015 și, respectiv, în martie și octombrie 2016. O parte din fiecare reuniune a fost dedicată cererilor FEG în curs și planificate, Sistemului comun de gestionare partajată a fondurilor (SFC2014), evaluării la jumătatea perioadei a FEG pentru perioada 2014-2020, chestiunilor juridice și de audit și unei serii de alte puncte de pe ordinea de zi.

În 2015 și 2016, au fost organizate trei seminarii de creare a unei rețele. Temele seminariilor au fost utilizarea asistenței tehnice a FEG, procesul evaluării la jumătatea perioadei a FEG pentru perioada 2014-2020 și rolul autorităților naționale în acest proces, precum și strategiile de motivare pentru lucrătorii disponibilizați. În plus, seminariile au fost completate de vizite de proiect care au oferit posibilitatea schimbului reciproc de experiență și a întâlnirii cu beneficiarii. Toate cele trei seminarii s-au bucurat de participarea reprezentanților statelor membre, a părților interesate și a organismelor de punere în aplicare a FEG.

3.7.3. Crearea unei baze de cunoștințe

În 2014, Comisia a urmărit să simplifice și mai mult procedurile, prin includerea FEG în sistemul informatic de comunicare între Comisie și statele membre, și anume Sistemul comun de gestionare partajată a fondurilor (SFC2014). Din aprilie 2015, statele membre utilizează acest sistem pentru a depune cereri online, printr-un proces ghidat de depunere a cererilor. Acest lucru ar trebui să conducă la prezentarea unor cereri mai corecte și complete, întrucât platforma oferă statelor membre posibilitatea de a partaja datele cu Comisia chiar înainte de depunerea oficială a unei cereri. Acest lucru facilitează colectarea și prelucrarea datelor, iar raportarea rezultatelor FEG este mai rapidă. Procedura îmbunătățită a contribuit la reducerea timpului necesar din momentul în care o cerere este depusă de către un stat membru până când propunerea prezentată de Comisie Parlamentului European și Consiliului este adoptată.

Începând din august 2016, un modul de raport final al FEG a devenit operațional în SFC2014, iar statele membre au început deja să transmită rapoartele finale pentru perioada de programare 2014-2020 prin intermediul SFC2014. Alte opțiuni din SFC2014 includ elaborarea unui modul de raportare (Infoview), opțiunea de retragere a unei cereri și posibilitatea Comisiei de a genera un proiect de propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului și de decizie de punere în aplicare a Comisiei (privind datele din propunerea de decizie) direct din SFC2014.

3.7.4. Evaluarea la jumătatea perioadei a FEG pentru perioada 2014-2020

În conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013, până la 30 iunie 2017, Comisia trebuie să efectueze din proprie inițiativă o evaluare la jumătatea perioadei a FEG. În 2015, Comisia a selectat un furnizor extern de servicii în cadrul unei proceduri de cerere de ofertă în contextul unui contract-cadru. Contractantul a fost însărcinat cu realizarea unui studiu de evaluare în cursul anului 2016 și cu furnizarea unui raport care să ofere răspunsuri la întrebările de evaluare sub forma unor constatări, concluzii și recomandări. Raportul trebuia să fie însoțit, de asemenea, de anexe care să ofere informații cu privire la cazurile individuale (rapoarte de caz).

Raportul utilizează o combinație de informații calitative și cantitative și se bazează pe o varietate de surse de informații pentru a formula concluziile.

Versiunea finală a raportului a fost acceptată de Comisie în decembrie 2016.

Rezultatele finale ale procesului de evaluare vor fi publicate sub forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei (SWD), care se bazează pe raportul furnizat de consultanții externi.

Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 prevede evaluarea eficacității și a sustenabilității FEG. Mai mult, orientările privind o mai bună legiferare adoptate în 2015 au adăugat eficiența, coerența, relevanța și valoarea adăugată a UE ca aspecte de evaluat ale respectivei intervenții. Evaluarea la jumătatea perioadei efectuată de FEG a fost concepută încă de la început pentru a acoperi toate aspectele de mai sus, prin urmare, aceasta respectă în totalitate cerințele din orientările privind o mai bună legiferare. Părțile interesate au fost consultate pe scară largă în cadrul acestui proces, printr-o consultare publică deschisă pe internet, consultări specifice și un seminar de relaționare.

4. Date cumulative din perioada 2007-2016

În fiecare an sunt disponibile mai multe date pentru a identifica tendințele cererilor și pentru a obține o vedere de ansamblu asupra direcției în care se îndreaptă activitățile fondului. Informațiile din graficele de mai jos și din tabelele 1 și 2 din anexă se referă la 147 de cereri depuse de statele membre în perioada 2007-2016 25 .

