COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 16.5.2017

COM(2017) 260 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al doisprezecelea raport privind transferul și relocarea

x0009

1Introducere

În Al doisprezecelea raport privind transferul și relocarea se prezintă situația actualizată privind punerea în aplicare a mecanismelor de transfer și de relocare comparativ cu ultimul raport, din 12 aprilie 1 , și se precizează decalajele existente și acțiunile care trebuie întreprinse pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul ambelor mecanisme.

Un element a fost esențial pentru reușita mecanismului pe toată durata punerii în aplicare: cooperarea și încrederea reciproce manifestate de statele membre de transfer și de statele membre beneficiare pentru respectarea și punerea în aplicare a deciziilor Consiliului referitoare la transfer. Pe măsură ce procedura de transfer a început să fie utilizată și pe măsură ce statele membre au început să prezinte angajamente cu regularitate, transferurile lunare s-au înmulțit semnificativ. Cele două state membre beneficiare au depus, la rândul lor, eforturi suplimentare de îmbunătățire a cooperării și încrederii reciproce, în vederea accelerării transferurilor. Drept urmare, statele membre au transferat în primele luni ale anului 2017 un număr de persoane aproape egal cu cel din întregul an 2016. Până în prezent au fost relocate în total peste 18 000 de persoane, ceea ce dovedește că transferul funcționează dacă există voința de a se respecta ceea ce s-a stabilit de comun acord, în spiritul unei cooperări sincere.

Transferul rămâne o măsură esențială pentru reducerea presiunii căreia trebuie să îi facă față Grecia și Italia prin partajarea responsabilității în ceea ce privește soluționarea situației solicitanților care au nevoie în mod clar de protecție internațională. Deși numărul migranților care continuă să sosească este scăzut, Grecia este în continuare sub presiune, pe teritoriul său fiind încă prezenți 62 000 de migranți, din care circa 13 500 pe insule și circa 48 500 în Grecia continentală. În Italia, de la începutul anului 2017 au sosit 45 130 de migranți, în creștere cu 40 % față de aceeași perioadă din 2016. Marea majoritate a celor sosiți nu provin însă din țări ai căror cetățeni au nevoie în mod clar de protecție internațională – cerință prevăzută în deciziile Consiliului care trebuie să fie îndeplinită pentru a putea beneficia de transfer. Numărul de migranți din Eritreea, principala țară ai cărei cetățeni sunt eligibili pentru a fi transferați din Italia, a scăzut semnificativ în 2017: dacă în 2016 ocupa locul doi în clasamentul țărilor de origine, cu 11,5 % din sosiri, Eritreea nu se mai află acum nici în primele zece, reprezentând numai aproximativ 2,3 % din sosiri. În pofida acestei scăderi masive, numărul de eritreeni care au ajuns în Italia în 2016 și care nu au fost încă înregistrați și transferați în alte state membre este tot de aproximativ 11 000.

Așa cum s-a raportat anterior, numărul de persoane eligibile pentru transfer aflate în cele două țări se situează sub cel prevăzut în deciziile Consiliului. Din Grecia, unde se preconizează că numărul de solicitanți înregistrați pentru transfer va rămâne stabil (27 146 de persoane înregistrate pentru transfer, din care 12 707 au fost deja transferate), mai trebuie să fie transferate aproximativ 12 400 de persoane. În Italia au fost înregistrate pentru transfer până în prezent peste 8 300 de persoane, din care 5 711 au fost deja transferate, iar alte 700 ar trebui să fie înregistrate în curând. În plus, în 2017 au ajuns, până în prezent, peste 1 100 de eritreeni, care nu au fost încă înregistrați pentru transfer. Transferul tuturor celor eligibili până în septembrie 2017 este, așadar, posibil și fezabil și ar trebui să fie o prioritate pentru statele membre. Statele membre nu ar trebui să își reducă eforturile pe motiv că aceste numere au scăzut, deoarece ritmul actual al transferurilor continuă să fie insuficient dacă se dorește ca până în septembrie 2017 să fie transferate toate persoanele eligibile, fiind necesară o accelerare semnificativă și continuă, îndeosebi în Grecia, în concordanță cu obiectivele lunare stabilite de Comisie în al zecelea raport al său 2 .

Transferul prevăzut în deciziile Consiliului este o obligație juridică. De asemenea, în spiritul unui efort comun, statele membre trebuie să efectueze transferuri atât din Grecia, cât și din Italia. Chiar dacă numeroase state membre și-au mărit eforturile, mai există din păcate câteva care nu au transferat nici măcar o persoană, ceea ce înseamnă că și-au încălcat obligația juridică și că nu și-au respectat angajamentele de transfer față de Italia, Grecia și celelalte state membre care își respectă această obligație.

Multe dintre recomandările formulate în Al unsprezecelea raport continuă să fie valabile (dat fiind că transferurile au loc în cicluri de două luni), însă acest al doisprezecelea raport este axat pe statele membre care au refuzat sistematic să pună în aplicare deciziile Consiliului și care nu au întreprins ceea ce s-au angajat să întreprindă.

