Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52017DC0492

    COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR O politică comercială echilibrată și progresistă în vederea valorificării oportunităților oferite de globalizare

    COM/2017/0492 final

    Bruxelles, 13.9.2017

    COM(2017) 492 final

    COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

    O politică comercială echilibrată și progresistă în vederea valorificării oportunităților oferite de globalizare


    1. Introducere

    Comerțul mondial aduce o contribuție esențială la o Uniune Europeană competitivă și prosperă, cu peste 30 de milioane de locuri de muncă depinzând de exporturile europene către restul lumii. O economie integrată pe plan mondial continuă să fie atât în avantajul întreprinderilor europene mari, mici sau mijlocii, cât și în avantajul cetățenilor, al lucrătorilor și consumatorilor europeni. Comerțul mondial trebuie însă să fie conceput și gestionat în mod proactiv, pentru a se garanta că este echitabil, că proiectează valori și că rămâne ferm ancorat într-un sistem bazat pe reguli. Uniunea Europeană urmărește să ducă o politică comercială transparentă și responsabilă, de care să beneficieze toți cetățenii și care să ofere soluții moderne pentru realitățile economiei de astăzi, într-un context de evoluție tehnologică. În cadrul dezbaterii lansate în luna martie de Cartea albă privind viitorul Europei 1 , un document de reflecție 2 a prezentat pe scurt modul în care politica comercială, alături de alte politici ale UE, poate contribui la valorificarea globalizării și poate garanta repartizarea echitabilă a avantajelor comerțului, în conformitate cu principiile UE în materie de solidaritate și de durabilitate.

    Contextul internațional în care UE își desfășoară politica comercială este în continuă schimbare: există un număr tot mai mare de acțiuni care pun la încercare sistemul comercial multilateral bazat pe reguli, fapt care poate, de asemenea, să constituie o recrudescență a protecționismului. În același timp, numeroși parteneri comerciali, actori mici și mari pe scena comerțului, au demonstrat foarte concret atașamentul lor față de un comerț internațional echitabil și deschis.

    Comisia Europeană ia măsuri pentru a garanta că politica comercială a UE evoluează în direcția realizării obiectivelor economice și politice generale ale Uniunii, inclusiv prin sporirea coerenței dintre politica comercială și celelalte politici interne și externe ale UE. De exemplu, politica comercială contribuie la un proces integrat de elaborare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, concentrându-se nu numai asupra aspectelor economice, ci și asupra celor sociale și de mediu, și contribuie totodată la realizarea Agendei europene privind migrația și a Agendei europene privind securitatea. O agendă politică solidă și progresistă trebuie să răspundă oportunităților și provocărilor actuale cu care se confruntă Europa, promovând, în același timp, interesele esențiale ale Europei. Astăzi, Comisia propune un pachet de noi inițiative care se adaugă la actuala agendă comercială foarte intensă a Uniunii, completând-o, în vederea realizării următoarelor obiective:

    - În primul rând, o propunere de regulament de stabilire a unui cadru de examinare a investițiilor străine directe în UE, pentru a garanta că investițiile străine rămân o sursă majoră de creștere economică în UE, protejând totodată interesele majore ale UE. Propunerea legislativă este însoțită de o comunicare a Comisiei care prezintă în detaliu necesitățile strategice pentru o astfel de examinare;

    - În al doilea rând, recomandări privind deschiderea de negocieri comerciale cu Australia și Noua Zeelandă. Aceste acorduri ar avea la bază recentul succes al negocierilor cu, printre altele, Canada, Singapore, Vietnam și Japonia, extinzând alianța cu parteneri angajați să aplice reguli progresiste în cadrul comerțului mondial;

    - În al treilea rând, o recomandare privind deschiderea de negocieri multilaterale de stabilire a unei instanțe multilaterale pentru soluționarea litigiilor în materie de investiții, o inovație majoră în materie de guvernanță mondială;

    - În al patrulea rând, Comisia a decis, de asemenea, să publice, de acum înainte, recomandările sale privind directivele de negociere pentru acorduri comerciale și începe de astăzi cu aceste trei recomandări. Aceasta înseamnă că, simultan cu transmiterea lor către Consiliu pentru deliberări și cu transmiterea lor către Parlamentul European, astfel cum a fost cazul în trecut, ele sunt de acum înainte transmise și parlamentelor naționale, în mod automat, și puse la dispoziția publicului larg, permițând astfel, încă de la început, o dezbatere largă și incluzivă privind proiectul de acord;

    - În fine, Comisia a decis, de asemenea, să creeze un grup care să ofere consiliere privind acordurile comerciale încheiate de UE, ca parte a accentului pus pe o politică comercială transparentă și incluzivă.