O sumă totală de 592 894 194 EUR a fost solicitată până în prezent pentru măsuri în favoarea a 140 545 de beneficiari vizați 26 .

Graficul 6: Numărul de cereri primite în perioada 2007-2016 27

Regulamentul (CE) nr. 546/2009, prin includerea criteriului crizei, a avut un impact considerabil asupra numărului de cereri primite de Comisie: din 2009 (când modificarea relevantă a devenit aplicabilă) până la 31 decembrie 2011 a existat o creștere semnificativă a cererilor.

Din 2007 până în 2016, Comisia a primit 77 de cereri legate de criză și 70 de cereri legate de comerț. Numărul total de cereri primite în fiecare an este instabil, cu o medie de aproximativ 15 cereri pe an.

Astfel cum se arată în tabelul 2 din anexă, Spania este statul membru care a prezentat cel mai mare număr de cereri (21 de cereri), urmată de Țările de Jos (17), Italia (13) și Belgia (12). Până la sfârșitul anului 2016, șapte 28 state membre nu solicitaseră încă sprijin FEG: Cipru, Croația, Ungaria, Luxemburg, Letonia, Slovacia și Regatul Unit.

Graficul 7: Sume FEG solicitate pentru fiecare stat membru în perioada 2007-2016

Sumă FEG totală solicitată 29 per stat membru: 592 894 194 EUR

Sumă FEG medie solicitată per stat membru: 29 644 710 EUR

Din 2007 până în 2016, 20 de state membre au solicitat din partea FEG o sumă totală de 592 894 194 EUR. Franța a solicitat cea mai mare sumă de cofinanțare din FEG (89 760 859 EUR pentru 8 cereri), fiind urmată de Irlanda (67 720 204 EUR pentru 10 cereri), Danemarca (63 680 782 EUR pentru 10 cereri) și Italia (60 537 811 EUR pentru 13 cereri).

În tabelul 2 din anexă sunt prezentate detalii privind cererile pentru fiecare an și pentru fiecare stat membru.

Graficul 8: Numărul de lucrători vizați pentru fiecare stat membru în perioada 2007-2016

Numărul total de lucrători vizați pentru fiecare stat membru: 137 601

Numărul mediu de lucrători vizați pentru fiecare stat membru: 6 880

Din 2007 până în 2016, cererile primite (cu excepția cererilor retrase sau respinse) de la cele 20 de state membre au vizat 137 601 de lucrători. În ultimii 10 ani, Franța a solicitat sprijin pentru cel mai mare număr de lucrători (17 586), urmată de Germania (14 517), Spania (14 468) și Belgia (14 162).

Nouă cereri depuse de trei state membre în perioada 2014-2016 au vizat 2 944 de NEET. Statele membre care au solicitat sprijin pentru NEET au fost: Belgia (2 cereri – 400 de NEET), Grecia (4 cereri – 2 098 de NEET) și Irlanda (3 cereri – 446 de NEET).

Detalii privind cererile pentru fiecare an și pentru fiecare stat membru sunt prezentate în tabelul 2 din anexă.

Graficul 9: Numărul de cereri în funcție de sector (NACE Rev. 2), 2007-2016*

* Dosarul EGF/2016/003 EE/petrol și produse chimice se referă la două sectoare diferite (19 și 20), prin urmare, acesta a fost luat în calcul de două ori.

Numărul total de sectoare: 34

Din 2007 până în 2016, Comisia a primit 147 de cereri FEG legate de o gamă largă de sectoare (34). Cel mai mare număr de cereri a fost primit pentru sectorul autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor (23 de cereri), urmat de calculatoare, produse electronice și optice (16 cereri) și mașini și echipamente n.c.a. (14 cereri).

Detalii privind cererile primite în funcție de sector sunt prezentate în tabelul 1 din anexă.

Graficul 10: Numărul de lucrători vizați per sector (NACE Rev. 2), 2007-2016*

* Dosarul EGF/2016/003 EE/petrol și produse chimice se referă la două sectoare diferite (19 și 20). Prin urmare, cei 800 de lucrători vizați în acest caz au fost luați în calcul de două ori.

Numărul total de lucrători vizați în 34 de sectoare: 137 601

Din 2007 până în 2016, Comisia a primit cereri FEG depuse de 20 de state membre pentru 137 601 lucrători concediați în 34 de sectoare diferite. Cel mai mare număr de lucrători a fost vizat în sectorul autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor (33 202), urmat de sectorul calculatoarelor și al produselor electronice și optice (19 488) și de sectorul textilelor (12 008).

