This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52013DC0499
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS European higher education in the world
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Învățământul superior european în lume
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Învățământul superior european în lume
/* COM/2013/0499 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Învățământul superior european în lume /* COM/2013/0499 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE
PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI
COMITETUL REGIUNILOR Învățământul superior european
în lume 1. EUROPA ȘI CURSA MONDIALĂ ÎN
CĂUTARE DE TALENTE Peisajul învățământului
superior se află în plină schimbare datorită globalizării și
dezvoltării tehnologice. Se preconizează că cererea de locuri în
învățământul superior va crește exponențial în
următorii douăzeci de ani, de la 99 de milioane de studenți în
întreaga lume, în prezent, la 414 milioane[1]
până în 2030, China confruntându-se, de departe, cu cea mai mare creștere
din ultimii ani, aceasta fiind urmată de Brazilia și India. Setea de
cunoaștere și mobilitate socială din economiile emergente va permite
ca învățământul superior să devină accesibil pentru sute
de milioane de cetățeni din întreaga lume. Tehnologia și așteptările
studenților se modifică, de asemenea. Din ce în ce mai mult, studenții
se așteaptă să poată alege ce învață, cum învață
și când învață, în funcție de nevoile și interesele
lor individuale. Ei sunt dispuși să studieze în țara lor de
origine, în străinătate, prin cursuri oferite online sau prin forme
mixte de învățare, care combină toate aceste posibilități.
Învățământul și, în
special, învățământul superior reprezintă centrul de interes
al Strategiei Europa 2020 și al obiectivului Europei de a deveni o
economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii: acesta
deține un rol crucial în dezvoltarea individului și a societății;
iar prin impactul său asupra inovării și cercetării,
oferă capitalul uman cu înaltă calificare de care au nevoie
economiile bazate pe cunoaștere pentru a genera creștere
economică și prosperitate. Pe baza celor mai recente inițiative
privind Modernizarea sistemelor de învățământ superior din
Europa[2]
și Regândirea educației[3]
și, ca răspuns la concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind
internaționalizarea învățământului superior[4], prezenta comunicare își
propune să contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020,
ajutând statele membre și instituțiile de învățământ
superior[5]
(IIS) să elaboreze parteneriate strategice, care vor permite Europei
să abordeze într-un mod mai eficace provocările globale. Cooperarea la nivelul UE și într-un cadru
european mai larg a permis deja atingerea unui nivel ridicat de
comparabilitate, compatibilitate și de schimburi între IIS și
sistemele din Spațiul european al învățământului superior.
Procesul de la Bologna, programe precum Erasmus, Tempus, Erasmus Mundus și
Marie Curie, instrumente de asigurare a transparenței, cum ar fi Sistemul
european de credite transferabile (ECTS) și Cadrul european al
calificărilor (CEC), au ajutat sistemele naționale de învățământ
superior din UE să atingă un grad semnificativ de internaționalizare
la nivel intraeuropean. Totuși, internaționalizarea este un fenomen
în creștere, cu o dimensiune globală: dincolo de cooperarea în
interiorul UE și de aspectele referitoare la mobilitate, cuprinse în
comunicarea privind Modernizarea sistemelor de învățământ
superior din Europa, prezenta comunicare analizează oportunitățile
reciproc avantajoase, oferite de contextul internațional mai larg și
promovează, după caz, utilizarea procedurilor și instrumentelor europene
de către publicul din întreaga lume. Europa rămâne o destinație
atractivă pentru cursanții mobili, cu un procent stabil de
aproximativ 45%[6]
din numărul de studenți mobili pe plan internațional, o populație
care se preconizează că va crește de la aproximativ 4 milioane
în prezent la 7 milioane până la sfârșitul acestui deceniu. Cu toate
acestea, dacă IIS europene doresc să rămână principala
destinație, pe fondul creșterii concurenței din Asia, Orientul
Mijlociu și America Latină, acestea trebuie să acționeze
strategic pentru a valorifica reputația Europei în domeniul învățământului
superior de calitate. Este necesar ca aceste instituții să-și sporească
atractivitatea, să promoveze în mod activ mobilitatea internațională
a studenților și a personalului didactic; ele trebuie să ofere
programe de studiu inovatoare la nivel mondial, precum și predare și
oportunități de cercetare la nivel de excelență; de
asemenea, ele trebuie să inițieze programe de cooperare și
parteneriate strategice cu alte instituții de învățământ
superior, cu instituții guvernamentale, precum și cu sectorul privat și
cu societatea civilă din întreaga lume. În plus, aceste instituții
trebuie să contribuie mai mult la creșterea economică, încurajând
inovarea și asigurându-se că învățământul superior răspunde
nevoilor pieței muncii[7].
