EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Sistemele spațiale permit un spectru larg de aplicații care joacă un rol fundamental în viața noastră de zi cu zi (televiziune, internet sau geolocalizare), sunt cruciale pentru domeniile cheie ale economiei și contribuie la asigurarea securității noastre. Aplicațiile care se bazează pe tehnologiile spațiale și serviciile derivate, precum și cercetarea spațială au devenit esențiale pentru punerea în aplicare a politicilor UE, cum ar fi politicile privind mediul, schimbările climatice, politicile maritime, privind dezvoltarea, agricultura, politicile legate de securitate, inclusiv în domeniul PESC/PSAC, precum și continuarea progresului tehnic și a inovării și competitivității industriale.

Având în vedere dependența noastră crescândă de serviciile spațiale, capacitatea de a proteja infrastructura spațială a devenit esențială pentru societatea noastră. Orice întrerupere chiar și parțială a infrastructurilor spațiale ar putea avea consecințe semnificative pentru buna funcționare a activităților economice și siguranța cetățenilor noștri și ar afecta furnizarea serviciilor de urgență.

Cu toate acestea, infrastructurile spațiale sunt din ce în ce mai amenințate de riscul de coliziune între nave spațiale și mai important, între nave spațiale și deșeuri spațiale. De fapt, deșeurile spațiale au devenit cea mai gravă amenințare pentru durabilitatea anumitor activități spațiale.

În vederea reducerii riscurilor de coliziune este necesar să se identifice și monitorizeze sateliții și deșeurile spațiale, să se repertorieze pozițiile lor și să se urmărească deplasările (traseele) lor atunci când a fost identificat un risc potențial de coliziune, astfel încât operatorii prin satelit să fie avertizați în vederea deplasării sateliților lor. Această activitate este cunoscută sub denumirea de supraveghere și urmărire a spațiului (SST = space surveillance and tracking) și este, în prezent, bazată în cea mai mare parte pe senzori la sol, cum ar fi telescoapele și radarele.

Există și alte acțiuni de atenuare a riscurilor de coliziune sau a consecințele acestora. Printre acestea se numără eforturile de cercetare pentru o protecție mai bună împotriva impactului coliziunilor și de dezvoltarea unor tehnologii de eliminare a deșeurilor spațiale de pe orbite(le acestora). În plus, există mai multe inițiative care vizează asigurarea angajamentului națiunilor deținătoare de tehnologie spațială în favoarea reducerii producției de deșeuri spațiale atunci când desfășoară activități spațiale la scară internațională. Codul internațional de conduită privind activitățile desfășurate în spațiul cosmic propus de Uniune și, în prezent, în curs de negociere cu națiunile deținătoare de tehnologii spațiale, a beneficiat de un larg sprijin internațional până în prezent. Totuși, oricât de importante ar putea fi aceste instrumente, în cazul în care dispozițiile lor sunt puse în aplicare, ele nu vor elimina problema pe care o reprezintă deșeurile spațiale existente și viitoare, ele vor reduce doar creșterea exponențială a deșeurilor spațiale în viitor. În prezent, singura soluție este evitarea coliziunilor și monitorizarea reintrării necontrolate a navelor spațiale sau a deșeurilor acestora în atmosfera terestră.

Cu toate acestea, în Europa există în prezent capacități limitate de monitorizare și control al sateliților și deșeurilor spațiale, precum și al reintrării obiectelor spațiale în atmosfera terestră. În plus, nu există servicii adecvate pentru a emite avertismente anticoliziune către operatorii de sateliți.

Comunicarea Comisiei intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene” [COM (2011) 152] care recunoaște atât importanța infrastructurilor spațiale și a serviciilor derivate, cât și necesitatea de a asigura protecția acestora, subliniază că Uniunea ar trebui să definească organizarea și guvernanța unui sistem european de supraveghere și urmărire a navelor spațiale, ținând seama de natura sa duală și de necesitatea de a asigura exploatarea sa sustenabilă, astfel cum se subliniază în Comunicarea privind politica industrială adoptată în octombrie 2010.

Acțiunea UE în acest domeniu este justificată odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1.12.2009 care extinde competențele UE în domeniul spațial. Articolul 189 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene conferă UE competența de a promova inițiative comune, de a sprijini cercetarea și dezvoltarea tehnologică și de a coordona eforturile necesare explorării și exploatării spațiului în contextul unei politici spațiale europene.

Necesitatea unei acțiuni a UE în domeniu a fost sprijinită de statele membre în cadrul mai multor rezoluții și concluzii ale Consiliului[1]. În 2008, cel de-al 5-lea Consiliu „Spațiu” a confirmat că Europa trebuie „să își dezvolte o capacitate europeană pentru monitorizarea și supravegherea infrastructurilor sale spațiale și a deșeurilor spațiale”[2]. Aceasta a confirmat, de asemenea, că Uniunea Europeană trebuie să joace un rol activ în punerea în aplicare a dispozitivului de supraveghere a spațiului SSA (= Space Situational Awareness) și a mecanismelor sale de guvernare. Cel mai recent, concluziile Consiliului din mai 2011 privind Comunicarea referitoare la strategia spațială europeană reiterează necesitatea de a dispune de o capacitate europeană de SST pentru a spori gradul de siguranță al mijloacelor spațiale europene și al viitoarelor lor operații de lansare. Acesta prevede că, în acest scop, „Uniunea ar trebui să recurgă pe scară cât mai largă la utilizarea mijloacelor, competențelor și aptitudinilor deja existente sau în curs de elaborare în statele membre, la nivel european și, după caz, la nivel internațional”. Rezoluția a invitat UE (Comisia Europeană și SEAE), în strânsă colaborare cu ESA și cu statele membre, să prezinte propuneri pentru un mecanism de guvernanță și o politică privind datele care să țină seama de caracterul deosebit de sensibil al datelor SST. Această opinie este împărtășită și de Parlamentul European în raportul său privind strategia spațială pentru UE adoptat la 30 noiembrie 2011[3].

Progresul înregistrat de două programe emblematice europene, Galileo și Copernicus (noua denumire a GMES, Monitorizarea globală pentru mediu și securitate) a sporit, de asemenea, sensibilizarea la necesitatea de a proteja infrastructura spațială europeană. Galileo este primul proiect spațial emblematic al UE și va rămâne unul dintre stâlpii majori de intervenție a UE în domeniul spațial iar Copernicus deține o componentă spațială importantă (sateliții „Santinele”). Elaborat ca un proiect de C&D, programul Copernicus a intrat recent în faza sa operațională inițială.

În conformitate cu cele de mai sus, prezenta propunere de decizie se referă la instituirea unui serviciu european care va încerca să prevină coliziunile între nave spațiale sau între nave și deșeuri spațiale și să monitorizeze reintrarea necontrolată a unor nave spațiale sau a unor părți ale acestora în atmosfera terestră. În termeni tehnici, acest serviciu este denumit serviciul SST european.

Ca urmare a abordării preconizate în comunicarea Comisiei intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului” din 2011[4], această decizie permite definirea unui parteneriat prin care statele membre vor contribui cu mijloacele lor prezente și viitoare la capacitatea SST la nivel european iar Uniunea va oferi un cadru juridic și o contribuție financiară la punerea în aplicare a acțiunilor definite. Cadrul juridic definește sistemul de guvernanță și politica în materie de date în conformitate cu concluziile relevante ale Consiliului.

În cele din urmă, dar nu mai puțin important, serviciile SST europene propuse răspund unui obiectiv esențial al politicii industriale spațiale a UE (identificat în comunicarea Comisiei intitulată „Elemente pentru o politică industrială spațială a UE” a cărei publicare este prevăzută pentru 2013), și anume de a obține independența tehnologică europeană în domenii critice și de a menține un acces independent la spațiu.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Propunerea este elaborată în urma unor ample consultări cu părțile interesate și cu publicul. Ea este însoțită de o evaluare a impactului.

În ultimii ani, DG Întreprinderi și Industrie a consultat diferite părți interesate și implicate în activități spațiale, cu privire la diversele domenii ale activităților viitoare potențiale ale UE în domeniul spațial și, în special, privind dezvoltarea unui serviciu european de supraveghere și urmărire a spațiului (SST). Dezvoltarea unui astfel de serviciu a făcut, de asemenea, obiectul unei dezbateri politice în rândul miniștrilor UE responsabili pentru chestiuni spațiale.