Graficul 11: Suma FEG medie solicitată pentru fiecare beneficiar și fiecare stat membru în perioada 2007-2016

Suma FEG medie solicitată per beneficiar și per stat membru: 4 229 EUR

În medie, fiecare dintre cele 20 de state membre care a depus cerere pentru sprijin FEG în perioada 2007-2016 a solicitat 4 219 EUR pentru fiecare beneficiar vizat. Suma solicitată pentru fiecare beneficiar poate varia în funcție de gravitatea concedierii, de situația pieței forței de muncă afectate, de circumstanțele individuale ale beneficiarilor vizați, de măsurile deja prevăzute de statul membru și de costul furnizării serviciilor în statul membru sau regiunea în cauză. Cea mai mare sumă per beneficiar a fost solicitată de Austria (14 343 EUR), urmată de Danemarca (10 215 EUR).

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare a introdus o derogare temporară care extinde domeniul de aplicare al FEG la criza financiară și economică mondială și care mărește cofinanțarea FEG până la 65 % din costul total, care s-a aplicat în cazul tuturor cererilor primite în perioada 1 mai 2009 - 31 decembrie 2011.

(3)

Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006.

(4)

Prelungirea derogării până la sfârșitul perioadei de programare 2014-2020 a fost propusă de Comisie și este în discuție în cadrul revizuirii CFM.

(5)

Cereri primite în perioada 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2016.

(6)

Informații detaliate privind cererile retrase sunt furnizate în secțiunea 3.3.

(7)

Suma nu include deciziile privind asistența tehnică.

(8)

COM(2016) 605 final.

(9)

Noțiunea de „beneficiar” se referă în prezentul raport la lucrătorii și NEET vizați.

(10)

Tabelul 2 prezintă detalii privind contribuțiile acordate în 2015 și 2016, în timp ce tabelul 1 prezintă detalii privind cererile primite în 2015 și 2016. Cazurile din fiecare tabel pot fi diferite.

(11)

Cele trei cazuri EGF/2013/007 BE/Hainaut Steel, EGF/2013/009 PL/Zachem și EGF/2013/011 și BE/Saint-Gobain Sekurit au fost primite înainte de 2014, prin urmare, s-a aplicat încă vechiul Regulament (CE) nr. 1927/2006.

(12)

Suma nu include deciziile privind asistența tehnică.

(13)

Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (JO C 120, 26.4.2013). Numărul de NEET sprijiniți de FEG nu trebuie să depășească numărul de beneficiari vizați.

(14)

Rezultatele pentru cazul EGF/2012/006 FI/Nokia Salo au fost prezentate în raportul bienal anterior, întrucât raportul final a fost prezentat în 2014, deși termenul-limită era stabilit pentru 2015.

(15)

Rapoartele finale trebuie să fie prezentate în termen de șase luni de la finalizarea punerii în aplicare.

(16)

Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 1309/2013, alocațiile au fost limitate la un maximum de 35 % din toate costurile.

(17)

De reținut că acestea sunt cazuri diferite față de cele care fac obiectul prezentului raport bienal. Întrucât prezentul raport acoperă activitățile FEG din 2015 și 2016 și include cazurile FEG care au fost prezentate încă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1927/2006, evaluarea la jumătatea perioadei cuprinde toate cazurile prezentate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1309/2013.

(18)

COM(2016) 605 final

(19)

Suma nu include deciziile privind asistența tehnică.

(20)

JO L 347, 20.12.2013

(21)

Sumele se referă la bugetul votat.

(22)

Contribuția FEG este plătită statului membru într-o singură tranșă ca o prefinanțare de 100 %, în termen de 15 zile de la aprobarea de către autoritatea bugetară a deciziei de mobilizare a FEG.

(23)

Inclusiv patru decizii mobilizate în 2014 și plătite în 2015.

(24)

http://ec.europa.eu/egf – disponibil în toate cele 23 de limbi ale UE, inclusiv în irlandeză.

(25)

Cifra se ridică la 166 dacă se iau în considerare cele 19 cazuri retrase sau respinse. Cazurile retrase și respinse nu sunt luate în considerare în statistici.

(26)

Numărul de beneficiari vizați estimat de statele membre.

(27)

În 2007, 2008, 2012 și 2013, comerțul a fost singurul criteriu eligibil.

(28)

BG a prezentat cererea EGF/2009/022 Kremikovtsi AD Basic metals, dar aceasta a fost respinsă.

(29)

BG a solicitat 1 082 337 EUR, care nu au fost niciodată acordați drept contribuție deoarece cererea a fost respinsă. Prin urmare, suma solicitată de BG nu face parte din această sumă totală.

Top

EUROPEAN COMMISSION

Brussels, 31.10.2017

COM(2017) 636 final

ANNEX

to the

REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT AND COUNCIL

on the activities of the European Globalisation Adjustment Fund in 2015 and 2016

Anexă – Tabelul 1

Cereri FEG în funcție de clasificarea activităților economice,

primite până la 31 decembrie 2016 (fără cererile retrase și respinse)