Învățământul digital și, în special, apariția de
cursuri online deschise și în masă (massive open online course
- MOOC) reprezintă, de asemenea, noi stimulente în vederea creării
unor parteneriate strategice între instituțiile de învățământ,
precum și a unor noi oportunități de atragere a potențialilor
studenți care, este posibil să nu fie în măsură să
călătorească sau nu pot pleca de la locul de muncă, dar
care sunt dornici să profite de ofertele de învățământ
superior în afara țării lor. Statele membre trebuie să sprijine
aceste eforturi, creând condiții favorabile internaționalizării
la nivel național și regional și înlăturând obstacolele
juridice și administrative care încă mai stau în calea mobilității. În timp ce economiile lumii se străduiesc
să devină mai competitive, crearea și atragerea talentelor celor
mai performante nu mai reprezintă obiectivul unui număr restrâns de țări
sau IIS de renume mondial. Multe dintre IIS s-au angajat să crească nivelul
de calitate a cursurilor, pentru a atrage și a păstra cei mai buni
studenți. Indiferent dacă studenții noștri merg în țări
terțe sau rămân în Europa, internaționalizarea învățământului
superior va contribui la pregătirea lor pentru viața într-o lume
globală, îmbogățindu-le experiența și cunoștințele,
mărindu-le șansele de angajare, productivitatea și capacitatea
de generare de venituri. De asemenea, așa cum se subliniază în
Comunicarea privind Consolidarea și concentrarea cooperării
internaționale a UE în domeniul cercetării și al inovării:
o abordare strategică[8],
această mișcare globală a oferit noi oportunități
instituțiilor de învățământ superior în vederea promovării
parteneriatelor strategice pe baza unor activități de cercetare și
inovare. Secțiunea 2 a prezentei comunicări
identifică domeniile prioritare pentru IIS și statele membre care
doresc să își intensifice activitățile de internaționalizare.
Acțiunile specifice pe care le va întreprinde UE, aducând valoarea sa
adăugată în sprijinul acestor eforturi de internaționalizare,
sunt prezentate în secțiunea 3, în timp ce secțiunea 4 prezintă
etapele ulterioare. 2. PRIORITĂȚI-CHEIE PENTRU
INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ȘI STATELE MEMBRE:
CĂTRE STRATEGII DE INTERNAȚIONALIZARE CUPRINZĂTOARE În timp ce unele state membre și multe
IIS au pus deja în aplicare strategii de internaționalizare a învățământului
superior[9],
de cele mai mult ori acestea se concentrează în principal pe mobilitatea
studenților: în multe cazuri, cooperarea academică internațională
rămâne fragmentată, având la bază inițiativa unor cadre
didactice individuale sau a unor echipe de cercetare și nefiind
neapărat legată de o strategie instituțională sau națională.
Strategiile eficiente ar trebui să includă, de asemenea, elaborarea de
programe de studiu internaționale, parteneriate strategice, identificarea de
noi modalități de livrare a conținutului, precum și
asigurarea complementarității cu politicile naționale mai largi
de cooperare externă, dezvoltarea la nivel mondial, migrația, comerțul,
ocuparea forței de muncă, dezvoltarea regională, cercetarea și
inovarea. Un studiu recent realizat de Asociația Universităților
Europene (EUA) arată că majoritatea instituțiilor de învățământ
superior consideră că strategiile naționale și instituționale
de internaționalizare au un impact pozitiv asupra activităților
lor de internaționalizare[10]. Elaborarea unei strategii cuprinzătoare
de internaționalizare înseamnă, în primul rând, implicarea IIS, a
studenților, cercetătorilor și personalului lor, precum și
a sistemelor naționale, în toate activitățile relevante
referitoare la cercetare, inovare și învățământ superior pe
scena mondială, în conformitate cu profilul individual și cu nevoile
pieței forței de muncă aflate în curs de evoluție, precum și
strategia economică a țării. În acest scop, nu există o
abordare universală, iar statele membre ar trebui să își
adapteze strategiile naționale pentru consolidarea propriilor capacități,
a prezenței lor internaționale și atragerea de talente, având în
vedere lacunele identificate în domeniul abilităților naționale și
interculturale și ținând cont de nevoile de cunoaștere și
de cercetare din țările partenere în curs de dezvoltare. Prin urmare,
prioritățile cheie propuse pentru IIS și statele membre ar
trebui considerate un set de instrumente de acțiune pe care acestea ar
trebui să le combine, în cadrul unei strategii cuprinzătoare, în funcție
de nevoile proprii. O strategie cuprinzătoare de internaționalizare
ar trebui să acopere domenii cheie grupate în următoarele trei
categorii: mobilitatea internațională
a studenților și a personalului didactic, internaționalizarea și
îmbunătățirea programelor de învățământ și a
învățării digitale, precum și cooperarea strategică,
parteneriatele și consolidarea capacităților. Aceste categorii
nu ar trebui avute în vedere separat, ci ca elemente integrate ale unei
strategii cuprinzătoare. 2.1. Promovarea mobilității
internaționale a studenților și a personalului didactic Gradul de mobilitate internațională
a studenților, cel mai răspândit și, probabil, cel mai puternic mijloc
de internaționalizare, își modifică dramatic amploarea și
forma și, în unele cazuri, a devenit o sursă extrem de
importantă de venituri pentru IIS. În fiecare an, numărul studenților
din învățământul terțiar care merg în străinătate
crește cu 7%, foarte mulți venind din China, India și Republica
Coreea. Cu toate că țările OCDE absorb 77% din cererea
totală, iar în Asia studiază, în prezent, 52% din studenții
mobili pe plan internațional care doresc să obțină o
diplomă, ponderea studenților mobili care aleg să învețe în
Australia, Noua Zeelandă și Rusia este în creștere rapidă.