Principalele concluzii ale acestor consultări pot fi rezumate după cum urmează:

– Există un consens între miniștrii responsabili pentru chestiuni spațiale din statele membre ale UE și ale ESA că dezvoltarea unui serviciu SST european trebuie să fie dirijată de UE și nu de către Agenția Spațială Europeană (ESA). Acest consens este reflectat în rezoluțiile Consiliului menționate mai sus. Motivul care stă la baza acestui consens a reieșit în numeroase dezbateri: serviciul SST european are o dimensiune de securitate (permite adunarea informațiilor asupra infrastructurii și operațiunilor spațiale civile și militare ale statelor) pentru care UE, spre deosebire de ESA, deține competențe și cu care este echipată pentru a face față. TFUE conferă UE competența de a coordona exploatarea sistemelor spațiale și aceasta deține, de asemenea, competența și mecanismele instituite pentru a face față dimensiunii de securitate a unui astfel de serviciu; statele membre consideră că ESA ar trebui să sprijine UE în acest sens (și aceasta își aduce contribuția prin intermediul programului său pregătitor SSA), însă, în calitate de organizație de C&D, ea nu deține competența și mecanismele necesare pentru a înființa și administra un serviciu SST european pe cont propriu.

– În special, statele membre solicită UE să definească guvernanța și politica în materie de date pentru un serviciu SST european, să joace un rol activ în crearea serviciului și să utilizeze în mod optim senzorii și expertiza existentă. Statele membre își exprimă, de asemenea, în mod clar opinia cu privire la modul în care ar trebui luate în considerare preocupările legate de securitate, afirmând că senzorii SST trebuie să rămână sub control național. Confidențialitatea informațiilor SST a fost definită ca un principiu-cheie pentru politica în materie de date SST. Informațiile SST ar trebui declasificate numai de la caz la caz, atunci când este necesar.

– Există un consens între statele membre ale UE și ale ESA și experți potrivit căruia un viitor serviciu SST european ar trebui să profite și să se bazeze pe mijloacele senzoriale existente care ar trebui să fie corelate și să funcționeze ca o rețea. Există, de asemenea, o convergență cu privire la faptul că mijloacele actuale nu sunt suficiente pentru a asigura un nivel de performanță recomandabil. Pentru a atinge un nivel recomandabil, noile mijloace (de exemplu, radarele și telescoapele de urmărire și supraveghere) ar trebui să fie construite și integrate într-un sistem SST european. Statele membre care dețin o anumită capacitate în ceea ce privește senzorii și cele care doresc să o dezvolte ar trebui să joace un rol-cheie în crearea serviciului SST european.

– Există, de asemenea, un consens între statele membre și experții din domeniu, potrivit căruia, instituirea și exploatarea unui serviciu SST european implică cel puțin următoarele:

· legătura între mijloacele limitate existente (în principal, telescoape și radare terestre pentru captarea informațiilor privind poziția sateliților) și sporirea acestor capacități prin construirea și corelarea noilor mijloace (funcția de senzor);

· dezvoltarea unei funcții de prelucrare care fuzionează și analizează datele SST înregistrate (funcția de prelucrare);

· instituirea unui birou de informații care funcționează 24 de ore din 24 și 7 zile din 7 care face legătura cu utilizatorii și emite semnale de avertizare privind riscurile de coliziune și reintrările în atmosferă către operatorii de sateliți și autoritățile publice competente.

– Pe parcursul unor ani îndelungați de discuții, statele membre care dețin mijloace relevante pentru SST au insistat asupra unui aspect esențial al guvernanței: din cauza preocupărilor legate de siguranță, funcțiile de senzor și de prelucrare ale unui viitor sistem SST european trebuie să rămână sub controlul autorităților naționale competente (în unele cazuri autoritățile militare). Majoritatea statelor membre susține ideea că, în vederea înființării unui serviciu SST european, acele state membre care dețin mijloace existente sau noi ar putea forma un consorțiu pentru a gestiona în rețea funcțiile de senzor și de prelucrare. Statele membre sunt, de asemenea, de părere că funcția biroului de informații ar trebui să fie administrată fie de consorțiu ca atare, fie de un alt organism deținând certificatele de securitate adecvate, cum ar fi Centrul Satelitar al Uniunii Europene. În același timp, din motive de securitate națională, statele membre au indicat în mod clar că ele nu ar colabora cu niciun operator comercial în acest domeniu.

– Există un consens asupra faptului că dezvoltarea unui serviciu SST european ar trebui să se desfășoare în strânsă cooperare cu Statele Unite ale Americii.

– Statele membre sunt dispuse să pună la dispoziție mijloacele lor pentru crearea serviciului SST european. Ele sunt de părere că, în schimb, dezvoltarea serviciului ar trebui să implice finanțare din partea UE și ar trebui, ca o condiție minimă, să acopere operațiunile direct legate de înființarea serviciului. Pe lângă punerea la dispoziție a mijloacelor lor, statele membre sunt gata să contribuie la aceasta din punct de vedere financiar.

Consultarea a demonstrat, de asemenea, că opinia publică este conștientă de necesitatea de a proteja infrastructura spațială și o sprijină.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Temeiul juridic pentru propunerea Comisiei este articolul 189 alineatul (2) din TFUE.

Propunerea adoptă forma unei decizii a Parlamentului European și a Consiliului, acționând în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Textul are un domeniu de aplicare general și conținutul său trebuie să fie direct aplicabil tuturor statelor membre, cu toate că participarea la instituirea și exploatarea sistemului SST european nu este obligatorie.

Propunerea definește obiectivele acțiunii propuse, și anume, furnizarea de servicii de monitorizare și de supraveghere spațială, domeniul de aplicare al serviciilor care urmează să fie furnizate, aspectele legate de guvernanță, precum și resursele bugetare. Textul principal este completat de o anexă privind principiile politicii privind SST care face parte integrantă din acesta.

Propunerea respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Obiectivul propunerii, și anume sprijinirea instituirii unor servicii SST europene prin punerea în comun a mijloacelor naționale existente depășește capacitățile financiare și tehnice ale unui stat membru care acționează individual și nu poate fi realizat în mod satisfăcător decât la nivelul Uniunii. În ceea ce privește principiul proporționalității, acțiunea Uniunii nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului propunerii în măsura în care bugetul planificat corespunde costurilor estimate în urma unei ample analize și în cazul în care modelul de guvernanță utilizat pare a fi cel mai adecvat.

4.           IMPLICAȚIILE BUGETARE

Programul SST rămâne în limitele pachetului bugetar total al UE propus de Comisie pentru următorul CFM. Nu este formulată nicio cerere de finanțare dincolo de propunerea CFM. Articolul 11 alineatul (1) din propunere precizează că finanțarea programului de sprijin pentru SST trebuie să provină din alte programe relevante și să fie pe deplin compatibilă cu temeiul juridic al acestora.

Uniunea va susține activitățile prin intermediul unor subvenții (inclusiv sume forfetare). Beneficiarii unor astfel de subvenții vor fi statele membre participante care contribuie la sistemul SST european prin punerea la dispoziție a mijloacelor lor naționale, precum și CSUE (Centrul Satelitar al Uniunii Europene) în măsura în care cooperează cu statele membre participante la instituirea și gestionarea funcției de serviciu SST, astfel cum se menționează la articolul 3 litera (c), și anume funcția de birou de informații la nivelul UE. Contribuția indicativă globală a Uniunii la punerea în aplicare a programului de sprijin este de 70 de milioane EUR pentru perioada 2014-2020 la prețurile actuale. Totuși, această contribuție globală depinde de rezultatul procesului de codecizie în curs privind CFM și privind programele conexe ale CFM din care ar trebui obținută finanțare pentru programul de sprijin al SST. În plus, aceasta va depinde de deciziile care trebuie luate în cadrul fiecăruia dintre programele relevante privind utilizarea fondurilor pentru activitățile care urmează să fie cofinanțate de programul de sprijin al SST.

Costurile estimate ale programelor sunt rezultatul unor ample analize și dezbateri, în special cu experții din agențiile spațiale sau organismele similare din statele membre și din ESA.

2013/0064 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

de instituire a unui program de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 189 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[5],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[6],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)       În comunicarea sa intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului”[7], Comisia a subliniat că o competență partajată în domeniul spațiului conferită Uniunii prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) merge mână în mână cu un parteneriat consolidat cu statele membre. Comisia a subliniat, de asemenea, că toate acțiunile noi trebuie să se bazeze pe capacitățile existente și pe identificarea în comun a necesității unor noi resurse.

(2)       În rezoluția sa din 26 septembrie 2008, intitulată „Promovarea politicii spațiale europene”[8], Consiliul reamintește că mijloacele spațiale au devenit indispensabile pentru economia noastră și că siguranța lor trebuie să fie asigurată. El a subliniat „necesitatea pentru Europa […] de a dezvolta o capacitate de monitorizare și supraveghere a infrastructurii și deșeurilor sale spațiale, inițial pe baza mijloacelor naționale și europene existente, profitând de relațiile care pot fi stabilite cu alte națiuni partenere și capacităților acestora”.