În ceea ce privește relocarea, punerea în aplicare a concluziilor din iulie 2015 privind relocarea a 22 504 persoane este avansată, după cum se poate observa din faptul că s-au relocat peste două treimi din numărul convenit de persoane. Progresele sunt astfel semnificative în comparație cu numărul limitat de persoane pe care statele membre le-au relocat în 2014 și în 2015 prin mecanismele naționale și multilaterale, ceea ce demonstrează valoarea adăugată pe care o cooperare sporită la nivelul UE o are în acest domeniu.

2Transferurile

Transferurile se mențin la același ritm și prezintă o tendință pozitivă, în ciuda anumitor dificultăți logistice. Obiectivele stabilite ar putea fi atinse dacă toate statele membre de transfer ar depune eforturi suplimentare. Obiectivele stabilite de Comisie vizează asigurarea transferului tuturor persoanelor eligibile care se află în prezent în Italia și Grecia, cu eficacitate și la timp, evitându-se blocajele operative și logistice care ar putea rezulta dacă majoritatea transferurilor rămase ar fi efectuate în ultimele săptămâni ale lunii septembrie. Îndeplinirea acestor obiective necesită eforturi suplimentare și flexibilitate în fiecare etapă a procedurii de transfer, de la formularea angajamentelor până la efectuarea transferului, inclusiv capacități de primire suficiente în statele membre de transfer după ce are loc transferul.

Aproape toate statele membre efectuează în prezent transferuri din Italia și Grecia. Singurele state membre care nu au preluat nicio persoană transferată, încălcându-și, astfel, obligațiile juridice 3 , sunt Ungaria, Polonia și Austria, cu mențiunea că Austria și-a anunțat intenția de a demara în curând transferurile. De asemenea, Republica Cehă nu a mai prezentat angajamente din mai 2016 și nu a mai preluat nicio persoană transferată din august 2016, în condițiile în care preluase sub 1 % din numărul de persoane alocat.

2.1    Câteva state membre continuă să nu prezinte angajamente și/sau să nu efectueze transferuri

Aproape toate statele membre sunt active în prezent atât în Italia, cât și în Grecia, prezentând angajamente la intervale mai dese. Statele membre care au fost mai puțin active pentru o vreme (Bulgaria, Croația, Cipru, Slovenia, Spania și România) prezintă acum angajamente la intervale regulate. Letonia și-a anunțat intențiile de a prezenta angajamente în fiecare lună, iar Suedia a arătat că este hotărâtă să își respecte obligațiile și numai în aprilie s­a angajat să primească 1 650 de persoane (500 din Italia și 1 150 din Grecia). Belgia, Lituania și Malta au anunțat că își vor majora din nou angajamentele lunare în viitorul apropiat. Portugalia a început să prezinte din nou angajamente și să își onoreze restanțele. După ce a anunțat anterior că va începe în scurt timp să preia persoane transferate din Italia, cu accent pe solicitanții vulnerabili, în special minori neînsoțiți, Austria a prezentat un angajament concret pentru 50 de persoane 4 . În prezent, se așteaptă ca Austria să înceapă cât de curând să prezinte angajamente de transferuri din Grecia.

Anumite state membre nu prezintă angajamente și nu efectuează deloc transferuri din Grecia și Italia:

·Ungaria nu a prezentat niciun angajament și nu a preluat nicio persoană transferată de la adoptarea deciziilor Consiliului referitoare la transfer;

·Polonia a prezentat angajamente în decembrie 2015, pentru ca ulterior să își întrerupă participarea. În aprilie 2016, Polonia a suspendat de facto soluționarea a 73 de cereri de transfer primite de la Serviciul elen pentru azil, oprind procedura de transfer la trei luni și jumătate după prezentarea angajamentului și nepreluând astfel nicio persoană transferată. Același lucru este valabil și pentru cererile din Italia;

·Republica Cehă nu a mai prezentat angajamente din mai 2016. Republica Cehă participa într-o măsură foarte restrânsă, având o politică preferențială strictă – acceptând numai solicitanții care se aflau în posesia unei cărți de identitate sau a unui document de călătorie și refuzându-i pe toți ceilalți solicitanți. Republica Cehă nu a mai preluat nicio persoană transferată din august 2016 și a preluat în total numai 12 solicitanți de transfer, toți din Grecia și niciunul din Italia (respectându-și astfel sub 1 % din obligația sa juridică).

În plus, există câteva state membre care, deși au preluat persoane transferate din Grecia, nu au efectuat niciun transfer din Italia 5 :

·Bulgaria și Slovacia au politici preferențiale stricte (Bulgaria este reticentă să accepte eritreeni, iar Slovacia nu admite decât femei singure cu copii și persoane cu documente de călătorie), ceea ce face din găsirea de solicitanți care să îndeplinească respectivele criterii preferențiale în Italia o sarcină imposibilă. Bulgaria ar trebui să înceapă să accepte eritreeni, iar Slovacia ar trebui să manifeste flexibilitate în preferințele sale și să înceapă cât mai curând posibil să prezinte angajamente și să efectueze transferuri din Italia;

·Estonia și Irlanda nu au preluat deocamdată nicio persoană transferată din Italia, din cauza politicii stricte a Italiei în ceea ce privește interviurile de securitate suplimentare desfășurate de către statele membre de transfer 6 ;

·Întrucât nu a mai prezentat angajamente de trei luni, Ciprul ar trebui să înceapă cât mai curând posibil să prezinte angajamente de transfer din Italia și să efectueze transferuri.

