This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52014DC0086
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS A European Strategy for more Growth and Jobs in Coastal and Maritime Tourism
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR O strategie europeană pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR O strategie europeană pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier
/* COM/2014/086 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR O strategie europeană pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier /* COM/2014/086 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL
EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI
COMITETUL REGIUNILOR O strategie europeană pentru stimularea
creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim
și costier 1. INTRODUCERE În 2012, în Europa au sosit 534
de milioane de turiști, ceea ce înseamnă cu 17 milioane mai mulți
turiști decât în 2011 și reprezintă 52 % din sosirile
internaționale la nivel mondial. Veniturile generate de turismul receptor
au atins 356 de miliarde EUR, reprezentând 43 % din veniturile totale la
nivel mondial[1].
În 2013, numărul de nopți petrecute în unități de cazare pentru
turiști în UE-28 a atins vârful de 2,6 miliarde de nopți,
înregistrându-se o creștere de 1,6 % în comparație cu 2012[2]. Turismul este în mod
clar o activitate economică importantă, în special în numeroase regiuni
maritime și de coastă. Cu toate acestea, economia mondială în schimbare
afectează sectorul turismului, cauzând modificări semnificative în
comportamentul turiștilor și pe piețele de origine. În comunicarea sa din 2010[3], Comisia a anunțat
o strategie pentru un turism maritim și costier durabil[4]. Parlamentul European, Consiliul,
Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European au
salutat propunerea și au subliniat necesitatea unor acțiuni comune. O
consultare publică organizată în 2012 a oferit o bază solidă pentru o
inițiativă specifică a UE[5]. De asemenea, comunicarea
privind „Creșterea albastră” din 2012[6]
a inclus turismul maritim și costier printre cele cinci domenii de interes
pentru favorizarea creșterii economice durabile și crearea de locuri
de muncă în economia albastră. Raportul din 2013 al Parlamentului European
privind „Creșterea albastră”[7]
a salutat cadrul european și a recomandat o serie de acțiuni pentru a
stimula sectorul și pentru a sprijini dezvoltarea turismului durabil în
destinațiile costiere. Sectorul turismului este în
creștere, iar provocarea constă în a exploata potențialul acestuia
astfel încât să producă beneficii economice în mod sustenabil. Prezenta comunicare
propune răspunsuri comune la provocările multiple, pentru a profita de punctele
forte ale Europei și pentru a-i permite să contribuie în mod
substanțial la îndeplinirea obiectivelor Europa 2020 pentru o
creștere inteligentă, durabilă și incluzivă. 2. UN SECTOR CU POTENȚIAL
DE CREȘTERE ȘI DE CREARE DE LOCURI DE MUNCĂ Europa este un continent
maritim cu o zonă de coastă ce se întinde de la Oceanul Arctic până la Marea
Mediterană și de la Oceanul Atlantic până la Marea Neagră. Bazinele sale maritime și regiunile de
coastă oferă o sursă unică de bogăție naturală și culturală. Turismul
maritim și costier reprezintă cea mai importantă activitate maritimă din
Europa și este strâns legat de numeroase alte sectoare ale economiei. Acesta
numără aproape 3,2 milioane de angajați, generând un total de 183 de miliarde
EUR în valoare adăugată brută[8]
și reprezentând peste o treime din economia maritimă. Peste patru din nouă
nopți în unități de cazare din UE sunt petrecute în regiuni de coastă[9]. În 2012, numai
turismul de croazieră a generat o cifră de afaceri directă de 15,5 miliarde EUR
și a angajat 330 000 de persoane; porturile europene au înregistrat
29,3 de milioane de pasageri, cu 75 % mai mulți decât în 2006[10]. Jumătate din locurile
de muncă și valoarea adăugată ale sectorului de turism costier european sunt
localizate la Marea Mediterană, însă regiunile de la Oceanul Atlantic, Marea
Baltică și Marea Neagră dețin, de asemenea, ponderi semnificative. Atrăgând peste o treime din
întreaga industrie a turismului din Europa, regiunile de coastă sunt importante
pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă, în special
pentru tineri, întrucât 45 % din lucrătorii din turism au vârste cuprinse
între 16 și 35 de ani[11].