(3)       În rezoluția sa intitulată „Provocări globale: valorificarea la maximum a sistemelor spațiale europene”[9] din 25 noiembrie 2010, Consiliul recunoaște necesitatea unei viitoare capacități de cunoaștere a situației spațiale (denumită în continuare „SSA”) ca o activitate la nivel european care să dezvolte și să exploateze mijloacele civile și militare naționale și europene existente și invită Comisia Europeană și Consiliul să propună un mecanism de guvernanță și o politică în materie de date care să permită statelor membre să contribuie cu capacitățile lor naționale relevante în conformitate cu cerințele și cu regulamentele de securitate aplicabile. El invită în continuare „toți actorii instituționali europeni să exploreze măsuri adecvate” care să fie bazate pe cerințele definite ale utilizatorilor civili și militari, să utilizeze mijloace relevante în conformitate cu cerințele de securitate aplicabile și să ia în considerare primele rezultate ale programului de pregătire SSA al Agenției Spațiale Europene (ESA).

(4)       Concluziile Consiliului din 31 mai 2011 privind comunicarea Comisiei intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului”[10] și rezoluția Consiliului din 6 decembrie 2011 intitulată „Orientări privind valoarea adăugată și beneficiile spațiului pentru securitatea cetățenilor europeni”[11] au reiterat „necesitatea de a dispune de capacități SSA eficace la nivel european” și au invitat Uniunea să recurgă la „utilizarea pe scară cât mai largă a mijloacelor, competențelor și abilităților care sunt deja existente sau în curs de elaborare în statele membre, la nivel european și, după caz, la nivel internațional”. Recunoscând faptul că un astfel de sistem are, în mod natural, o dublă utilizare și ținând seama de dimensiunea sa specială de securitate, Consiliul a invitat Comisia „în strânsă cooperare cu Înaltul Reprezentant [al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate], în strânsă colaborare cu ESA și statele membre care dețin astfel de mijloace și capacități și consultând toți actorii implicați, să prezinte propuneri pentru a exploata pe deplin aceste mijloace și capacități și a se baza pe ele în vederea elaborării unei capacități SSA, ca activitate la nivel european și, în acest context, a defini o guvernanță și o politică adecvată în materie de date ținând seama de caracterul deosebit de sensibil al datelor SSA”.

(5)       Deșeurile spațiale au devenit cea mai gravă amenințare pentru durabilitatea activităților spațiale. Un program de sprijin pentru monitorizarea și urmărirea spațială (denumit în continuare „SST”) ar trebui, prin urmare, să fie stabilit cu scopul de a sprijini crearea și exploatarea de servicii constând din monitorizarea și supravegherea obiectelor spațiale pentru a preveni deteriorarea navelor spațiale ca urmare a coliziunilor, precum și pentru a preveni provocarea unor daune pentru infrastructurile terestre sau pentru populație ca urmare a reintrării necontrolate a unor nave spațiale integrale sau a unor deșeuri spațiale ale acestora în atmosfera terestră.

(6)       Furnizarea de servicii SST va fi benefică pentru ansamblul operatorilor publici și privați de infrastructuri spațiale inclusiv pentru Uniune în temeiul responsabilităților sale pentru programele spațiale ale UE – Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS) și programul Galileo fiind puse în aplicare prin Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo)[12] și Copernicus/GMES instituită prin Regulamentul (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială (2011 – 2013)[13]. Alertele referitoare la reintrarea obiectelor spațiale în atmosfera terestră vor fi, de asemenea, utile autorităților publice naționale însărcinate cu protecția civilă.

(7)       Serviciile SST ar trebui să fie complementare activităților de cercetare legate de protecția infrastructurii spațiale desfășurate în cadrul programului „Orizont 2020”, înființat prin [trimiterea la regulamentul privind Orizont 2020 urmează să fie adăugată după adoptare], precum și activităților Agenției Spațiale Europene în acest domeniu.

(8)       Programul de sprijin al SST ar trebui, de asemenea, să fie complementar măsurilor de atenuare a riscurilor existente, cum ar fi orientările Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru reducerea deșeurilor spațiale sau alte inițiative, cum ar fi propunerea unui cod internațional de conduită privind activitățile din spațiul cosmic prezentată de Uniune.

(9)       Cerințele utilizatorilor civili și militari ai SSA au fost definite în documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „European space situational awareness high-level civil-military user requirements”[14] care a fost aprobat de statele membre în cadrul Comitetului politic și de securitate al Consiliului la 18 noiembrie 2011[15]. Furnizarea de servicii SST ar trebui să servească numai unor scopuri civile. Cerințele pur militare nu ar trebui să fie abordate în prezenta decizie.

(10)     Exploatarea serviciilor SST ar trebui să se bazeze pe un parteneriat între Uniune și statele membre și să recurgă la expertiza și la mijloacele naționale existente și viitoare, cum ar fi know-how în domeniul analizei și modelizării matematice, radarele sau telescoapele terestre puse la dispoziție de către statele membre participante. Statele membre păstrează proprietatea și controlul asupra mijloacelor lor și rămân responsabile pentru funcționarea, întreținerea și reînnoirea acestora.

(11)     Centrul Satelitar al Uniunii Europene (CSUE), o agenție a Uniunii instituită prin Acțiunea Comună a Consiliului din 20 iulie 2001 privind înființarea unui Centru Satelitar al Uniunii Europene (2001/555/PESC)[16], care oferă servicii și produse de informare și imagini geospațiale având diferite niveluri de clasificare utilizatorilor civili și militari, ar putea fi însărcinat cu exploatarea și furnizarea de servicii SST. Expertiza sa în privința tratamentului informațiilor confidențiale într-un mediu sigur și legăturile sale instituționale strânse cu statele membre constituie un avantaj propice pentru furnizarea de servicii SST. O condiție prealabilă pentru participarea CSUE la programul de sprijin pentru SST este modificarea Acțiunii Comune a Consiliului care nu prevede în prezent nicio intervenție din partea pentru CSUE în domeniul SST.

(12)     Furnizarea de informații exacte privind natura, specificațiile și localizarea anumitor obiecte spațiale poate afecta securitatea Uniunii Europene sau a statelor sale membre. Considerații de securitate adecvate ar trebui, prin urmare, să fie luate în seamă la stabilirea și exploatarea rețelei de senzori SST, privind capacitatea de prelucrare și analizare a datelor SST și furnizarea de servicii SST. Prin urmare, în prezenta decizie este necesar să se stabilească dispoziții generale privind utilizarea și schimbul securizat de date și informații SST între statele membre, CSUE și beneficiarii serviciilor SST. În plus, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui să definească mecanismele de coordonare necesare pentru abordarea aspectelor legate de securitatea programului de sprijin al SST .

(13)     Statele membre participante și CSUE ar trebui să fie responsabile de negocierea și punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la utilizarea și schimbul securizat de date și informații SST.

(14)     Dispozițiile privind utilizarea și schimbul de date și informații SST stabilite în prezenta decizie și în Acordul dintre statele membre participante și CSUE ar trebui să ia în considerare recomandările privind securitatea datelor SST aprobate de către Comitetul de securitate al Consiliului[17].Comitetul de securitate al Consiliului a recomandat crearea unei structuri de gestionare a riscurilor pentru a garanta faptul că aspectele referitoare la securitatea datelor sunt luate în considerare în mod corespunzător la punerea în aplicare a programului de sprijin al SST. În acest scop, structurile și procedurile adecvate de gestionare a riscurilor ar trebui să fie stabilite de statele membre participante și de CSUE.

(15)     Programul de sprijin al SST trebuie să fie finanțat de Uniune în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii[18]. Finanțarea de către Uniune a programului de sprijin al SST ar trebui să provină din programe relevante prevăzute în cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020.

(16)     Interesele financiare ale Uniunii ar trebui protejate prin măsuri proporționale de-a lungul întregului ciclu de cheltuire a fondurilor, inclusiv prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, aplicarea de sancțiuni.

(17)     În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei decizii în ceea ce privește adoptarea unui program multianual de lucru și respectarea de către statele membre a criteriilor pentru participarea lor la programul de sprijin al SST, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[19].