Toate celelalte state membre ar trebui să continue cel puțin să își respecte angajamentele lunare de transfer atât din Grecia, cât și din Italia.

2.2    Acțiuni necesare pentru accelerarea transferurilor

Identificarea și înregistrarea migranților în vederea transferului: Italia trebuie să facă mai multe eforturi pentru accelerarea transferurilor

După cum s-a indicat în raportul anterior, Grecia a finalizat înregistrarea („depunerea cererilor de protecție internațională”) tuturor persoanelor vizate de exercițiul de preînregistrare, inclusiv a celor care sunt eligibile pentru transfer. La 12 mai, 27 146 de persoane depuseseră în total cereri în cadrul mecanismului de transfer; 12 707 persoane au fost deja transferate, iar 12 385 urmează să fie transferate 7 . Deși este posibil ca până la 26 septembrie 2017 să fie înregistrați și alți solicitanți de transfer, dintre care unii ar putea fi excluși din mecanismul de transfer, se preconizează că numărul total de persoane înregistrate pentru transfer va rămâne stabil.

Până în prezent, Italia a înregistrat în vederea transferului aproximativ 8 300 de persoane, dintre care 5 711 au fost deja transferate. Potrivit autorităților italiene, urmează să fie înregistrați alți 700 de candidați. În plus, în 2017 au ajuns în Italia peste 1 100 de eritreeni, care ar trebui, de asemenea, să fie înregistrați în vederea transferului. De menționat însă că în Italia au ajuns aproximativ 20 700 de eritreeni numai în 2016. Este esențial să se asigure că toți migranții eligibili pentru transfer care au sosit sau sosesc în Italia prin hotspoturi sau alte porturi de debarcare sunt înregistrați cu promptitudine în vederea transferului.

Italia ar trebui, prin urmare, să accelereze de urgență și în permanență procedurile de identificare și de înregistrare în vederea transferului a tuturor persoanelor eligibile. În acest scop, Italia ar trebui să își majoreze capacitatea de înregistrare din birourile locale de poliție și să majoreze capacitatea și numărul de membri ai personalului din unitatea „Dublin” care prelucrează cererile și se ocupă de cererile de preluare în cazurile de transfer, dacă este necesar cu sprijinul Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO). Italia ar trebui, de asemenea, să valorifice pe deplin personalul administrației teritoriale și echipele EASO existente pentru a contacta, a informa și a înregistra în vederea transferului numărul mare de migranți eligibili găzduiți în afara centrelor inițiale de transfer. Pentru a asigura acest lucru, ar trebui să se depună eforturi de informare cu privire la mecanismul de transfer în birourile locale de poliție și în centrele de primire.

De asemenea, este esențial ca toate persoanele eligibile pentru transfer care sosesc în Italia prin hotspoturi sau alte porturi de debarcare să fie direcționate în mod metodic către centrele de transfer special desemnate, după cum se prevede în foaia de parcurs a Italiei. Practica actuală de a răspândi pe tot teritoriul Italiei migranții eligibili pentru transfer, în timp ce deseori centrele de transfer special desemnate nu sunt utilizate la toată capacitatea, deoarece majoritatea migranților găzduiți în ele provin din țări ai căror cetățeni nu sunt eligibili, complică procedura de înregistrare în vederea transferului și creează probleme logistice în ultimele faze ale procedurii de transfer, mai ales în ceea ce privește asigurarea unor controale medicale corespunzătoare înainte de efectuarea transferului. În ultimul timp, Italia face eforturi pentru ca ultimele etape ale procedurii de transfer să fie centralizate în câteva centre și pentru ca solicitanții de transfer să fie mutați cu 10 zile înainte de plecare în unul din centrele din Roma sau din apropierea acestui oraș. Măsura este binevenită, dar ea trebuie să fie sistematizată în continuare și completată cu o primire mai centralizată, în general vorbind, a solicitanților de transfer.

Pentru a sprijini Italia în aceste eforturi, Comisia a acordat de curând, din Fondul pentru azil, migrație și integrare, o asistență de urgență în valoare de 15,33 milioane EUR pentru cazare, alimente, îngrijiri medicale și intermediere lingvistică și culturală. Asistența va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea modului în care le sunt furnizate informații referitoare la transfer persoanelor eligibile pentru mecanism 8 . Este vital, prin urmare, să se ia măsurile necesare pentru ca toate persoanele eligibile să fie înregistrate în vederea transferului și să fie transferate în mod eficace și rapid.

Procedura de corelare: statele membre fac progrese, dar trebuie să se facă mai mult, în special pentru solicitanții vulnerabili

Instrumentul de corelare al EASO va putea fi utilizat în Grecia începând cu 23 mai și va contribui la sporirea eficienței procesului de corelare prin faptul că va permite prelucrarea unui număr ridicat de cazuri și identificarea rapidă a solicitanților care ar putea fi transferați într-un anumit stat membru. După cum s-a menționat însă în raportul anterior, pentru ca instrumentul să fie de folos, statele membre ar trebui să comunice preferințe suficient de flexibile 9 .