Cu toate acestea, multe dintre întreprinderile mici și mijlocii care
formează sectorul trebuie să facă față unei varietăți de provocări
și nu pot exploata în mod adecvat potențialul acestuia pe cont
propriu. Prin urmare, este esențial să se abordeze provocările
transfrontaliere la nivelul UE și să se promoveze cooperarea și
schimburile de bune practici, inclusiv prin promovarea parteneriatelor
strategice transregionale și transnaționale. Un cadru european comun
este necesar pentru a adăuga valoare acțiunilor întreprinse la toate
nivelurile și pentru a contribui la depășirea dificultăților. 3. PROVOCĂRI ȘI UN NOU
CADRU PENTRU TURISMUL MARITIM ȘI COSTIER ÎN EUROPA Prezentul capitol se
axează pe provocările care trebuie abordate și propune o strategie pentru
a consolida sustenabilitatea și competitivitatea sectorului, care urmează
să fie pusă în aplicare de către Comisie, statele membre, autoritățile
locale și regionale, operatorii privați și alte părți
interesate. 3.1. Stimularea performanței
și a competitivității Îmbunătățirea
cunoștințelor Orice evaluare
economică a sectorului este împiedicată de lipsa datelor și de
comparabilitatea deficitară a acestora deopotrivă la nivel local, la cel al
bazinelor maritime și la cel european. În pofida unor progrese
înregistrate în ultimii ani[12],
este necesar să se identifice și să se abordeze lacunele de date pentru a
îmbunătăți planificarea și gestionarea destinațiilor. Sunt
necesari indicatori specifici pentru a îmbunătăți coerența și
comparabilitatea statisticilor privind turismul maritim și costier în întreaga
Europă și dincolo de granițele acesteia. Abordarea volatilității
cererii Cererea
turistică[13]
fluctuează în mod semnificativ datorită situațiilor economice, financiare
și politice în schimbare. Cheltuielile medii pe noapte au scăzut de la
mijlocul anilor 2000 și se așteaptă o altă scădere de 9 % a
cheltuielilor anuale în perioada 2011-2020. Această tendință afectează în
special economiile costiere, deoarece acestea sunt formate în mare parte din
IMM-uri și microîntreprinderi[14].
În plus, o scădere a costurilor de transport a condus la o creștere a
competitivității între zonele de coastă europene și destinațiile
cu costuri reduse din întreaga lume, fapt care a contribuit la creșterea
volatilității cererii. Destinațiile locale își pierd avantajul
comparativ și deseori depun eforturi pentru a atrage atât cererea
tradițională, cât și cea nouă emergentă la nivel mondial. Caracterul
sezonier constituie o altă provocare: majoritatea câștigurilor
socio-economice potențiale sunt concentrate în lunile de vară, multe
dintre afacerile locale fiind închise în restul anului. Prin urmare, trebuie
elaborate strategii specifice care să pună în valoare politici și produse
inovatoare și atractive pentru a exploata potențialul reprezentat de
turiștii care ar putea călători în extrasezon. Sectorul
s-ar putea adapta la modificările demografice și și-ar putea dezvolta
oferta astfel încât să atragă numărul din ce în ce mai mare de persoane în
vârstă[15].
Vizitatorii internaționali care își petrec concediul în extrasezon
oferă, de asemenea, un potențial considerabil, iar Comisia a revizuit
recent Codul de vize și a propus simplificarea procedurilor pentru
călătorii din afara Europei[16].
