COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 1.12.2016

COM(2016) 750 final

2016/0392(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și pe etichetele altor produse alimentare și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Obiectivul prezentei propuneri a Comisiei este alinierea Regulamentului (CE) nr. 110/2008 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În principal, ea împarte dispozițiile adoptate de Comisie în temeiul regulamentului respectiv în acte delegate și acte de punere în aplicare.

Cadrul juridic actual al UE privind băuturile spirtoase permite libera circulație a mărfurilor pe piața unică prin stabilirea unor definiții ale produselor, a unor norme de etichetare și a unor dispoziții privind protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase. Prin urmare, acesta nu ar trebui să fie modificat.

Din acest motiv, pe lângă alinierea la TFUE, propunerea introduce doar câteva modificări minore de ordin tehnic, pentru a remedia deficiențele constatate în ceea ce privește punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 și pentru a asigura concordanța legislației cu noile instrumente juridice ale UE. Modificările structurii și ale textului au fost efectuate cu scopul exclusiv de a simplifica reglementările și de a îmbunătăți lizibilitatea acestora, în conformitate cu programul Comisiei privind „o mai bună legiferare”.

Aceste modificări ale structurii și ale textului, ca și cele câteva adaptări tehnice, nu afectează fondul normelor, care rămâne același ca în Regulamentul (CE) nr. 110/2008. Din acest motiv, nu a fost considerată necesară o evaluare a impactului.

Au fost consultate asociațiile de producători de băuturi spirtoase. Principalele lor preocupări au fost luate în considerare.

Prezenta inițiativă nu se află pe agenda programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT). Cu toate acestea, propunerea a fost elaborată ținându-se cont de așteptările statelor membre și ale părților interesate în legătură cu simplificarea legislației, precum și de principiile directoare ale unei mai bune reglementări.

Având în vedere importanța și complexitatea sectorului băuturilor spirtoase, este necesar să se mențină regulamentul privind băuturile spirtoase pentru măsuri specifice privind descrierea și prezentarea băuturilor spirtoase care depășesc normele generale prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, 1 păstrându-se în același timp compatibilitatea cu respectivele norme generale. Regulamentul privind băuturile spirtoase ar trebui să se concentreze în continuare asupra definirii băuturilor spirtoase, clasificate pe categorii, și să contribuie la asigurarea celui mai înalt nivel de protecție a consumatorilor și la prevenirea practicilor înșelătoare.

Ar trebui, de asemenea, remarcat faptul că Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare 2 a actualizat și a armonizat normele privind protecția denumirilor de origine protejate (DOP), a indicațiilor geografice protejate (IGP) și a specialităților tradiționale garantate (STG). Procedurile de gestionare a DOP, IGP și STG (cerere, modificare, înregistrare, opoziție, anulare) au fost complet revizuite și simplificate. Pentru ca procedurile de gestionare a indicațiilor geografice în sectorul băuturilor spirtoase să fie mai asemănătoare cu cele aflate în vigoare pentru produsele alimentare, proiectul de propunere de înlocuire a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 include modificarea capitolului III referitor la indicațiile geografice.

Propunerea menține neschimbată specificitatea sistemului indicațiilor geografice pentru băuturi spirtoase.

În ceea ce privește procedurile, propunerea include, de asemenea, dispoziții privind cererile și opozițiile comune care le reflectă pe cele stabilite în Regulamentul (UE) nr. 664/2014 al Comisiei 3 și în Regulamentul (UE) nr. 668/2014 al Comisiei 4 . Includerea acestor dispoziții face ca propunerea să fie coerentă și completă. Dacă Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 ar fi revizuit, ar fi indicat să se urmeze aceeași abordare.

În cele din urmă, unele dintre elementele incluse în prezent în Regulamentul (UE) nr. 716/2013 al Comisiei 5 care se referă la definițiile și normele privind termenii compuși și aluziile sunt considerate esențiale și, prin urmare, au fost introduse în propunere, ca parte a actului de bază.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

Propunerea se bazează pe articolul 43 alineatul (2) și pe articolul 114 alineatul (1) din TFUE, spre deosebire de Regulamentul (CE) nr. 110/2008, care se bazează numai pe articolul 95 din Tratatul de instituire a Comunității Europene (TCE) (actualul articol 114 din TFUE). Adăugarea articolului 43 alineatul (2) din TFUE reflectă faptul că alcoolul etilic utilizat la producerea băuturilor spirtoase și a altor băuturi alcoolice trebuie să fie de origine agricolă, fapt care asigură un debușeu pentru produsele agricole de bază. Noul cadru de reglementare subliniază această legătură strânsă cu sectorul agricol.

Prezenta propunere aliniază legislația UE privind băuturile spirtoase la TFUE. Totodată, ea conține modificări tehnice minore ale acestei legislații și înlocuiește procedurile existente pentru gestionarea indicațiilor geografice în sectorul băuturilor spirtoase cu noi proceduri concepute după modelul procedurilor mai exhaustive și mai bine testate aferente produselor agricole și alimentare.

Obiectivele unei astfel de propuneri nu pot fi realizate prin acțiuni desfășurate de statele membre pe cont propriu.

Statele membre sunt însă responsabile, în conformitate cu articolul 291 din TFUE, pentru aplicarea sistemului stabilit de legislator. Este necesar să se asigure că normele privind băuturile spirtoase sunt aplicate în mod uniform în toate statele membre, cu scopul:

de a preveni practicile frauduloase;

de a asigura protecția consumatorilor; și

de a evita concurența neloială.

Prin urmare, legislatorul acordă Comisiei competența de a pune în aplicare măsuri, în conformitate cu articolul 291 alineatul (2) din TFUE, în special cu privire la:

aplicarea uniformă a normelor privind băuturile spirtoase;

normele de procedură referitoare la protecția indicațiilor geografice;

controalele și verificările care trebuie efectuate de statele membre; și

schimbul necesar de informații între Comisie și statele membre pentru punerea în aplicare a prezentului regulament.

3.EVALUARE, CONSULTARE ȘI EVALUAREA IMPACTULUI

Producătorii de băuturi spirtoase sunt de acord să se păstreze cadrul legislativ existent în domeniul băuturilor spirtoase.

În ceea ce privește secțiunea privind indicațiile geografice, ea doar face ca procedurile de înregistrare să fie într-o mai mare măsură în concordanță cu cele aplicabile altor produse alimentare, dar nu afectează specificitatea regimului indicațiilor geografice pentru băuturile spirtoase.

Prin urmare, obiectivul și domeniul de aplicare ale regulamentului în vigoare vor rămâne neschimbate.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Prezenta propunere nu are implicații financiare asupra bugetului Uniunii.

2016/0392 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și pe etichetele altor produse alimentare și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2) și articolul 114 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene, 6

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European, 7

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, 8

întrucât:

(1)Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 9 s-a dovedit eficace în ceea ce privește reglementarea sectorului băuturilor spirtoase. Cu toate acestea, având în vedere experiența recentă și inovarea tehnologică, este necesară actualizarea normelor aplicabile definirii, prezentării și etichetării băuturilor spirtoase, precum și reexaminarea modalităților de înregistrare a indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase.

(2)Pentru a alinia competențele conferite Comisiei în temeiul Regulamentului (CE) nr. 110/2008 la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare„tratatul”), sunt necesare modificări suplimentare ale regulamentului respectiv.

(3)Măsurile aplicabile băuturilor spirtoase ar trebui să contribuie la atingerea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor, la prevenirea practicilor frauduloase, precum și la asigurarea transparenței pieței și a concurenței loiale. Aceste măsuri ar trebui să protejeze reputația pe care băuturile spirtoase produse în Uniune au dobândit-o în cadrul Uniunii și pe piața mondială, ținând în continuare seama de practicile tradiționale utilizate în procesul de producție a băuturilor spirtoase, precum și de cererea tot mai mare privind protecția și informarea consumatorilor. Inovarea tehnologică ar trebui, de asemenea, luată în considerare în ceea ce privește băuturile spirtoase, în cazul în care această inovare duce la îmbunătățirea calității, fără a afecta caracterul tradițional al băuturilor spirtoase în cauză. Producția de băuturi spirtoase este strâns legată de sectorul agricol. Pe lângă faptul că reprezintă un debușeu important pentru sectorul agricol al Uniunii, această legătură este determinantă pentru calitatea și reputația băuturilor spirtoase produse în Uniune. Prin urmare, cadrul de reglementare ar trebui să sublinieze această legătură strânsă cu sectorul agricol.

(4)Pentru a asigura o abordare mai uniformă în cadrul legislației din domeniul băuturilor spirtoase, prezentul regulament ar trebui să stabilească criterii clare cu privire la definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, precum și la protecția indicațiilor geografice. De asemenea, prezentul regulament ar trebui să prevadă norme cu privire la folosirea alcoolului etilic sau a distilatelor de origine agricolă la producerea băuturilor alcoolice și cu privire la utilizarea denumirilor de vânzare ale băuturilor spirtoase în prezentarea și pe etichetele produselor alimentare.

(5)În interesul consumatorilor, prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor băuturilor spirtoase introduse pe piața Uniunii, indiferent dacă sunt produse în statele membre sau în țări terțe. Pentru a menține și a îmbunătăți reputația pe piața mondială a băuturilor spirtoase produse în Uniune, prezentul regulament ar trebui să se aplice și băuturilor spirtoase produse în Uniune pentru export.

(6)Pentru a răspunde așteptărilor consumatorilor și pentru a respecta practicile tradiționale, ar trebui să se prevadă ca alcoolul etilic utilizat pentru producerea băuturilor spirtoase și a altor băuturi alcoolice să fie exclusiv de origine agricolă. Acest lucru ar trebui să asigure totodată un debușeu pentru produse agricole de bază.

(7)Prezentul regulament ar trebui să se concentreze în continuare asupra definițiilor băuturilor spirtoase clasificate pe categorii, ținând seama de practicile tradiționale în materie de calitate. Prezentul regulament ar trebui să prevadă, de asemenea, norme specifice pentru anumite băuturi spirtoase care nu sunt incluse în lista de categorii.

(8)Ar trebui să se clarifice faptul că poate fi adăugată o nouă categorie numai dacă o băutură spirtoasă deține o cotă semnificativă de piață în cel puțin un stat membru. De asemenea, denumirea aleasă pentru noua categorie trebuie să fie o denumire utilizată la scară largă sau, dacă acest lucru nu este posibil, să fie de natură descriptivă, referindu-se în special la materia primă utilizată pentru producerea băuturii spirtoase.

(9)Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 10 se aplică și băuturilor spirtoase. Cu toate acestea, este necesar să se stabilească norme suplimentare privind aromele, care se vor aplica numai băuturilor spirtoase.

(10)Având în vedere importanța și complexitatea sectorului băuturilor spirtoase, este necesar să se prevadă norme specifice privind prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, în special în ceea ce privește utilizarea denumirilor de vânzare, a indicațiilor geografice, a termenilor compuși și a aluziilor.

(11)Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 11 ar trebui să se aplice prezentării și etichetării băuturilor spirtoase, cu excepția cazului în care prezentul regulament conține dispoziții contrare.

(12)Pentru a asigura utilizarea uniformă a termenilor compuși și a aluziilor în statele membre, este necesar să se stabilească dispoziții privind folosirea lor în scopul prezentării băuturilor spirtoase și a altor produse alimentare.

(13)Pentru a oferi consumatorilor informații adecvate, ar trebui prevăzute dispoziții privind prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase care îndeplinesc condițiile necesare pentru a putea fi considerate amestecuri de băuturi spirtoase.

(14)Deși este important să se asigure că, în general, perioada de maturare sau vechimea se referă numai la cel mai nou ingredient alcoolic, ar trebui să fie posibil să se prevadă o derogare, prin intermediul unor acte delegate, pentru a se ține seama de procedeele tradiționale de învechire utilizate în statele membre.

(15)Este posibil ca, în anumite cazuri, operatorii din sectorul alimentar să aibă obligația sau să dorească să indice originea băuturilor spirtoase pentru a atrage atenția consumatorilor asupra calităților produsului lor. Aceste indicații privind originea ar trebui să respecte criterii armonizate. Prin urmare, ar trebui prevăzute dispoziții specifice privind indicarea țării de origine sau a locului de proveniență în prezentarea și pe etichetele băuturilor spirtoase.

(16)Folosirea capsulelor pe bază de plumb pentru a acoperi dispozitivele de închidere a recipientelor care conțin băuturi spirtoase ar trebui să fie interzisă, pentru a se evita orice risc de contaminare, în special prin contact accidental cu astfel de capsule, și de poluare a mediului cu deșeuri care conțin plumb provenit din astfel de capsule.

(17)În privința protecției indicațiilor geografice, este important să se ia în considerare, în mod corespunzător, Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (denumit în continuare „Acordul TRIPS”), în special articolele 22 și 23, precum și Acordul General pentru Tarife și Comerț (denumit în continuare „Acordul GATT”) care au fost aprobate prin Decizia 94/800/CE a Consiliului 12 . 

(18)Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 13 nu se aplică băuturilor spirtoase. Prin urmare, ar trebui stabilite norme privind protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase. Indicațiile geografice care identifică băuturile spirtoase ca avându-și originea pe teritoriul unei țări sau într-o regiune ori într-o localitate de pe teritoriul respectiv, în cazul în care o anumită calitate, reputația sau altă caracteristică a băuturii spirtoase poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice, ar trebui să fie înregistrate de către Comisie.

(19)Ar trebui prevăzute proceduri pentru înregistrarea, modificarea și eventuala anulare a indicațiilor geografice ale Uniunii sau ale țărilor terțe, în conformitate cu Acordul TRIPS, recunoscându-se totodată, în mod automat, statutul indicațiilor geografice protejate existente ale Uniunii. Pentru a se asigura coerența normelor procedurale privind indicațiile geografice în toate sectoarele vizate, aceste proceduri pentru băuturile spirtoase ar trebui să fie concepute după modelul procedurilor mai exhaustive și mai bine testate aferente produselor agricole și alimentare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, luându-se totodată în considerare aspectele specifice băuturilor spirtoase. Pentru a se simplifica procedurile de înregistrare și pentru a se garanta că informațiile destinate consumatorilor și operatorilor din sectorul alimentar sunt disponibile în format electronic, ar trebui creat un registru electronic al indicațiilor geografice.

(20)Autoritățile statelor membre ar trebui să răspundă de asigurarea respectării prezentului regulament, iar Comisia ar trebui să aibă capacitatea de a monitoriza și verifica respectarea acestuia. Prin urmare, Comisia și statele membre ar trebui să aibă obligația de a-și pune reciproc la dispoziție informații relevante.

(21)În cadrul aplicării unei politici în domeniul calității și pentru a permite un nivel ridicat de calitate a băuturilor spirtoase și de diversitate în cadrul acestui sector, statele membre ar trebui să fie autorizate să adopte norme mai stricte decât cele stabilite prin prezentul regulament cu privire la definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase produse pe teritoriul lor.