(18)     Întrucât obiectivele prezentei decizii, și anume cele de a sprijini acțiunile care au ca scop crearea și exploatarea rețelei de senzori, stabilirea capacității de prelucrare și analizare a datelor SST și instituirea și exploatarea serviciilor SST nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dat fiind că acestea depășesc capacitățile financiare și tehnice ale statelor membre care acționează independent și, prin urmare, datorită amplorii deciziei, fi mai bine realizate la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Instituirea programului

Un program de sprijin pentru monitorizare și urmărire spațială (denumit în continuare „SST”) este instituit pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

(1) „obiect spațial” înseamnă orice obiect natural sau artificial în spațiul cosmic;

(2) „vehicul spațial” înseamnă orice obiect spațial artificial care deservește un scop specific, inclusiv sateliții artificiali;

(3) „deșeuri spațiale” înseamnă nave spațiale sau părți ale acestora care nu mai servesc niciunui scop specific, inclusiv părți de rachete sau sateliți artificiali, sau sateliți artificiali inactivi;

(4) „senzor SST" înseamnă un dispozitiv sau o combinație de dispozitive, cum ar fi radare sau telescoape terestre sau spațiale, care este capabil să măsoare parametri fizici referitori la obiecte spațiale, cum ar fi dimensiunea, amplasarea și viteza;

(5) „date SST” înseamnă parametrii fizici ai obiectelor spațiale înregistrați de senzorii SST;

(6) „informații SST” sunt datele SST prelucrate care sunt imediat exploatabile de către beneficiar.

Articolul 3

Obiective ale programului de sprijin al SST

Obiectivele programului de sprijin al SST constau în sprijinirea acțiunilor care urmăresc stabilirea unei capacități SST și, în special:

(a) instituirea și exploatarea unei funcții de senzor constând dintr-o rețea de senzori naționali tereștri sau spațiali existenți pentru a supraveghea și a urmări obiecte spațiale;

(b) instituirea și exploatarea unei funcții de prelucrare pentru prelucrarea și analizarea datelor SST înregistrate de senzori, inclusiv capacitatea de a detecta și identifica obiectele spațiale și de a întocmi și menține un catalog al acestora;

(c) instituirea și exploatarea unei funcții de serviciu pentru a oferi servicii SST operatorilor de vehicule spațiale și autorităților publice.

Articolul 4

Servicii SST

1.           Serviciile vizate la articolul 3 litera (c) includ următoarele:

(a) evaluarea riscurilor de coliziune între nave spațiale sau între nave spațiale și deșeuri spațiale și declanșarea alertelor pentru evitarea coliziunilor în timpul lansării și al funcționării pe orbită a navelor spațiale;

(b) detectarea și evaluarea riscurilor de explozii, de defecțiuni sau de coliziuni pe orbită;

(c) evaluarea riscurilor și declanșarea alertelor referitoare la reintrarea obiectelor și deșeurilor spațiale în atmosfera terestră și previziunea momentului și a locului de impact.

2.           Serviciile SST sunt furnizate statelor membre, Consiliului, Comisiei, SEAE, operatorilor publici și privați de vehicule spațiale și autorităților publice însărcinate cu protecția civilă. Serviciile SST sunt furnizate în conformitate cu dispozițiile privind utilizarea și schimbul de date și informații SST prevăzute la articolul 9.

3.           Statele membre participante, CSUE și Comisia nu pot fi considerați responsabili pentru prejudiciile care rezultă din lipsa sau întreruperea furnizării de servicii SST, dintr-o întârziere în furnizarea acestora sau din inexactitatea informațiilor furnizate prin intermediul serviciilor SST.

Articolul 5

Acțiuni care urmează a fi sprijinite în cadrul programului

1.           Programul de sprijin al SST oferă sprijin pentru acțiunile menite să ducă la atingerea obiectivelor stabilite la articolul 3, prevăzute în programul de lucru menționat la articolul 6 alineatul (2) și în condițiile specifice menționate la articolul 7.

2.           Programul de sprijin al SST nu acordă sprijin pentru dezvoltarea unor noi senzori SST.

3.           Uniunea cofinanțează acțiunile menționate la alineatul (1), inclusiv prin intermediul subvențiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/2012.

Articolul 6

Rolul Comisiei Europene

1.           Comisia:

(a) gestionează fondurile alocate programului de sprijin al SST și asigură punerea în aplicare a programului de sprijin al SST;

(b) adoptă măsurile necesare pentru identificarea, controlul, atenuarea și monitorizarea riscurilor aferente programului;

(c) stabilește, în colaborare cu Serviciul European de Acțiune Externă, mecanismele de coordonare necesare pentru asigurarea securității programului.

2.           Comisia adoptă acte de punere în aplicare stabilind un program de lucru multianual pentru programul de sprijin al SST care să completeze, după caz, programele de lucru prevăzute în cadrul programelor menționate la articolul 11 alineatul (1). Programul de lucru precizează obiectivele urmărite, rezultatele scontate, acțiunile care urmează să fie finanțate, calendarul pentru punerea în aplicare a acestor acțiuni, metoda de aplicare, rata maximă a cofinanțării din partea Uniunii și condițiile specifice aplicabile subvențiilor Uniunii în cadrul programului de sprijin al SST. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 14 alineatul (2).

Articolul 7

Participarea statelor membre

1.           Statele membre care doresc să participe la punerea în aplicare a obiectivelor stabilite la articolul 3 înaintează o cerere Comisiei, demonstrând conformitatea cu următoarele criterii:

(a) deținerea de senzori SST și de resurse tehnice și umane adecvate pentru exploatarea acestora sau de capacități de prelucrare a datelor;

(b) stabilirea unui plan de acțiune pentru punerea în aplicare a obiectivelor stabilite la articolul 3.

2.           Comisia adoptă deciziile de punere în aplicare în ceea ce privește conformitatea statelor membre cu criteriile stabilite la alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 14 alineatul (2).

3.           Statele membre care îndeplinesc criteriile stabilite la alineatul (1) încheie acordul menționat la articolul 10.

4.           Statele membre care respectă criteriile stabilite la punctul 1 și care sunt părți la acordul menționat la articolul 10 sunt eligibile pentru contribuția financiară din partea programului de sprijin al SST. Comisia publică și actualizează lista statelor membre pe site-ul său internet.

Articolul 8

Participarea Centrului Satelitar al Uniunii Europene

Centrul Satelitar al Uniunii Europene (CSUE) participă la punerea în aplicare a obiectivului prevăzut la litera (c) din articolul 3 și este eligibil pentru contribuția financiară din partea programului de sprijin al SST sub rezerva încheierii acordului menționat la articolul 10.

Articolul 9

Utilizarea și schimbul de date și de informații SST

Utilizarea și schimbul de date și de informații SST în vederea punerii în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 sunt reglementate de următoarele reguli:

(d) se împiedică divulgarea neautorizată a datelor și a informațiilor, permițând, în același timp, exploatarea eficientă și maximizarea utilizării informațiilor obținute;

(e) securitatea datelor SST este asigurată ;

(f) informațiile obținute în cadrul programului de sprijin al SST sunt puse la dispoziție pe baza principiului necesității de a cunoaște, în conformitate cu instrucțiunile și normele de securitate ale autorității de origine a informațiilor și a proprietarului obiectului spațial în cauză.

Articolul 10

Coordonarea activităților operaționale

Statele membre care respectă criteriile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) și CSUE încheie un acord de stabilire a normelor și mecanismelor pentru cooperarea lor în vederea realizării obiectivelor prevăzute la articolul 3. În special, respectivul acord include dispoziții referitoare la următoarele elemente:

(a) utilizarea și schimbul de date și de informații SST, ținând seama de recomandările documentului intitulat „Space Situational Awareness data policy – recommendations on security aspects” aprobat de Comitetul de securitate al Consiliului[20];

(b) stabilirea unei structuri de gestionare a riscurilor pentru a asigura punerea în aplicare a dispozițiilor cu privire la utilizarea și schimbul securizat de date și informații SST.

Articolul 11

Finanțarea programului de sprijin al SST

1.           Finanțarea de către Uniune a programului de sprijin al SST provine din programe relevante prevăzute în cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 și este pe deplin conformă cu temeiul legal al acestora.

Programele relevante din care ar putea proveni finanțarea includ programele stabilite prin următoarele acte:

(a) Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit[21], articolul 1, articolul 3 literele (c) și (d) și articolul (4);

(b) Decizia Consiliului nr. […] de stabilire a programului specific de punere în aplicare a programului „Orizont 2020”[22], articolul 2 alineatul (2) literele (b) și (c), anexă, partea II, punctul 1.6.2 litera (d) și anexă partea III, punctul 6.3.4;

(c) Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire, ca parte a Fondului pentru securitatea internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor[23], articolul 3 alineatul (2) litera (b) și alineatul (3) litera (e).