În plus, preocupările legate de turismul maritim și costier ar trebui
abordate în cadrul inițiativelor în curs privind „Persoanele în vârstă” și
„Accesibilitatea”[17]
și în cadrul proiectului „Destinații europene de excelență”[18]. De asemenea, ar putea
fi dezvoltate inițiative privind comunicarea și promovarea care să
vizeze țări specifice din afara Europei. Soluționarea problemei
fragmentării sectorului Ca urmare a crizei economice
continue, majoritatea IMM-urilor din turism au un acces limitat sau nu au acces
la credite pentru investiții și inovare[19]. În plus, regiunile de
coastă depun deseori eforturi pentru a crea și a valorifica pe deplin beneficiile
economice generate de turismul de croazieră, deși presiunile pentru
investiții în infrastructurile portuare și pentru conservarea
mediului natural sunt din ce în ce mai mari. Aceasta se datorează
parțial faptului că întreprinderile din bazinele maritime ale UE nu
folosesc în mod suficient sinergiile, fapt care cauzează fragmentare și un
câștig economic limitat. Schimburile de bune practici între statele membre,
regiuni și părțile interesate este esențial. Cooperarea dintre
institutele de cercetare, muzee, companii de turism și alte părți
interesate ar trebui promovată pentru a dezvolta produse inovatoare și
durabile care să răspundă așteptărilor vizitatorilor. Comisia: 1. va depune eforturi pentru a elimina lacunele în ceea ce privește disponibilitatea datelor din sectorul turismului, în special cel costier și maritim; 2. va acorda o atenție deosebită segmentului costier și maritim, după caz, în inițiativele UE din sectorul turismului, inclusiv în campaniile de promovare și de comunicare; 3. va promova un dialog paneuropean între operatorii de nave de croazieră, porturi și părțile interesate din turismul costier; 4. va sprijini dezvoltarea de parteneriate transnaționale și interregionale, de rețele[20], grupuri și strategii de specializare inteligentă. Comisia invită statele membre, autoritățile locale și regionale și industria turismului în general: · să se angajeze și să participe în mod activ la crearea de rețele, grupuri și strategii de specializare inteligentă; · să dezvolte pachete mai specifice pentru piețe specifice, de exemplu pentru persoane în vârstă sau persoane cu dizabilități. 3.2. Promovarea competențelor
și a inovării Investițiile în oameni
constituie o condiție pentru o creștere economică durabilă și
competitivă, însă sectorul turismului nu atrage suficient personal calificat. Aceasta
se datorează în mare parte caracterului sezonier al locurilor de muncă și
lipsei oportunităților de avansare în carieră. Educația și
formarea ar trebui folosite pentru a crea o corespondență între
competențele oferite și cererea de pe piața muncii. Comisia derulează
mai multe inițiative care sprijină acest lucru: va exista o secțiune de
„locuri de muncă albastre” în cadrul portalului EURES, care furnizează
informații pentru persoanele care caută un loc de muncă și pentru
angajatori[21]; o hartă a competențelor și a nevoilor
de formare în serviciile turistice este planificată pentru primăvara anului
2014 și va permite elaborarea unor cadre comune pentru sector, corelate cu
cadrul european al calificărilor și sistemul european de credite pentru
învățământ și formare profesională [22]. Politicile de formare mai bine
direcționate prin abordarea integratoare a nevoilor din sector în
programele UE vizează furnizarea de capital uman bine calificat, orientat spre
servicii și poliglot. Noul program Erasmus+ va sprijini parteneriatele
strategice transnaționale între instituțiile și
organizațiile de educație, formare și pentru tineri. Noi
programe specifice sectorului și forme inovatoare de predare și formare
vocațională vor fi benefice pentru sectorul turismului, care este invitat
să se angajeze și să coopereze cu instituțiile de învățământ
superior prin intermediul „alianțelor cunoașterii”. În domeniul navigației de
agrement, statele membre solicită diferite competențe pentru căpitanii de
iahturi, ceea ce limitează dezvoltarea transfrontalieră și afectează
piața locurilor de muncă în domeniul nautic. În plus, obligațiile
privind calificările și echipamentele de protecție variază
considerabil în rândul statelor membre, limitând astfel mobilitatea și
accesul pe piață. Competitivitatea întreprinderilor mici din turismul
maritim și costier pe o piață care devine din ce în ce mai globală ar
putea fi îmbunătățită valorificând la maximum tehnologia informației.
