Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52013IP0233

    Rezoluţia Parlamentului European din 23 mai 2013 referitoare la Rwanda: cazul lui Victoire Ingabire (2013/2641(RSP))

    JO C 55, 12.2.2016, p. 127–130 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    12.2.2016   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 55/127


    P7_TA(2013)0233

    Rwanda: cazul lui Victoire Ingabire

    Rezoluţia Parlamentului European din 23 mai 2013 referitoare la Rwanda: cazul lui Victoire Ingabire (2013/2641(RSP))

    (2016/C 055/22)

    Parlamentul European,

    având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de Rwanda în 1975,

    având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor,

    având în vedere Carta africană privind democrația, alegerile și guvernanța,

    având în vedere instrumentele Organizației Națiunilor Unite și ale Comisiei africane pentru drepturile omului și popoarelor, în special Principiile și orientările privind dreptul la un proces echitabil și la asistență juridică în Africa,

    având în vedere răspunsul oferit de VP/ÎR Catherine Ashton la 4 februarie 2013 la întrebarea cu solicitare de răspuns scris E-010366/2012 privind Victoire Ingabire,

    având în vedere Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000, în special anexa VII, în care se face apel la promovarea drepturilor omului, a democrației bazate pe statul de drept și a guvernanței transparente și responsabile,

    având în vedere Convenția ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante,

    având în vedere Raportul organizației Amnesty International intitulat „Justiția în pericol: procesul în primă instanță a lui Victoire Ingabire” din 2013,

    având în vedere articolul 122 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

    A.

    întrucât, în 2010, după 16 ani petrecuți în exil în Țările de Jos, Victoire Ingabire, Președinta Forțelor Democratice Unificate (FDU (1)), o coaliție a partidelor de opoziție din Rwanda, s-a întors în Rwanda pentru a candida la alegerile prezidențiale;

    B.

    întrucât Victoire Ingabire, căreia în final i s-a interzis să candideze, a fost arestată la 14 octombrie 2010; întrucât alegerile au fost câștigate, cu 93 % din voturi, de președintele aflat la sfârșit de mandat, Paul Kagame, liderul Frontului Patriotic Ruandez (FPR); întrucât FDU nu s-a putut înregistra ca partid politic înainte de alegerile din 2010; întrucât și alte partide de opoziție au fost supuse unui tratament similar;

    C.

    întrucât activitățile politice ale dnei Ingabire s-au axat, printre altele, pe statul de drept, libertatea de asociere politică și emanciparea femeilor din Rwanda;

    D.

    întrucât FPR este în continuare partidul politic dominant în Rwanda sub regimul Președintelui Kagame, controlând viața publică conform sistemului unui partid unic, criticii autorităților ruandeze fiind hărțuiți, intimidați și încarcerați;

    E.

    întrucât, la 30 octombrie 2012, Victoire Ingabire a fost condamnată la opt ani de închisoare; întrucât ea a fost condamnată pentru două capete de acuzare actualizate și achitată de alte patru; întrucât ea a fost găsită vinovată de conspirație pentru vătămarea autorităților prin mijloace teroriste și de minimalizarea genocidului din 1994, pe baza relațiilor sale presupuse cu Forțele Democratice pentru Eliberarea Rwandei (FDER), o grupare rebelă hutu; întrucât procurorul a cerut condamnarea sa la închisoare pe viață;

    F.

    întrucât, la 25 martie 2013, Victoire Ingabire a luat cuvântul în cadrul procesului său în apel și a cerut reexaminarea probelor;

    G.

    întrucât urmărirea în justiție a lui Victoire Ingabire pentru „ideologia genocidului” și „separatism” ilustrează lipsa de toleranță a Guvernului ruandez pentru pluralismul politic;

    H.

    întrucât, în aprilie 2013, în cursul apelului său în fața Curții Supreme, a fost achitată de șase capete de acuzare introduse de procuratură, dar a fost condamnată pentru noi capete de acuzare care nu se bazau pe documente legale și care, potrivit avocatului apărării, nu au fost prezentate în timpul procesului; întrucât cele două noi capete de acuzare sunt negaționism/revizionism și înaltă trădare;

    I.