De asemenea, o serie de state membre sunt încurajate să își majoreze angajamentele lunare, astfel încât să asigure un număr suficient de angajamente pentru procedura de corelare (prin care Italia și Grecia corelează fiecare solicitant cu un anumit stat membru). În acest sens, Belgia (conform celor anunțate), Spania și Croația ar urma să își majoreze considerabil angajamentele lunare de a prelua transferuri din Italia și Grecia, iar Germania, România și Slovacia ar urma să își majoreze considerabil angajamentele lunare de a prelua transferuri din Grecia. Franța ar trebui să își majoreze considerabil angajamentele de a prelua transferuri din Italia și să prezinte aceste angajamente în fiecare lună, continuându-și totodată eforturile lunare de a prelua transferuri din Grecia.

Niciun stat membru nu ar trebui, pe cât se poate, să excludă solicitanții vulnerabili din preferințele sale, deoarece aceștia trebuie să fie transferați cu prioritate. Este de salutat, în acest sens, faptul că unele state membre, cum ar fi Spania, pun accentul pe solicitanții deosebit de vulnerabili. Este vital, de asemenea, ca statele membre să creeze capacitățile necesare pentru preluarea solicitanților deosebit de vulnerabili. Ar trebui ca toate statele membre să fie dispuse să primească toate tipurile de migranți (familii numeroase, bărbați singuri) și cota de migranți vulnerabili care le revine, inclusiv minori neînsoțiți și persoane cu probleme de sănătate semnificative.

Reducerea timpului de răspuns al statelor membre de transfer

Statele membre au continuat să facă eforturi pentru a-și reduce, în general, timpul de răspuns la cererile de transfer. Continuă totuși să existe întârzieri, mai ales în unele state membre și țări asociate (Belgia, Germania, Lituania, România, Spania și Elveția), care nu au răspuns încă unor cereri din cadrul angajamentelor anterioare (ceea ce se traduce într-un timp de răspuns care depășește o lună, în loc să fie de 10 zile lucrătoare, după cum se prevede în protocoalele de transfer). În general, statele membre sunt încurajate să își mărească și mai mult capacitatea de prelucrare a cererilor și să transmită răspunsurile în termenul de 10 zile lucrătoare convenit în protocoalele de transfer.

Depășirea obstacolelor operative

În Grecia și Italia așteaptă să fie transferate 4 000 și, respectiv, 1 388 de persoane, ceea ce înseamnă că întârzierile înregistrate la transferuri au scăzut față de perioada de raportare anterioară, dar continuă să fie un obstacol major în procedura de transfer.

Statele membre care au capacități de primire limitate (Irlanda, Finlanda și Portugalia) s-au străduit să găsească o soluție. S-au înregistrat progrese și în ceea ce privește cantitatea de informații și de cursuri de orientare culturală și calitatea modului în care acestea sunt oferite. Pe lângă bunele practici prezentate în raportul anterior, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a organizat pentru ofițerii de legătură din Grecia o formare specială, în vederea îmbunătățirii modului în care sunt oferite cursurile de orientare culturală. Întrucât această formare a avut succes, OIM va organiza una și în Italia. EASO a primit deja de la majoritatea statelor membre materialele de informare folosite de acestea și urmează să le examineze și să propună eventuale îmbunătățiri. De asemenea, EASO a realizat o nouă broșură despre transferuri, a cărei temă centrală sunt drepturile și obligațiile solicitanților. EASO va avea nevoie de sprijinul statelor membre pentru a distribui această nouă broșură nu doar în hotspoturile și centrele de primire din Grecia și Italia, ci și pe teritoriul statelor membre de transfer. EASO a finalizat, de asemenea, un videoclip special despre transferul în Portugalia, care se axează pe eritreeni 10 .

Verificările de securitate suplimentare, inclusiv interviurile, care sunt efectuate de câteva state membre de transfer și țări asociate (în special Estonia, Irlanda și Elveția) continuă să pună probleme. Grecia și Italia au obligația ca, înainte de transmiterea cererilor de transfer, să supună solicitanții tuturor verificărilor de securitate necesare, pe care le efectuează cu sprijinul agențiilor UE. Statele membre care doresc să efectueze sistematic verificări de securitate suplimentare ar trebui să dea dovadă de flexibilitate și să găsească împreună cu Grecia și Italia soluții acceptabile pentru toate părțile în ceea ce privește organizarea verificărilor respective, astfel încât să nu încetinească procesul de transfer. Soluțiile de acest fel vor îmbunătăți într-o mai mare măsură și cooperarea reciprocă, accelerând în același timp ritmul transferurilor din Italia și Grecia către toate celelalte state membre. Eventualele verificări de securitate suplimentare, inclusiv interviurile, ar trebui să fie efectuate în termenul de 10 zile lucrătoare convenit ca obiectiv în protocoalele de transfer. În acest sens, statele membre sunt încurajate să urmeze exemplul de bună cooperare dintre Țările de Jos, Franța și Grecia, pentru a se asigura că transferurile pot avea loc în termenul menționat. Un element important în această privință este să se asigure că se creează cât mai curând posibil capacitățile corespunzătoare pentru efectuarea interviurilor.