Instrumentele existente precum TIC și portalul industriei turismului[23] ar putea consolida
vizibilitatea, promova inovarea și sprijini repoziționarea
întreprinderilor. Comisia: 5. va evalua necesitatea unor acțiuni la nivelul UE privind cerințele de calificare pentru căpitanii profesioniști de iahturi și navigația în scop recreativ[24]; 6. va evalua necesitatea unor acțiuni la nivelul UE privind dispoziții pentru echipamentele de protecție din turismul nautic; 7. va stimula schemele de management inovator prin TIC[25] și portalul industriei turismului. Comisia invită statele membre și autoritățile locale și regionale: · să încurajeze conexiunea la internet și să promoveze instrumentele de comercializare electronice; · să promoveze servicii de traducere pentru hărți, broșuri și informații logistice. Comisia invită industria: · să participe activ la activitățile de promovare a competențelor și formării profesionale; · să investească în inițiative de control al calității pentru produsele și personalul din turism; · să creeze și să promoveze cursuri online deschise pentru a actualiza sau a reorienta competențele în domeniul costier și maritim. 3.3. Consolidarea sustenabilității Abordarea presiunilor asupra mediului Turismul depinde de un mediu sănătos și de utilizarea durabilă a capitalului
natural, însă activitățile sunt deseori concentrate în zone deja cu o
populație densă, conducând la creșteri masive ale cererii de apă, o
cantitate mai mare de deșeuri și emisii generate de transportul
aerian, rutier și maritim în perioade de vârf, un număr crescut de riscuri
de impermeabilizare a solului și de degradare a biodiversității (din
dezvoltări ale infrastructurii), eutrofizare și alte presiuni. Regiunile
slab populate și cele intacte pot fi de asemenea afectate. În plus, impacturile
schimbărilor climatice exacerbează presiunile asupra zonelor respective și
ar putea redefini distribuția geografică și sezonieră a turismului. Rețeaua UE
Natura 2000 protejează habitatele costiere și maritime vulnerabile care,
dacă sunt bine gestionate, pot oferi oportunități de recreere
semnificative și pot contribui la creșterea durabilă și ocuparea
forței de muncă. Legislația UE precum Cadrul privind apa și
Directivele-cadru privind strategia maritimă solicită statelor membre să
asigure starea bună a apelor costiere și maritime, o cerință
prealabilă pentru ca turismul să se poată dezvolta. Managementul integrat al
zonelor costiere și amenajarea spațiului maritim contribuie la
asigurarea dezvoltării unei infrastructuri ecologice[26] și durabile prin
planificare inteligentă și cooperarea dintre guvern, partenerii publici
și cei privați[27].
„Wales Coast Path”, un segment al zonei de coastă galeze de 1 400 km
vizitată de 2,82 milioane de turiști în 2012 și generând 32 de milioane
GBP într-un an[28],
este un bun exemplu. Eco-turismul[29]
este o bună ocazie de a dezvolta produse care atrag călătorii
conștienți de dimensiunea ecologică, de la servirea de produse locale
până la modele și practici comerciale ecologice. Sectorul este bine
plasat pentru a-și măsura și monitoriza propria performanță în
materie de sustenabilitate prin inițiative precum eticheta ecologică a
Uniunii Europene sau sistemul de certificare Travelife[30]. Sistemele de
management ecologic sunt reînnoite pentru a reduce fluxurile de deșeuri, a
îmbunătăți eficiența operațională și a economisi bani[31]. Indicatori specifici
pentru sectorul turismului există deja în cadrul Sistemului european de
management de mediu și audit (EMAS - Eco-management and Audit Scheme)[32], iar alți
indicatori ar putea fi dezvoltați în cadrul Sistemului european pilot de
indicatori de turism[33]. Două
propuneri legislative[34]
recente ale Comisiei abordează problema emisiilor generate de
ambarcațiunile de agrement. De asemenea, navele care folosesc energie
electrică furnizată din rețeaua terestră ar putea reduce în mod
considerabil consumul de combustibil, zgomotul și emisiile în atmosferă
atunci când se află în port. Până în prezent însă, numai un număr mic de
porturi europene au investit într-o astfel de tehnologie; furnizarea de energie
electrică și integrarea în rețele energetice inteligente ar trebui