(22)Pentru a se ține seama de evoluția cerințelor consumatorilor, de progresele tehnologice, de evoluția standardelor internaționale în domeniu și de necesitatea de a îmbunătăți condițiile economice de producție și de comercializare, de procedeele tradiționale de învechire și, în cazuri excepționale, de legislația țărilor terțe importatoare, precum și pentru a se garanta protecția indicațiilor geografice, Comisiei ar trebui să-i fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește modificarea sau derogările de la definițiile și cerințele tehnice aferente categoriilor de băuturi spirtoase și de la normele specifice referitoare la unele dintre acestea, menționate în capitolul I din prezentul regulament, la etichetarea și prezentarea la care se face referire în capitolul II din prezentul regulament, la indicațiile geografice menționate în capitolul III din prezentul regulament și la controalele și schimburile de informații prevăzute în capitolul IV din prezentul regulament.

(23)Pentru a se asigura o reacție rapidă la evoluțiile economice și tehnologice în ceea ce privește băuturile spirtoase care intră sub incidența prezentului regulament și pentru care nu există categorii și specificații tehnice, în scopul protejării consumatorilor și a intereselor economice ale producătorilor și al unificării cerințelor referitoare la producție și calitate pentru respectivele băuturi spirtoase, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește adăugarea, în anumite condiții, a unor noi categorii de băuturi spirtoase la cele enumerate în părțile I și II din anexa II la prezentul regulament, precum și a specificațiilor tehnice ale acestora.

(24)Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 14 . În mod concret, pentru a asigura participarea echitabilă la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se referă la pregătirea actelor delegate.

(25)Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare.

(26)Competențele de executare referitoare la etichetarea și prezentarea la care se face referire în capitolul II din prezentul regulament, la indicațiile geografice menționate în capitolul III din prezentul regulament și la controalele și schimburile de informații prevăzute în capitolul IV din prezentul regulament ar trebui exercitate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 15 .

(27)Trecerea de la normele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 110/2008 la cele prevăzute de prezentul regulament ar putea crea dificultăți pe care prezentul regulament nu le abordează. Pentru a lua măsurile necesare în această privință, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat.

(28)Pentru a proteja interesele legitime ale producătorilor sau ale părților interesate să beneficieze de publicitatea făcută documentelor unice în temeiul noului cadru juridic, ar trebui să fie posibil ca documentele unice privind indicațiile geografice înregistrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 110/2008 să fie publicate la cererea statelor membre în cauză. 

(29)Pentru a facilita trecerea fără probleme de la normele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 110/2008 la cele prevăzute de prezentul regulament, prezentul regulament ar trebui să înceapă să se aplice la doi ani de la intrarea sa în vigoare. După data punerii în aplicare a prezentului regulament, ar trebui permisă comercializarea stocurilor existente, până la epuizarea acestora,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DOMENIU DE APLICARE, DEFINIȚII, ORIGINEA AGRICOLĂ A ALCOOLULUI ETILIC ȘI A DISTILATELOR ȘI CLASIFICAREA BĂUTURILOR SPIRTOASE

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

1.Prezentul regulament stabilește norme privind definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, precum și norme privind protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase. Prezentul regulament se aplică, de asemenea, utilizării alcoolului etilic sau a distilatelor de origine agricolă la producerea băuturilor alcoolice, precum și utilizării denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și pe etichetele altor produse alimentare.

2.Prezentul regulament se aplică produselor menționate la alineatul (1), introduse pe piața Uniunii, indiferent dacă sunt produse în Uniune sau în țări terțe, precum și celor produse în Uniune pentru export.

Articolul 2

Definiții

1.În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„băutură spirtoasă” înseamnă o băutură alcoolică ce respectă următoarele cerințe:

(a)este destinată consumului uman;

(b)are calități organoleptice specifice;

(c)are o tărie alcoolică de minimum 15 % vol., cu excepția băuturilor spirtoase enumerate în categoria 42 din anexa II partea I;

(d)a fost produsă:

(i)fie în mod direct, prin utilizarea oricăreia dintre următoarele metode:

–distilarea, cu sau fără adaos de arome, a unor produse fermentate natural,

–macerarea sau o prelucrare similară a materialelor vegetale în alcool etilic de origine agricolă, în distilate de origine agricolă sau în băuturi spirtoase sau amestecuri ale acestora în sensul prezentului regulament,

–adăugarea la alcoolul etilic de origine agricolă, la distilatele de origine agricolă sau la băuturile spirtoase a oricăruia dintre următoarele elemente:

–arome,

–coloranți,

–zahăr sau alți îndulcitori,

–alte produse agricole,

–produse alimentare; fie

(ii)prin adăugarea la o băutură spirtoasă a oricăruia dintre următoarele elemente:

–alte băuturi spirtoase,

–alcool etilic de origine agricolă,

–distilate de origine agricolă,

–alte produse alimentare;

(e)nu intră sub incidența codurilor NC 2203, 2204, 2205, 2206 și 2207;

(2)    „denumire de vânzare” înseamnă denumirea sub care este comercializată o băutură spirtoasă;

(3)„amestec” înseamnă o băutură spirtoasă dintre cele enumerate în anexa II partea I sau care corespunde unei indicații geografice, amestecată cu oricare dintre următoarele elemente:

(a)alte băuturi spirtoase care nu aparțin aceleiași categorii enumerate în anexa II partea I;

(b)distilate de origine agricolă;

(4)    „termen compus” înseamnă combinația dintre termenii unei denumiri de vânzare a unei băuturi spirtoase prevăzute în anexa II partea I sau termenii unei indicații geografice care descrie o băutură spirtoasă, din care provine întreaga cantitate de alcool a produsului finit, cu oricare dintre următoarele elemente:

(a)denumirea unuia sau a mai multor produse alimentare, altele decât cele utilizate pentru producerea respectivei băuturi spirtoase în conformitate cu anexa II, sau adjective derivate din denumirile respective;

(b)termenul „lichior”;

(5)„aluzie” înseamnă trimiterea directă sau indirectă la una sau mai multe băuturi spirtoase enumerate în anexa II partea I sau la una sau mai multe indicații geografice, alta decât trimiterea dintr-un termen compus sau din lista ingredientelor menționată la articolul 8 alineatul (6);

(6)„indicație geografică” înseamnă o indicație care identifică o băutură spirtoasă ca avându-și originea pe teritoriul unei țări sau într-o regiune ori într-o localitate de pe teritoriul respectiv, în cazul în care o anumită calitate, reputația sau altă caracteristică a băuturii spirtoase respective poate fi atribuită în principal originii sale geografice;

(7)„caiet de sarcini” înseamnă un dosar anexat cererii de protecție a unei indicații geografice, care conține specificațiile pe care trebuie să le respecte băutura spirtoasă în cauză;

(8)„prezentare” înseamnă termenii utilizați pe etichetă și pe ambalaj, inclusiv în materialele publicitare și de promovare a vânzărilor, în imagini sau în alte asemenea elemente, precum și pe recipient, inclusiv pe sticlă și pe dispozitivul de închidere;

(9)„etichetare” înseamnă orice cuvânt, detalii particulare, marcă, imagine sau simbol care se referă la o băutură spirtoasă și care figurează pe orice ambalaj, document, anunț, etichetă, inel sau manșetă care însoțesc sau menționează băutura spirtoasă respectivă;

(10)„etichetă” înseamnă orice marcaj, marcă, semn, imagine sau altă descriere scrisă, imprimată, ștanțată, marcată, gravată sau tipărită pe un produs alimentar sau atașată ambalajului sau recipientului unui astfel de produs;

(11)„denumire care a devenit generică” înseamnă denumirea unei băuturi spirtoase care, deși are legătură cu locul sau regiunea în care produsul în cauză a fost inițial fabricat sau comercializat, a devenit denumirea comună a unei băuturi spirtoase în Uniune.

2.Se aplică, de asemenea, definițiile tehnice prevăzute în anexa I.

Articolul 3

Originea alcoolului etilic și a distilatelor utilizate în băuturile alcoolice

1.Alcoolul folosit la producerea băuturilor alcoolice și la diluarea sau la dizolvarea coloranților, a aromelor sau a oricăror alți aditivi autorizați utilizați la prepararea băuturilor alcoolice trebuie să fie alcool etilic de origine agricolă.

2.Distilatele folosite la producerea băuturilor alcoolice și la diluarea sau la dizolvarea coloranților, a aromelor sau a oricăror alți aditivi autorizați utilizați la prepararea băuturilor alcoolice trebuie să fie exclusiv de origine agricolă.

Articolul 4

Clasificarea băuturilor spirtoase

1.Fără a aduce atingere normelor specifice prevăzute pentru fiecare dintre categoriile de băuturi spirtoase 1-14 din anexa II partea I, băuturile spirtoase din categoriile respective:

(a)sunt produse prin fermentare alcoolică și distilare, obținute exclusiv din materiile prime prevăzute la categoria relevantă;

(b)nu au niciun adaos de alcool, astfel cum este definit la punctul (4) din anexa I, indiferent dacă acesta este sau nu diluat;

(c)nu conțin arome, astfel cum sunt definite la punctul (8) din anexa I;

(d)conțin caramel numai în scopul de a adapta culoarea;

(e)sunt îndulcite numai în conformitate cu punctul (3) din anexa I și numai pentru a completa gustul final al produsului.

2.Fără a aduce atingere normelor specifice prevăzute pentru fiecare dintre categoriile de băuturi spirtoase 15-47 din anexa II partea I, băuturile spirtoase din categoriile respective pot:

(a)să fie obținute din orice materie primă agricolă menționată în anexa I la tratat;

(b)să aibă adaos de alcool, astfel cum este definit la punctul (4) din anexa I;

(c)să conțină arome, astfel cum sunt definite la punctul (8) din anexa I;

(d)să conțină coloranți, astfel cum sunt definiți la punctul (14) din anexa I;

(e)să fie îndulcite pentru a corespunde anumitor caracteristici ale produselor și în conformitate cu punctul (3) din anexa I și ținând seama de legislația relevantă a statelor membre.

3.Fără a aduce atingere normelor specifice prevăzute în anexa II partea II, alte băuturi spirtoase care nu sunt conforme cu normele specifice prevăzute pentru fiecare dintre categoriile enumerate în anexa II partea I pot:

(a)să fie obținute din orice materie primă agricolă menționată în anexa I la tratat sau din produse alimentare adecvate pentru consumul uman sau din ambele;

(b)să aibă adaos de alcool, astfel cum este definit la punctul (4) din anexa I;

(c)să conțină arome, astfel cum sunt definite la punctul (8) din anexa I;

(d)să conțină coloranți, astfel cum sunt definiți la punctul (13) din anexa I;

(e)să fie îndulcite pentru a corespunde anumitor caracteristici specifice ale produselor și în conformitate cu punctul (3) din anexa I.

Articolul 5

Competențe delegate

1.Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 43, acte delegate privind:

(a)modificarea definițiilor tehnice prevăzute în anexa I;

(b)modificarea cerințelor referitoare la categoriile de băuturi spirtoase prevăzute în anexa II partea I și a normelor specifice privind anumite băuturi spirtoase enumerate în anexa II partea II.

Actele delegate menționate la primul paragraf literele (a) și (b) se limitează să răspundă necesităților demonstrate care rezultă din evoluția cerințelor consumatorilor, din progresele tehnologice, din evoluțiile standardelor internaționale relevante sau ale necesităților legate de inovarea în materie de produse.

2. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 în ceea ce privește adăugarea unor noi categorii de băuturi spirtoase în anexa II.

O nouă categorie poate fi adăugată în următoarele condiții:

(a)    comercializarea unei băuturi spirtoase sub o anumită denumire și în conformitate cu specificațiile tehnice uniforme este necesară din punct de vedere economic și tehnic pentru a proteja interesele consumatorilor și ale producătorilor;

(b)    o băutură spirtoasă deține o cotă semnificativă de piață în cel puțin un stat membru;

(c)    denumirea aleasă pentru noua categorie trebuie să fie o denumire utilizată la scară largă sau,    dacă acest lucru nu este posibil, trebuie să fie de natură descriptivă, referindu-se, mai exact, la materia primă utilizată pentru producerea băuturii spirtoase în cauză;

(d)    pentru noua categorie sunt stabilite specificații tehnice bazate pe o evaluare a parametrilor de calitate și de producție existenți, utilizați pe piața Uniunii. În stabilirea specificațiilor tehnice, trebuie să fie respectată legislația Uniunii aplicabilă în domeniul protecției consumatorilor și trebuie să fie luate în considerare standardele internaționale relevante. Aceste specificații tehnice garantează concurența echitabilă între producătorii din Uniune, precum și înalta reputație a băuturilor spirtoase produse în Uniune.

3. În cazuri excepționale în care legislația țării terțe importatoare impune acest lucru, Comisia este, de asemenea, împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 în ceea ce privește derogările de la cerințele definițiilor tehnice din anexa I, de la cerințele pentru categoriile de băuturi spirtoase prevăzute în anexa II partea I și de la normele specifice privind anumite băuturi spirtoase enumerate în anexa II partea II.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA ȘI ETICHETAREA BĂUTURILOR SPIRTOASE ȘI UTILIZAREA DENUMIRILOR BĂUTURILOR SPIRTOASE ÎN PREZENTAREA ȘI PE ETICHETELE ALTOR PRODUSE ALIMENTARE

Articolul 6

Etichetarea

Produsele menționate la articolul 1 alineatul (1) introduse pe piața Uniunii trebuie să respecte cerințele în materie de etichetare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, cu excepția cazului în care prezentul regulament conține dispoziții contrare.

Articolul 7

Denumirea de vânzare

Băuturile spirtoase trebuie să poarte denumiri de vânzare în prezentarea lor și pe etichete.

Articolul 8

Norme generale privind denumirile de vânzare

1.Denumirile de vânzare ale băuturilor spirtoase care îndeplinesc cerințele prevăzute pentru categoriile de băuturi spirtoase enumerate în anexa II partea I sunt denumirile categoriilor relevante, cu excepția cazului în care la aceste categorii sunt prevăzute alte denumiri de vânzare.

2.Denumirea de vânzare a unei băuturi spirtoase care nu respectă cerințele prevăzute pentru categoriile de băuturi spirtoase menționate în anexa II partea I este „băutură spirtoasă”.

3.În cazul în care o băutură spirtoasă îndeplinește cerințele de la cel puțin una dintre categoriile de băuturi spirtoase 15-47 din anexa II partea I, aceasta poate fi vândută sub una sau mai multe dintre denumirile de vânzare relevante prevăzute la categoriile respective.

4.Denumirile de vânzare nu pot fi înlocuite sau modificate. Ele pot fi:

(a)completate sau înlocuite cu una dintre indicațiile geografice menționate la capitolul III sau completate, în conformitate cu dispozițiile naționale, cu o altă indicație geografică, cu condiția ca acest lucru să nu inducă în eroare consumatorul; sau

(b)înlocuite cu un termen compus care conține termenul „lichior”, cu condiția ca produsul finit să respecte cerințele stabilite în categoria 32 din anexa II partea I.