2.           Creditele anuale sunt autorizate de autoritatea bugetară în limitele prevăzute pentru această activitate în cadrul programelor din care provine finanțarea.

Articolul 12

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

1.           La punerea în aplicare a acțiunilor finanțate în temeiul prezentei decizii, Comisia adoptă măsurile corespunzătoare pentru a garanta protecția intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin controale eficace, și, în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, precum și, dacă este necesar, prin sancțiuni eficace, proporționale și disuasive.

2.           Comisia sau reprezentanții acesteia și Curtea de Conturi au competența de audit, pe baza documentelor și a controalelor la fața locului, față de toți beneficiarii de subvenții, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii în cadrul programului.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua controale și inspecții la fața locului la operatorii economici care beneficiază direct sau indirect de o astfel de finanțare, în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului[24], cu scopul de a stabili existența unei fraude, a unui act de corupție sau dacă a avut loc orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene în legătură cu un acord de subvenționare sau cu o decizie de acordare a unui subvenții sau în legătură cu un contract de finanțare din partea Uniunii.

Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), acordurile de cooperare cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, precum și acordurile de subvenționare, deciziile de acordare a subvențiilor și contractele rezultate din punerea în aplicare a prezentei decizii împuternicesc în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri, controale și inspecții la fața locului.

3.           Beneficiarul asistenței financiare pentru acțiunile menționate la articolul 3 păstrează la dispoziția Comisiei, pentru o perioadă de cinci ani de la ultima plată legată de orice acțiune, toate documentele justificative privind cheltuielile aferente acțiunii.

Articolul 13

Monitorizare și evaluare

1.           Comisia supraveghează punerea în aplicare a programului de sprijin al SST.

2.           Până la 1 iulie 2018, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare privind punerea în aplicare a programului de sprijin al SST. Raportul respectiv include recomandări privind reînnoirea, modificarea sau suspendarea acțiunilor sprijinite prin programul de sprijin al SST, luând în considerare următoarele:

(a) atingerea obiectivelor programului de sprijin al SST, atât din punctul de vedere al rezultatelor cât și al impactului acțiunilor sprijinite prin programul de sprijin al SST;

(b) eficacitatea utilizării resurselor.

Articolul 14

Procedura de comitet

1.           Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.           În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 15

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,                     Pentru Consiliu

Preşedintele                                                   Preşedintele

FIŞĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Denumirea propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

              1.3.    Tipul propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiective

              1.5.    Motivele propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata și impactul financiar

              1.7.    Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestiune și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Estimated impact on revenue

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.        Denumirea propunerii/inițiativei

Decizie a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui program de sprijin al monitorizării și urmăririi spațiale (SST)

1.2.        Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[25]

Titlul XX – Cheltuieli administrative

Titlul 02 – Întreprinderi și industrie

Titlul 18 – Afaceri interne

1.3.        Tipul propunerii/inițiativei

ý Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

¨ Propunere/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[26]

¨ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4.        Obiective

1.4.1.     Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Obiectivul propunerii este crearea cadrului pentru stabilirea structurilor necesare pentru a salvgarda disponibilitatea și securitatea pe termen lung a infrastructurilor spațiale europene și naționale și a serviciilor esențiale pentru buna funcționare a economiilor și societăților europene și pentru securitatea cetățenilor europeni prin furnizarea unei serviciu de „monitorizare și urmărire spațială” (SST).

Mai precis, structura stabilită are ca scop creșterea capacității UE de a

i) reduce riscurile legate de lansarea vehiculelor spațiale europene;

ii) evalua și reduce riscurile de coliziune legate de operațiile în orbită ale navelor spațiale europene și a permite operatorilor de nave spațiale să planifice și să aplice în mod mai eficace măsuri de atenuare (și anume, manevre mai precise de evitare a coliziunilor, evitarea manevrelor inutile care sunt riscante ca atare și reduc durata de viață a sateliților);

iii) supravegherea reintrării necontrolate a navelor spațiale sau a deșeurilor acestora în atmosfera terestră și furnizarea mai precisă și mai eficientă de alerte timpurii pentru securitatea națională și protecția civilă/administrațiile de gestionare a dezastrelor, cu scopul de a reduce potențialele riscuri pentru securitatea și sănătatea cetățenilor europeni și a atenua potențialele prejudicii infrastructurilor terestre importante.

Astfel, prezenta propunere contribuie la asigurarea succesului programelor emblematice ale UE Galileo, EGNOS și Copernicus/GMES care fac parte integrantă din Strategia Europa 2020 și a politicilor pentru o creștere durabilă.

1.4.2.     Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiectivul specific nr. 1

Stabilirea cadrului de reglementare pentru crearea și exploatarea funcției unui senzor SST (rețea de senzori SST deținuți de statele membre) și a unei funcții de prelucrare

Obiectiv specific nr. 2

Stabilirea cadrului reglementar pentru înființarea și exploatarea unor servicii SST destinate operatorilor publici și privați de nave spațiale și utilizatorilor de servicii ale autorităților publice

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Capitolul XX 01 – Cheltuieli administrative alocate domeniilor de politică

1.4.3.     Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Se preconizează că, în urma propunerii, vor fi furnizate servicii eficace și oportune operatorilor publici și privați de nave spațial, precum și statelor membre, ceea ce va permite acestora să evite impactul economic, social și de mediu care rezultă din:

i) dăunarea sau distrugerea navelor spațiale ca urmare a coliziunilor dintre nave spațiale și alte obiecte spațiale, precum și a reintrării necontrolate a acestor obiecte în atmosfera terestră;

ii) costurile generate de manevrele inutile de atenuare sau evitare a coliziunilor datorate incertitudinii evaluărilor de risc (fiecare manevră de evitare a coliziunilor scurtează durata de viață a satelitului);

iii) daunele sau distrugerile la nivelul Pământului datorate reintrărilor necontrolate ale navelor spațiale sau ale deșeurilor acestora în atmosfera terestră.

1.4.4.     Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Indicatorii de rezultat și de impact ai programelor din care va proveni finanțarea pentru programul de sprijinire a SST se aplică, după caz. În cazul în care aceștia nu sunt suficient de specifici pentru a monitoriza punerea în aplicare a propunerii, pot fi aplicați indicatorii de mai jos :

În conformitate cu cadrul reglementar stabilit prin prezenta propunere, un grup de state membre participante care dețin capacitățile relevante trebuie să adopte măsuri pentru a pune în aplicare obiectivele programului de sprijin stabilite la articolul 3 litera (a) și litera (b), și anume înființarea și exploatarea funcției de senzor SST și a funcției de prelucrare SST în conformitate cu o structură de conducere adecvată.

Obiectivul specific nr. 1:

Indicatorii de rezultate privind înființarea și exploatarea funcției de senzor și de prelucrare SST:

-        lista statelor membre participante este întocmită în conformitate cu articolul 7 din decizie, până la sfârșitul anului 2014;

-        funcția de senzor SST (bazată pe senzorii deținuți și puși la dispoziție de către statele membre participante): lansarea fazei operaționale inițiale până la sfârșitul anului 2015;

-        funcția de prelucrare bazată pe capacitățile existente ale statelor membre (de exemplu, centrele de date existente): lansarea fazei operaționale inițiale până la sfârșitul anului 2015;

-        un catalog de obiecte spațiale este întocmit până la sfârșitul anului 2015;

-        funcția de senzor și de prelucrare: lansarea fazei pe deplin operaționale până la sfârșitul anului 2016

Obiectivul specific nr. 2:

În conformitate cu cadrul reglementar stabilit prin prezenta propunere, serviciile SST efective sunt livrate în mod eficace și în timp util unui număr important de actori comerciali publici și privați, europeni și naționali care au nevoie de informații SST. În acest scop, statele membre participante menționate la articolul 7 și Centrul Satelitar al Uniunii Europene, astfel cum se menționează la articolul 8, trebuie să adopte măsuri pentru a pune în aplicare obiectivul programului prevăzut la articolul 3 litera (c), adică înființarea și exploatarea funcției de serviciu SST.