    întrucât, în mai 2013, după ce au depus mărturie împotriva lui Victoire Ingabire înaintea Înaltei Curți din Rwanda în 2012, patru martori ai acuzării și un coinculpat au declarat în fața Curții Supreme că mărturiile lor au fost falsificate; întrucât o organizație importantă de apărare a drepturilor omului și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „detenția lor prelungită fără nicio posibilitate de contact cu exteriorul” și la „utilizarea torturii pentru a obține mărturisiri cu forța”;

    J.

    întrucât mulți observatori consideră că procesul, început în 2011, are motivații politice; întrucât legislația și sistemul judiciar din Rwanda contravin convențiilor internaționale la care Rwanda este parte, în special Convenției Internaționale privind Drepturile Civile și Politice, semnată de Guvernul ruandez la 16 iulie 1997, și anume dispozițiilor sale privind libertatea de exprimare și libertatea de gândire;

    K.

    întrucât, de la 16 aprilie 2012, Victoire Ingabire își boicotează procesul în semn de protest față de intimidarea și procedurile ilegale de interogare aplicate în cazul unora dintre coinculpații săi, și anume foștii membri ai FDER locotenent-colonelul Tharcisse Nditurende, locotenent-colonelul Noël Habiyaremye, căpitanul Jean Marie Vianney Karuta și maiorul Vital Uwumuremyi, precum și față de decizia Curții de a scurta audierea unui martor al apărării, Michel Habimana, care acuză autoritățile ruandeze că au fabricat probe; întrucât aceste circumstanțe nu au fost confirmate de autoritățile ruandeze;

    L.

    întrucât Bernard Ntaganda, fondatorul partidului PS-Imberakuri, a fost condamnat la patru ani de închisoare, fiind acuzat de amenințarea securității naționale, „separatism” și încercarea de a organiza demonstrații fără autorizație;

    M.

    întrucât, la 13 septembrie 2012, Victoire Ingabire – împreună cu alte două personalități politice din Rwanda, Bernard Ntaganda și Deogratias Mushyayidi, toți încarcerați în prezent în Kigali – a fost nominalizată pentru Premiul Saharov pentru libertatea de gândire al Parlamentului European;

    N.

    întrucât Rwanda este semnatară a Acordului de la Cotonou, care prevede că respectarea drepturilor omului este un element esențial al cooperării UE-ACP;

    O.

    întrucât, în Rwanda, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv a pluralismului politic și a libertății de exprimare și de asociere, face obiectul unor restricții severe, ceea ce îngreunează funcționarea partidelor de opoziție și exprimarea, de către jurnaliști, a unor puncte de vedere critice;

    P.

    întrucât consolidarea democrației, inclusiv asigurarea independenței sistemului judiciar și a participării partidelor de opoziție, prezintă o importanță determinantă, îndeosebi în perspectiva alegerilor parlamentare din 2014 și a scrutinului prezidențial care urmează să fie organizat în 2017;

    Q.

    întrucât genocidul și războiul civil care au avut loc în Rwanda în 1994 exercită în continuare un impact negativ asupra stabilității regiunii,

    1.

    își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu procesul în primă instanță intentat lui Victoire Ingabire, care nu a respectat standardele internaționale, nu în ultimul rând în ceea ce privește dreptul său la prezumția de nevinovăție, și care s-a bazat pe dovezi falsificate și pe mărturisiri ale coinculpaților săi care au fost plasați în detenție militară la Camp Kami, unde se presupune că s-a recurs la tortură pentru a-i obliga să facă mărturisiri;

    2.

    condamnă cu fermitate caracterul motivat politic al procesului, urmărirea în justiție a oponenților politici și anticiparea rezultatului procesului; solicită magistraturii ruandeze să îi asigure dnei Victoire Ingabire un proces în apel prompt și echitabil, care să respecte standardele stabilite de dreptul ruandez și de cel internațional;

    3.

    solicită protecția principiului egalității prin măsuri care să garanteze că fiecare dintre părți, acuzarea și, respectiv, apărarea, dispun de aceleași mijloacele procedurale și de posibilitatea de a descoperi probe materiale pe parcursul procesului și beneficiază de șanse egale de a-și prezenta punctul de vedere; încurajează îmbunătățirea controlului dovezilor, inclusiv prin mijloace care să garanteze că acestea nu au fost obținute prin tortură;

    4.

    solicită Uniunii Europene să trimită observatori pentru a monitoriza procesul în apel intentat de Victoire Ingabire;