În cazul în care o denumire de vânzare este completată sau înlocuită în conformitate cu primul paragraf litera (a), indicația geografică menționată la litera respectivă poate fi completată numai:

(a)cu termeni aflați deja în uz la 20 februarie 2008, în cazul indicațiilor geografice existente în sensul articolului 34 alineatul (1); sau

(b)cu termeni indicați în caietul de sarcini al produsului.

5.Fără a aduce atingere alineatului (6) și articolelor 9 și 10, denumirile de vânzare menționate la alineatul (1) sau indicațiile geografice nu se utilizează în prezentarea sau pe etichetele băuturilor care nu respectă cerințele prevăzute la categoriile relevante enumerate în anexa II partea I sau referitoare la indicațiile geografice relevante, inclusiv prin asocierea cu denumirile de vânzare sau cu indicațiile geografice respective a unor cuvinte sau expresii cum ar fi „similar”, „tip”, „stil”, „produs”, „aromă” sau a oricăror alți termeni similari.

Denumirile de vânzare menționate la alineatul (1), completate cu termenul „aromă” sau cu orice alt termen similar, pot fi folosite numai pentru a face referire la aromele care imită o băutură spirtoasă sau la utilizarea acestora pentru producerea unui alt produs alimentar decât o băutură. Indicațiile geografice nu se utilizează pentru a descrie arome.

6.Denumirile de vânzare menționate la alineatul (1) pot fi incluse într-o listă de ingrediente pentru produse alimentare, cu condiția ca lista respectivă să fie în conformitate cu articolele 18-21 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.

Articolul 9

Termeni compuși și aluzii

1.În prezentarea și pe eticheta unui produs alimentar, utilizarea unei denumiri de vânzare prevăzute la categoriile de băuturi spirtoase enumerate în anexa II partea I sau a unei indicații geografice într-un termen compus sau aluzia la oricare dintre acestea este autorizată în următoarele condiții:

(a)alcoolul utilizat la producerea produselor alimentare provine exclusiv din băuturile spirtoase menționate în termenul compus sau în aluzie (aluzii), cu excepția alcoolului etilic care poate fi prezent în aromele utilizate pentru producerea respectivului produs alimentar; și

(b)băuturile spirtoase utilizate la producerea produsului alimentar nu au fost diluate pur și simplu cu apă, astfel încât tăria alcoolică să fie diminuată sub nivelul tăriei minime prevăzute la categoria relevantă de băuturi spirtoase din anexa II partea I.

2.Termenul „băutură spirtoasă” nu trebuie să facă parte dintr-un termen compus care descrie o băutură alcoolică.

3.Un termen compus care descrie o băutură alcoolică nu constă într-o combinație a termenului „lichior” cu denumirile de vânzare prevăzute la una dintre categoriile 33-41din anexa II partea I.

4.Termenul compus care descrie o băutură alcoolică este înscris cu caractere uniforme, de același tip, de aceeași dimensiune și de aceeași culoare. Acesta nu este întrerupt de niciun element de text sau imagine care nu face parte din el și nu trebuie scris cu caractere mai mari decât cele utilizate pentru scrierea denumirii de vânzare.

5.Aluzia la orice categorie de băutură spirtoasă sau indicație geografică, pentru prezentarea unui produs alimentar, nu trebuie să se afle pe același rând cu denumirea de vânzare. Fără a aduce atingere articolului 10 alineatul (3) al doilea paragraf, pentru prezentarea băuturilor alcoolice, aluziile trebuie scrise cu caractere de dimensiuni mai mici decât cele utilizate pentru scrierea denumirii de vânzare și a termenului compus.

Articolul 10

Prezentarea și etichetarea amestecurilor

1.Un amestec trebuie să poarte denumirea de vânzare „băutură spirtoasă”.

În prezentarea sau pe eticheta unui amestec se pot indica denumirile enumerate în anexa II partea I sau indicațiile geografice care corespund băuturilor spirtoase care au fost utilizate în amestec, în următoarele condiții:

(a)denumirile sau indicațiile geografice respective figurează exclusiv într-o listă a tuturor ingredientelor alcoolice conținute în amestec, precedate de mențiunea „băutură spirtoasă obținută dintr-un amestec”; și

(b)mențiunea „băutură spirtoasă obținută dintr-un amestec” figurează în același câmp vizual cu denumirea de vânzare, este scrisă cu caractere uniforme, de același tip și de aceeași culoare ca cele utilizate pentru scrierea denumirii de vânzare și a căror dimensiune nu este mai mare decât jumătate din dimensiunea celor utilizate pentru scrierea denumirii de vânzare.

2.Prin derogare de la alineatul (1), dacă un amestec îndeplinește cerințele prevăzute la una dintre categoriile din anexa II partea I, amestecul trebuie să poarte denumirea de vânzare prevăzută la categoria relevantă.

În cazul menționat la primul paragraf, în prezentarea sau pe eticheta amestecului pot figura denumirile enumerate în anexa II partea I sau indicațiile geografice corespunzătoare băuturilor spirtoase care au fost amestecate, cu condiția ca aceste denumiri să figureze:

(a)exclusiv într-o listă a tuturor ingredientelor alcoolice conținute în amestec; și

(b)cel puțin o dată în același câmp vizual cu denumirea de vânzare.

3.Lista ingredientelor alcoolice menționată la alineatele (1) și (2) trebuie să indice, cel puțin o dată, procentul de volum de alcool pur pe care fiecare ingredient alcoolic îl reprezintă din volumul total de alcool pur al amestecului. Ingredientele alcoolice se enumeră în ordinea descrescătoare a procentului respectiv.

Lista ingredientelor alcoolice se scrie cu caractere uniforme, de același tip și de aceeași culoare ca cele utilizate pentru scrierea denumirii de vânzare, și a căror dimensiune nu este mai mare decât jumătate din dimensiunea celor utilizate pentru scrierea denumirii de vânzare.

Articolul 11

Norme suplimentare privind etichetarea și prezentarea

1.Dacă în prezentarea sau pe eticheta unei băuturi spirtoase se indică materia primă utilizată la producerea alcoolului etilic, fiecare tip de alcool etilic de origine agricolă se menționează în ordinea descrescătoare a cantităților folosite.

2.Prezentarea sau etichetarea unei băuturi spirtoase poate fi completată cu termenul „amestec”, „combinare” sau „amestecat” numai în cazul în care băutura spirtoasă a fost supusă operațiunii de combinare, astfel cum este definită la punctul 6 din anexa I.

3.Perioada de maturare sau vechimea pot fi specificate în prezentarea sau pe eticheta unei băuturi spirtoase numai în cazul în care se referă la cele mai noi componente alcoolice și cu condiția ca băutura spirtoasă să fi fost învechită sub supravegherea autorităților fiscale ale unui stat membru sau sub o supraveghere care oferă garanții echivalente.

Articolul 12

Indicarea originii

1.În cazul în care este indicată originea unei băuturi spirtoase, aceasta trebuie să corespundă țării sau teritoriului de origine, în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 16 .

2.Indicarea țării sau teritoriului de origine a ingredientelor nu este obligatorie în cazul băuturilor spirtoase.

Articolul 13

Limba utilizată pentru denumirile băuturilor spirtoase

Termenii scriși cu caractere cursive din anexa II și indicațiile geografice nu se traduc nici pe etichetă, nici în prezentarea băuturii spirtoase.

Articolul 14

Utilizarea unui simbol al Uniunii pentru indicațiile geografice protejate

Simbolul Uniunii pentru indicația geografică protejată poate fi utilizat pentru etichetarea și prezentarea băuturilor spirtoase.

Articolul 15

Interzicerea capsulelor sau a foliilor pe bază de plumb

Băuturile spirtoase nu se păstrează în scopul vânzării și nici nu se introduc pe piață în recipiente prevăzute cu dispozitive de închidere acoperite cu capsule sau folii pe bază de plumb.

Articolul 16

Competențe delegate

1.Pentru a ține seama de evoluția cerințelor consumatorilor, de progresele tehnologice, de evoluția standardelor internaționale în domeniu și de necesitatea de a îmbunătăți condițiile economice de producție și de comercializare, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 cu privire la:

(a)modificări ale normelor privind mențiunile de pe eticheta băuturilor spirtoase referitoare la termenii compuși sau la aluzii;

(b)modificări ale normelor privind prezentarea și etichetarea amestecurilor; și

(c)actualizarea și completarea metodelor de referință ale Uniunii pentru analizarea băuturilor spirtoase.

2.Pentru a ține seama de procedeele tradiționale de învechire întrebuințate în statele membre, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 privind derogările de la articolul 11 alineatul (3) în ceea ce privește specificarea unei perioade de maturare sau a vechimii în prezentarea sau pe eticheta unei băuturi spirtoase.

3. În cazuri excepționale în care legislația țării terțe importatoare impune acest lucru, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 în ceea ce privește derogările de la dispozițiile privind prezentarea și etichetarea prevăzute în prezentul capitol.

Articolul 17

Competențe de executare

Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare:

(a)norme privind modalitățile de utilizare a simbolului Uniunii, menționat la articolul 14, în prezentarea și pe etichetele băuturilor spirtoase;

(b)norme privind modalitățile de indicare, atunci când sunt utilizate, a țării sau a teritoriului de origine pe eticheta băuturilor spirtoase.

Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (2).

CAPITOLUL III

INDICAȚII GEOGRAFICE

Articolul 18

Protecția indicațiilor geografice

1. Indicațiile geografice protejate pot fi utilizate de orice operator care comercializează o băutură spirtoasă produsă în conformitate cu caietul de sarcini corespunzător al produsului.

2.Indicațiile geografice protejate și băuturile spirtoase care utilizează denumirile protejate respective în conformitate cu caietul de sarcini al produsului sunt protejate împotriva:

(a)oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte a unei denumiri protejate:

(i)de produse comparabile care nu sunt conforme cu caietul de sarcini al denumirii protejate; sau

(ii)în măsura în care această utilizare exploatează reputația unei indicații geografice;

(b)utilizării abuzive, imitării sau evocării, chiar dacă originea adevărată a produsului sau a serviciului este indicată sau dacă denumirea protejată este tradusă sau însoțită de expresii precum „stil”, „tip”, „metodă”, „manieră”, „imitație”, „gust”, „similar” sau altele asemenea;

(c)oricărei alte mențiuni false sau înșelătoare privind proveniența, originea, natura sau calitățile esențiale ale produsului, care apare pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele referitoare la produsul în cauză, precum și împotriva ambalării produsului într-un recipient care ar putea crea o impresie eronată cu privire la originea acestuia;

(d)oricărei alte practici care ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului.

3.Indicațiile geografice protejate nu devin generice în Uniune în sensul articolului 32 alineatul (1).

4.Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a opri utilizarea ilegală a indicațiilor geografice protejate, la care se face referire la alineatul (2).

Articolul 19

Caietul de sarcini

O indicație geografică trebuie să fie conformă cu un caiet de sarcini care să includă cel puțin:

(a) denumirea care urmează a fi protejată ca indicație geografică, astfel cum este folosită în limbajul comercial sau în limbajul comun și numai în limbile care sunt sau au fost folosite în mod tradițional pentru descrierea produsului în aria geografică delimitată;

(b) categoria de băuturi spirtoase;

(c) o descriere a băuturii spirtoase care să includă materiile prime, dacă este cazul, principalele caracteristici fizice, chimice sau organoleptice ale produsului, precum și caracteristicile specifice ale produsului în comparație cu alte băuturi spirtoase din aceeași categorie;

(d) definirea ariei geografice delimitate în raport cu legătura menționată la litera (f);

(e) descrierea metodei de obținere a băuturii spirtoase și, după caz, a metodelor locale autentice și invariabile, precum și a informațiilor privind ambalarea, atunci când grupul solicitant oferă o justificare suficientă, legată de produs, cu privire la motivele pentru care a stabilit că ambalarea trebuie să aibă loc în aria geografică delimitată în scopul de a păstra calitatea, de a garanta originea sau de a asigura controlul, ținând seama de legislația Uniunii, în special de legislația privind libera circulație a mărfurilor și libera furnizare a serviciilor;

(f) informații detaliate care atestă legătura dintre o anumită calitate, reputația sau o altă caracteristică a produsului și aria geografică menționată la litera (d);

(g) denumirile și adresele autorităților sau, dacă sunt disponibile, denumirile și adresele organismelor care verifică respectarea dispozițiilor caietului de sarcini, în temeiul articolului 35, precum și sarcinile precise ale acestora;

(h) orice norme specifice de etichetare a băuturii spirtoase în cauză.

Articolul 20

Conținutul cererii de înregistrare

1. O cerere de înregistrare a unei indicații geografice, în temeiul articolului 21 alineatul (2) sau (5), trebuie să includă cel puțin:

(a) denumirile și adresele grupului solicitant și ale autorităților sau, dacă sunt disponibile, ale organismelor care verifică respectarea dispozițiilor caietului de sarcini;

(b) caietul de sarcini prevăzut la articolul 19;

(c)    un document unic care cuprinde:

(i) elementele principale ale caietului de sarcini: denumirea, descrierea băuturii spirtoase, inclusiv, după caz, normele specifice aplicabile ambalării și etichetării, precum și o definiție concisă a ariei geografice;

(ii) descrierea legăturii dintre băutura spirtoasă și aria geografică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) punctul 6, inclusiv, dacă este cazul, elementele specifice descrierii produsului sau metodei de producție care justifică legătura.

Conform articolului 21 alineatul (5), cererea trebuie să conțină, de asemenea, elemente care dovedesc că denumirea produsului este protejată în țara de origine.

2. Dosarul de cerere menționat la articolul 21 alineatul (4) trebuie să includă:

(a) denumirea și adresa grupului solicitant;

(b)    documentul unic prevăzut la alineatul (1) litera (c) din prezentul articol;

(c) o declarație a statului membru care să precizeze că acesta consideră că cererea care a fost depusă de grup și care este eligibilă pentru o decizie favorabilă îndeplinește condițiile prevăzute de prezentul regulament și respectă dispozițiile adoptate în temeiul acestuia;

(d) trimiterea la publicarea caietului de sarcini.

Articolul 21

Cererile de înregistrare a denumirilor

1. Cererile de înregistrare a denumirilor ca indicații geografice în cadrul sistemului prevăzut de prezentul regulament pot fi depuse numai de către grupuri care lucrează cu băuturile spirtoase ale căror denumiri urmează să fie înregistrate.

În cazul denumirilor de indicații geografice care desemnează o arie geografică transfrontalieră, mai multe grupuri din diferite state membre sau țări terțe pot depune o cerere de înregistrare comună.

O cerere comună este prezentată Comisiei de către un stat membru implicat sau de către un grup de solicitanți dintr-o țară terță implicată, direct sau prin intermediul autorităților din respectiva țară terță. Cererea comună include declarația menționată la articolul 20 alineatul (2) litera (c) din partea tuturor statelor membre în cauză. Cerințele prevăzute la articolul 20 trebuie să fie îndeplinite în toate statele membre și țările terțe implicate.

În cazul cererilor comune, procedurile naționale de opoziție corespunzătoare trebuie să se desfășoare în toate statele membre în cauză.

2. În cazul în care cererea se referă la o arie geografică situată într-un anume stat membru, aceasta este adresată autorităților din statul membru respectiv.