    Alături de prezenta comunicare, Comisia publică astăzi primul raport bienal privind punerea în aplicare a strategiei sale de politică comercială intitulată „Comerț pentru toți”. 3 Raportul face bilanțul realizărilor concrete și al măsurilor în curs în cei doi ani de la adoptarea strategiei și prezintă lecțiile învățate care ghidează evoluția politicii comerciale a UE. El va fi completat, în această toamnă, de un Raport privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb, iar Comisia invită toate părțile interesate la o dezbatere privind o politică comercială orientată către viitor, pe baza celor două rapoarte și a prezentei comunicări. Mai mult, pornind de la noul Consens european privind dezvoltarea, strategia UE privind ajutorul pentru comerț va fi reexaminată în cursul acestui an.

    2. Încheierea de noi parteneriate comerciale în vederea elaborării de reguli progresiste pentru comerțul mondial

    UE s-a angajat în crearea unui comerț deschis, ancorat în sistemul comercial multilateral bazat pe reguli. Deschiderea la circulația mărfurilor, a serviciilor, a persoanelor și a capitalurilor a favorizat creșterea economică, competitivitatea și bunăstarea consumatorilor la nivelul UE. În combinație cu standardele înalte în domeniul protecției mediului, muncii, consumatorilor și al protecției sociale, ea stă la baza prosperității noastre și reprezintă modalitatea cea mai adecvată de a face ca globalizarea să fie în avantajul tuturor europenilor. Globalizarea înseamnă mai mult decât comerț, iar efectele sale se adaugă celor legate de evoluția tehnologică; dar nu există nicio îndoială că politica comercială joacă un rol important în valorificarea globalizării, astfel încât să se garanteze că efectele sale economice, sociale și de mediu sunt pozitive pentru cetățeni și întreprinderi în Europa și dincolo de granițele acesteia.

    UE caută parteneri care doresc să colaboreze în vederea dezvoltării de norme deschise și progresiste pentru realitățile comerțului din secolul al 21-lea și, astfel, să consolideze guvernanța globală. Recentele acorduri încheiate de UE cu Canada, Singapore sau Vietnam, precum și acordul de principiu cu Japonia nu creează doar noi oportunități economice pentru întreprinderile și cetățenii noștri, ci reflectă și promovează, de asemenea, valorile universale la care aderă Uniunea și mențin dreptul guvernelor de legiferare în interes public.

    Crearea de noi oportunități economice

    În vederea deschiderii de noi piețe, Comisia Europeană urmărește o agendă de negocieri complexă, atât la nivel multilateral, cât și la nivel bilateral, pentru a asigura reciprocitatea accesului pe piață. Obligațiile multilaterale ale UE în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) reprezintă baza relațiilor noastre comerciale din întreaga lume. În perioada premergătoare Conferinței ministeriale de la Buenos Aires din luna decembrie, UE și-a asumat rolul de lider în ceea ce privește remodelarea agendei de negocieri a OMC, vizând modernizarea regulilor în materie de comerț mondial și restaurarea supremației OMC în ceea ce privește procesul de reglementare, în special într-un moment în care protecționismul este din ce în ce mai pregnant.

    Comisia se angajează să aprofundeze relațiile UE cu viitoarele motoare de creștere din Asia și America Latină. Negocierile cu Mexic și Mercosur avansează rapid, iar Comisia și-a stabilit drept obiectiv concluzionarea din punct de vedere politic a negocierilor până la sfârșitul anului. Acordurile negociate cu Singapore și Vietnam vor fi, de asemenea, prezentate în scurt timp.

    Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada (CETA) va fi aplicat cu titlu provizoriu, începând cu data de 21 septembrie. În data de 6 iulie, UE și Japonia au ajuns la un acord de principiu cu privire la elementele principale ale unui acord de parteneriat economic, luându-se în prezent măsuri intensive de ajungere la un text final al acordului înainte de sfârșitul anului. Aceste acorduri ample vor elimina, de exemplu, marea majoritate a taxelor plătite de companiile din UE în ceea ce privește comerțul cu Canada și cu Japonia și vor deschide piețele către exporturile din UE, inclusiv în domeniul agriculturii, al produselor alimentare și al băuturilor. Acordurile vor îndepărta barierele din calea mai multor sectoare de servicii și vor continua să promoveze o economie inovatoare și competitivă, facilitând desfășurarea de activități de afaceri de către toate companiile, în special de către întreprinderile mici și mijlocii.

    Promovarea valorilor universale la care aderă Uniunea

    UE este o deschizătoare de drumuri, asigurând standarde europene ridicate de protecție a mediului, a consumatorilor, de protecție socială și a muncii, precum și a drepturilor fundamentale, fără a face compromisuri. Împreună cu partenerii noștri, ne străduim să utilizăm instrumente de politică comercială pentru a promova aceste standarde în întreaga lume, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă, care identifică comerțul drept una dintre metodele esențiale de punere în aplicare. De exemplu, toate acordurile comerciale moderne încheiate de UE sprijină punerea în aplicare a acordurilor internaționale în materie de standarde de protecție a mediului și a muncii, Acordul de parteneriat economic UE-Japonia fiind primul acord comercial internațional care vine în mod explicit în sprijinul Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Acordul cu Canada a produs rezultate ambițioase în ceea ce privește angajamentele în materie de muncă. Aceasta demonstrează că abordarea Comisiei în acest sens, astfel cum este prezentată în comunicarea sa intitulată „Comerț pentru toți 4 , dă roade. În prezent, Comisia este implicată în discuții cuprinzătoare cu Parlamentul European, cu Consiliul, precum și cu părțile interesate, cu scopul de a îmbunătăți eficacitatea punerii în aplicare și a asigurării respectării dispozițiilor privind comerțul și dezvoltarea durabilă din acordurile noastre.

    Menținerea dreptului de legiferare

    De asemenea, acordurile UE mențin în mod explicit dreptul guvernelor de legiferare în interes public, care reprezintă un principiu important pentru toate viitoarele negocieri 5 . Acest principiu stă la baza noii abordări a UE cu privire la protecția investițiilor. Comisia urmărește în prezent o abordare complet reformată privind protecția investițiilor în acordurile sale bilaterale, ceea ce reprezintă o abatere majoră de la sistemul de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat, astfel cum a demonstrat acordul cu Canada.

    Încheierea de noi parteneriate

    Acordurile cu Japonia și Canada, precum și progresele rapide înregistrate cu parteneri precum Mexic și Mercosur demonstrează că este posibilă crearea de reguli comerciale progresiste și moderne. Cu scopul de a profita de pe urma acestei dinamici, Comisia face recomandări Consiliului pentru negocierea a două noi acorduri comerciale: cu Australia și cu Noua Zeelandă, care să vină în completarea recentei recomandări a Comisiei privind deschiderea de negocieri cu Chile. Scopul acestor acorduri este de a promova creșterea economică durabilă prin extinderea comerțului, prin oferirea unei platforme solide pentru aprofundarea relațiilor economice cu întreaga regiune Asia-Pacific, precum și prin extinderea alianței cu parteneri angajați în direcția definirii unor reguli progresiste pentru comerțul mondial.



    3. O politică comercială și de investiții solidă, care protejează interesele UE și garantează echitatea

    În cadrul politicii noastre comerciale, ne străduim ca schimburile comerciale deschise să fie echitabile, asigurându-ne că întreprinderile, lucrătorii și fermierii europeni concurează în condiții echitabile cu cele ale partenerilor noștri comerciali din întreaga lume.

    Deschiderea piețelor merge mână în mână cu garantarea faptului că toți actorii respectă regulile și că interesele esențiale ale Uniunii Europene sunt protejate. UE utilizează în mod activ toate instrumentele aflate la dispoziția sa pentru a asigura respectarea angajamentelor asumate de partenerii săi, pentru a elimina barierele din calea comerțului, precum și pentru a combate practicile neloiale. O serie de parteneri ai UE, inclusiv cele mai mari economii mondiale, iau din ce în ce mai des măsuri de politică internă care ar putea afecta în mod negativ alte țări sau care ar putea submina sistemul comercial multilateral bazat pe reguli. De asemenea, Comisia este pregătită, dacă este necesar, să adopte noi măsuri pentru a combate această tendință.