aprofundată în continuare și promovată. Comisia: 8. va promova eco-turismul, folosind indicatorii din sistemul european de management de mediu și audit și din eticheta ecologică a Uniunii Europene și va încuraja relaționarea cu alte acțiuni privind sustenabilitatea; 9. va promova punerea în aplicare a protocolului la Convenția de la Barcelona privind managementul integrat al zonelor costiere, precum și a recomandării relevante a Consiliului și va promova amenajarea spațiului maritim și infrastructura ecologică, pentru a garanta dezvoltarea durabilă a regiunilor de coastă ale UE; 10. va promova strategii privind prevenirea și managementul deșeurilor și deșeurile marine pentru a sprijini turismul maritim și costier durabil. Comisia invită statele membre, regiunile, industria și alte părți interesate: · să pună în aplicare recomandarea și protocolul privind managementul integrat al zonelor costiere; · să dezvolte orientări privind reducerea la minimum a impacturilor asupra biodiversității și consolidarea beneficiilor recreerii și ale turismului în zone protejate; · să dezvolte măsuri de adaptare la schimbările climatice în regiunile de coastă; · să îmbunătățească utilizarea eficientă a resurselor, precum și prevenirea și managementul deșeurilor și poluării în zonele turistice și de către operatori; · să promoveze sistemul european de management de mediu și audit și să pună în aplicare cele mai bune practici de management ecologic și abordările privind infrastructura ecologică; · să promoveze utilizarea de energie electrică furnizată din rețeaua terestră și furnizarea de facilități portuare; · să promoveze măsurile de utilizare eficientă a apei incluse în Schița de politică în domeniul apei[35]. Comisia invită industria și alte părți interesate: · să dezvolte și să promoveze eco-turismul și alte produse turistice durabile; · să pună în aplicare măsurile de utilizare eficientă a apei incluse în Schița de politică în domeniul apei; · să participe activ în proiecte care reduc deșeurile, emisiile, deșeurile marine, utilizarea resurselor naturale și în recuperarea/reciclarea apei și deșeurilor. Promovarea unei oferte
inovatoare, durabile și de o calitate ridicată Cererea în schimbare necesită
produse atractive și durabile care oferă experiențe unice și
personalizate. Cu toate acestea, siturile sau elementele potențial
interesante nu sunt de cele mai multe ori prezentate sau promovate în mod
atractiv sau nu sunt legate de alte oferte turistice costiere. Sectorul ar
trebui să dezvolte noi produse care să promoveze atractivitatea și
accesibilitatea arheologiei costiere și marine, a patrimoniului maritim, a
turismului subacvatic, a activităților eno-gastronomice etc. Un exemplu
ilustrativ îl constituie „proiectul Odyssea”[36]
care valorifică potențialul economic al turismului costier, rutele
culturale maritime și activitățile inovatoare de yachting prin
intermediul unei rețele de facilități costiere inovatoare și
rute maritime istorice. Interesul public din ce în ce
mai mare pentru sporturile de apă, cum ar fi pescuitul recreativ,
navigația de agrement, surfing și scufundări, creează potențial
și poate contribui la abordarea caracterului sezonier deoarece astfel de
activități nu depind de perioade de vârf. Dezvoltarea navigației de
agrement necesită ca porturile de agrement să fie sigure și accesibile,
însă problemele persistă ca urmare a lipsei posturilor de acostare și a
serviciilor adecvate pentru persoanele cu mobilitate redusă. Inițiative precum
„rețeaua de turism nautic”[37] sau „proiectul Sail West”[38], care vizează crearea unui centru
maritim de agrement de excelență care să lege regiunile maritime din Irlanda,
Irlanda de Nord și vestul Scoției, ar putea fi o sursă de
inspirație pentru alte inițiative de creare de rețele în
sectorul nautic. Calitatea serviciilor este o
sursă esențială de delimitare concurențială. Prin urmare, este
important să se asigure faptul că turiștii se pot baza pe servicii de
calitate ridicată pe teritoriul UE și că această calitate este evaluată în
mod coerent. O propunere recentă privind principiile calității turismului
european vizează creșterea securității și a încrederii
consumatorului în serviciile turistice[39]. Insularitate și
depărtare – transformarea constrângerilor geografice în oportunități Insulele și
destinațiile îndepărtate prezintă un handicap în plus în ceea ce
privește accesibilitatea și depind în mare măsură de serviciile
navale. Acestea pun problema costurilor de transport, a caracterului sezonier
și a conexiunilor cu partea continentală și/sau locațiile
învecinate, ceea ce afectează atractivitatea pentru vizitatori și pentru
lucrătorii din turism. Cunoașterea problemelor este deseori insuficientă
pentru a elabora soluții adecvate. Cu toate acestea, astfel de
locații ar trebui dezvoltate deoarece oferă posibilități de creare de
locuri de muncă în zone în care alte activități economice sunt deseori limitate.