În același timp, America de Nord (S.U.A și Canada) rămâne o
regiune atractivă, 21% din studenții mobili orientându-se spre aceasta.
Din ce în ce mai des, țările-sursă devin și țări
de destinație: China nu este doar cea mai importantă țară-sursă,
aceasta găzduind deja 7% din populația studențească mobilă
a lumii. Atunci când analizăm volumul total al mobilității de tip
„primire”, trei state membre ale UE - Regatul Unit, Franța și
Germania - atrag 63% din numărul total al studenților din afara Spațiului
european al învățământului superior (EHEA).[11] În Europa, mobilitatea
creditelor în cadrul procesului de obținere a diplomei în țara de
origine este în creștere, prin intermediul schemei de mobilitate; în S.U.A.,
aceasta se regăsește în programele de învățământ în
străinătate, scheme similare fiind în curs de elaborare și
extindere în alte părți ale lumii. Acest tip de mobilitate are o
contribuție semnificativă la internaționalizare. Având în vedere aceste fluxuri de mobilitate în
creștere, transparența și recunoașterea învățării
dobândite în străinătate ar trebui să fie o prioritate cheie.
Grație eforturilor deja depuse pentru elaborarea de cadre de referință
privind calitatea pentru mobilitatea în cadrul UE și în cadrul procesului
mai amplu de la Bologna, Europa este cea mai avansată regiune la nivel
mondial în acest domeniu. Carta Erasmus[12],
care stabilește principiile fundamentale și cerințele minime pe
care IIS trebuie să le respecte în momentul punerii în aplicare a programului
în materie de mobilitate Erasmus, pe lângă suplimentul la
diplomă și utilizarea ECTS, poate fi atractivă la nivel global. Ar
trebui, de asemenea, încurajată recunoașterea la nivel mondial a
creditelor dobândite pentru activitatea de învățare, în scopul sporirii
transparenței și a „portabilității” rezultatelor învățării
dincolo de frontiere. Mobilitatea nu îi privește doar pe studenți:
mobilitatea personalului didactic aduce beneficii multiple atât la nivelul instituției,
cât și la nivel individual. Aceasta este un instrument pentru dobândirea
de noi competențe, limbi și metode de predare și creează rețele
internaționale. IIS ar trebui să-și stimuleze personalul
să-și sporească experiența internațională și
ar trebui să-i recompenseze corespunzător pe membrii acestuia cu
ocazia evaluării carierei. Integrarea stimulentelor și a recompenselor
într-o strategie instituțională deține un rol fundamental în
asigurarea succesului mobilității personalului. Mobilitatea, și în special, mobilitatea
creditelor, ar trebui folosită ca un stimulent puternic pentru
îmbunătățirea calității învățământului
superior european. IIS ar trebui să dezvolte servicii mai bune pentru a
trimite și a primi studenți sau cercetători internaționali,
inclusiv consiliere individuală pentru orientări în vederea alegerii
carierei și a facilitării integrării în oraș/regiune/țară,
oferind și cursuri de formare lingvistică, dacă este cazul. IIS
ar trebui să compare și să actualizeze programele de învățământ
cu cele ale instituțiilor omoloage, în vederea îmbunătățirii
predării și a consolidării conducerii și managementului
instituțional. Schimbul internațional de studenți, în cadrul
unui program, va oferi un stimulent pentru recunoașterea diplomelor obținute
în străinătate. Astfel, mobilitatea va avea un impact nu numai asupra
dezvoltării persoanelor și a șanselor lor de angajare, dar și
asupra instituțiilor. În același timp, contactele intense dintre
universități și economia locală sunt vitale pentru
utilizarea potențialului de cercetare și educație al
universităților în scopul promovării inovării și creșterii
economice. Regulile privind imigrația resortisanților
din țări terțe ar trebui să sprijine eforturile IIS de îmbunătățire a profilului lor internațional,
mai degrabă decât să creeze obstacole în calea mobilității,
care afectează imaginea Europei în străinătate. Durata și
costurile pe care le presupun obținerea vizelor și/sau a autorizațiilor
necesare, precum și diferențele semnificative de practică dintre
țările UE, ar putea acționa ca un factor de descurajare în
alegerea UE ca destinație pentru studii sau cercetare. Studiul recent al
Rețelei europene de migrație intitulat Imigrația studenților
internaționali către UE [13]
sugerează că, deși statele membre au facilitat admiterea studenților
resortisanți ai țărilor terțe în UE ca urmare a Directivei 2004/114/CE,
aceștia se pot confrunta în continuare cu provocări
rezultate din reglementările și/sau practicile naționale. Recenta propunere a Comisiei[14] de reformare a Directivelor 2005/71/CE
și 2004/114/CE privind condițiile de intrare, ședere și
drepturile resortisanților unei țări terțe în scopul
desfășurării de activități de cercetare, studii etc.,