    Instrumentele de apărare comercială contribuie, de asemenea, la asigurarea faptului că întreprinderile din UE se confruntă cu o concurență loială. Comisia colaborează activ cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a realiza modernizarea globală propusă a regulilor referitoare la instrumentele de apărare comercială și o nouă metodologie de calcul antidumping, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 23 iunie 2017 prin care se face apel la un acord rapid între colegiuitori. Normele actualizate ar menține și ar consolida capacitatea UE de a reacționa la denaturări majore ale pieței în țările care exportă către UE.

    Consolidarea instrumentelor de apărare comercială antisubvenție reprezintă un element-cheie al eforturilor UE de a combate una dintre principalele cauze ale comerțului internațional neloial, și anume practicile de subvenționare neloiale, în special atunci când acestea conduc la supracapacitate. Mai mult, UE va continua să militeze pentru existența unor inițiative la nivel multilateral referitoare la subvențiile neloiale. În special, UE prezintă propuneri în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, care ar urma să promoveze transparența în ceea ce privește subvențiile industriale și să limiteze utilizarea subvențiilor dăunătoare în sectoarele agriculturii și pescuitului. Totodată, UE abordează problemele de supracapacitate prin consolidarea guvernanței economice internaționale, încercând, de exemplu, să soluționeze problemele urgente în sectorul siderurgic în cadrul Forumului global privind supracapacitatea siderurgică, instituit de membrii G20 și OCDE.

    Un alt domeniu în care interesele producătorilor din UE sunt afectate în mod negativ este cel al achizițiilor publice, în care mulți dintre partenerii comerciali majori ai UE continuă să aplice practici restrictive care defavorizează întreprinderile din UE și care nu asigură reciprocitatea în ceea ce privește accesul pe piață. Prin urmare, Comisia solicită adoptarea rapidă a propunerii sale revizuite privind un instrument pentru achiziții publice internaționale, cu alte cuvinte, un instrument de promovare a deschiderii și a accesului reciproc la piețele de achiziții publice din întreaga lume.

    În aceeași ordine de idei, activitatea UE privind normele de guvernanță globală trebuie, de asemenea, să se adapteze la noile provocări ale concurenței globale, cum ar fi problemele legate de achiziționarea de active strategice ale UE de către investitorii străini, în special de către întreprinderi subvenționate și/sau întreprinderi de stat. Deschiderea de principiu a UE către investițiile străine directe (ISD) nu va cunoaște schimbări. Cu toate acestea, ea trebuie să fie însoțită de politici solide și adecvate, menite, pe de o parte, să deschidă alte economii și să garanteze respectarea de către toate părțile implicate a acelorași reguli, și, pe de altă parte, să protejeze activele împotriva achiziționărilor de către companii străine, fapt care ar fi în detrimentul intereselor vitale ale UE sau ale statelor sale membre. Deși politica comercială și de investiții a UE rămâne instrumentul cel mai adecvat pentru a se asigura că țările terțe oferă un grad de deschidere la investițiile străine echivalent cu cel oferit de UE și pentru a promova condiții de concurență echitabile pentru operatorii din UE, ar trebui luate măsuri și pentru protejarea intereselor esențiale ale UE.

    În cadrul pachetului de măsuri de politică comercială adoptat astăzi, Comisia propune intensificarea cooperării UE și instituirea unui cadru de examinare a investițiilor străine directe în UE. Scopul este de a preveni achiziționarea de active strategice care ar putea amenința securitatea sau ordinea publică, protejând astfel interesele esențiale ale Europei și menținând totodată deschiderea piețelor UE la investiții în ansamblul lor.

    Comunicarea de astăzi privind încurajarea investițiilor străine directe, asigurându-se totodată protejarea intereselor esențiale propune, prin urmare, luarea de noi măsuri concrete de către statele membre și, după caz, examinarea de către Comisie a anumitor investiții străine directe în UE, cu scopul de a proteja securitatea și ordinea publică. Comunicarea însoțește o propunere de regulament de stabilire a unui cadru de examinare a investițiilor străine directe în UE din considerente de securitate și ordine publică, fiind completată de un mecanism de cooperare între statele membre, precum și de un cadru de reexaminare la nivelul UE.