Comisia: 11. va încuraja diversificarea și integrarea atracțiilor costiere și continentale, inclusiv prin itinerarii tematice transnaționale precum rute culturale, religioase sau comerciale istorice[40]; 12. va contracta un studiu privind modul de îmbunătățire a conectivității insulelor și va elabora strategii inovatoare de turism pentru insule (îndepărtate); 13. va contracta un studiu pentru a identifica practici inovatoare pentru dezvoltarea porturilor de agrement. Comisia invită statele membre, autoritățile locale și regionale și industria: · să dezvolte turismul bazat pe patrimoniul cultural, parcurile arheologice subacvatice (pe baza activității realizate de UNESCO), turismul în natură și turismul de sănătate în destinațiile costiere; · să folosească strategii naționale și regionale pentru a garanta coerența ofertelor turistice și o mai bună accesibilitate a insulelor și a locațiilor îndepărtate; · să dezvolte practici inovatoare pentru regenerarea și reutilizarea infrastructurii maritime existente. Comisia invită industria: · să dezvolte o rețea specifică de părți interesate în turismul maritim, inclusiv operatori turistici. 3.4. Maximizarea finanțării disponibile a UE Cadrul financiar al
UE pentru perioada 2014-2020 și alte instrumente UE finanțează
planificarea și implementarea de proiecte care impulsionează dezvoltarea
durabilă a sectorului. Statele membre și regiunile sunt invitate să elaboreze
strategii multianuale naționale și/sau regionale pentru a dezvolta turismul
maritim și costier durabil și pentru a asigura coerența cu
acordurile de parteneriat ale acestora și cu programele operaționale.
Fondurile structurale
și fondurile de investiții europene (ESIF) Fondul european de dezvoltare
regională (FEDER) poate cofinanța investițiile în turismul durabil în
cadrul mai multor obiective tematice legate de cercetare și inovare, accesul
la TIC și utilizarea TIC, antreprenoriat, creșterea și competitivitatea
IMM-urilor, eficiența energetică și utilizarea surselor de energie
regenerabilă, adaptarea la schimbările climatice, dezvoltarea patrimoniului
cultural și natural sau ocuparea forței de muncă și mobilitatea
forței de muncă. Investițiile în infrastructură sunt limitate la
turismul durabil și cultural pe scară mică. În cadrul obiectivului de
cooperare teritorială europeană, FEDER poate promova schimburile de bune
practici, rețelele și grupările transnaționale, strategiile
comune pentru turismul durabil, cultură și comerțul transfrontalier. Diferite fonduri noi ale UE pot
fi folosite, de asemenea, în beneficiul turismului maritim și costier prin
intermediul proiectelor multisectoriale axate pe inovare, de exemplu în cadrul
dezvoltării urbane integrate (din Fondul european de dezvoltare regională), în
cadrul dezvoltării durabile a zonelor dependente de pescuit (din Fondul
european pentru pescuit și afaceri maritime) și în cadrul dezvoltării
rurale (din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală). Astfel de
proiecte pot include finanțare din Fondul social european pentru a sprijini
crearea de locuri de muncă, adaptarea profesională, formarea profesională
și dezvoltarea capacității. Cercetare, inovare și
competitivitate Orizont 2020 este instrumentul
financiar pentru punerea în aplicare a strategiei de cercetare și inovare
a UE pentru perioada 2014-2020. Creșterea albastră a fost identificată drept
unul dintre domeniile de interes; este prevăzut sprijin specific pentru
IMM-urile care doresc să dezvolte și să utilizeze soluții inovatoare,
inclusiv în turismul maritim și costier. Programul-cadru COSME 2014-2020
vizează consolidarea competitivității IMM-urilor. Obiectivele sale
principale pentru domeniul turismului sunt de a crește cererea (în special
în extrasezon), de a diversifica oferta și produsele, de a consolida
calitatea, sustenabilitatea, accesibilitatea, competențele și
inovarea, de a îmbunătăți cunoașterea socio-economică a sectorului
și de a promova Europa ca un set de destinații unice, durabile
și de o calitate ridicată. Educație, formare
și cultură Programul „Europa Creativă” (2014-2020)