ar trebui să facă mai ușoară și mai atractivă
intrarea și șederea pe teritoriul UE pentru perioade de peste 90 de zile
pentru studenții și cercetătorii resortisanți ai unei țări
terțe. Propunerea stabilește, printre altele, termene clare până
la care autoritățile naționale trebuie să soluționeze
solicitările, oferă mai multe oportunități de acces pe piața
forței de muncă în timpul șederii studenților și
facilitează mobilitatea pe teritoriul UE. Prioritățile cheie în materie de mobilitate pentru instituțiile de învățământ superior și statele membre sunt: – orientarea strategiilor de internaționalizare în sensul integrării unei puternice componente de mobilitate a studenților, cercetătorilor și personalului didactic, acestea fiind susținute de un cadru de referință privind calitatea, care să includă servicii de orientare și consiliere; – instituirea de programe în materie de mobilitate reciproce cu țările din afara UE, care să cuprindă o gamă largă de subiecte și, după caz, să vizeze domenii cu deficit de competențe; – susținerea recunoașterii corecte și formale a competențelor dobândite în străinătate pentru studenții, cercetătorii și personalul didactic mobil la nivel internațional, inclusiv o mai bună utilizare a instrumentelor de asigurare a transparenței și a comparabilității și un accent sporit pe rezultatele învățării; – adoptarea, transpunerea și punerea în aplicare în timp util a propunerii de reformare a Directivelor 2005/71/CE și 2004/114/CE. 2.2. Promovarea internaționalizării
la nivel național și a învățării digitale Definirea nivelului și modelului
corespunzător de mobilitate internațională, atât pentru personal
cât și pentru studenți ar trebui să facă parte din toate
strategiile de internaționalizare. Dar internaționalizarea nu ar
trebui să aducă beneficii doar pentru o mică parte a studenților
și a personalului din orice IIS, care vor petrece timp în
străinătate. Dovezile arată[15] că principalele priorități
ale politicilor de internaționalizare pentru statele membre ale UE și
pentru IIS individuale rămân mobilitatea externă a studenților,
schimburile de studenți și atragerea de studenți internaționali.
Cu toate acestea, mobilitatea va fi întotdeauna limitată la un procent
relativ mic din populația de studenți și din personal:
politicile privind învățământul superior trebuie să se
concentreze tot mai mult pe integrarea unei dimensiuni globale în proiectarea și
conținutul tuturor programelor de învățământ și al
proceselor de predare/învățare (sintagma este denumită uneori „internaționalizare
în țara de origine”), pentru a se asigura că marea
majoritate a cursanților, cei 80-90 % care nu sunt mobili pe plan internațional,
în vederea obținerii de diplome sau credite, au, totuși,
posibilitatea să dobândească competențele internaționale
necesare într-o lume globalizată. Prin prezența în campus, pe lângă
studenții străini, a unor profesori/cercetători străini pregătiți
într-un mediu internațional, majoritatea nemobilă a studenților intră
în contact cu abordările internaționale; astfel, performanța IIS
și calitatea educației pe care o furnizează pot fi
îmbunătățite, prin încurajarea schimbului de materiale de curs și
facilitând din ce în ce mai mult utilizarea eficientă a campusurilor, a
cursurilor și cooperării virtuale. Rețelele disciplinare și
multidisciplinare pot deveni vehicule pentru schimburile de personal și
pentru internaționalizarea programelor de învățământ. Prin integrarea unei
dimensiuni internaționale în programele de învățământ se subliniază
importanța limbilor. Pe de o parte, cunoașterea
aprofundată a limbii engleze este, de facto, o parte
integrantă a oricărei strategii de internaționalizare pentru
studenți, profesori și instituții, iar unele state membre au
introdus sau sunt în curs de a introduce cursuri specifice în limba
engleză (în special la nivel de masterat), ca parte a strategiei lor de
atragere de talente care altfel nu ar veni în Europa. Pe de altă parte,
multilingvismul este o valoare europeană importantă: acesta este
extrem de apreciat de către studenții internaționali[16] și ar trebui
încurajat în predare și cercetare, prin întreaga programă pentru
învățământul superior. Cunoașterea altor limbi europene
lărgește perspectivele pentru carieră și reprezintă,
parțial, un element important în alegerea pe care o fac absolvenții
sau cercetătorii de a rămâne în Europa după terminarea
studiilor, așa cum demonstrează studenții din afara UE care au
primit diplome comune prin programul Erasmus Mundus și care studiază
în cel puțin două țări europene prin programele de
mobilitate. În scopul fructificării potențialului lor de integrare cu
succes în țara gazdă, studenții, cercetătorii și