Indicatorii de rezultate privind înființarea și exploatarea funcției de serviciu SST:

-        capacitățile necesare pentru înființarea și exploatarea funcției de serviciu SST și a serviciilor SST sunt definite și convenite în mod formal până la sfârșitul anului 2014;

-        acordul de stabilire a regulilor și mecanismelor pentru cooperarea între statele membre și Centrul Satelitar al Uniunii Europene este în vigoare până la sfârșitul anului 2014;

-        standardele de calitate și mecanismele care permit obținerea de reacții din partea operatorilor privind calitatea serviciilor SST sunt stabilite până la sfârșitul anului 2014;

-        serviciile SST: începutul fazei operaționale inițiale la sfârșitul anului 2015 și al fazei operaționale finale la sfârșitul anului 2016

Indicatorii de impact pentru obiectivele 1 și 2 pot include:

-        absența coliziunilor;

-        absența întreruperii serviciului sateliților sau a operațiunilor de lansare din cauza dificultăților sau a incertitudinilor din evaluările de risc;

-        indicatorii de impact pot include reacțiile pozitive primite de la operatori și de la autoritățile publice în ceea ce privește informațiile furnizate prin intermediul serviciilor SST și acțiunile de atenuare a coliziunilor întreprinse pe baza informațiilor SST furnizate.

1.5.        Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.     Cerință(cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Sectorul spațial este un sector strategic pentru Europa. Economia, societatea, securitatea și independența politică a UE depind în mare măsură de sisteme și infrastructuri spațiale. Acesta este motivul pentru care UE s-a angajat în proiecte spațiale costisitoare de mare anvergură, cum ar fi Galileo, EGNOS și Copernicus. Aceste sisteme și infrastructuri trebuie să fie protejate împotriva deteriorării sau distrugerii datorate coliziunilor sau reintrării necontrolate a obiectelor spațiale în atmosfera terestră în vederea asigurării funcționării lor efective și a furnizării de servicii. Această protecție constituie o cerință permanentă.

1.5.2.     Valoarea adăugată a implicării UE

Din discuțiile purtate cu părțile interesate în ultimii ani, a devenit clar că înființarea unor servicii europene SST operaționale va necesita intervenția UE.

Există un consens între miniștrii responsabili pentru chestiuni spațiale din statele membre ale UE și pentru Agenția Spațială Europeană (ESA) că dezvoltarea unui astfel de serviciu SST european ar trebui să fie dirijată de UE și nu de către ESA. Acest consens se reflectă în mai multe rezoluții ale Consiliului Spațiu Cosmic (Rezoluția Consiliului Spațiu Cosmic din 26 noiembrie 2010, punctul 24; Concluziile Consiliului Competitivitate din 31 mai 2011, punctele 14-15; Rezoluția Consiliului Spațiu Cosmic din 6 decembrie 2011, capitolul II). În special, statele membre solicită Uniunii Europene să definească politica în materie de guvernanță și de date pentru un serviciu SST european, să joace un rol activ în crearea serviciului european și să utilizeze în mod optim senzorii și expertiza care există deja la nivel național și european. Statele membre și-au exprimat, de asemenea, în mod foarte clar opinia cu privire la modul în care ar trebui luate în considerare preocupările legate de securitate: senzorii SST trebuie să rămână sub control național. Confidențialitatea informațiilor SST a fost definită ca un principiu-cheie pentru politica în materie de date SST (de exemplu, toate informațiile trebuie să fie clasificate și a fi declasificate numai de la caz la caz).

Motivul acestei poziții nu a fost înregistrat în mod oficial, dar a apărut în cursul numeroaselor dezbateri: serviciul SST european are o dimensiune de securitate (permite colectarea de informații privind infrastructura și operațiunile spațiale civile și militare ale statelor) pentru care UE, spre deosebire de ESA, deține competențe și cu care este echipată pentru a face față. TFUE conferă UE competența de a coordona exploatarea activităților spațiale și TUE conferă UE competența în probleme de securitate, cum ar fi cele care apar în contextul SST. UE deține capacitatea legislativă necesară pentru a pune în practică mecanismele de guvernanță și o politică privind datele SST.

Pe de altă parte, ESA este o agenție de C&D de nivel mondial, concepută să definească și să pună în practică programe de dezvoltare a aplicațiilor științifice, tehnologice și spațiale. ESA nu a fost concepută nici pentru a desfășura misiuni politice și legislative complexe necesare pentru elaborarea unui sistem SST în cazul în care activele sunt, în mare măsură, deținute de forțele armate, nici pentru a exploata servicii spațiale (fapt subliniat chiar de ESA, în documentele sale strategice).

În mod indiscutabil, statele membre ar putea crea o nouă organizație pentru a se ocupa de SSA. O astfel de organizație ar trebui să posede mai multe din caracteristicile deja deținute de UE. Prin urmare, o astfel de organizație ar fi sursă de suprapuneri și ineficiență. În plus, unele state membre și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că orice soluție în afara cadrului UE ar putea fi dominată de către acele state membre care dețin deja în prezent o anumită capacitate de senzori, împiedicând, astfel, alte state să își dezvolte propriile lor capacități în cadrul unui serviciu cu adevărat european.

În cele din urmă, UE nu caută să înlocuiască inițiativele luate de statele membre în mod individual sau în cadrul ESA. Ea urmărește să completeze acțiunile întreprinse la nivelul lor și să consolideze coordonarea atunci când o astfel de coordonare este necesară pentru realizarea obiectivelor comune.

Implicarea UE este necesară pentru agregarea investițiile necesare finanțării anumitor proiecte spațiale, stabilirea măsurilor în materie de guvernanță, definirea unei politici a datelor și asigurarea exploatării capacităților existente și viitoare într-un mod coordonat și eficient, astfel încât să se garanteze un sistem solid și interoperabil de care să beneficieze toate părțile interesate europene relevante.

În plus, acțiunea propusă la nivelul UE nu vizează nici să înlocuiască nici să dubleze măsurile de reducere existente la nivel internațional sau multilateral, precum orientările ONU pentru reducerea deșeurilor spațiale sau propunerea unui cod internațional de conduită privind activitățile desfășurate în spațiul cosmic prezentată de UE. Aceste măsuri nu vor rezolva problema în discuție, dar vor reduce multiplicarea deșeurilor spațiale pe termen lung.

1.5.3.     Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Nu există nicio experiență anterioară în acest domeniu. Cu toate acestea, în cazul în care se realizează un schimb de informații și date, valoarea adăugată este incontestabilă.

1.5.4.     Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Propunerea COM(2011) 814 final pentru un regulament privind implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit menționează necesitatea de a proteja sistemul printr-un sistem SSA [considerentul 15 articolul 3 litera (c)] și prevede finanțarea unor astfel de activități [articolul 7.1 litera (a)], fără a aduce atingere rezultatului procedurii legislative și următorului CFM.

Segmentul spațial al Copernicus prezintă cerințe de protecție similare. Prin urmare, Copernicus ar putea contribui la finanțarea activităților SST, în funcție de rezultatul următorului CFM.

În plus, prezenta propunere este coerentă și va crea sinergii cu obiectivele cercetării în domeniul spațiului, precum și ale cercetării în domeniul securității, cuprinse în propunerea referitoare la programul-cadru „Orizont 2020” [COM (2011) 809 final], precum și cu cele privind protecția infrastructurilor critice în conformitate cu propunerea privind „Fondul pentru securitatea internă” [COM(2011)753 final]. În temeiul celor două instrumente, activitățile SST pot beneficia de finanțare fără a aduce atingere rezultatului procedurii legislative și al următorului CFM.

1.6.        Durata și impactul financiar

ý Propunere/inițiativă cu durată limitată

– ý  Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014 până la 31.12.2020

– ý  Impact financiar din 2014 până în 2020

¨ Propunere/inițiativă cu durată nelimitată

– Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

– urmată de exploatarea la capacitate completă.

1.7.        Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)[27]

ý Gestiune directă centralizată de către Comisie

¨ Gestiune indirectă centralizată prin delegarea sarcinilor de execuție către:

– ¨  agențiile executive

– ¨  organismele instituite de Comunități[28]

– ¨  organismele publice naționale/organismele cu misiune de serviciu public

– ¨  persoanele cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

¨ Gestiune partajată cu statele membre

¨ Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe

¨ Gestiune în comun cu organizații internaționale (de precizat)

Dacă se indică mai multe moduri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.        Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Finanțarea din partea Uniunii pentru programul de sprijin SST va proveni din alte programe relevante prevăzute în cadrul următorului CFM în deplină compatibilitate cu temeiul juridic al acestora. Programele relevante pot include Galileo, Orizont 2020 și Fondul UE pentru securitate internă. Se vor aplica cerințele de monitorizare și raportare a acestor programe.

Indiferent de cerințele de monitorizare și raportare ale programelor care pun la dispoziție fonduri pentru programul SST, se va institui un sistem specific de monitorizare pentru a garanta rezultate de cea mai înaltă calitate și utilizarea cât mai eficientă a resurselor. Monitorizarea va acționa pe întreg parcursul programului. Ea se va baza pe reacțiile beneficiarilor cu privire la program.