    4. Încheierea de acorduri eficace prin intermediul unui proces de negociere transparent și incluziv

    Modul în care ducem politica noastră comercială și în care încheiem negocieri comerciale constituie aspecte importante. Dacă UE dorește să încheie acorduri eficace care să aducă beneficii tuturor cetățenilor, elaborarea acestor acorduri trebuie să se facă în mod responsabil, transparent și incluziv. Aceasta este responsabilitatea comună a tuturor instituțiilor UE, a tuturor statelor membre și a tuturor parlamentelor naționale.

    Pentru a maximiza potențialele beneficii ale politicii noastre comerciale, UE trebuie să fie un partener de negociere credibil: procesul nostru de luare a deciziilor instituționale trebuie să fie clar, previzibil și adecvat scopului. Aceasta înseamnă garantarea faptului că structura noastră instituțională ne permite să ratificăm și să implementăm acordurile noastre negociate într-un mod responsabil, legitim și eficace. Avizul Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la Acordul de liber schimb UE-Singapore 6 aduce o claritate binevenită cu privire la repartizarea competențelor în cadrul acordurilor comerciale și de investiții între UE și statele sale membre.

    Recomandarea de deschidere de negocieri cu Australia și Noua Zeelandă vizează o gamă largă de aspecte acoperite în totalitate de politica comercială comună a UE, inclusiv liberalizarea comerțului cu mărfuri, cu servicii și cu investiții străine directe, achizițiile publice, regulile globale menite să asigure condiții de concurență echitabile, și conține capitole ambițioase privind dezvoltarea durabilă. Acest lucru permite realizarea de progrese rapide, având în vedere imperativul politic de consolidare a poziției comerciale a UE în lume. Comisia este pregătită să desfășoare aceste negocieri într-un ritm accelerat, în vederea încheierii acestora până în martie 2019.

    Recomandarea de deschidere de negocieri cu Australia și Noua Zeelandă nu include protecția investițiilor și soluționarea litigiilor în materie de investiții: dezbaterea cu privire la cea mai bună structură pentru acordurile comerciale și acordurile privind protejarea investițiilor încheiate de UE trebuie să fie finalizată, iar Comisia este pregătită să discute în continuare despre această chestiune cu Consiliul și cu Parlamentul European. În același timp, Comisia continuă negocierile în curs în materie de investiții, inclusiv cele cu Japonia, China, Myanmar și cu alți parteneri, pentru a îmbunătăți poziția investitorilor UE în străinătate, promovând în același timp dezvoltarea durabilă și protejând dreptul de legiferare al guvernelor. De asemenea, Comisia a adoptat astăzi o recomandare privind deschiderea de negocieri privind stabilirea unei instanțe multilaterale în materie de investiții. Această propunere constituie încă un pas înainte către o abordare mai transparentă, mai coerentă și mai echitabilă în ceea ce privește soluționarea plângerilor venite din partea investitorilor în temeiul acordurilor privind protejarea investițiilor.

    Problema juridică privind repartizarea competențelor nu ar trebui să afecteze în niciun fel legitimitatea și caracterul incluziv al procesului de adoptare. Acest lucru ar trebui să fie asigurat indiferent dacă decizia finală privind adoptarea are loc la nivelul UE sau și la nivelul statelor membre. Prin urmare, Comisia salută faptul că guvernele statelor membre ale UE colaborează în prezent din ce în ce mai mult și cu parlamentele lor naționale și regionale în ceea ce privește negocierile comerciale. Parlamentele naționale joacă într-adevăr un rol esențial în monitorizarea poziției guvernelor lor referitoare la negocierile comerciale ale UE. Comisia încurajează așadar statele membre să continue și, ori de câte ori este posibil, să asigure implicarea parlamentelor naționale, cât mai devreme posibil, în negocierile comerciale.

    Acesta este unul dintre principalele motive pentru care Comisia a decis să publice recomandările sale privind directivele de negociere pentru acorduri comerciale, începând cu recomandările făcute astăzi cu privire la Australia, Noua Zeelandă și instanța multilaterală dedicată investițiilor, în conformitate cu practica stabilită pentru negocierile cu Regatul Unit în temeiul articolului 50.