cadrele didactice mobile au nevoie de sprijin specific pentru învățarea
limbilor străine, inclusiv posibilitatea de a învăța limba
(limbile) locală (locale), indiferent dacă aceasta este sau nu limba
cursurilor studiate sau cea a grupului de cercetare. Învățarea digitală și
utilizarea extinsă a tehnologiei TIC pot lărgi accesul la IIS
europene și pot deschide programele de învățământ la cunoștințe,
materiale și metode de predare din întreaga lume, promovând noi forme de
parteneriat, sinergii și schimburi în cadrul mai multor discipline și
facultăți, care, în alte condiții, ar fi greu de stabilit. O
deschidere mai mare și accesul mai ușor prin intermediul tehnologiei
vor îmbunătăți concurența și transparența și
vor permite IIS să-și adapteze metodele și materialele de
predare la nevoile studenților care vor lucra pe o piață a
muncii globalizată. Aceasta va duce la o modificare semnificativă
a modelului de afaceri al fiecărei IIS, prin deschiderea către segmente
de public complet noi (de exemplu, studenții străini din afara
campusului, persoane care urmează un singur curs și nu un program
complet, diferite categorii de vârstă) și către servicii noi (de
exemplu, sprijin acordat de către cadrele didactice în procesul de
învățare, evaluare, certificare). Acesta schimbă rolul social al
instituțiilor de furnizori de cunoaștere și inovare și de
contribuitori la dezvoltare, exercitând noi presiuni asupra IIS în sensul redefinirii
responsabilităților sale sociale în context local, național și
regional, inclusiv în ceea ce privește responsabilitatea de a construi capacități
în economiile emergente și în țările în curs de dezvoltare din
lume. Europa are unele dintre cele mai bune
universități care oferă linii de studiu la distanță și
învățare mixtă precum și alte mijloace de predare care nu
fac parte din modelul clasic de învățare. Oferta de resurse educaționale
accesibile permanent și gratuit (open educational resources - OER)[17] și, în special, de
materiale didactice cu acces gratuit (open courseware - OCW)[18] de cursuri online deschise și
în masă (MOOC) a apărut și a evoluat rapid în ultimii ani,
crescând în mod semnificativ în rafinament și organizare[19]. Cursurile și diplomele online nu sunt un
fenomen nou, dar creșterea exponențială a ofertei de educație
online și de materiale digitale, precum și dezvoltarea
furnizării de evaluare, validare și credite academice prin MOOC
speciale (o tendință în creștere în special în multe IIS din țări
precum S.U.A și Australia), au potențialul de a transforma radical
învățământul superior. Noile tendințe
în domeniul învățământului digital și apariția MOOC ar
trebui să fie un stimulent pentru IIS să-și regândească
structurile de costuri și, eventual, misiunile, și să se implice
în parteneriate la nivel mondial în scopul creșterii calității
conținutului și a experienței de învățare prin
învățarea mixtă. Europa trebuie să preia inițiativa
în efortul global de a exploata potențialul învățământului digital
- inclusiv disponibilitatea TIC, folosirea OER și furnizarea de MOOC - și
să depășească obstacolele sistemice care încă mai
există în asigurarea calității, în evaluarea și recunoașterea
studenților, precum și în finanțare. Acest potențial,
precum și obstacolele vor fi abordate într-o viitoare inițiativă
a Comisiei. Prioritățile cheie ale instituțiilor de învățământ superior și ale statelor membre în materie de internaționalizare în țara de origine și de învățare digitală sunt: – valorificarea experienței internaționale și a competențelor personalului IIS, cu scopul de a elabora programe internaționale în beneficiul cursanților nemobili și mobili; – mărirea numărului de oportunități oferite studenților, cercetătorilor și personalului în vederea dezvoltării competențelor lingvistice, în special pregătire în limba locală pentru persoanele care urmează cursuri în limba engleză, cu scopul creșterii la maximum a beneficiilor diversității lingvistice europene; – dezvoltarea oportunităților de colaborare internațională prin învățare online și extinderea utilizării TIC și a resurselor educaționale accesibile permanent și gratuit în scopul apariției unor noi mijloace de învățare cu acces lărgit, al internaționalizării programelor analitice și al facilitării unor noi forme de parteneriate. 2.3. Consolidarea cooperării
strategice, a parteneriatelor și a capacităților Noile evoluții, cum ar fi campusurile
satelit și învățământul superior online, precum și
apariția unor noi centre de putere în domeniul cunoașterii modifică
raportul dintre cooperare și concurență în cadrul strategiilor
de internaționalizare. Importanța
economică a învățământului superior internațional este
în creștere rapidă.