oferă posibile sinergii cu turismul cultural și în natură, inclusiv cu
patrimoniul costier și maritim. Programul Erasmus+ (2014-2020) ar putea fi
în avantajul sectorului în ceea ce privește potențialul de ocupare a
forței de muncă, noi programe specifice sectorului și forme
inovatoare de predare și formare vocațională. Mediu, schimbări climatice și alte surse de finanțare Finanțarea prin LIFE+ va
fi relansată în 2014 și va urmări scopul de a sprijini obiectivele
Strategiei UE în domeniul biodiversității. LIFE+ dispune de o importantă
marjă pentru finanțarea proiectelor inovatoare care afectează turismul
costier și maritim, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru
eficiența utilizării resurselor. Propunerea pentru cel de-al șaptelea
Program de acțiune pentru mediu al UE până în 2020 și obiectivele UE
de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora se
axează pe sectoare de infrastructură precum energia și transportul, dar
și pe aspecte specifice legate de turismul maritim și costier. În
plus, Banca Europeană de Investiții oferă IMM-urilor finanțare pentru
investiții în turism și/sau în regiuni de convergență. Comisia: 14. va dezvolta un ghid online cu o prezentare generală a principalelor posibilități de finanțare disponibile pentru sector (în special pentru IMM-uri). Comisia invită statele membre și regiunile: · să dezvolte și să pună în aplicare strategii naționale/regionale privind turismul maritim și costier și proiecte care să fie incluse în programele operaționale; · să urmărească o cooperare transfrontalieră cu privire la strategiile de mai sus și să facă schimb de bune practici; · să utilizeze în mod eficient și eficace fondurile disponibile. 4. INTEGRAREA
POLITICILOR UE CARE AFECTEAZĂ TURISMUL MARITIM ȘI COSTIER Majoritatea politicilor și
a activităților economice europene influențează direct sau indirect turismul
maritim și costier, fapt care poate constitui un vector pentru creșterea
economică. Prin
urmare, Comisia se va asigura că turismul maritim și costier este inclus
în alte politici UE precum conectivitatea TIC, transportul durabil, aspecte
legate de siguranță și libera circulație a lucrătorilor. Aspecte
de politică transversale, precum politicile privind protecția mediului, dezvoltarea
regională, formarea profesională, protecția consumatorului, precum și
adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor acestora vor fi,
de asemenea, avute în vedere. În
plus, strategiile macro-regionale pentru Marea Baltică, Oceanul Atlantic
și bazinul adriatic-ionian promovează o economie solidă a turismului
și coordonează resursele regionale, ale UE și cele din afara UE în
beneficiul tuturor. În viitor vor fi analizate legături cu Politica europeană
de vecinătate, Sinergia Mării Negre, strategia pentru regiunea Dunării și
politica privind Dimensiunea Nordică. 5. CONCLUZIE Turismul maritim și
costier necesită un cadru de politică ambițios. Comisia, statele membre, autoritățile
locale și regionale, industria și alte părți interesate trebuie
să întreprindă acțiuni specifice în concordanță cu politicile UE care
au un impact asupra sectorului. Comisia va monitoriza în mod
regulat acest proces pentru a garanta punerea în aplicare a acțiunilor. Ulterior,
aceasta va elabora un raport către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor și va evalua
rezultatele. [1] Raportul anual al UNWTO (United
Nations World Tourism Organization – Organizația Mondială a
Turismului) pentru anul 2012. http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/annual_report_2012.pdf [2] Baza de
date EUROSTAT (2013). [3] COM(2010) 352 final. [4] Inclusiv turismul marin și
cel litoral, cel de croazieră și yachting/navigația de agrement
și activitățile terestre conexe. [5] http://ec.europa.eu/dgs/maritimeaffairs_fisheries/consultations/tourism/index_en.htm. [6] COM(2012) 494. [7] A7-0209/2013-
2012/2297 (INI). [8] Studiu în sprijinul măsurilor de
politică pentru turismul maritim și costier la nivelul UE (denumit în