În plus, în aprilie, 70 % din zboruri au avut loc în ultima săptămână a lunii. După cum s-a menționat în raportul anterior, sunt de dorit din partea statelor membre de transfer o flexibilitate mai mare și o coordonare mai bună de la transmiterea acceptărilor până la organizarea zborurilor. La 19 mai, Comisia va organiza la Atena o reuniune pentru a ajuta OIM și autoritățile elene să depășească aceste dificultăți logistice.

2.3    Transferul minorilor neînsoțiți: progrese în Grecia, primii pași în Italia

În Comunicarea sa din 12 aprilie 2017 privind protecția copiilor migranți 11 , care stabilește acțiuni ce trebuie întreprinse urgent pentru a îmbunătăți protecția copiilor migranți, Comisia a amintit că este important ca statele membre își accelereze ritmul angajamentelor de transfer, în special pentru copiii neînsoțiți și cei separați.

În Grecia, din 15 mai au fost transferați 359 din cei 576 de minori neînsoțiți eligibili pentru transfer. De la ultimul raport, numărul statelor membre care au oferit locuri pentru această categorie de solicitanți vulnerabili a crescut. Statele membre sunt încurajate să continue să ofere locurile necesare 12 pentru transferul minorilor separați înregistrați și să urmeze exemplul Finlandei, arătând cât mai multă flexibilitate în ceea ce privește transferul copiilor căsătoriți. În acest context, statele membre ar trebui să analizeze modalitățile de facilitare a transferului minorilor căsătoriți, acționând întotdeauna în conformitate cu interesul superior al copilului. În urma recomandărilor din raportul anterior, Germania acționează acum cu mai multă flexibilitate cu privire la dovada legăturilor cu familia extinsă, în special pentru copiii separați.

În 2016, în Italia a sosit un număr record de 25 772 de minori neînsoțiți (91,6 % din 28 129 de minori), printre care se numără 3 806 eritreeni, 218 sirieni, 394 de irakieni și 13 yemeniți (cetățeniile eligibile pentru transfer). În 2017, până la 11 mai sosiseră în Italia alți 5 602 minori neînsoțiți, dintre care circa 250 aveau o cetățenie eligibilă pentru transfer.

În cursul perioadei de raportare a avut loc primul transfer de minori neînsoțiți din Italia 13 . Doi minori neînsoțiți au fost transferați în Țările de Jos în aprilie și în mai, iar alte cereri sunt în curs de examinare. Pentru aceasta este necesar să continue cooperarea autorităților italiene la nivel național și local, precum și sprijinul acordat de echipa Comisiei din Italia, de EASO și de OIM.

Italia ar trebui să valorifice experiența acestor prime transferuri și să standardizeze procedurile pentru a permite toate transferurile de minori neînsoțiți, inclusiv prin facilitarea desemnării rapide de tutori pentru minorii neînsoțiți, astfel încât aceștia să poată fi ajutați să solicite protecție internațională și, după caz, să fie orientați către procedura de transfer. Numirea rapidă de tutori și acordarea de prioritate procedurii de transfer sunt marcate ca acțiuni urgente în Comunicarea privind protecția copiilor migranți. Este esențial ca tuturor minorilor neînsoțiți să li se furnizeze întotdeauna informații adecvate privind transferul, atât la punctele de debarcare, cât și în centrele de primire. Atunci când evaluează interesul superior al fiecărui copil eligibil, tutorii ar trebui să aibă întotdeauna în vedere posibilitatea transferului. După cum s-a menționat în rapoartele anterioare, pentru a simplifica procedurile, Italia ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a desemna unul sau mai multe centre de transfer destinate în mod specific minorilor neînsoțiți. EASO poate acorda sprijin în ceea ce privește furnizarea de informații, înregistrarea cererilor și evaluarea interesului superior al copilului. La rândul lor, statele membre ar trebui să continue să ofere locuri pentru minorii neînsoțiți în angajamentele lor și să le ofere autorităților italiene informații specifice privind condițiile de primire.

3Relocarea

Potrivit datelor Eurostat publicate recent 14 , în 2016 statele membre ale UE au primit peste 14 205 refugiați relocați prin intermediul unor programe naționale și internaționale. Prin urmare, a existat un progres considerabil față de cele 8 155 de persoane relocate în 2015 și cele 6 550 din 2014. Această îmbunătățire coincide cu faptul că 2016 a fost primul an de punere în aplicare deplină a mecanismelor de relocare la nivel UE și demonstrează valoarea și potențialul unei cooperări și coordonări sporite la nivelul UE în domeniul relocării.

Continuă să se facă progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Concluziilor din 20 iulie 2015, peste două treimi din cele 22 504 relocări convenite fiind deja finalizate. Din 10 aprilie 2016, 671 de persoane au fost relocate în cadrul mecanismului, în principal din Turcia, dar și din Iordania și Liban.

La 12 mai 2017, 16 163 de persoane fuseseră relocate în 21 de state (Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Franța, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Austria, Portugalia, Spania, Finlanda, Suedia, Elveția și Regatul Unit). Șapte state membre (Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit), precum și trei țări asociate (Islanda, Liechtenstein și Elveția) și-au îndeplinit deja angajamentele. Deși numărul statelor membre care efectuează relocări a crescut față de anii trecuți, zece state membre încă nu au efectuat relocări în cadrul acestui mecanism 15 . Devine din ce în ce mai incert dacă statele membre care înregistrează mari decalaje între angajamentele luate și punerea efectivă în aplicare vor reuși să își îndeplinească angajamentele.