Câteva țări, inclusiv destinații populare, precum Regatul Unit,
Canada, S.U.A și Australia, acordă o mare importanță
învățământului superior ca serviciu care generează o
sursă importantă de venituri (în valoare de 8,25 miliarde de lire sterline
în Regatul Unit și 15,5 miliarde de dolari australieni în Australia, în
2010). În unele state membre ale UE, precum
Țările de Jos, Suedia și Danemarca, au fost introduse taxe de școlarizare
substanțiale pentru studenții din afara UE, pe care instituțiile
le utilizează pentru creșterea nivelului veniturilor care le permit,
de exemplu, să ofere burse adresate studenților din țările
emergente și din cele în curs de dezvoltare. Alte state membre,
dimpotrivă, au făcut alegeri politice clare în sensul
păstrării taxelor de școlarizare reduse sau inexistente pentru
resortisanții din țări terțe, ca parte a strategiei lor de
internaționalizare și ca o modalitate de a atrage mai mulți
studenți internaționali. Studenții internaționali au un
impact economic pozitiv asupra țării gazdă, indiferent dacă
plătesc sau nu taxe de școlarizare. Un studiu din 2012[20] al guvernului olandez
arată că, dacă un procent modest de doar 2,5 % din absolvenții
internaționali ar rămâne să lucreze în țară, acest
lucru ar avea efecte pozitive pe termen lung asupra finanțelor publice, pe
lângă recuperarea investițiilor. Sistemele de învățământ
superior din Europa oferă o serie de avantaje competitive care ar trebui
exploatate, cum ar fi o cooperare apropiată și de succes în domeniul diplomelor
comune și duble, școli doctorale, doctorate industriale și
extinderea recentă a comunităților de cunoaștere și
inovare (CCI) ale IET[21]
în domenii cu relevanță la nivel mondial. Dar internaționalizarea
presupune o cooperare mai strânsă cu noi centre de învățământ
superior de pe alte continente. IIS europene ar trebui să se poziționeze
în funcție de punctele lor forte în educație, cercetare sau inovare și
să creeze parteneriate în interiorul și în afara Europei pentru consolidarea și completarea profilului lor individual:
prin proiecte și activități de cercetare comune, cursuri online care
combină canalele tradiționale de diseminare și livrare a cunoștințelor
cu cele noi, inclusiv prin înființarea de campusuri comune sau satelit în țările
din afara UE. Rețelele de cercetare de notorietate ar trebui să fie o
rampă de lansare pentru noi colaborări între profesori, iar
parteneriatele educaționale serioase ar trebui să favorizeze noi
proiecte de cercetare. Studiile arată că diplomele
comune și cele duble sunt instrumente importante de promovare a
asigurării calității și a recunoașterii reciproce a
calificărilor; de atragere a talentelor și de consolidare a
parteneriatelor și de îmbunătățire a experienței
internaționale, a competenței interculturale și a șanselor
de angajare a absolvenților. Prin urmare, UE și statele membre ar
trebui să ofere un stimulent puternic pentru consolidarea rolului
diplomelor comune și a celor duble în strategiile de internaționalizare
ale IIS europene, bazându-se pe experiența a aproape 700 de IIS europene și
din afara UE, care au beneficiat deja de diplome comune și duble oferite
prin programul Erasmus Mundus. Două obstacole specifice trebuie
abordate, ele îngreunând realizarea de către IIS a unor programe comune,
atât în partea academică, cât și în cea administrativă:
reglementările instituționale (procedurile de acreditare, sistemele
de clasificare, de examinare și reglementările privind disertațiile,
procedurile de înscriere și politica privind taxele de școlarizare) și
legislația națională (în special cea legată de acordarea de
diplome comune). Parteneriatele strategice internaționale cu participarea echilibrată a mediului de
afaceri și a instituțiilor de învățământ superior sunt
esențiale pentru inovarea transfrontalieră în scopul abordării
provocărilor globale. Acest aspect este important în special în cazul
economiilor emergente în care Europa trebuie să realizeze o cooperare
echilibrată cu centrele de excelență, în scopul asigurării
unei prezențe locale solide și susținute. Parteneriatele care au
ca scop încurajarea antreprenoriatului și inovării și care
stimulează în rândul studenților abordări inovatoare, competențe
și atitudini antreprenoriale, vor aduce beneficii atât pentru
competitivitatea europeană, cât și pentru țările partenere.