    Aceasta înseamnă, de asemenea, că, în conformitate cu practica normală pentru alte tipuri de propuneri ale Comisiei, aceste recomandări vor fi transmise automat tuturor parlamentelor naționale ale UE și Parlamentului European în același timp cu transmiterea lor către Consiliu, și vor fi însoțite de raportul de evaluare a impactului aferent. Astfel, parlamentelor naționale și diverselor părți interesate le va fi mai ușor să își comunice opiniile și să le transmită, într-un stadiu cât mai timpuriu, guvernelor care le reprezintă în cadrul dezbaterilor din Consiliu. Comisia este pregătită să sprijine statele membre atunci când acestea implică parlamentele lor naționale și regionale și să dezbată în continuare cele mai bune modalități de a facilita participarea parlamentară.

    În fine, ca parte a accentului pus pe un proces de elaborare de politici comerciale transparent și incluziv, Comisia a decis să creeze un grup consultativ privind negocierile comerciale ale UE. Grupul va fi format din reprezentanți ai unui grup amplu și echilibrat de părți interesate, de la sindicate la organizații patronale, asociații de consumatori și alte organizații neguvernamentale. Acestea vor oferi negociatorilor și factorilor de decizie în materie de politică comercială ai Comisiei recomandări de înaltă calitate în domeniile vizate de negocierile comerciale, care să permită Comisiei să se bazeze pe diverse perspective și cunoștințe privind comerțul.



    5. Concluzie

    Uniunea Europeană trebuie să mențină un sistem comercial multilateral deschis și bazat pe reguli și să desfășoare o politică comercială robustă și proactivă bazată pe deschidere, nu pe protecționism, pentru a asigura perenitatea prosperității noastre și dezvoltarea durabilă a economiei europene.

    În acest scop, Uniunea Europeană trebuie să promoveze, pe scena mondială, o agendă comercială ambițioasă și progresistă, deschisă și bazată pe valori și pe reguli. Aceasta înseamnă o politică comercială care nu doar creează noi oportunități economice pentru întreprinderile și cetățenii noștri, ci care reflectă și promovează totodată valorile universale la care aderă Uniunea și menține dreptul guvernelor de legiferare în interes public.

    Comisia va consacra restul mandatului său valorificării acordurilor anterioare de succes, pentru a aduce beneficii concrete tuturor cetățenilor. În acest sens, UE are nevoie de o abordare politică solidă, care să se bucure de consens din partea tuturor actorilor instituționali. Această dezbatere trebuie să aibă loc, dar, în același timp, ar trebui să nu uităm de obligația noastră de a promova în continuare interesele Europei. Prin urmare, Comisia intenționează să accelereze toate negocierile în curs și invită toate instituțiile să se angajeze rapid în dezbaterea privind arhitectura mai amplă a acordurilor comerciale și a acordurilor privind protejarea investițiilor încheiate de UE.

    Recentele acorduri încheiate cu Canada și cu Japonia demonstrează că ambiția de a tinde către o politică deschisă, bazată pe reguli și progresistă, nu este doar realizabilă; ea este deja o realitate, generând rezultate reciproc avantajoase și consolidând guvernanța globală împreună cu partenerii UE. Pachetul de măsuri de politică comercială prezentat astăzi promovează o politică comercială modernă a UE, care contribuie la hotărârea actualei Comisii de a valorifica globalizarea.

    (1)

    1 Comisia Europeană, „Cartea albă privind viitorul Europei”, COM(2017)2025.

    (2)

    Comisia Europeană, „Document de reflecție privind valorificarea oportunităților legate de globalizare”, COM(2017)240.

    (3)

    Comisia Europeană, „Raport privind punerea în aplicare a strategiei de politică comercială Comerț pentru toți”, COM(2017)491.

    (4)

    Comunicarea COM(2015)497 din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă.”

    (5)

    Instrumentul comun de interpretare privind Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre Canada și Uniunea Europeană și statele sale membre explică angajamentele mai în detaliu: http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-13541-2016-INIT/ro/ pdf.

    (6)

    Avizul 2/15 al Curții de Justiție a Uniunii Europene în temeiul articolului 218 alineatul (11) din TFUE, emis la 16 mai 2017.

    Top