Statul membru examinează cererea prin mijloace corespunzătoare pentru a verifica dacă este justificată și dacă îndeplinește condițiile prevăzute în prezentul capitol.

3. În cadrul examinării prevăzute la alineatul (2) al doilea paragraf, statul membru inițiază o procedură națională de opoziție prin care asigură publicarea adecvată a cererii și stabilește o perioadă rezonabilă în care orice persoană fizică sau juridică având un interes legitim și care este stabilită sau își are reședința pe teritoriul său își poate declara opoziția față de cerere.

Statul membru analizează dacă opozițiile primite sunt admisibile, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 25.

4. În cazul în care consideră, după evaluarea opoziției primite, că sunt îndeplinite cerințele prezentului capitol, statul membru poate adopta o decizie favorabilă și poate transmite Comisiei un dosar de cerere. În acest caz, statul membru informează Comisia cu privire la opozițiile admisibile primite din partea persoanei fizice sau juridice care a comercializat produsele în cauză în mod legal prin utilizarea continuă a denumirilor în cauză pe o perioadă de cel puțin cinci ani înainte de data publicării menționată la alineatul (3). De asemenea, statele membre trebuie să informeze Comisia cu privire la procedurile judiciare naționale care ar putea afecta procedura de înregistrare.

Statul membru se asigură că decizia sa favorabilă este făcută publică și că orice persoană fizică sau juridică având un interes legitim are posibilitatea unei căi de atac.

Statul membru se asigură că versiunea caietului de sarcini pe care și-a întemeiat decizia favorabilă este publicată și asigură accesul la formatul electronic al caietului de sarcini.

Statul membru asigură, de asemenea, publicarea adecvată a versiunii caietului de sarcini cu privire la care Comisia ia o decizie în conformitate cu articolul 23 alineatul (2).

5. În cazul în care se referă la o arie geografică situată într-o țară terță, cererea se adresează Comisiei fie direct, fie prin intermediul autorităților țării terțe în cauză.

6. Documentele menționate în prezentul articol se transmit Comisiei într-una dintre limbile oficiale ale Uniunii.

Articolul 22

Protecție națională tranzitorie

1.    Doar cu titlu provizoriu, un stat membru poate acorda protecție unei denumiri, în temeiul prezentului regulament, la nivel național, cu efect de la data transmiterii cererii către Comisie.

2.    Protecția națională încetează la data la care se ia o decizie privind înregistrarea, în temeiul prezentului regulament, sau atunci când cererea este retrasă.

3.    Atunci când o denumire nu este înregistrată în temeiul prezentului capitol, consecințele acestei protecții naționale sunt exclusiv responsabilitatea statului membru respectiv.

4.    Măsurile adoptate de statele membre în temeiul alineatului (1) nu produc efecte decât pe plan național și nu afectează comerțul în interiorul Uniunii sau comerțul internațional.

Articolul 23

Examinarea de către Comisie și publicarea în scopul manifestării opoziției

1. Comisia examinează, prin mijloace adecvate, eventualele cereri primite în temeiul articolului 21, pentru a verifica dacă sunt justificate și dacă îndeplinesc condițiile prevăzute în prezentul capitol. Această examinare nu trebuie să dureze mai mult de 12 luni. În cazul în care această perioadă este depășită, Comisia îi comunică în scris solicitantului motivele întârzierii.

Cel puțin în fiecare lună, Comisia publică lista denumirilor care au făcut obiectul unei cereri de înregistrare, precum și data depunerii acestora.

2. În cazul în care, pe baza examinării efectuate în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf, Comisia consideră că sunt întrunite condițiile prevăzute în prezentul capitol, aceasta publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene documentul unic menționat la articolul 20 alineatul (1) litera (c) și trimiterea la publicarea caietului de sarcini.

Articolul 24

Procedura de opoziție

1.Autoritățile dintr-un stat membru sau dintr-o țară terță sau o persoană fizică sau juridică având un interes legitim și stabilită într-o țară terță pot prezenta Comisiei un act de opoziție în termen de trei luni de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Orice persoană fizică sau juridică având un interes legitim, stabilită sau cu reședința într-un stat membru diferit de cel în care a fost depusă cererea, poate prezenta un act de opoziție statului membru în care este stabilită, în termenul de prezentare a unui act de opoziție prevăzut la primul paragraf.

Actul de opoziție conține o declarație conform căreia este posibil ca cererea să încalce condițiile prevăzute în prezentul capitol.

Actele de opoziție care nu conțin această declarație sunt nule.

Comisia transmite imediat actul de opoziție autorității sau organismului care a prezentat cererea.

2. În cazul în care un act de opoziție este prezentat Comisiei și este urmat, în termen de două luni, de o declarație de opoziție motivată, Comisia verifică admisibilitatea acestei declarații de opoziție motivate.

3. În termen de două luni de la primirea unei declarații de opoziție motivate admisibile, Comisia invită autoritatea sau persoana care a depus declarația de opoziție și autoritatea sau organismul care a depus cererea să înceapă consultări adecvate pentru o perioadă care nu trebuie să depășească trei luni. Această perioadă începe la data primirii invitației, prin mijloace electronice, de către părțile interesate.

Autoritatea sau persoana care a depus declarația de opoziție și autoritatea sau organismul care a depus cererea încep aceste consultări adecvate fără întârzieri nejustificate. Aceștia își pun la dispoziție, în mod reciproc, informațiile relevante pentru a evalua dacă cererea de înregistrare respectă condițiile stabilite în prezentul capitol. Dacă nu se ajunge la niciun acord, informațiile respective sunt puse și la dispoziția Comisiei.

Atunci când părțile interesate ajung la un acord, autoritățile din statul membru sau din țara terță din care a fost depusă cererea informează Comisia cu privire la toate elementele care au făcut posibil acordul, inclusiv opiniile solicitantului și ale autorităților statului membru sau ale țării terțe sau ale altor persoane fizice și juridice care au exprimat o opoziție.

Indiferent dacă s-a ajuns sau nu la un acord, Comisia trebuie să fie notificată în termen de o lună de la încheierea consultărilor.

În orice moment din această perioadă de trei luni, la cererea solicitantului, Comisia poate prelungi termenul consultărilor cu maximum trei luni.

4. Dacă detaliile publicate în conformitate cu articolul 23 alineatul (2) sunt modificate substanțial în urma consultărilor adecvate menționate la alineatul (3), Comisia repetă examinarea menționată la articolul 23.

5.Actul de opoziție, declarația de opoziție motivată și documentele aferente transmise Comisiei în conformitate cu alineatele (1)-(4) se întocmesc într-una dintre limbile oficiale ale Uniunii.

Articolul 25

Motive de opoziție

1. O declarație de opoziție motivată, menționată la articolul 24 alineatul (2), este admisibilă numai dacă este primită de Comisie în termenul prevăzut în respectivul articol și dacă arată că:

(a) condițiile menționate la articolul 2 alineatul (1) punctul 6 și la articolul 19 nu au fost îndeplinite;

(b)    înregistrarea denumirii propuse ar fi contrară dispozițiilor articolului 31 sau ale articolului 32; sau

(c) înregistrarea denumirii propuse ar periclita existența unei denumiri total sau parțial identice sau a unei mărci sau existența unor produse care s-au aflat legal pe piață timp de cel puțin cinci ani înainte de data publicării prevăzută la articolul 23 alineatul (2).

2. Motivele de opoziție se evaluează în raport cu teritoriul Uniunii.

Articolul 26

Perioade de tranziție pentru utilizarea indicațiilor geografice

1. Fără a aduce atingere articolului 18, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să acorde o perioadă de tranziție de până la cinci ani astfel încât băuturile spirtoase provenite dintr-un stat membru sau dintr-o o țară terță, a căror denumire contravine articolului 18 alineatul (2) să poată fi utilizate în continuare sub denumirea cu care au fost comercializate, cu condiția să existe o declarație de opoziție admisibilă în temeiul articolului 21 alineatul (3) sau al articolului 24, care arată că înregistrarea denumirii ar periclita existența:

(a) unei denumiri cu totul identice sau a unui termen compus care conține un termen identic cu denumirea care urmează să fie înregistrată; sau

(b) a altor denumiri similare cu denumirea care urmează să fie înregistrată care se referă la băuturi spirtoase aflate legal pe piață cu cel puțin cinci ani înainte la data publicării prevăzută la articolul 23 alineatul (2).

Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (2).

2. Fără a aduce atingere articolului 33, Comisia poate să adopte acte de punere în aplicare care prelungesc perioada de tranziție menționată la alineatul (1) din prezentul articol sau care permit utilizarea în continuare în cazuri bine justificate, atunci când se demonstrează că:

(a) denumirea menționată la alineatul (1) a fost folosită în mod legal, constant și corect timp de cel puțin 25 de ani înainte ca cererea de protecție să fie înaintată Comisiei;

(b) scopul utilizării denumirii menționate la alineatul (1) nu a fost, în niciun moment, acela de a se profita de pe urma reputației denumirii înregistrate și se arată că consumatorii nu au fost și nici nu ar fi putut fi induși în eroare în privința adevăratei origini a produsului.

Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (2).

3. Atunci când se utilizează o denumire menționată la alineatele (1) și (2), țara de origine este clar și vizibil indicată pe etichetă.

Articolul 27

Decizia privind înregistrarea

1. Atunci când, pe baza informațiilor puse la dispoziția sa în urma examinării efectuate în temeiul articolului 23 alineatul (1) primul paragraf, Comisia consideră că nu sunt îndeplinite condițiile pentru înregistrare, aceasta adoptă acte de punere în aplicare pentru respingerea cererii. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (2).

2. În cazul în care nu primește niciun act de opoziție sau nicio declarație de opoziție motivată admisibilă în temeiul articolului 24, Comisia adoptă, fără aplicarea procedurii menționate la articolul 44 alineatul (2), acte de punere în aplicare pentru înregistrarea denumirii.

3. În cazul în care primește o declarație de opoziție motivată admisibilă, Comisia, în urma consultărilor corespunzătoare menționate la articolul 24 alineatul (3) și luând în considerare rezultatele acestor consultări:

(a) în cazul în care s-a ajuns la un acord, înregistrează denumirea prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate fără aplicarea procedurii menționate la articolul 44 alineatul (2) și, dacă este necesar, modifică informațiile publicate în temeiul articolului 23 alineatul (2), dacă modificările nu sunt substanțiale; sau

(b) în cazul în care nu s-a ajuns la un acord, adoptă acte de punere în aplicare prin care decide în privința înregistrării. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (2).

4. Actele de înregistrare și deciziile de respingere se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Actul de înregistrare acordă indicației geografice protecția menționată la articolul 18.

Articolul 28

Modificarea unui caiet de sarcini

1. Un grup care are un interes legitim poate solicita aprobarea unei modificări a caietului de sarcini.

Cererile trebuie să descrie și să motiveze modificările solicitate.

2.    Modificările trebuie să fie aprobate de către statul membru pe teritoriul căruia se află aria geografică a produsului în cauză.

Cu toate acestea, în cazul în care cererile de modificare implică una sau mai multe modificări ale caietului de sarcini care se referă la caracteristicile esențiale ale produsului, modifică legătura menționată la articolul 19 litera (f), includ o schimbare a denumirii sau a unei părți a denumirii băuturii spirtoase, influențează aria geografică delimitată sau reprezintă o creștere a restricțiilor de comercializare a produsului sau a materiilor prime, statul membru prezintă Comisiei spre aprobare cererea de modificare, iar aceasta trebuie să parcurgă procedura prevăzută la articolele 21-27.

3.    Examinarea cererii vizează modificarea propusă.

Articolul 29

Anulare

Din proprie inițiativă sau la solicitarea unei persoane fizice sau juridice care are un interes legitim, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să anuleze înregistrarea unei indicații geografice, în următoarele cazuri:

(a)    atunci când nu este asigurată respectarea condițiilor prevăzute de caietul de sarcini;

(b)    atunci când nu a fost introdus pe piață niciun produs sub indicația geografică respectivă timp de cel puțin șapte ani.

La solicitarea producătorilor produsului comercializat sub denumirea înregistrată, Comisia poate anula respectiva înregistrare. În cazul procedurii de anulare se aplică articolele 21, 23, 24 și 27.

Actele de punere în aplicare menționate la primul paragraf se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (2).

Articolul 30

Înregistrarea indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase

Comisia adoptă, fără aplicarea procedurii menționate la articolul 44 alineatul (2), acte de punere în aplicare privind instituirea și menținerea la zi a unui registru electronic public al indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase recunoscute în cadrul acestui sistem (denumit în continuare „registrul”).

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare de stabilire a unor norme detaliate privind forma și conținutul registrului. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (2).

Indicațiile geografice ale băuturilor spirtoase produse în țări terțe care sunt protejate în Uniune în temeiul unui acord internațional la care Uniunea este parte contractantă pot fi introduse în registru ca indicații geografice protejate.

Articolul 31

Indicații geografice omonime

1.Dacă o denumire pentru care se depune o cerere este total sau parțial omonimă cu o denumire deja înregistrată în temeiul prezentului regulament, denumirea respectivă se înregistrează ținându-se seama în mod corespunzător de utilizările locale și tradiționale, precum și de orice risc de creare a unei confuzii.

2. O denumire omonimă care lasă consumatorilor impresia greșită că produsele sunt originare dintr-un alt teritoriu nu se înregistrează, chiar dacă aceasta este exactă în ceea ce privește teritoriul, regiunea sau locul real(ă) de origine al (a) produselor respective.

3.Utilizarea unei indicații geografice omonime înregistrate este condiționată de posibilitatea de a face, în practică, o distincție suficientă între denumirea omonimă înregistrată ulterior și denumirea care figurează deja în registru, având în vedere necesitatea de a trata producătorii în cauză în mod echitabil și de a nu induce în eroare consumatorul.

Articolul 32

Motive specifice de refuzare a protecției

1.O denumire devenită generică nu este protejată ca indicație geografică.

Pentru a se stabili dacă o denumire a devenit sau nu generică, se ține seama de toți factorii relevanți, în special de:

(a)situația existentă în Uniune, în special în zonele de consum;

(b)legislația Uniunii sau legislația națională în domeniu.

2.O denumire nu este protejată ca indicație geografică în cazul în care, având în vedere reputația și renumele unei mărci, protecția ar putea să inducă în eroare consumatorul cu privire la identitatea reală a băuturii spirtoase în cauză.

3.    O denumire nu este protejată ca indicație geografică în cazul în care etapele de producție sau de preparare care sunt obligatorii pentru categoria respectivă de băuturi spirtoase nu se desfășoară în zona geografică relevantă.

Articolul 33

Legătura dintre mărci și indicațiile geografice

1. Înregistrarea unei mărci care conține sau care constă într-o indicație geografică ce figurează în registru este refuzată sau invalidată dacă utilizarea indicației respective ar conduce la oricare dintre situațiile menționate la articolul 18 alineatul (2).