Un potențial deosebit îl are promovarea inovării la prețuri
accesibile și favorabilă incluziunii, care ar putea ajuta economiile
emergente să facă față provocărilor lor societale și
să promoveze accesul la piețe, comerț și investiții
pentru companiile europene. Cooperarea cu țările în curs de
dezvoltare și cu IIS respective ar trebui să facă parte din strategiile
de internaționalizare, care ar trebui să conțină,
ca mijloc de consolidare a cooperării nord-sud și sud-sud, modele de
parteneriat inovatoare, cum ar fi programele comune și mobilitatea în
vederea învățării și mobilitatea personalului didactic. Există multiple dovezi[22] care arată că
învățământul superior reprezintă un factor esențial pentru
asigurarea cunoștințelor necesare dezvoltării economice: prin
crearea de locuri de muncă, printr-o mai bună guvernare, un antreprenoriat
mai eficient, o mobilitate sporită între generații și o
societate civilă mai puternică. IIS europene recunosc că dețin
un rol cheie în sprijinirea eforturilor de modernizare ale țărilor
emergente și în curs de dezvoltare, precum și pentru a contribui la
găsirea de soluții la provocările globale, cum ar fi
schimbările climatice sau reducerea decalajelor de dezvoltare între
popoare și națiuni. De asemenea, majoritatea statelor membre
sprijină cooperarea și programele de consolidare a capacităților
completate prin acțiunea UE în acest domeniu. Studenții, personalul didactic
și cercetătorii care lucrează sau studiază în IIS europene
gazdă sunt adesea vectori de cooperare cu instituțiile și țările
lor de origine la elaborarea, coordonarea și monitorizarea proiectelor de
cooperare internațională. Pe lângă acțiunile specifice, tradiționale
de consolidare a capacităților, mobilitatea în sine și, în
special, mobilitatea creditelor, au un potențial mare de
îmbunătățire a calității învățământului
superior din țările în curs de dezvoltare: prin accelerarea elaborării
strategiilor de internaționalizare și utilizarea instrumentelor de
transparență și de recunoaștere, prin oferirea de asistență
instituțiilor în dezvoltarea de servicii mai bune pentru trimiterea și
primirea studenților sau cercetătorilor străini și prin
promovarea recunoașterii diplomelor străine. Așa cum se subliniază în proiectul Acces
la succes[23],
cooperarea pentru dezvoltare nu este întotdeauna suficient recunoscută în
declarațiile de misiune ale IIS. Cu toate acestea, participarea IIS
europene la consolidarea capacităților în țările din afara
UE poate aduce satisfacții academice pentru instituțiile europene,
făcând parte, în același timp, din responsabilitatea lor societală.
Cooperarea cu IIS din țările care au cel mai mult nevoie de sprijin, cum
ar fi statele care au ieșit dintr-un conflict și stabilirea de
parteneriate cu instituții mai puțin dotate, oferă IIS europene
oportunitatea unei contribuții semnificative la dezvoltarea unei anumite
regiuni, stabilind astfel o legătură strategică pe termen lung
cu aceasta. Într-o lume care evoluează rapid, oportunitățile se
schimbă repede, iar țările în curs de dezvoltare de astăzi vor
fi economiile emergente de mâine. Prioritățile cheie în materie de parteneriate pentru instituțiile de învățământ superior și statele membre sunt: – consolidarea capacității învățământului superior și a cercetării de abordare a provocărilor globale, prin implicarea în parteneriate și alianțe internaționale orientate spre inovare; – înlăturarea obstacolelor rămase în calea dezvoltării și punerii în aplicare a programelor de acordare de diplome comune și duble, atât la nivel instituțional, cât și la nivel național, precum și îmbunătățirea normelor privind asigurarea calității și recunoașterea transfrontalieră; – furnizarea de programe de învățământ antreprenoriale și inovatoare, inclusiv de aptitudini transferabile și crearea de oportunități de formare la nivel internațional, prin colaborarea cu angajatorii din interiorul și din afara UE; – asigurarea coerenței dintre strategiile de internaționalizare și politicile UE de cooperare în vederea dezvoltării, având în vedere principiile echității și drepturilor de proprietate ale țărilor partenere; utilizarea studenților, cercetătorilor și personalului didactic din țările din afara UE ca vectori de cooperare cu IIS din aceste țări. 3. CONTRIBUȚIA UE LA
INTERNAȚIONALIZAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR Statele membre și IIS ale acestora sunt
responsabile pentru reforma sistemelor lor de învățământ
superior și pentru sprijinirea strategiilor de internaționalizare.