Majoritatea statelor participante la mecanismul de punere în aplicare a Concluziilor din 20 iulie 2015 au indicat că eforturile lor în materie de relocare au vizat în principal, dar nu exclusiv, cetățeni sirieni care se aflau în Iordania, Liban și Turcia. Printre acestea se numără eforturile depuse de statele membre pentru a reloca cetățeni sirieni din Turcia în temeiul Declarației UE-Turcia din 18 martie 2016. Din 4 aprilie 2016, 5 695 de cetățeni sirieni au fost relocați din Turcia în temeiul prevederilor privind relocarea ale Declarației UE-Turcia. De la ultima perioadă de raportare, în cadrul acestui mecanism au fost relocați 1 077 de cetățeni sirieni, iar numărul total de angajamente rămase este de 25 040. Până în prezent, în temeiul Declarației UE-Turcia au avut loc relocări în Austria, Belgia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia. În plus, în Norvegia au fost relocați din Turcia, de la 4 aprilie 2016 până în prezent, 521 de sirieni.

Statele membre care efectuează relocări în temeiul Declarației UE-Turcia înregistrează progrese mulțumitoare în ceea ce privește pregătirea viitoarelor operațiuni, inclusiv a misiunilor în Turcia pentru intervievarea candidaților la relocare. Austria a început să efectueze relocări în temeiul mecanismului, iar România pregătește primele relocări. Recent, experți din Croația au participat ca observatori la misiunea belgiană de verificare de la Ankara. Acesta reprezintă un exemplu al genului de cooperare între statele membre cu experiență și cele începătoare în domeniul relocării, pe care Comisia a încurajat-o și care ar trebui multiplicată.

Există însă și state membre care au primit dosare din partea Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) deja în vara anului 2016, dar nu au întreprins apoi nicio acțiune (Bulgaria și Republica Cehă). În plus, există state membre care nu au efectuat relocări din Turcia și nu au luat măsuri suficiente în acest sens (Cipru, Danemarca, Grecia, Irlanda, Malta, Polonia, Regatul Unit, Slovacia, Slovenia și Ungaria). Aceste state membre sunt încurajate să contribuie la punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia.

Pentru a sprijini relocarea în temeiul Declarației UE-Turcia și a discuta operațiunile aflate în derulare, Delegația UE din Ankara a continuat să organizeze reuniuni săptămânale cu Direcția Generală turcă pentru Gestionarea Migrației. De asemenea, delegația UE se întâlnește săptămânal cu reprezentanții statelor membre, ai UNHCR și ai OIM pentru a discuta noutățile operaționale, a verifica progresele și a identifica blocajele existente.

Pentru a remedia deficiențele, dând curs unei recomandări din raportul anterior, Delegația UE a propus statelor membre o versiune revizuită a documentului de întrebări și răspunsuri utilizat de UNHCR pentru a se asigura oferirea de informații mai detaliate candidaților sirieni privind condițiile de primire și standardele culturale, sociale și juridice din statele membre ale UE. Versiunea revizuită a acestui document a fost deja aprobată de UNHCR și de majoritatea statelor membre.

Sunt necesare măsuri urgente în următoarele domenii:

·Statele membre care nu au efectuat încă relocări în cadrul mecanismelor în curs de la nivelul UE (Bulgaria, Cipru, Grecia, Croația, Malta, Polonia, România, Slovacia și Slovenia) și cele care nu au raportat niciun progres și sunt încă departe de a-și atinge obiectivele (Republica Cehă, Danemarca, Portugalia) ar trebui să își intensifice imediat eforturile pentru a îndeplini angajamentele pe care și le-au asumat în cadrul Concluziilor din 20 iulie 2015;

·Bulgaria și Republica Cehă, care au primit dosare din partea UNHCR în temeiul Declarației UE-Turcia deja în vara anului 2016, ar trebui să își intensifice eforturile pentru a finaliza procesul de relocare din Turcia cât mai curând posibil;

·informarea candidaților sirieni eligibili în temeiul Declarației UE-Turcia cu privire la țările de relocare ar trebui să fie îmbunătățită în continuare, prin actualizarea de către statele membre a documentului revizuit de întrebări și răspunsuri utilizat de UNHCR pentru a le permite candidaților să ia o decizie în cunoștință de cauză, cu scopul de a reduce cazurile de renunțare în etapele ulterioare ale procedurii de relocare.

4Calea de urmat

Șefii de stat sau de guvern din Europa au recunoscut în mod repetat nevoia urgentă de a găsi o soluție la situația Europei în materie de migrație și au solicitat luarea de noi măsuri pentru a accelera punerea în aplicare a mecanismului de transfer, ca o expresie fundamentală a solidarității și a împărțirii echitabile a responsabilității cu Grecia și Italia.