2.O marcă a cărei utilizare corespunde uneia dintre situațiile menționate la articolul 18 alineatul (2) și care a fost solicitată, înregistrată sau consacrată prin utilizarea sa cu bună-credință pe teritoriul Uniunii, în cazul în care această posibilitate este prevăzută în legislația aplicabilă, fie înainte de data protejării indicației geografice în țara de origine, fie înainte de 1 ianuarie 1996, poate continua să fie utilizată fără a aduce atingere înregistrării unei indicații geografice, cu condiția să nu existe motive de invalidare sau de revocare a mărcii respective în temeiul Directivei 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului 17 sau al Regulamentului (CE) nr. 207/2009 al Consiliului 18 .

Articolul 34

Competențele de executare în ceea ce privește indicațiile geografice protejate existente

1.Fără a aduce atingere alineatului (2), indicațiile geografice ale băuturilor spirtoase protejate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 110/2008 sunt protejate în mod automat ca indicații geografice în temeiul prezentului regulament. Comisia le înscrie în registru.

2. Pentru o perioadă de până la doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia poate decide din proprie inițiativă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, să anuleze protecția indicațiilor geografice menționate la articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 110/2008 dacă acestea nu sunt în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) punctul 6. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (2).

Articolul 35

Verificarea respectării caietului de sarcini

1.În ceea ce privește indicațiile geografice din Uniune, verificarea respectării caietului de sarcini înainte de introducerea produsului pe piață trebuie să fie asigurată de cel puțin una dintre următoarele autorități:

(a)autoritatea competentă menționată la articolul 40 alineatul (1); sau

(b)organismul de control, în sensul articolului 2 al doilea paragraf punctul 5 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului 19 , care acționează în calitate de organism de certificare a produselor.

Fără a aduce atingere legislației naționale a statelor membre, costurile aferente acestei verificări a conformității cu caietul de sarcini sunt suportate de către operatorii din sectorul produselor alimentare care fac obiectul controalelor în cauză.

2.În ceea ce privește indicațiile geografice din țările terțe, verificarea conformității cu caietul de sarcini înainte de introducerea produsului pe piață trebuie să fie asigurată de cel puțin una dintre următoarele autorități:

(a)autoritatea publică competentă desemnată de țara terță; sau

(b)organismul de certificare a produselor.

3.Statele membre fac publice denumirile și adresele autorităților și ale organismelor menționate la alineatul (1) și actualizează periodic aceste informații.

Comisia face publice denumirile și adresele autorităților și ale organismelor menționate la alineatul (2) și actualizează periodic aceste informații.

4.Organismele de certificare a produselor menționate la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (2) litera (b) respectă standardul european ISO/IEC 17065:2012 și sunt acreditate în conformitate cu acesta.

5.Autoritățile sau organismele competente menționate la alineatele (1) și (2), responsabile cu verificarea conformității indicației geografice protejate cu caietul de sarcini, trebuie să fie obiective și imparțiale. Acestea trebuie să dispună de personal calificat și de resursele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile.

Articolul 36

Supravegherea utilizării denumirii pe piață

1.Statele membre efectuează controale, pe baza unei analize de risc, în ceea ce privește utilizarea pe piață a denumirilor înregistrate de indicații geografice și iau toate măsurile necesare în cazul încălcării cerințelor prevăzute în prezentul capitol.

2.Statele membre informează Comisia cu privire la denumirile și adresele autorităților competente responsabile cu controlul utilizării denumirii pe piața desemnată în conformitate cu articolul 40. Comisia pune la dispoziția publicului denumirile și adresele autorităților respective.

Articolul 37 

Procedura și cerințele, planificarea și raportarea activităților de control

1.Procedurile și cerințele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 882/2004 se aplică mutatis mutandis controalelor prevăzute la articolele 35 și 36 din prezentul regulament.

2.Statele membre se asigură că activitățile de control al obligațiilor prevăzute în prezentul capitol sunt incluse într-o secțiune separată a planurilor naționale multianuale de control, în conformitate cu articolele 41-43 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

3.Rapoartele anuale menționate la articolul 44 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 cuprind, într-o secțiune separată, informațiile menționate la articolul respectiv privind controlul obligațiilor prevăzute de prezentul regulament.

Articolul 38

Competențe delegate

1.Pentru a ține seama de caracteristicile specifice ale producției din aria geografică delimitată, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 privind:

(a)criteriile suplimentare pentru delimitarea ariei geografice; și

(b)restricțiile și derogările referitoare la producția din aria geografică delimitată.

2.Pentru a asigura calitatea și trasabilitatea produselor, Comisia poate să prevadă, prin intermediul unor acte delegate adoptate în conformitate cu articolul 43, condițiile în care caietul de sarcini al produsului poate include informații privind ambalarea, astfel cum se menționează la articolul 19 litera (e), sau orice norme specifice de etichetare, astfel cum se menționează la articolul 19 (h).

3.Pentru a garanta drepturile sau interesele legitime ale producătorilor sau ale operatorilor din sectorul produselor alimentare, Comisia poate, prin intermediul unor acte delegate adoptate în conformitate cu articolul 43, să definească:

(a)în ce cazuri un producător individual poate solicita protecția unei indicații geografice;

(b)condițiile care trebuie respectate în cazul unei cereri de protecție a unei indicații geografice, procedurile prealabile la nivel național, examinarea de către Comisie, procedura de opoziție și anularea indicațiilor geografice, inclusiv în cazul în care aria geografică include mai multe țări.

4. Pentru a garanta caracterul relevant și succint al informațiilor conținute în caietul de sarcini, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 43, acte delegate de stabilire a unor norme care limitează informațiile incluse în caietul de sarcini, atunci când această limitare este necesară pentru a evita cererile de înregistrare excesiv de voluminoase.

5.Pentru a facilita procesul administrativ aferent cererilor de modificare, inclusiv în cazurile în care modificarea constă într-o modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a impunerii unor măsuri sanitare și fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice sau ca urmare a unor dezastre naturale sau condiții meteorologice nefavorabile recunoscute oficial de autoritățile competente, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 43, pentru a stabili condiții și cerințe pentru procedura aplicată modificărilor, care trebuie să fie aprobate atât de statele membre, cât și de Comisie.

6.Pentru a preveni utilizarea ilegală a indicațiilor geografice, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 43, referitoare la măsurile adecvate care trebuie să fie puse în aplicare de către statele membre în acest sens.

7.Pentru a asigura eficiența controalelor prevăzute în prezentul capitol, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 43, referitoare la măsurile necesare cu privire la notificarea autorităților competente de către operatorii din sectorul produselor alimentare.

Articolul 39

Competențe de executare

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru stabilirea unor norme detaliate privind:

(a)forma caietului de sarcini și măsurile cu privire la informațiile care trebuie furnizate în caietul de sarcini al produsului în ceea ce privește legătura dintre aria geografică și produsul finit;

(b) procedurile, forma și prezentarea cererilor, inclusiv pentru cererile care se referă la mai multe teritorii naționale;

(c)procedurile, forma și prezentarea opozițiilor;

(d) forma și prezentarea cererilor de modificare;

(e)procedurile și forma procesului de anulare, precum și prezentarea cererilor de anulare;

(f)controalele și verificările care trebuie efectuate de statele membre, inclusiv testările.

Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (2).

CAPITOLUL IV

CONTROALE, SCHIMBURI DE INFORMAȚII, LEGISLAȚIA STATELOR MEMBRE

Articolul 40

Controale privind băuturile spirtoase

1.Statele membre sunt responsabile cu controalele privind băuturile spirtoase. Ele iau măsurile necesare pentru a asigura respectarea prezentului regulament și desemnează autoritățile competente responsabile cu respectarea dispozițiilor prezentului regulament.

2.Comisia asigură aplicarea uniformă a prezentului regulament și, acolo unde este necesar, adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, normele privind controalele administrative și fizice care trebuie efectuate de statele membre în ceea ce privește respectarea obligațiilor care decurg din aplicarea prezentului regulament. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (2).

Articolul 41

Schimbul de informații

1.Statele membre și Comisia își comunică reciproc informațiile necesare pentru aplicarea prezentului regulament.

2.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 în ceea ce privește natura și tipul informațiilor care urmează să facă obiectul schimburilor.

3.Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind metodele de schimb de informații.

Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (2).

Articolul 42

Legislația statelor membre

1.În aplicarea unei politici în domeniul calității pentru băuturile spirtoase produse pe propriul lor teritoriu și, în special, pentru indicațiile geografice înscrise în registru sau pentru protecția unor indicații geografice noi, statele membre pot stabili norme mai stricte decât cele stabilite în anexa II cu privire la producție, la prezentare și la etichetare, în măsura în care acestea sunt compatibile cu dreptul Uniunii.

2.Statele membre nu interzic și nu restricționează importul, vânzarea sau consumul de băuturi spirtoase care respectă cerințele prezentului regulament.

CAPITOLUL V

Delegarea de competențe, dispoziții de punere în aplicare, abrogarea și modificarea și dispoziții tranzitorii și finale

SECȚIUNEA 1

DELEGAREA DE COMPETENȚE ȘI DISPOZIȚII DE PUNERE ÎN APLICARE

Articolul 43

Exercitarea delegării

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolele 5, 16, 38, 41 și 46 alineatul (2), se conferă Comisiei pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament.

3.Delegarea de competențe menționată la articolele 5, 16, 38, 41 și 46 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Decizia respectivă produce efecte din ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 5, 16, 38, 41 și 46 alineatul (2) intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu formulează nicio obiecție în termen de două luni de la notificarea actului către Parlamentul European și către Consiliu sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 44

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de Comitetul pentru băuturi spirtoase instituit prin Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului 20 . Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Secțiunea 2

ABROGARE, DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 45

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 110/2008 se abrogă.

Trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 46

Măsuri tranzitorii

1. Băuturile spirtoase care îndeplinesc cerințele Regulamentului (CE) nr. 110/2008 și care au fost produse înainte de data aplicării prezentului regulament pot fi introduse în continuare pe piață, până la epuizarea stocurilor.

2. Pentru a facilita tranziția de la normele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 110/2008 la cele stabilite prin prezentul regulament, Comisia poate adopta, dacă este cazul, prin intermediul unor acte delegate, măsuri de modificare a prezentului regulament sau de derogare de la acesta în termen de maximum 3 ani de la data aplicării acestuia.

3. Articolele 19-23, 28 și 29 se aplică cererilor de protecție, de modificare și de anulare depuse după data aplicării prezentului regulament.

Dispozițiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 continuă să se aplice în ceea ce privește cererile de protecție și de modificare a caietului de sarcini și cererilor de anulare care sunt pendinte la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Dispozițiile privind procedura de opoziție menționată la articolele 24-26 se aplică procedurilor de cerere de protecție, de cerere de modificare și de cerere de anulare pentru care documentul unic, cererea de modificare sau cererea de anulare nu au fost publicate la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Dispozițiile relevante ale Regulamentului (CE) nr. 110/2008 se aplică în continuare procedurilor de cerere de protecție, de cerere de modificare și de cerere de anulare pentru care documentul unic, cererea de modificare sau cererea de anulare au fost publicate la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

4.În ceea ce privește indicațiile geografice înregistrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 110/2008, Comisia publică, la cererea unui stat membru, un document unic transmis de statul membru respectiv în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Publicarea este însoțită de trimiterea la publicarea caietului de sarcini și nu este urmată de o procedură de opoziție.

Articolul 47

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul Regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la [...].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

(1) JO L 304, 22.11.2011, p. 18.

(2) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(3) Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei din 18 decembrie 2013 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la stabilirea simbolurilor Uniunii pentru denumirile de origine protejate, indicațiile geografice protejate și specialitățile tradiționale garantate și cu privire la anumite norme privind sursele, anumite norme procedurale și anumite norme tranzitorii suplimentare (JO L 179, 19.6.2014, p. 17).

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 179, 19.6.2014, p. 36).

(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013 al Comisiei din 25 iulie 2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase (JO L 201, 26.7.2013, p. 21).

(6) JO C […], […], p. […].

(7) JO C , , p. .

(8) JO C […], […], p. […].

(9) Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (JO L 39, 13.2.2008, p. 16).

(10) Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 2232/96 și (CE) nr. 110/2008 și a Directivei 2000/13/CE (JO L 354, 31.12.2008, p. 34).

(11) Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).

(12) Decizia 94/800/CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunității Europene, referitor la domeniile de competența sa, a acordurilor obținute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986-1994) (JO L 336, 23.12.1994, p. 1).

(13) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).

(14) Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).

(15) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(16) Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(17) Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO L 299, 8.11.2008, p. 25).

(18) Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, 24.3.2009, p. 1).

(19) Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (JO L 165, 30.4.2004, p. 1).

(20) Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de stabilire a normelor generale cu privire la definirea, desemnarea și prezentarea băuturilor spirtoase (JO L 160, 12.6.1989, p. 1).

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 1.12.2016

COM(2016) 750 final

ANEXE

la

Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului

privind definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și pe etichetele altor produse alimentare și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase

ANEXA I

DEFINIȚII TEHNICE

Definițiile tehnice menționate la articolul 2 alineatul (2) sunt următoarele:

(1)„Alcool etilic de origine agricolă” înseamnă un lichid alcoolic care are următoarele proprietăți:

(a)    caracteristici organoleptice: niciun alt gust detectabil decât cel al materiilor prime utilizate pentru producerea acestuia;

(b)tăria alcoolică minimă în volum: 96,0 %;

(c)nivelul maxim ale elementelor reziduale:

(i)aciditatea totală, exprimată în grame de acid acetic per hectolitru de alcool 100 % vol.: 1,5;

(ii)esteri exprimați în grame de acetat de etil per hectolitru de alcool 100 % vol.: 1,3;

(iii)aldehide exprimate în grame de acetaldehidă per hectolitru de alcool 100 % vol.: 0,5;

(iv)alcooluri superioare exprimate în grame de 2-metil 1-propanol per hectolitru de alcool 100 % vol.: 0,5;

(v)metanol exprimat în grame per hectolitru de alcool 100 % vol.: 30;

(vi)extract sec exprimat în grame per hectolitru de alcool 100 % vol.: 1,5;

(vii)baze azotate volatile exprimate în grame de azot per hectolitru de alcool 100 % vol.: 0,1;

(viii)furfural: nedetectabil.

(2)„Distilat de origine agricolă” înseamnă un lichid alcoolic obținut prin distilarea, după fermentarea alcoolică, a produselor agricole enumerate în anexa I la tratat, care nu prezintă nici caracteristicile alcoolului etilic, nici pe cele ale unei băuturi spirtoase, dar care păstrează aroma și gustul materiilor prime utilizate.

În cazul în care se face referire la materiile prime utilizate, distilatul trebuie să fie obținut exclusiv din materiile prime respective.