S-a realizat o evaluare extinsă a impactului, care integrează cerințele de evaluare ex-ante. În urma evaluării comparative a opțiunilor de politici disponibile, s-a identificat opțiunea politică preferată și s-au evaluat impactul, riscurile, ipotezele și rentabilitatea acesteia. Prezenta propunere este pe deplin compatibilă cu concluziile evaluării.

O evaluare intermediară a acestui program va fi întreprinsă în cursul celui de al cincilea an de aplicare, prin urmare în timp util pentru pregătirea următorul cadru financiar multianual. Evaluarea se va concentra asupra rezultatelor obținute și a aspectelor calitative ale punerii în aplicare a programului. O evaluare ex-post va fi, de asemenea, realizată.

2.2.        Sistemul de gestiune și control

2.2.1.     Riscul (riscurile) identificat(e)

Punerea în aplicare a acordurilor de subvenționare semnate împreună cu statele membre participante și Centrul Satelitar al Uniunii Europene: nivelul de risc este considerat scăzut, deoarece beneficiarii sunt administrațiile publice.

2.2.2.     Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Întrucât fondurile destinate punerii în aplicare a programului de sprijinire a SST vor proveni din programele existente în cadrul următorului CFM, se aplică mecanismele de control prevăzute în cadrul acestor programe. Indiferent de aceste mecanisme, acordul de subvenționare semnat cu beneficiarii programului de sprijin (administrațiile publice ale statelor membre participante și CSUE) definește condițiile aplicabile pentru finanțarea activităților care beneficiază de subvenție, inclusiv un capitol privind metodele de control. Toate administrațiile participante se angajează să respecte regulile administrative și financiare ale Comisiei privind cheltuielile.

Pentru Comisie se aplică dispozițiile Regulamentului financiar în ceea ce privește verificarea ex-ante a angajamentelor și plăților de către unitatea financiară, precum și declarațiile scrise care trebuie să fie furnizate de ordonatorul de credite subdelegat. Monitorizarea administrativă a subvențiilor și plăților aferente va intra în responsabilitatea serviciilor centrale ale Comisiei. Se va acorda o atenție specială naturii cheltuielilor (eligibilității) și verificării documentelor justificative și a documentației relevante.

2.3.        Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

Întrucât fondurile destinate punerii în aplicare a programului de sprijinire a SST vor proveni din programele existente în cadrul următorului CFM, se aplică măsurile de prevenire a fraudelor și neregulilor prevăzute în cadrul acestor programe, după caz. Indiferent de aceste măsuri, acordurile care rezultă din prezenta decizie prevăd monitorizarea și controlul financiar de către Comisie sau orice reprezentant împuternicit, precum și audituri efectuate de Curtea de Conturi sau de OLAF la fața locului, dacă este necesar.

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.        Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) afectată (afectate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente (nu se aplică)

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Numărul [Rubrica……………………………………..] || Dif./ Nedif. || din partea țărilor AELS || din partea țărilor candidate || din partea țărilor terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

|| [XX.YY.YY.YY] || || DA/NU || DA/NU || DA/NU || DA/NU

· Noile linii bugetare a căror creare se solicită

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare .

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară* || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Numărul [Descriere…...….…………………...……….] || Dif./ Nedif. ([29]) || din partea țărilor AELS[30] || din partea țărilor candidate[31] || din partea țărilor terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

1.1 || 02.04.01.01 [02.02.02.01] Cercetarea spațială || Dif. || DA || NU || DA || NU

1.1 || 02.04.01.02 [02.02.03.02] Cercetarea în domeniul securității || Dif. || DA || NU || DA || NU

1.1 || 02.05.01 Programele europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo) || Dif. || DA || NU || DA || NU

1.1 || 02.01.05.03 Alte cheltuieli de gestiune pentru cercetare || Nedif. || DA || NU || DA || NU

1.1 || 02.01.04.05 Programe europene de navigație prin satelit (EGNOS și Galileo) – cheltuieli pentru gestiunea administrativă || Nedif. || DA || NU || DA || NU

3.1 || 18.05.08 Prevenirea, capacitatea de reacție și gestionarea consecințelor în materie de terorism || Dif. || DA || NU || NU || NU

5 || XX.01.01.01 Cheltuieli referitoare la personalul în activitate care lucrează cu instituția || Nedif. || DA || NU || NU || NU

5 || XX.01.02.01 Personal extern care lucrează cu instituția || Nedif. || DA || NU || NU || NU

5 || XX.01.02.11 Alte cheltuieli de gestiune ale instituției || Nedif. || DA || NU || NU || NU

5 || XX.01.03.01 Cheltuieli referitoare la echipamentele, mobilierul și serviciile Comisiei || Nedif. || DA || NU || NU || NU

*          Liniile bugetare sunt indicate în conformitate cu actualul cadru financiar multianual 2007-2013 și fără a aduce atingere viitorului cadru financiar multianual 2014-2020. În plus, liniile bugetare referitoare la nomenclatură sunt indicate în conformitate cu propunerile legislative privind programele „Orizont 2020”, Galileo și Fondul pentru securitate internă și ar putea să fie modificate pentru a corespunde liniilor bugetare echivalente din nomenclatura bugetară finală.

3.2.        Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.     Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 1.1 || „Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii”

DG: ENTR * || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL ||

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || || ||

02.04.01.01 [02.02.02.01] || Angajamente || (1) || 0,640 || 0,960 || 1,280 || 1,600 || 1,760 || 1,920 || 1,920 || 10,080 ||

Plăți || (2) || 0,640 || 0,960 || 1,280 || 1,600 || 1,760 || 1,920 || 1,920 || 10,080 ||

02.04.01.02 [02.02.03.02] || Angajamente || (1) || 0,480 || 0,720 || 0,960 || 1,200 || 1,320 || 1,440 || 1,440 || 7,560 ||

Plăți || (2) || 0,480 || 0,720 || 0,960 || 1,200 || 1,320 || 1,440 || 1,440 || 7,560 ||

02.05.01 || Angajamente || (1) || 2,880 || 4,320 || 5,760 || 7,200 || 7,920 || 8,640 || 8,640 || 45,360 ||

Plăți || (2) || 2,880 || 4,320 || 5,760 || 7,200 || 7,920 || 8,640 || 8,640 || 45,360 ||

Credite cu caracter administrativ finanțate din fondurile prevăzute pentru programe specifice[32]** || || || || || || || || ||

02.01.05.03 || || (3) || 0,072 || 0,072 || 0,072 || 0,072 || 0,072 || 0,072 || 0,072 || 0,504

02.01.04.05 || || || 0,028 || 0,028 || 0,028 || 0,028 || 0,028 || 0,028 || 0,028 || 0,196

TOTAL credite pentru DG ENTR || Angajamente || =1+1a +3 || 4,100 || 6,100 || 8,100 || 10,100 || 11,100 || 12,100 || 12,100 || 63,700 ||

Plăți || =2+2a +3 || 4,100 || 6,100 || 8,100 || 10,100 || 11,100 || 12,100 || 12,100 || 63,700 ||

* Tabelul indică fondurile pentru program de sprijinire a SST care trebuie obținute din programele relevante prevăzute în cadrul următorului CFM. Aceste cifre sunt indicative și nu aduc atingere acordului final privind distribuirea fondurilor între domeniile de cercetare și activitățile din cadrul programului „Orizont 2020”. Nu este avută în vedere nicio reprogramare. Sumele anuale indicate pentru fiecare linie bugetară rezultă dintr-o repartizare a sumelor anuale totale necesare pentru prezenta propunere. Repartizarea se bazează pe ponderea relativă a fiecărui program în ceea ce privește suma totală prevăzută în respectivele propuneri ale Comisiei (Galileo 72%, cercetare spațială 16%, cercetare în domeniul securității 12%). Totuși, toate sumele sunt indicative. Ele ar trebui să fie ajustate în funcție de rezultatul final al procedurii legislative privind programele relevante și discuțiile pe marginea următorului CFM. În aceeași linie, finanțarea poate fi, de asemenea, dedusă din programul Copernicus în funcție de rezultatul final al discuțiilor privind CFM.

* * Defalcare pe linii bugetare: 72% 02.01.05.03 și 28% 02.01.04.05.

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 3.1 || „Libertate, securitate și justiție”

DG: HOME * || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || ||

18.05.08 || Angajamente || (1) || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 7,000

Plăți || (2) || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 7,000

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe specifice[33] || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare || || (3) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

TOTAL credite pentru DG HOME || Angajamente || =1+1a +3 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 7,000

Plăți || =2+2a +3 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 1,000 || 7,000

* Propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire „în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității, precum și pentru gestionarea crizelor” [COM (2011) 753 final din 15.11.2011] prevede finanțare pentru protecția infrastructurii critice. Prin urmare, finanțarea pentru programul de sprijinire al SST ar putea fi, de asemenea, dedusă din FSI. Nu este avută în vedere nicio reprogramare. În plus, sumele sunt doar indicative. Ele ar trebui să fie ajustate, în strânsă colaborare cu DG HOME, având în vedere rezultatul final al procedurii legislative privind programul și discuțiile pe marginea următorului CFM.