Date fiind progresele care se înregistrează în prezent, obiectivele lunare stabilite, de cel puțin 3 000 de transferuri din Grecia și de cel puțin 1 500 de transferuri din Italia, sunt în prezent în mare măsură fezabile. Având în vedere numărul actual de refugiați din Grecia și din Italia, transferul tuturor persoanelor care ar fi eligibile este posibil și fezabil până în septembrie 2017. Acesta ar trebui să reprezinte obiectivul nostru comun, la care toate statele membre ar trebui să contribuie în mod echitabil și proporțional. Astfel, statele membre trebuie să își intensifice eforturile și să dea dovadă de o mai mare flexibilitate pentru a îndeplini acest obiectiv, așa cum se recomandă în prezentul raport și în raportul anterior, și să asigure o rată mai ridicată a transferurilor până la următorul raport din iunie 2017. Comisia este pregătită să ajute în continuare statele membre prin coordonarea acestor eforturi intensificate.

Majoritatea statelor membre au reacționat pozitiv la apelurile de a-și intensifica eforturile pe care le-au lansat Comisia și Președinția malteză a Consiliului Uniunii Europene. Cu toate acestea, anumite state membre încă nu au efectuat niciun transfer, nerespectându-și astfel obligațiile juridice, sau au transferat doar câteva persoane. Cum septembrie 2017 se apropie, acestor state le rămâne puțin timp pentru a-și îndeplini obligațiile și a asigura o contribuție echitabilă și proporțională 16 . Alte state membre au demonstrat că transferul unui număr mare de persoane într-un timp scurt este posibil și fezabil dacă există voință și se iau măsuri ferme în acest sens.

Astfel, Comisia îndeamnă acele state membre care nu au efectuat niciun transfer sau nu au formulat angajamente pentru Italia și Grecia de aproape un an să facă acest lucru imediat, într­un termen de o lună. Dacă nu se ia nicio măsură, Comisia va indica în următorul raport din iunie 2017 poziția sa în legătură cu posibilitatea de a-și utiliza prerogativele conferite de tratate și, în special, deschiderea unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

În paralel, statele membre ar trebui să își îndeplinească în continuare angajamentele în materie de relocare. Ar trebui să își intensifice eforturile în special statele care nu au efectuat încă relocări și cele care se situează cu mult sub obiectivul care le-a fost stabilit.

(1)

     COM(2017) 212 final.

(2)

COM(2017) 202 final.

(3)

     Ungaria și Slovacia, susținute de Polonia, au contestat legalitatea celei de a doua decizii a Consiliului privind transferul. În orice caz, o acțiune în anulare nu are efect suspensiv. Audierea cauzelor în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene a avut loc la 10 mai.

(4)

     Austria a prezentat oficial angajamente la 12 mai.

(5)

     Slovacia nu a prezentat niciun angajament de transfer din Italia, în timp ce Estonia nu a mai prezentat angajamente din decembrie 2015, Irlanda, din noiembrie 2015, iar Bulgaria, din iunie 2016.

(6)

     Comisia speră că din consultările care se desfășoară în prezent între Italia și Estonia vor rezulta soluții acceptabile pentru ambele părți la această problemă.

(7)

     Din candidații la transfer, 2 054 au fost respinși de către statele membre de transfer, au fost orientați către procedura Dublin sau către procedura națională din Grecia (de exemplu, deoarece cererea depusă a fost revocată de către Grecia din motive administrative, verificarea de securitate efectuată de poliția elenă înainte de depunerea cererii a avut un rezultat negativ etc.) sau, în număr foarte limitat, au decedat.

(8)

     Astfel, asistența de urgență pe care Comisia o acordă din 2015 din Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și din Fondul pentru securitate internă (FSI) pentru a sprijini autoritățile italiene și organizațiile internaționale prezente în Italia ajunge la un total de 74,09 milioane EUR. Această finanțare se adaugă celor 592,6 milioane EUR deja alocate Italiei în cadrul programelor naționale pentru perioada 2014-2020 (347,7 milioane EUR din FAMI și 244,9 milioane EUR din FSI).

(9)

     Instrumentul ia în considerare simultan diferitele criterii de corelare (calificările și caracteristicile solicitanților, prioritatea acordată solicitanților vulnerabili, capacitățile statelor membre de a primi persoane vulnerabile, preferințe, termene). Pe lângă faptul că va spori eficiența procesului de corelare, instrumentul va garanta transparența procesului, deoarece va ține evidența profilurilor persoanelor transferate, a distribuirii echitabile a solicitanților deosebit de vulnerabili și a măsurii în care au fost utilizate criteriile de corelare (caracteristicile și calificările care pot facilita integrarea). EASO a elaborat instrucțiuni specifice și un formular specific pentru „preferințe”.

(10)

     https://www.youtube.com/watch?v=sTAmg2CeV3Q

(11)

     COM(2017) 211 final.

(12)

     Deși în principiu sunt necesare angajamente suplimentare doar pentru încă 19 locuri, necesitățile ar putea crește în cazul în care unele cereri Dublin privind minori neînsoțiți trimise altor state membre sunt respinse.

(13)

     Până atunci, un copil separat fusese deja transferat în Țările de Jos, dar nu fusese efectuat niciun transfer de minori neînsoțiți care călătoresc complet singuri.