(3)„Îndulcire” înseamnă folosirea, la prepararea băuturilor spirtoase, a unuia sau a mai multora dintre următoarele produse:

(a)zahăr semi-alb, zahăr alb, zahăr extra-alb, dextroză, fructoză, sirop de glucoză, soluție de zahăr, soluție de zahăr invertit, sirop de zahăr invertit, astfel cum sunt definite în Directiva 2001/111/CE a Consiliului 1 ;

(b)must de struguri concentrat rectificat, must de struguri concentrat, must de struguri proaspăt;

(c)zahăr caramelizat, care este produsul obținut în mod exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei, fără adaos de baze, de acizi minerali sau de orice alt aditiv chimic;

(d)miere, astfel cum este definită în Directiva 2001/110/CE a Consiliului 2 ;

(e)sirop de roșcovă;

(f)orice alți carbohidrați naturali care au un efect similar cu cel al produselor menționate la literele (a)-(e).

(4)„Adaos de alcool” înseamnă adăugarea de alcool etilic de origine agricolă sau de distilate de origine agricolă sau ambele la o băutură spirtoasă.

(5)„Adaos de apă” înseamnă adăugarea de apă care poate fi distilată, demineralizată, tratată sau dedurizată la prepararea băuturilor spirtoase. Acest adaos este autorizat în cazul în care calitatea apei este în conformitate cu Directiva 98/83/CE a Consiliului 3 și cu Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului 4 și cu condiția ca, după adăugarea apei, tăria alcoolică a băuturii spirtoase să fie în continuare conformă cu tăria alcoolică minimă în volume prevăzută la categoria relevantă de băuturi spirtoase.

(6)„Combinarea” înseamnă combinarea a două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeași categorie, între care există numai diferențe minore de compoziție, datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori:

(a)metoda de preparare;

(b)aparatele de distilare folosite;

(c)durata de maturare sau de învechire;

(d)aria geografică de producție.

Băutura spirtoasă produsă în acest fel aparține aceleiași categorii ca și băuturile spirtoase inițiale, înainte de combinare.

(7)„Maturare sau învechire” înseamnă procesul de dezvoltare, pe cale naturală, a anumitor reacții, în recipiente adecvate, pentru a conferi băuturii spirtoase în cauză calități organoleptice pe care nu le avea inițial.

(8)„Arome” înseamnă „arome” în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008.

(9)„Substanță aromatizantă” înseamnă „substanță aromatizantă” în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008.

(10)„Substanță aromatizantă naturală” înseamnă „substanță aromatizantă naturală” în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008.

(11)„Preparat aromatizant” înseamnă „preparat aromatizant” în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008.

(12)„Altă aromă” înseamnă „altă aromă” în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008.

(13)„Coloranți” înseamnă „coloranți” în sensul definiției de la punctul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 5 .

(14)„Colorare” înseamnă folosirea, la prepararea băuturilor spirtoase, a unuia sau mai multor coloranți în sensul definiției de la punctul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

(15)„Tăria alcoolică în volume” înseamnă raportul dintre volumul de alcool pur al produsului în cauză la 20 C° și volumul total al produsului respectiv, la aceeași temperatură.

(16)„Conținut de substanțe volatile” înseamnă cantitatea de substanțe volatile, altele decât alcoolul etilic și metanolul, prezente într-o băutură spirtoasă obținută exclusiv prin distilare, provenind în exclusivitate din distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate.

(17)„Ambalaj” înseamnă învelișurile protectoare, cutiile de carton, lăzile, recipientele și sticlele utilizate la transportul sau comercializarea băuturilor spirtoase.

ANEXA II

PARTEA I

Categorii de băuturi spirtoase

1. Rom

(a)Romul este una dintre următoarele băuturi spirtoase:

(i)o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin fermentare alcoolică și distilare, fie din melase sau sirop produse în cursul fabricării zahărului din trestie de zahăr, fie din suc de trestie de zahăr ca atare, distilată la mai puțin de 96 % vol., astfel încât produsul distilării să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului;

(ii)o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea sucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului și care are un conținut de substanțe volatile mai mare sau egal cu 225 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol. Această băutură spirtoasă poate fi introdusă pe piață cu mențiunea „agricol” adăugată denumirii de vânzare „rom”, însoțită de orice indicație geografică înregistrată a departamentelor franceze de peste mări și a Regiunii Autonome Madeira.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a romului este de 37,5 %.

(c)Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 4 din anexa I, diluat sau nu.

(d)Romul nu este aromatizat.

(e)Romul poate conține numai caramel adăugat cu scopul de a adapta culoarea.

(f)Cuvântul „traditionnel” poate completa oricare dintre indicațiile geografice înregistrate în această categorie, în cazul în care romul este fabricat prin distilare la mai puțin de 90 % vol., după fermentarea alcoolică a materiilor prime producătoare de alcool care provin exclusiv din locul de producție avut în vedere. Romul astfel obținut trebuie să aibă un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 225 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. și trebuie să nu fie îndulcit. Utilizarea cuvântului „traditionnel” nu exclude utilizarea termenilor „din producția de zahăr” sau „agricol”, care pot fi adăugați la denumirea de vânzare „rom” care însoțește indicațiile geografice menționate la litera (a) punctul (ii).

Prezenta dispoziție nu afectează utilizarea cuvântului „traditionnel” pentru toate produsele care nu intră sub incidența prezentei categorii, în conformitate cu criteriile lor specifice.

2. Whisky sau Whiskey

(a)Whisky sau whiskey este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin realizarea tuturor operațiunilor de producție enumerate în continuare:

(i)distilarea unui must de malț de cereale, cu sau fără boabe întregi de alte cereale, care a fost:

–zaharificat prin diastaza malțului pe care îl conține, cu sau fără alte enzime naturale,

–fermentat cu ajutorul drojdiei;

(ii)una sau mai multe distilări la mai puțin de 94,8 % vol., astfel încât produsul distilării are o aromă și un gust specifice materiilor prime utilizate;

(iii)maturarea distilatului final timp de cel puțin trei ani în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 de litri.

Distilatul final, la care se pot adăuga doar apă și caramel simplu (pentru colorare), păstrează culoarea, aroma și gustul rezultate din procesul de producție descris la punctele (i), (ii) și (iii).

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase denumite whisky sau whiskey este de 40 %.

(c)Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 54 din anexa I, diluat sau nu.

(d)Whisky sau whiskey nu este îndulcit sau aromatizat și nici nu conține alți aditivi în afară de caramelul obișnuit, utilizat drept colorant.

3. Rachiu din cereale

(a)Rachiul din cereale este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilarea unui must fermentat din boabe întregi de cereale, prezentând caracteristici organoleptice derivate din materiile prime utilizate.

(b)Cu excepția băuturii spirtoase „Korn”, tăria alcoolică minimă în volume a rachiului din cereale este de 37 %.

(c)Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 4 din anexa I, diluat sau nu.

(d)Rachiul din cereale nu este aromatizat.

(e)Rachiul din cereale poate conține adaos de caramel numai în scopul de a adapta culoarea.

(f)Rachiul din cereale poate să poarte denumirea de vânzare de „brandy de cereale”, dacă a fost obținut prin distilarea, la mai puțin de 95 % vol., a unui must fermentat din boabe întregi de cereale, prezentând caracteristici organoleptice derivate din materiile prime utilizate.

4. Rachiu de vin

(a)Rachiul de vin este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele condiții:

(i)este produsă exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la mai puțin de 86 % vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la mai puțin de 86 % vol.;

(ii)conține o cantitate de substanțe volatile mai mare sau egală cu 125 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(iii)are un conținut maxim de metanol de 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a rachiului de vin este de 37,5 %.

(c)Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 4 din anexa I, diluat sau nu.

(d)Rachiul de vin nu este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție.

(e)Rachiul de vin poate conține adaos de caramel numai în scopul de a adapta culoarea.

(f)În cazul în care rachiul de vin a fost maturat, acesta poate fi introdus pe piață în continuare sub denumirea „rachiu de vin”, cu condiția ca durata maturării să fie mai lungă sau egală cu perioada prevăzută pentru băutura spirtoasă definită la categoria 5.

5. Brandy sau Weinbrand

(a)Brandy sau Weinbrand este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele condiții:

(i)este obținută din rachiu de vin, cu sau fără adaos de distilat de vin, distilat la mai puțin de 94,8 % vol., cu condiția ca respectivul distilat de vin să nu depășească limita maximă de 50% din conținutul de alcool al produsului finit;

(ii)este maturată în recipiente de stejar timp de cel puțin un an sau în butoaie de stejar cu capacitatea mai mică de 1 000 de litri timp de cel puțin 6 luni;

(iii)conține o cantitate de substanțe volatile mai mare sau egală cu 125 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol. provenite exclusiv din distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate;

(iv)are un conținut maxim de metanol de 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase brandy sau Weinbrand este de 36 %.

(c)Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 4 din anexa I, diluat sau nu.

(d)Brandy sau Weinbrand nu este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție.

(e)Brandy sau Weinbrand poate conține adaos de caramel numai în scopul de a adapta culoarea.

6. Rachiu de tescovină de struguri sau tescovină de struguri

(a)Rachiul de tescovină de struguri sau tescovina de struguri este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele condiții:

(i)este produsă exclusiv din tescovină de struguri fermentată și distilată fie direct, prin vapori de apă, fie după adăugarea de apă;

(ii)la tescovina de struguri se poate adăuga o cantitate de drojdie a cărei proporție nu depășește 25 kg de drojdie per 100 kg de tescovină de struguri utilizate;

(iii)cantitatea de alcool obținută din drojdie nu depășește 35 % din cantitatea totală de alcool din produsul finit;

(iv)distilarea se efectuează chiar în prezența tescovinei, la mai puțin de 86 % vol.;

(v)este autorizată redistilarea la aceeași tărie alcoolică;

(vi)conține o cantitate de substanțe volatile mai mare sau egală cu 140 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol. și are un conținut maxim de metanol de 1 000 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol..

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a rachiului de tescovină de struguri sau a tescovinei de struguri este de 37,5 %.

(c)Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 4 din anexa I, diluat sau nu.

(d)Rachiul de tescovină de struguri sau tescovina de struguri nu este aromatizată. Aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție.

(e)Rachiul de tescovină de struguri sau tescovina de struguri poate conține adaos de caramel numai în scopul de a adapta culoarea.

7. Rachiu de tescovină de fructe

(a)Rachiul de tescovină de fructe este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele condiții:

(i)este obținută exclusiv prin fermentarea si distilarea la mai puțin de 86 % vol. a tescovinei de fructe, cu excepția tescovinei de struguri;

(ii)conține o cantitate minimă de substanțe volatile mai mare sau egală cu 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(iii)are un conținut maxim de metanol de 1 500 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(iv)conținutul maxim de acid cianhidric este de 7 grame per hectolitru de alcool 100 % vol., în cazul rachiului de tescovină de fructe sâmburoase;

(v)este autorizată redistilarea la aceeași tărie alcoolică în conformitate cu punctul (i).

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a rachiului de tescovină de fructe este de 37,5 %.

(c)Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 4 din anexa I, diluat sau nu.

(d)Rachiul de tescovină de fructe nu este aromatizat.

(e)Rachiul de tescovină de fructe poate conține adaos de caramel numai în scopul de a adapta culoarea.

(f)Denumirea de vânzare este „rachiu de tescovină de”, urmată de numele fructului. Dacă se utilizează mai multe tescovine de fructe diferite, denumirea de vânzare este „rachiu de tescovină de fructe”.

8. Rachiu de stafide sau raisin brandy

(a)Rachiul de stafide sau raisin brandy este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilarea produsului obținut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viță de vie „Negru de Corint” sau „Muscat de Alexandria”, distilat la mai puțin de 94,5 % vol., astfel încât distilatul să aibă o aromă și un gust derivate din materiile prime utilizate.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a rachiului de stafide sau raisin brandy este de 37,5 %.

(c)Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 4 din anexa I, diluat sau nu.

(d)Rachiul de stafide sau raisin brandy nu este aromatizat.

(e)Rachiul de stafide sau raisin brandy poate conține adaos de caramel numai în scopul de a adapta culoarea.

9. Rachiu de fructe

(a)Rachiul de fructe este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele condiții:

(i)este produsă exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea unui fruct cărnos sau a unui must dintr-un astfel de fruct, din bace sau din legume, cu sau fără sâmburi;

(ii)este distilată la mai puțin de 86 % vol., astfel încât distilatul are o aromă și un gust derivate din materiile prime distilate;

(iii)conține o cantitate de substanțe volatile mai mare sau egală cu 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(iv)în cazul rachiurilor de fructe sâmburoase, are un conținut de acid cianhidric care nu depășește 7 grame per hectolitru de alcool 100 % vol..

(b)Conținutul maxim de metanol al rachiului de fructe este de 1 000 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.

(i) Cu toate acestea, în cazul rachiurilor de fructe obținute din fructele sau bacele menționate mai jos, conținutul maxim de metanol este de 1 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.:

–prune (Prunus domestica L.);

–corcodușe (Prunus domestica L. subsp. syriaca (Borkh.) Janch. ex Mansf.),

–prune brumării (Prunus domestica L.),

–mere (Malus domestica Borkh.),

–pere (Pyrus communis L.) cu excepția perelor Williams (Pyrus communis L. cv ‘Williams’),

–zmeură (Rubus idaeus L.),

–mure (Rubus fruticosus auct. aggr.),

–caise (Prunus armeniaca L.),

–piersici (Prunus persica (L.) Batsch);

(ii)În cazul rachiurilor de fructe obținute din fructele sau bacele menționate mai jos, conținutul maxim de metanol este de 1 350 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.:

–pere Williams (Pyrus communis L. cv ‘Williams’),

–coacăze roșii (Ribes rubrum L.),

–coacăze negre (Ribes nigrum L.),

–scorușe (Sorbus aucuparia L.),

–boabe de soc (Sambucus nigra L.),

–gutui (Cydonia oblonga Mill.),

–bace de ienupăr (Juniperus communis L. sau Juniperus oxicedrus L.).

(c)Tăria alcoolică minimă în volume a rachiului de fructe este de 37,5 %.

(d)Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 4 din anexa I, diluat sau nu.

(e)Rachiul de fructe nu este aromatizat.

(f)Denumirea de vânzare a rachiului de fructe este „rachiu de” urmată de numele fructului, al bacei sau al legumei, cum ar fi: rachiu de cireșe, care poate fi numit și kirsch, rachiu de prune, care poate fi numit și slivovitz, rachiu de corcodușe, de piersici, de mere, de pere, de caise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alt fruct.

Această băutură poate purta și denumirea de wasser, însoțită de denumirea fructului.

Denumirea „rachiu de”, urmată de denumirea fructului, poate fi înlocuită cu denumirea fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe:

–corcodușe (Prunus domestica L. subsp. syriaca (Borkh.) Janch. ex Mansf.),

–prune (Prunus domestica L.);

–prune brumării (Prunus domestica L.),

–fructe de arbutus (Arbutus unedo L.),

–mere „Golden delicios”.

În cazul în care există riscul ca una dintre aceste denumiri de vânzare care nu conține mențiunea „rachiu de” să nu fie ușor înțeleasă de consumatorul final, pe etichetă și în prezentare trebuie să apară cuvintele „rachiu de”, care pot fi completate cu o explicație.

(g)Denumirea Williams se utilizează numai pentru comercializarea rachiului de pere produs în exclusivitate din pere din soiul „Williams”.