    5.

    subliniază respectul pe care îl acordă independenței sistemului judiciar al Rwandei, dar le reamintește autorităților ruandeze că UE, în cadrul dialogului politic oficial cu Rwanda desfășurat în temeiul articolului 8 din Acordul de la Cotonou, și-a exprimat preocupările legate de respectarea drepturilor omului, care ar trebui asigurată, și de dreptul la un proces echitabil;

    6.

    reamintește că libertățile de întrunire, asociere și exprimare sunt componente esențiale ale oricărei democrații și consideră că aceste principii sunt supuse unor limitări stricte în Rwanda;

    7.

    condamnă toate formele de reprimare, intimidare și detenție a activiștilor politici, a jurnaliștilor și a militanților în favoarea drepturilor omului; îndeamnă autoritățile rwandeze să elibereze imediat toate persoanele și toți militanții deținuți sau condamnați doar pentru că și-au exercitat drepturile legate de libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică; îndeamnă, în această privință, autoritățile rwandeze să-și adapteze legislația națională, pentru a garanta libertatea de exprimare;

    8.

    îndeamnă guvernul ruandez să se conformeze dreptului internațional și să respecte Declarația Universală a Drepturilor Omului, Pactul internațional privind drepturile civile și politice din 1966 și Carta africană privind drepturile omului și ale popoarelor;

    9.

    reamintește că declarațiile obținute prin utilizarea torturii și a altor forme de tratamente abuzive nu sunt admisibile în nicio procedură;

    10.

    solicită autorităților ruandeze să ancheteze cu eficacitate acuzațiile de tortură și alte încălcări ale drepturilor omului și să-i aducă în fața instanței pe cei care au comis astfel de delicte, deoarece nu se poate tolera impunitatea;

    11.

    își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că, la 19 ani de când RPF se află la putere și la doi ani de la realegerea Președintelui Kagame, Rwanda nu dispune încă de niciun partid politic de opoziție funcțional;

    12.

    solicită autorităților ruandeze să asigure separația puterilor administrativă, legislativă și judecătorească și, în special, independența sistemului judiciar și să promoveze participarea partidelor de opoziție, în condiții de respect reciproc și de dialog bazat pe incluziune, drept componente ale unui proces democratic;

    13.

    consideră că legea din 2008 privind ideologia genocidului, invocată pentru a-l pune sub acuzare pe Victoire Ingabire, a servit drept instrument politic pentru a reduce la tăcere vocile care au exprimat opinii critice la adresa guvernului;

    14.

    solicită guvernului ruandez să revizuiască legea privind „ideologia genocidului”, pentru a o alinia la obligațiile asumate de Rwanda în temeiul dreptului internațional și să modifice legea de instituire a unor pedepse pentru delictele de discriminare și spirit sectar, astfel încât să o alinieze la obligațiile asumate de Rwanda în temeiul dreptului internațional;

    15.

    subliniază că procesul penal al lui Victoire Ingabire este important atât din punct de vedere politic, cât și legal, punând la încercare capacitatea sistemului judiciar ruandez de a trata cauze cu puternice implicații politice într-un mod echitabil și independent;

    16.

    reamintește autorităților ruandeze că la baza democrației stau guvernarea pluralistă, o opoziție funcțională, o mass-medie și un sistem judiciar independente, respectarea drepturilor omului și respectarea drepturilor de exprimare și întrunire; solicită, în acest sens, Rwandei să își îndeplinească promisiunile de a respecta aceste standarde și să își îmbunătățească reputația în materie de drepturile omului;

    17.

    subliniază că, în contextul activității în materie de dezvoltare internațională în Rwanda, ar trebui să se acorde prioritate într-o măsură mult mai mare drepturilor omului, statului de drept, guvernării transparente și deschise sugestiilor; solicită Uniunii Europene ca, în colaborare cu alți donatori internaționali, să exercite o presiune susținută cu scopul de a încuraja reforma în materie de drepturile omului din Rwanda;

    18.

    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, instituțiilor Uniunii Africane, Comunității Africii de Est, Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, guvernelor și parlamentelor statelor membre, apărătorilor lui Victoire Ingabire și Președintelui Rwandei.


    (1)  Denumirea în limba franceză: Forces Démocratiques Unifiées (FDU-Inkingi).


    Top