(14)

     http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/8001715/3-26042017-AP-EN.pdf/05e315db-1fe3-49d1-94ff-06f7e995580e

(15)

     În această categorie este inclus și Luxemburgul, deși acest stat membru a relocat deja cetățeni sirieni din Turcia în temeiul Declarației UE-Turcia și este prevăzut că va efectua alte relocări în următoarele luni conform programului prevăzut în Concluziile din 20 iulie.

(16)

     După cum se explică în al zecelea și al unsprezecelea raport privind transferul și relocarea, conform deciziilor Consiliului, obligațiile legale ale statelor membre nu încetează după septembrie 2017. Prin urmare, procedura de transfer prevăzută în aceste decizii trebuie derulată în continuare de către statele membre pentru solicitanții eligibili, într-un interval de timp rezonabil după această dată.

COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 16.5.2017

COM(2017) 260 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al doisprezecelea raport privind transferul și relocarea

Anexa 1: Transferuri din Grecia până la data de 12 mai 2017

(1)

Transmise prin intermediul DubliNet în temeiul articolului 5 alineatul (2) din decizia Consiliului.

(2)

Nu sunt incluse aproximativ 8 000 de persoane care urmează să fie alocate în temeiul primei decizii a Consiliului și alocările aferente celor 54 000 de locuri rămase.

(3)

     Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/408 a Consiliului din 10 martie 2016 privind suspendarea temporară a transferului a 30 % din numărul de solicitanți care i-a fost alocat Austriei în temeiul Deciziei (UE) 2015/1601 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei.

(4)

     Decizia (UE) 2016/946 a Consiliului din 9 iunie 2016 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Suediei în conformitate cu articolul 9 din Decizia (UE) 2015/1523 și cu articolul 9 din Decizia (UE) 2015/1601 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei.

COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 16.5.2017

COM(2017) 260 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al doisprezecelea raport privind transferul și relocarea

Anexa 2: Transferuri din Italia până la data de 12 mai 2017

(1)

Transmise prin intermediul DubliNet în temeiul articolului 5 alineatul (2) din decizia Consiliului.

(2)

Nu sunt incluse aproximativ 8 000 de persoane care urmează să fie alocate în temeiul primei decizii a Consiliului și alocările aferente celor 54 000 de locuri rămase.

(3)

     Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/408 a Consiliului din 10 martie 2016 privind suspendarea temporară a transferului a 30 % din numărul de solicitanți care i-a fost alocat Austriei în temeiul Deciziei (UE) 2015/1601 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei.

(4)

     Decizia (UE) 2016/946 a Consiliului din 9 iunie 2016 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Suediei în conformitate cu articolul 9 din Decizia (UE) 2015/1523 și cu articolul 9 din Decizia (UE) 2015/1601 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei.

COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 16.5.2017

COM(2017) 260 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al doisprezecelea raport privind transferul și relocarea

Anexa 3: Transferuri din Italia și Grecia până la data de 12 mai 2017

(1)

Nu sunt incluse aproximativ 8 000 de persoane care urmează să fie alocate în temeiul primei decizii a Consiliului și alocările aferente celor 54 000 de locuri rămase.

(2)

     Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/408 a Consiliului din 10 martie 2016 privind suspendarea temporară a transferului a 30 % din numărul de solicitanți care i-a fost alocat Austriei în temeiul Deciziei (UE) 2015/1601 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei.

(3)

     Decizia (UE) 2016/946 a Consiliului din 9 iunie 2016 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Suediei în conformitate cu articolul 9 din Decizia (UE) 2015/1523 și cu articolul 9 din Decizia (UE) 2015/1601 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei.

COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 16.5.2017

COM(2017) 260 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al doisprezecelea raport privind transferul și relocarea

Anexa 4: Situația privind relocarea la data de 12 mai 2017, în temeiul Concluziilor din 20 iulie 2015
și al „mecanismului 1:1” convenit cu Turcia (în vigoare din 4 aprilie 2016)

(1)

 64 de cetățeni sirieni relocați din Turcia în afara mecanismului de relocare din 20 iulie 2015 sunt luați în calcul în conformitate cu Decizia 2016/1754 a Consiliului.

(2)

Această cifră nu îi include pe cei 464 de cetățeni sirieni relocați din Turcia în cadrul mecanismului 1:1.

(3)

 Din cei 464 de cetățeni sirieni relocați din Turcia în cadrul mecanismului 1:1, un număr de 11 au fost relocați în temeiul programului național de relocare, iar 453

sunt luați în calcul în conformitate cu Decizia 2016/1754 a Consiliului.

(4)

503 cetățeni sirieni relocați din Turcia în afara mecanismului de relocare din 20 iulie sunt luați în calcul în conformitate cu Decizia (UE) 2016/1754 a Consiliului.

(5)

Islanda a relocat un număr total de 97 de persoane, toate din Liban.

(6)

În plus, în aceeași perioadă, Irlanda a admis 259 de persoane care au nevoie de protecție internațională din Liban, în cadrul programului său național de relocare.

(7)

 Deși nu a avut loc încă nicio relocare în temeiul Concluziilor din 20 iulie 2015, 98 de cetățeni sirieni au fost relocați în temeiul programului național al Luxemburgului în cadrul mecanismului 1:1 și sunt luați în calcul în conformitate cu Decizia (UE) 2016/1754.