(h)Când două sau mai multe soiuri de fructe, bace sau legume sunt distilate împreună, produsul se comercializează sub denumirea „rachiu de fructe” sau „rachiu de legume”, după caz. Această mențiune poate fi completată cu denumirea fiecărei specii de fructe, bace sau legume, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate.

10. Rachiu de cidru de mere și rachiu de cidru de pere

(a)Rachiul de cidru de mere și rachiul de cidru de pere sunt băuturi spirtoase care îndeplinesc următoarele condiții:

(i)sunt produse exclusiv prin distilarea la mai puțin de 86 % vol. a cidrului de mere sau a cidrului de pere, astfel încât distilatul are o aromă și un gust derivate din fructele respective;

(ii)conțin o cantitate de substanțe volatile mai mare sau egală cu 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(iii)au un conținut maxim de metanol de 1 000 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a rachiului de cidru de mere și a rachiului de cidru de pere este de 37,5 %.

(c)Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 4 din anexa I, diluat sau nu.

(d)Nici rachiul de cidru de mere, nici rachiul de cidru de pere nu este aromatizat.

(e)Rachiul de cidru de mere și rachiul de cidru de pere pot conține adaos de caramel numai în scopul de a adapta culoarea.

11. Băutură spirtoasă pe bază de miere

(a)Băutura spirtoasă pe bază de miere este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele condiții:

(i)este produsă exclusiv prin fermentarea și distilarea unui must de miere;

(ii)este distilată la mai puțin de 86 % vol., astfel încât distilatul are caracteristici organoleptice derivate din materiile prime utilizate.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase pe bază de miere este de 35 %;

(c)Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 4 din anexa I, diluat sau nu.

(d)Băutura spirtoasă pe bază de miere nu este aromatizată.

(e)Băutura spirtoasă pe bază de miere poate conține adaos de caramel numai în scopul de a adapta culoarea.

(f)Băutura spirtoasă pe bază de miere poate fi îndulcită numai cu miere.

12. Hefebrand

(a)Hefebrand sau rachiul de drojdie este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilarea la mai puțin de 86 % vol. a drojdiei de vin sau de fructe fermentate.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase Hefebrand sau a rachiului de drojdie este de 38 %.

(c)Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 4 din anexa I, diluat sau nu.

(d)Hefebrand sau rachiul de drojdie nu este aromatizat.

(e)Hefebrand sau rachiul de drojdie poate conține adaos de caramel numai în scopul de a adapta culoarea.

(f)Denumirea de vânzare Hefebrand sau rachiu de drojdie poate fi completată cu denumirea materiilor prime utilizate.

13. Bierbrand sau eau de vie de bière

(a)Bierbrand sau eau de vie de bière este o băutură spirtoasă obținută exclusiv prin distilarea directă, la o presiune normală, a berii proaspete cu o tărie alcoolică în volume mai mică de 86 %, astfel încât distilatul obținut are caracteristici organoleptice derivate din bere.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase Bierbrand sau eau de vie de bière este de 38 %.

(c)Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 4 din anexa I, diluat sau nu.

(d)Bierbrand sau eau de vie de bière nu este aromatizată.

(e)Bierbrand sau eau de vie de bière poate conține adaos de caramel numai în scopul de a adapta culoarea.

14. Topinambur

(a)Topinambur sau băutura spirtoasă din topinambur este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin fermentarea și distilarea la mai puțin de 86 % vol. a tuberculilor de topinambur (Helianthus tuberosus L.).

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase topinambur sau a băuturii spirtoase din topinambur este de 38 %.

(c)Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 4 din anexa I, diluat sau nu.

(d)Topinambur sau băutura spirtoasă din topinambur nu este aromatizată.

(e)Topinambur sau băutura spirtoasă din topinambur poate conține adaos de caramel numai în scopul de a adapta culoarea.

15. Votca

(a)Votca este o băutură spirtoasă produsă din alcool etilic de origine agricolă obținută prin fermentare cu ajutorul drojdiei din:

–cartofi sau cereale sau ambele,

–alte materii prime agricole,

distilată sau rectificată sau ambele, astfel încât caracteristicile organoleptice ale materiilor prime folosite și ale produselor secundare formate în timpul fermentației sunt atenuate selectiv.

Acest proces poate fi urmat de redistilare sau de tratarea cu mijloace de prelucrare adecvate sau de ambele, inclusiv tratarea cu cărbune activat, pentru a conferi băuturii caracteristici organoleptice speciale.

Nivelurile maxime de reziduuri de alcool etilic de origine agricolă trebuie să le respecte pe cele stabilite la punctul 1 din anexa I, cu excepția conținutului de metanol, care nu trebuie să depășească 10 grame per hectolitru de alcool 100 % vol..

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a votcii este de 37,5 %.

(c)Singurele arome care pot fi adăugate sunt compușii aromatizanți naturali prezenți în distilatul obținut în urma fermentării materiilor prime. În plus, produsului i se pot conferi caracteristici organoleptice speciale, altele decât o aromă predominantă.

(d)Descrierea, prezentarea sau etichetarea votcii care nu este produsă exclusiv din cartofi sau din cereale trebuie să poarte indicația „produsă din ...”, completată cu denumirea materiei prime utilizate la producerea alcoolului etilic de origine agricolă.

16. Rachiu de (urmat de numele fructului) obținut prin macerare și distilare

(a)Rachiul de (urmat de numele fructului) obținut prin macerare și distilare, este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele condiții:

(i)este produsă prin macerarea fructelor sau a bacelor enumerate la punctul (ii), chiar parțial fermentate sau nefermentate, cu posibilitatea adăugării unei cantități maxime de 20 de litri de alcool etilic de origine agricolă sau de rachiu sau de distilat derivat din același fruct sau de amestec al acestora la 100 kg de fructe sau bace fermentate, urmată de distilarea la mai puțin de 86 % vol.;

(ii)obținută din următoarele fructe sau bace:

— mure (Rubus fruticosus auct. aggr.),

— căpșuni (Fragaria spp.),

— afine (Vaccinium myrtillus L.),

— zmeură (Rubus idaeus L.),

— coacăze roșii (Ribes rubrum L.),

— coacăze albe (Ribes niveum Lindl.),

— coacăze negre (Ribes nigrum L.),

— porumbe (Prunus spinosa L.),

— scorușe (Sorbus aucuparia L.),

— scorușe de munte (Sorbus domestica L.),

— ilex (Ilex aquifolium and Ilex cassine L.),

— sorb (Sorbus torminalis (L.) Crantz),

— boabe de soc (Sambucus nigra L.),

— agrișe (Ribes uva-crispa L. syn. Ribes grossularia),

— merișoare (Vaccinium L. subgenus Oxycoccus),

— merișoare de munte (Vaccinium vitis-idaea L.),

— afine din specia (Vaccinium corymbosum L.),

— cătină albă (Hippophae rhamnoides L.),

— măceșe (Rosa canina L.),

— mure galbene (Rubus chamaemorus L.),

— vuietoare (Empetrum nigrum L.),

— fructe de Rubus arcticus (Rubus arcticus L.),

— mirt (Myrtus communis L.),

— banane (Musa spp.),

— fructul pasiunii (Passiflora edulis Sims),

— fructe de Spondias dulcis Sol. ex Parkinson,

— fructe de Spondias mombin L.,

— nuci (Juglans regia L.),

— alune (Corylus avellana L.),

— castane (Castanea sativa L.),

— citrice (Citrus spp. L.),

— smochine indiene (Opuntia ficus-indica).

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a unui rachiu de (urmat de numele fructului) obținut prin macerare și distilare este de 37,5 %.

(c)Rachiul de (urmat de numele fructului) obținut prin macerare și distilare nu este aromatizat.

(d)În ceea ce privește etichetarea și prezentarea rachiului de (urmat de numele fructului) obținut prin macerare și distilare, mențiunea „obținut prin macerare și distilare” trebuie să figureze în prezentare sau pe etichete cu același font, dimensiune și culoare și în același câmp vizual ca mențiunea „rachiu de (urmat de numele fructului)”, iar pe sticle aceasta trebuie să figureze pe eticheta frontală.

17. Geist (însoțit de denumirea fructului sau a materiei prime utilizate)

(a)Geist (însoțit de numele fructului sau al materiei prime utilizate) este o băutură spirtoasă obținută prin macerarea fructelor și a bacelor nefermentate enumerate la categoria 16 litera (a) punctul (ii) sau a legumelor, a fructelor cu coajă lemnoasă și a altor materiale vegetale, cum ar fi plantele aromatice sau petalele de trandafir, în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilarea la mai puțin de 86 % vol.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase Geist (însoțită de denumirea fructului sau a materiei prime utilizate) este de 37,5 %.

(c)Geist (însoțit de denumirea fructului sau a materiei prime utilizate) nu este aromatizat.

18. Rachiu de gențiană

(a)Rachiul de gențiană este o băutură spirtoasă produsă dintr-un distilat de gențiană care, la rândul său, a fost obținut prin fermentarea rădăcinilor de gențiană cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a rachiului de gențiană este de 37,5 %.

(c)Rachiul de gențiană nu este aromatizat.

19. Băuturi spirtoase cu aromă de ienupăr

(a)Băuturile spirtoase cu aromă de ienupăr sunt băuturi spirtoase produse prin aromatizarea cu boabe de ienupăr (Juniperus communis L. or Juniperus oxicedrus L.) a alcoolului etilic de origine agricolă sau a rachiului de cereale sau a distilatului de cereale sau a unui amestec al acestora.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturilor spirtoase cu aromă de ienupăr este de 30 %.

(c)În plus, pot fi utilizate substanțe aromatizante, preparate aromatizante, plante aromatice sau părți de plante aromatice sau o combinație a acestora, dar caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să poată fi distinse, chiar dacă sunt uneori atenuate.

(d)Băuturile spirtoase cu aromă de ienupăr pot purta denumirile de vânzare Wacholder sau genebra.

20. Gin

(a)Ginul este o băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr produsă prin aromatizarea cu boabe de ienupăr (Juniperus communis L.) a unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice adecvate.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a ginului este de 37,5 %.

(c)Pentru producerea ginului se utilizează numai substanțe aromatizante sau preparate aromatizante sau ambele care permit ca gustul predominant să fie cel de ienupăr.

(d)Termenul „gin” poate fi completat cu termenul „dry” dacă produsul nu conține un adaos de îndulcitori mai mare de 0,1 grame de zaharuri per litru de produs finit.

21. Gin distilat

(a)Ginul distilat este una dintre următoarele:

(i)o băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr produsă exclusiv prin redistilarea unui alcool etilic de origine agricolă de calitate corespunzătoare, având caracteristici organoleptice adecvate și o tărie alcoolică inițială de minimum 96 % vol., în alambicuri utilizate în mod tradițional pentru gin, în prezența boabelor de ienupăr (Juniperus communis L.) și a altor produse vegetale naturale, cu condiția ca gustul ienupărului să fie predominant;

(ii)amestecul produsului acestei distilări cu alcool etilic de origine agricolă având aceeași compoziție, puritate și tărie alcoolică; pentru aromatizarea ginului distilat pot fi folosite, de asemenea, substanțe aromatizante sau preparate aromatizante, în conformitate cu categoria 20 litera (c), sau ambele.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a ginului distilat este de 37,5 %.

(c)Ginul obținut prin simpla adăugare de esențe sau arome la alcoolul etilic de origine agricolă nu poate fi considerat gin distilat;

(d)Termenul „gin distilat” poate fi completat cu termenul „dry” dacă produsul nu conține un adaos de îndulcitori mai mare de 0,1 grame de zaharuri per litru de produs finit.

22. London gin

(a)London Gin este un tip de gin distilat:

(i)obținut exclusiv din alcool etilic de origine agricolă, cu un conținut maxim de metanol de 5 grame per hectolitru de alcool 100 % vol., a cărui aromă se obține exclusiv prin redistilarea alcoolului etilic de origine agricolă în alambicuri tradiționale, în prezența tuturor materiilor prime vegetale naturale utilizate;

(ii)al cărui distilat rezultat conține cel puțin 70 % alcool în volume;

(iii)în cazul în care se adaugă orice alt alcool etilic de origine agricolă, acesta trebuie să respecte cerințele prevăzute în anexa I punctul 1, dar trebuie să aibă un conținut maxim de metanol de 5 g per hectolitru de alcool 100 % vol;

(iv)care nu conține adaosuri de îndulcitori mai mari de 0,1 grame de zaharuri la litrul de produs finit, nici coloranți;

(v)care nu conține niciun alt ingredient adăugat decât apă.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a London gin-ului este de 37,5 %.

(c)Termenul London gin poate fi completat cu termenul „dry”.

23. Băuturi spirtoase cu aromă de chimion

(a)Băuturile spirtoase cu aromă de chimion sunt băuturi spirtoase produse prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi L.).

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturilor spirtoase cu aromă de chimion este de 30 %.

(c)În plus, pot fi utilizate substanțe aromatizante sau preparate aromatizante sau ambele, dar gustul predominant trebuie să fie cel de chimion.

24. Akvavit sau aquavit

(a)Akvavit sau aquavit este o băutură spirtoasă cu aromă de chimion sau de semințe de mărar sau ambele, produsă utilizând alcool etilic de origine agricolă aromatizat cu un distilat de plante sau condimente.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase akvavit sau aquavit este de 37,5 %.

(c)Pot fi adăugate substanțe aromatizante sau preparate aromatizante naturale sau ambele, însă aroma acestei băuturi trebuie să fie dată în principal de distilatele de chimion (Carum carvi L.) sau de semințe de mărar (Anethum graveolens L.) sau de ambele, fiind interzisă utilizarea de uleiuri esențiale.

(d)Substanțele amare nu trebuie să domine în mod evident gustul; conținutul de extract uscat nu trebuie să depășească 1,5 grame per 100 de mililitri.

25. Băuturi spirtoase cu aromă de anason

(a)Băuturile spirtoase cu aromă de anason sunt băuturi spirtoase produse prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în formă de stea (Illicium verum Hook f.), de anason (Pimpinella anisum L.), fenicul (Foeniculum vulgare Mill.) sau de orice altă plantă care conține același component aromatizant principal, printr-unul din următoarele procedee sau printr-o combinație între acestea:

(i)macerare sau distilare sau ambele;

(ii)redistilarea alcoolului în prezența semințelor sau a altor părți ale plantelor menționate anterior;

(iii)adăugarea de extracte naturale distilate de plante cu aromă de anason.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturilor spirtoase cu aromă de anason este de 15 %.

(c)Pentru prepararea băuturilor spirtoase cu aromă de anason pot fi utilizate numai substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.

(d)Pot fi utilizate și alte extracte vegetale naturale sau semințe aromatice, dar gustul anasonului trebuie să rămână predominant.

26. Pastis

(a)Pastis este o băutură spirtoasă cu aromă de anason care conține și extracte naturale de rădăcină de lemn dulce (Glycyrrhiza spp.), ceea ce implică prezența coloranților cunoscuți sub denumirea de „calcone”, precum și prezența acidului glicirizic, al căror nivel minim și maxim trebuie să fie de 0,05 și, respectiv, 0,5 grame per litru.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a pastis-ului este de 40 %.