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 5,000 || 7,000 || 9,000 || 11,000 || 12,000 || 13,000 || 13,000 || 70,000

Plăți || (5) || 5,000 || 7,000 || 9,000 || 11,000 || 12,000 || 13,000 || 13,000 || 70,000

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe specifice || (6) || 0,100 || 0,100 || 0,100 || 0,100 || 0,100 || 0,100 || 0,100 || 0,700

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1- 4 din cadrul financiar multianual (suma de referință) || Angajamente || =4+ 6 || 5,100 || 7,100 || 9,100 || 11,100 || 12,100 || 13,100 || 13,100 || 70,700

Plăți || =5+ 6 || 5,100 || 7,100 || 9,100 || 11,100 || 12,100 || 13,100 || 13,100 || 70,700

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

DG: ENTR ||

Ÿ Resurse umane || 0.096 || 0.191 || 0.0191 || 0.0191 || 0.0191 || 0.0191 || 0.0191 || 1.242

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0.059 || 0.167 || 0.167 || 0.167 || 0.167 || 0.167 || 0.167 || 1.061

TOTAL DG ENTR || Credite || 0.155 || 0.358 || 0.358 || 0.358 || 0.358 || 0.358 || 0.358 || 2.303

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 0.155 || 0.358 || 0.358 || 0.358 || 0.358 || 0.358 || 0.358 || 2.303

în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1- 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 5.255 || 7.458 || 9.458 || 11.458 || 12.458 || 13.458 || 13.458 || 73.003

Plăți || 5.255 || 7.458 || 9.458 || 11.458 || 12.458 || 13.458 || 13.458 || 73.003

3.2.2.     Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– ý  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Indicați obiectivele și realizările ò || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

REALIZĂRI

Tipul realizării || Costul mediu al realizării || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul total de realizări || Total costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1 Înființarea și exploatarea rețelelor de senzori și o funcție de prelucrare || || || || || || || || || || || || || || || ||

- funcție de senzor || Produs || || || 4,000 || || 5,500 || || 7,000 || || 9,000 || || 9,500 || || 10,000 || || 10,000 || || 55,000

- funcție de prelucrare || Comunicările || || || || || || || || ||

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || || || || || || || || || || || || || || || ||

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2 Înființarea și exploatarea serviciilor SST || || || || || || || || || || || || || || || ||

- Realizare || Serviciu || || || 1,000 || || 1,500 || || 2,000 || || 2,000 || || 2,500 || || 3,000 || || 3,000 || || 15,000

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2 || || || || || || || || || || || || || || || ||

COSTURI TOTALE || || 5,000 || || 7,000 || || 9,000 || || 11,000 || || 12,000 || || 13,000 || || 13,000 || || 70,000

3.2.3.     Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.  Sinteză

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– ý  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 0.096 || 0.191 || 0.191 || 0.191 || 0.191 || 0.191 || 0.191 || 1.242

Alte cheltuieli administrative || 0.059 || 0.167 || 0.167 || 0.167 || 0.167 || 0.167 || 0.167 || 1.061

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 0.155 || 0.358 || 0.358 || 0.358 || 0.358 || 0.358 || 0.358 || 2.303

În afara RUBRICII 5[34] din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || || || || || || || ||

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

TOTAL || 0.155 || 0.358 || 0.358 || 0.358 || 0.358 || 0.358 || 0.358 || 2.303

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– ý  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020

Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) ||

|| XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 1 || 1 || 1 || 1 || 1 || 1 || 1

|| XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || || ||

|| XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || ||

|| 10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || ||

|| Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[35] ||

|| XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 1 || 1 || 1 || 1 || 1 || 1 || 1

|| XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || ||

|| XX 01 04 aa[36] || - la sediu[37] || || || || || || ||

|| - în delegații || || || || || || ||

|| XX 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării indirecte) || || || || || || ||

|| 10 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării directe) || || || || || || ||

|| Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || ||

|| TOTAL || 2 || 2 || 2 || 2 || 2 || 2 || 2

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari || Un funcționar AD pentru a gestiona funcțiile Comisiei în cadrul programului, cum ar fi asigurarea secretariatului celor două comitete (inclusiv pregătirea documentelor care urmează a fi adoptate), pregătirea programului anual de lucru și a bugetului, lansarea procedurii de acordare a subvențiilor anuale, întreținerea relațiilor internaționale.

Personal extern || Un agent contractual pentru a oferi sprijinul necesar funcționarului AD.

3.2.4.     Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

– ý  Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual actual.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare în cauză și sumele aferente.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual[38].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizându-se rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

3.2.5.     Participarea terților la finanțare

– ¨  Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

– ý  Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Programul de sprijinire a SST prevede cofinanțarea de către statele membre, inclusiv contribuțiile în natură. Sumele exacte depind de statele membre participante și vor trebui să fie definite într-o etapă ulterioară.

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || …a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctului 1.6) || Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || || || || || || || ||

TOTAL credite cofinanțate || || || || || || || ||

3.3.        Incidența estimată asupra veniturilor

– ý  Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

– ¨         asupra resurselor proprii

– ¨         asupra diverselor venituri

în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară pentru venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[39]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || …a se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)

Articolul …………. || || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

[1]               A se vedea rezoluția Consiliului Uniunii Europene privind politica spațială europeană, Bruxelles, 25 mai 2007,10037/07 care a lansat Politica spațială europeană; rezoluția Consiliului intitulată „Impulsionarea politicii spațiale europene” din 26 septembrie 2008 (documentul Consiliului 13569/08); rezoluția Consiliului intitulată „Contribuția spațiului la inovare și competitivitate în contextul Planului european de redresare economică și măsuri viitoare” din 29 mai 2009 (10500/09); rezoluția Consiliului intitulată „Provocări globale: valorificarea la maximum a sistemelor spațiale europene” din 25 noiembrie 2010 (16864/10); concluziile Consiliului intitulate „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului” din 31 mai 2011; și rezoluția Consiliului intitulată „Orientări privind valoarea adăugată și beneficiile spațiului pentru securitatea cetățenilor europeni” din 6 decembrie 2011 (18232/11).

[2]               Consiliului Uniunii Europene, rezoluția privind „Promovarea politicii spațiale europene”, Bruxelles, 26 septembrie 2008, 13569/08.

[3]               Raportul Parlamentului European privind Comunicarea Comisiei privind o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului [2011/2148 (INI)].

[4]               Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului”, COM (2011) 152 final din 4.4.2011.

[5]               JO C , , p. .

[6]               JO C , , p. .

[7]               COM(2011) 152 din 4 aprilie 2011.

[8]               CS 13569/08, 29.9.2008.

[9]               CS 16864/10, 26.11.2010.

[10]             CS 10901/11, 31.5.2011.

[11]             JO C 377, 23.12.2011, p. 1.

[12]             JO L 196, 27.4.2008, p. 1.

[13]             JO L 276, 20.10.2010, p. 1.

[14]             SEC(2011) 1247 final, 12.10.2011.

[15]             Documentul 15715/11 al Consiliului din 24.10.2011.

[16]             JO L 200, 25.7.2001, p. 5.

[17]             Documentul Consiliului 14698/12,9.10.2012

[18]             JO L 298, p. 1.

[19]             JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[20]             CS 14698/12, 9.10.2012.

[21]             COM (2011) 814 final, 31.11.2011. Trimiterea urmează să fie actualizată după adoptare.

[22]             COM(2011) 811 final, 30.11.2011. Trimiterea urmează să fie actualizată după adoptare.

[23]             COM(2011) 753 final, 15.11.2011. Trimiterea urmează să fie actualizată după adoptare.

[24]             JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

[25]             ABM (Activity Based Management): gestionarea pe activități – ABB (Activity Based Budgeting): stabilirea bugetului pe activități.

[26]             Astfel cum se menționează la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[27]             Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[28]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[29]             Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate

[30]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[31]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii Occidentali.

[32]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[33]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[34]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[35]             AC= agent contractual; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară („Intérimaire”); JED= „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL= agent local; END= expert național detașat.

[36]             Sub plafonul destinat personalului extern din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

[37]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[38]             A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[39]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25% pentru costuri de colectare.