continuare „studiul TMC”), ECORYS, 2013. http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/documentation/studies/documents/study-maritime-and-coastal-tourism_en.pdf. [9] Regiunile
de coastă includ municipalitățile situate la malul mării sau în cazul
cărora jumătate din teritoriul lor se află pe o rază de 10 km de la zona
de coastă. Baza
de date EUROSTAT (2012) – Nopți petrecute în unități de cazare
turistice în regiuni costiere și necostiere - http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=tour_occ_ninatc). [10] Cruise Lines International
Association (Asociația internațională a liniilor de croazieră), „The
Cruise Industry” („Industria de croazieră”), ediția 2013. http://www.senato.it/application/xmanager/projects/leg17/attachments/documento_evento_procedura_commissione/files/000/000/ 632/Documentazione_Clia_Europe.pdf. [11] Baza de date EUROSTAT (2012) –
Persoane angajate în funcție de grupele de vârstă (NACE Rev. 2) - http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database#. [12] Regulamentul (UE) nr. 692/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene referitoare la turism. [13] Măsurată ca număr de turiști
locali și internaționali. [14] Studiul TMC. [15] 128 de
milioane de locuitori UE au vârste cuprinse între 55 și 80 de ani. Baza
de date EUROSTAT (2012) – Populația la 1 ianuarie pe grupe de vârstă din
cinci în cinci ani și după sex - http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database#. [16] COM(2012) 629. [17] Inițiativele
promovează parteneriatele dintre sectorul public și cel privat,
permițând anumitor grupuri cheie, precum persoane tinere sau în vârstă,
persoane cu mobilitate redusă și familii cu venituri scăzute, să
călătorească, în special în extrasezon. [18] http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/eden/index_ro.htm. [19] Studiul TMC. [20] De exemplu, Rețeaua
întreprinderilor europene. Un studiu privind perspectivele
de grupare în Marea Mediterană a fost lansat în toamna anului 2013. [21] https://ec.europa.eu/eures/. [22] http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/ecvet_en.htm. [23] http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/ict/index_en.htm. [24] Formarea
profesională a navigatorilor pentru ambarcațiunile de pasageri în temeiul
Convenției internaționale privind standardele de pregătire a
navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart nu se
aplică căpitanilor de vas. [25] Printre
instrumentele TIC concrete disponibile se numără, de exemplu, Observatorul
virtual al turismului (http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/vto/index_en.htm); Tourism Link Platform
(http://www.tourismlink.eu/tourism-link/); eCalypso Platform
(http://www.ecalypso.eu/steep/public/index.jsf). [26] Infrastructura
ecologică abordează structurile spațiale ale zonelor naturale/semi-naturale http://ec.europa.eu/environment/nature/ecosystems/. [27] COM(2013) 133 final [28] http://www.bbc.co.uk/news/uk-wales-25096911. [29] http://www.ecotourism.org/book/ecotourism-definition. [30] http://ec.europa.eu/environment/ecolabel/index_en.htm http://www.travelife.org/Hotels/home.asp?p=1. [31] Un studiu
privind hotelurile din Spania (Cornell
Hospitality Quarterly, August 2012) a arătat că unitățile care folosesc sistemele de
management ecologic sunt mai profitabile. [32] http://ec.europa.eu/environment/emas/about/index_en.htm. [33] http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/sustainable-tourism/indicators/index_en.htm. Este un instrument pentru a măsura și a
monitoriza performanțele destinațiilor în materie de turism durabil. [34] COM(2011) 456 final și
COM(2013) 18 final. [35] Schița
de politică în domeniul apei vizează integrarea politicii privind apa în alte
politici http://ec.europa.eu/environment/water/blueprint/. [36] www.odyssea.eu. [37] www.nautical-tourism.eu. [38] http://malinwaters.com/about; finanțat prin INTERREG IV A, acesta
prevede sprijin financiar pentru un număr de proiecte de dezvoltare în porturi. [39] COM(2014) ….
final. [40] De exemplu, Acordul de gestionare
comună încheiat între Consiliul Europei și Comisie, care promovează rutele
culturale și religioase.