(c)Pentru prepararea pastis-ului pot fi utilizate numai substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.

(d)Pastis-ul are un conținut de zaharuri mai mic de 100 de grame per litru, exprimat în zahăr invertit, și un nivel de anetol de minimum 1,5 și de maximum 2 grame per litru.

27. Pastis de Marseille

(a)Pastis de Marseille este un pastis cu un conținut de anetol de 2 grame per litru.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase pastis de Marseille este de 45 %.

(c)Pentru prepararea băuturii spirtoase pastis de Marseille pot fi utilizate numai substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.

28. Anis

(a)Anis este o băutură spirtoasă cu aromă de anason a cărei aromă caracteristică provine exclusiv de la anason (Pimpinella anisum L.) sau de la anasonul în formă de stea (Illicium verum Hook f.) sau de la fenicul (Foeniculum vulgare Mill.) sau de la o combinație a acestora.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a anis-ului este de 37 %.

(c)Pentru prepararea anis-ului pot fi utilizate numai substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.

29. Anis distilat

(a)Anis-ul distilat este un tip de anis care conține alcool distilat în prezența semințelor menționate la categoria 28 litera (a) și, în cazul indicațiilor geografice, în prezența masticului, a altor semințe, plante sau fructe aromatice, cu condiția ca acest alcool să constituie minimum 20 % din tăria alcoolică a anis-ului distilat.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a anis-ului distilat este de 35 %.

(c)Pentru prepararea anis-ului distilat pot fi utilizate numai substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.

30. Băuturi spirtoase cu gust amar sau bitter

(a)Băuturile spirtoase cu gust amar sau bitter-ul sunt băuturi spirtoase cu un gust predominant amar, produse prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanțe aromatizante.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturilor spirtoase cu gust amar sau a bitter-ului este de 15 %.

(c)Băuturile spirtoase cu gust amar sau bitter-ul pot fi comercializate și sub denumirea „amer” sau „bitter” cu sau fără alt termen.

31. Votcă aromatizată

(a)Votca aromatizată este votca căreia i s-a conferit o aromă predominantă diferită de cea a materiilor prime.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a votcii aromatizate este de 37,5 %.

(c)Votca aromatizată poate fi îndulcită, combinată, aromatizată, maturată sau colorată.

(d)Votca aromatizată poate fi comercializată și sub denumirea de „votcă” urmată de denumirea eventualei arome predominante.

32. Lichior

(a)Lichiorul este o băutură spirtoasă:

(i)cu un conținut minim de zahăr, exprimat în zahăr invertit, de:

–70 de grame la litru pentru lichiorul de cireșe la care alcoolul etilic constă exclusiv în rachiu de cireșe;

–80 de grame la litru pentru lichiorul de gențiană sau lichioruri similare la care singura substanță aromatică este gențiana sau plante similare;

–100 de grame la litru în toate celelalte cazuri;

(ii)obținută utilizând alcool etilic de origine agricolă, un distilat de origine agricolă sau una sau mai multe băuturi spirtoase ori un amestec al acestora, îndulcită și cu un adaos de una sau de mai multe arome, produse de origine agricolă sau produse alimentare.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a lichiorului este de 15 %.

(c)Pentru prepararea lichiorului pot fi utilizate substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale. Cu toate acestea, pentru prepararea lichiorurilor enumerate în continuare pot fi utilizate numai substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale:

(i)lichioruri de fructe:

–coacăze negre,

–cireșe,

–zmeură,

–dude,

–afine,

–citrice,

–mure galbene,

–fructe de Rubus arcticus,

–merișoare,

–merișoare de munte,

–cătină albă,

–ananas;

(ii)lichioruri de plante:

–mentă,

–gențiană,

–anason,

–genepi,

–vătămătoare.

(d)Următorii termeni compuși pot fi utilizați în prezentarea lichiorurilor produse în Uniune în cazul utilizării alcoolului etilic de origine agricolă pentru a reflecta metodele de producție consacrate:

–brandy de prune,

–brandy de portocale,

–brandy de caise,

–brandy de cireșe,

–solbaerrom, denumit și rom de coacăze negre.

În ceea ce privește etichetarea și prezentarea lichiorurilor respective, termenii compuși trebuie să figureze pe etichetă și în prezentare pe același rând, cu caractere uniforme, de același tip și de aceeași culoare, iar cuvântul „lichior” trebuie să figureze în imediata apropiere, scris cu caractere cel puțin la fel de mari ca cele utilizate pentru termenul compus. În cazul în care alcoolul nu provine de la băutura spirtoasă indicată, trebuie făcută o referire privitoare la proveniența alcoolului utilizat în același câmp vizual cu termenul compus și cu mențiunea „lichior”, fie prin menționarea naturii alcoolului agricol utilizat, fie prin mențiunea „alcool agricol”, precedată de fiecare dată de formula „obținut din” sau „obținut cu ajutorul”.

33. „Crème de” (urmată de denumirea fructului sau a materiei prime utilizate)

(a)Băuturile spirtoase cunoscute sub denumirea „Crème de” (urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate), cu excepția produselor lactate, sunt lichioruri cu un conținut minim de zahăr de 250 de grame per litru, exprimat în zahăr invertit.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase „Crème de” (urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate) este de 15 %.

(c)Acestei băuturi spirtoase i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

(d)Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

34. Crème de cassis

(a)Crème de cassis este un lichior de coacăze negre cu un conținut minim de 400 de grame de zahăr per litru, exprimat în zahăr invertit.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase crème de cassis este de 15 %.

(c)Băuturii Crème de cassis i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

(d)Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

35. Guignolet

(a)Guignolet-ul este un lichior obținut prin macerarea cireșelor în alcool etilic de origine agricolă.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a guignolet-ului este de 15 %.

(c)Băuturii spirtoase guignolet i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

(d)Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

36. Punch au rhum

(a)Punch au rhum este un lichior al cărui conținut de alcool este dat exclusiv de rom.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase punch au rhum este de 15 %.

(c)Băuturii spirtoase punch au rhum i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

(d)Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

37. Sloe gin

(a)Sloe gin este un lichior obținut prin macerarea porumbelor în gin, la care se poate adăuga suc de porumbe.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a sloe gin-ului este de 25 %.

(c)Pentru prepararea sloe gin-ului pot fi utilizate numai substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.

(d)Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

38. «Băutură spirtoasă cu aromă de porumbe sau Pacharán»

Băutura spirtoasă cu aromă de porumbe sau Pacharán este o băutură spirtoasă:

(a) care are un gust predominant de porumbe și este obținută prin macerarea porumbelor (Prunus spinosa) în alcool etilic de origine agricolă, cu adăugarea de extracte naturale de anason sau distilate de anason sau ambele;

(b) care are o tărie alcoolică minimă în volume de 25 %;

(c) pentru a cărei producție s-a folosit o cantitate minimă de 125 de grame de porumbe pe litru de produs finit;

(d) care are un conținut de zahăr, exprimat ca zahăr invertit, de 80-250 grame pe litru de produs finit;

(e) ale cărei caracteristici organoleptice, culoare și gust sunt conferite exclusiv de fructele folosite și de anason.

Termenul „Pacharán” poate fi folosit ca denumire de vânzare numai în cazul în care produsul este fabricat în Spania. Atunci când produsul este produs în alte state membre, termenul „Pacharán” poate fi folosit doar pentru a completa denumirea de vânzare „băutură spirtoasă cu aromă de porumbe”, cu condiția ca aceasta să fie însoțită de mențiunea: „produsă în ...”, urmată de numele statului membru sau al țării terțe de producție.

39. Sambuca

(a)Sambuca este un lichior incolor cu aromă de anason care îndeplinește următoarele condiții:

(i)conține distilate de anason (Pimpinella anisum L.), de anason în formă de stea (Illicium verum L.) sau de alte plante aromatice;

(ii)are un conținut minim de 370 de grame de zahăr per litru, exprimat în zahăr invertit,

(iii)are un conținut de anetol natural de minimum 1 și maximum 2 grame per litru.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase sambuca este de 38 %.

(c)Băuturii spirtoase sambuca i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

(d)Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

40. Maraschino, Marrasquino sau Maraskino

(a)Maraschino, marrasquino sau maraskino este un lichior incolor a cărui aromă este dată în principal de un distilat de vișine marasca sau de un distilat al produsului obținut prin macerarea vișinelor sau a unor părți de vișine în alcool de origine agricolă, cu un conținut minim de 250 de grame de zahăr per litru, exprimat în zahăr invertit.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase maraschino, marrasquino sau maraskino este de 24 %.

(c)Băuturii spirtoase denumite maraschino, marrasquino sau maraskino i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

(d)Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

41. Nocino

(a)Nocino este un lichior a cărui aromă este dată în principal de macerarea, de distilarea sau de macerarea și distilarea nucilor verzi întregi (Juglans regia L.), cu un conținut minim de zahăr, exprimat în zahăr invertit, de 100 de grame per litru.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase nocino este de 30 %.

(c)Băuturii spirtoase nocino i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

(d)Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

42. Lichior pe bază de ouă sau advocaat, sau avocat, sau advokat

(a)Lichiorul pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat este o băutură spirtoasă, aromatizată sau nu, obținută din alcool etilic de origine agricolă, din distilat sau din rachiu sau dintr-un amestec al acestora, ale cărei ingrediente sunt gălbenușul de ou de calitate, albușul de ou și zahărul sau mierea. Conținutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit. Conținutul minim de gălbenuș de ou pur este de 140 de grame la litrul de produs finit.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a lichiorului pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat este de 14 %.

(c)Pentru prepararea lichiorului pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat pot fi utilizate numai substanțe aromatizante și preparate aromatizante.

43. Lichior de ouă

(a)Lichiorul de ouă este o băutură spirtoasă, aromatizată sau nu, obținută din alcool etilic de origine agricolă, din distilat sau din rachiu sau dintr-un amestec al acestora, ale cărei ingrediente caracteristice sunt gălbenușul de ou de calitate, albușul de ou și zahărul sau mierea. Conținutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit. Conținutul minim de gălbenuș de ou este de 70 de grame per litru de produs finit.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a lichiorului de ouă este de 15 %.

(c)Pentru prepararea lichiorului de ouă pot fi utilizate numai substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.

44. Mistrà

(a)Mistrà este o băutură spirtoasă incoloră aromatizată cu anason sau cu anetol natural care îndeplinește următoarele condiții:

(i)are un conținut de anetol natural de minimum 1 și maximum 2 grame per litru;

(ii)poate conține și un distilat de plante aromatice;

(iii)nu are adaos de zahăr.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase mistrà este de 40 %, iar tăria alcoolică maximă în volume este de 47 %.

(c)Pentru prepararea băuturii spirtoase mistrà pot fi utilizate numai substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.

45. Väkevä glögi sau spritglögg

(a)Väkevä glögi sau spritglögg este o băutură spirtoasă produsă prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu aromă de cuișoare sau de scorțișoară sau ambele, printr-unul din următoarele procedee: Macerare sau distilare, redistilarea alcoolului în prezența unor părți din plantele menționate mai sus, adăugarea de substanțe aromatizante naturale obținute din cuișoare sau din scorțișoară sau printr-o combinație a acestor procedee.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase väkevä glögi sau spritglöggeste de 15 %.

(c)Pot fi utilizate și substanțe aromatizante, preparate aromatizante sau alți agenți aromatizanți, dar aroma condimentelor menționate trebuie să fie predominantă.

(d)Conținutul de vin sau de produse vitivinicole nu trebuie să depășească 50 % din produsul finit.

46. Berenburg sau Beerenburg

(a)Berenburg sau Beerenburg este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele condiții:

(i)este produsă din alcool etilic de origine agricolă;

(ii)este produsă prin macerarea unor fructe sau a unor plante sau ale unor părți ale acestora;

(iii)    conține, ca aromă specifică, un distilat din rădăcină de gențiană (Gentiana lutea L.), din boabe de ienupăr (Juniperus communis L.) și din frunze de dafin (Laurus nobilis L.);

(iv)culoarea sa variază de la cafeniu deschis la cafeniu închis;

(v)poate fi îndulcită, conținutul maxim de zahăr fiind de 20 de grame per litru, exprimat zahăr invertit.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase Berenburg sau Beerenburgeste de 30 %.

(c)Pentru prepararea băuturii spirtoase Berenburg sau Beerenburgpot fi utilizate numai substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.

47. Nectar de miere sau de hidromel

(a)Nectarul de miere sau de hidromel este o băutură spirtoasă produsă prin aromatizarea amestecului de must fermentat de miere și distilat de miere sau alcool etilic de origine agricolă sau ambele, care conține must de miere fermentat în proporție de minim 30 % vol.

(b)Tăria alcoolică minimă în volume a nectarului de miere sau de hidromel este de 22 %.

(c)Pentru prepararea nectarului de miere sau de hidromel pot fi utilizate numai substanțe aromatizante sau preparate aromatizante naturale, cu condiția să predomine gustul de miere.

(d)Nectarul de miere sau de hidromel poate fi îndulcit numai cu miere.

PARTEA II

Norme specifice privind anumite băuturi spirtoase, altele decât cele enumerate în partea I

1. Rum-Verschnitt este produsă în Germania și este obținută dintr-un amestec de rom și alcool; minimum 5% din alcoolul conținut de produsul finit trebuie să provină din rom. Tăria alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase Rum-Verschnitt este de 37,5 %. În ceea ce privește etichetarea și prezentarea, termenul Verschnitt trebuie să figureze în prezentare și pe etichete cu caractere de tipul, de dimensiunea și de culoarea celor folosite pentru cuvântul „Rum”, pe același rând cu acesta, iar pe sticle trebuie să fie menționat pe eticheta frontală. Denumirea de vânzare a acestui produs este „băutură spirtoasă”. În cazul vânzării acestui produs în afara Germaniei, compoziția sa alcoolică trebuie să figureze pe etichetă.

2. Slivovice este produsă în Republica Cehă și este obținută prin adăugarea la distilatul de prune, înainte de distilarea finală, a alcoolului etilic de origine agricolă; minimum 70% din alcoolul conținut de produsul finit trebuie să provină din distilatul de prune. Denumirea de vânzare a acestui produs este „băutură spirtoasă”. Se poate adăuga denumirea slivovice, cu condiția ca aceasta să figureze în același câmp vizual pe eticheta frontală. În cazul vânzării băuturii spirtoase slivovice în afara Republicii Cehe, compoziția sa alcoolică trebuie să figureze pe etichetă. Prezenta dispoziție nu aduce atingere utilizării denumirii slivovitz pentru rachiurile de fructe, în conformitate cu categoria 9 din partea I a prezentei anexe.

(1) Directiva 2001/111/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind anumite tipuri de zahăr destinate consumului uman (JO L 10, 12.1.2002, p. 53).

(2) Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea (JO L 10, 12.1.2002, p. 47).

(3) Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p. 32).

(4) Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale (JO L 164, 26.6.2009, p. 45).

(5) Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (JO L 354, 31.12.2008, p. 16).