Valoarea adăugată de Uniunea Europeană - în colaborare cu
statele membre și respectând pe deplin autonomia instituțiilor de
învățământ superior - în special prin Programul Europa 2020 și
Programul Erasmus+, în limitele cadrului financiar multianual pentru
perioada 2014-2020 (CFM)[24],
constă în asigurarea unor politici de sprijin mai solide și a unor
stimulente financiare pentru strategiile de internaționalizare. Programul Erasmus+ pentru perioada
2014-2020 va oferi investiții substanțiale la nivelul UE în domeniile
cheie ale strategiilor de internaționalizare: mobilitate internațională,
diplome comune, precum și parteneriate internaționale de cooperare,
inclusiv consolidarea capacităților și dezvoltarea personalului
din țările emergente și din cele în curs de dezvoltare. Prin
integrarea instrumentelor externe, Erasmus+ pune capăt fragmentării
actuale a diferitelor programe externe existente pentru învățământul
superior și își propune să facă acțiunile UE mai
vizibile, mai coerente și atractive. Programul cadru Orizont 2020 pentru
cercetare și inovare și componentele sale orientate spre educație
- acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA) pentru mobilitatea
cercetătorilor și Institutul European de Inovare și
Tehnologie (EIT) - vor consolida rolul și imaginea Europei ca furnizor
de învățământ superior de înaltă calitate și
responsabil din punct de vedere social și vor aloca strategic mai multe
fonduri atât pentru mobilitatea de tip „primire”, cât și pentru mobilitatea
de tip „plecare” în și din țări din afara UE pentru studenți,
cercetători și personal didactic. MSCA va recruta aproximativ
20% din numărul total de bursieri Marie Skłodowska‑Curie din
afara Europei și va promova legăturile bazate pe cercetare cu
parteneri din întreaga lume, prin intermediul perioadelor de mobilitate. Pentru a contribui prin finanțarea UE la strategiile de internaționalizare din perioada 2014-2020, Comisia: – va intensifica sprijinul financiar prin noul program Erasmus+ pentru mobilitatea către și dinspre țările din afara UE, ajungând până la 135 000 de studenți și personal didactic și va permite ca până la 15 000 de cercetători din afara UE să înceapă sau să continue o carieră în Europa, prin acțiunile Marie Skłodowska Curie în cadrul Programului Orizont 2020; – va sprijini consorțiile internaționale ale IIS în elaborarea de programe de învățământ masterale și doctorale comune prin Erasmus+ și, respectiv, prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și va oferi burse la nivel înalt unui număr de maxim 60 000 de absolvenți; – va sprijini parteneriatele strategice pentru cooperare și inovare, inclusiv cel mult 1 000 de parteneriate pentru consolidarea capacităților între UE și IIS din afara UE. Contribuția UE se va axa pe două
obiective de politică descrise mai jos: creșterea atractivității
învățământului superior european prin îmbunătățirea
calității și transparenței; precum și consolidarea
cooperării pentru inovare și dezvoltare, la nivel mondial, prin
parteneriate, dialog și consolidarea capacităților. 3.1. Creșterea
atractivității învățământului superior european prin
îmbunătățirea calității și transparenței În vederea îmbunătățirii procesului
de recunoaștere a calificărilor obținute în
străinătate, UE va continua să se implice într-un dialog
internațional privind politicile din învățământul superior
cu principalele țări partenere și regiuni din întreaga lume.
Aceasta va încuraja o mai bună înțelegere a standardelor și a
instrumentelor europene, cum ar fi CEC, Tuning, ECTS, suplimentul la
diplomă, rețeaua de Centre Naționale de Informare cu privire la
Recunoașterea Academică a Diplomelor (NARIC) și Carta Erasmus,
pentru a spori utilizarea acestor instrumente europene și potențialul
lor ca standarde globale. În același timp, UE ar trebui să
consolideze dialogul politic și cunoașterea sistemelor și
instrumentelor țărilor partenere din domeniul educației,
inclusiv prin intermediul Procesului interguvernamental de la Bologna, ca
mijloc de elaborare a standardelor și instrumentelor europene. Pentru ca internaționalizarea să
poată duce la creșterea calității în învățământul
superior, este nevoie de o cooperare mai strânsă cu sistemele echivalente
din alte regiuni ale lumii în materie de asigurare a calității, privind
calitatea serviciilor oferite studenților mobili, asigurarea calității
conținutului academic al cursurilor lor și asigurarea calității
proiectelor și programelor comune. De asemenea, procedurile de acreditare
a cursurilor pentru obținerea unei diplome trebuie să facă
obiectul unei cooperări mai strânse. Având în vedere importanța tot mai mare a
clasamentelor universităților și a impactului acestora asupra
renumelui și, prin urmare, asupra libertății studentului de a
alege destinația de studiu, Comisia sprijină elaborarea unui
instrument de asigurare a transparenței ca alternativă la
clasamentele tradiționale și în completarea acestora, care să se
concentreze în principal pe cercetare. Noul clasament multi-dimensional și
internațional pentru IIS „U-Multirank”, care îl are în centru pe
utilizator, își va publica primele rezultate la începutul anului 2014. Începând
din anii 2016-2017, o organizație independentă va gestiona
clasamentul. Noua abordare în ceea ce privește clasamentul va reda
diversitatea profilurilor IIS europene, atuurile privind predarea și
cercetarea precum și specializările și va fi deschisă
participării IIS din afara Europei, în condiții de egalitate. „U-Multirank” va
permite IIS să se poziționeze în funcție de o serie de
indicatori, cum ar fi profilul lor internațional, și să
identifice parteneri de cooperare complementari și cu intenții
similare; acesta va permite factorilor de decizie, IIS și studenților
să clasifice instituțiile sau programele individuale în funcție
de ceea ce este cel mai important pentru ei. Prin creșterea transparenței
profilurilor IIS din Europa, se va facilita „corespondența” cu nevoile
potențialilor studenți sau cercetători internaționali și,
prin urmare, acest lucru va contribui la creșterea atractivității
unui număr mai mare de IIS din Europa. Dacă Europa își dorește să
rămână o destinație extrem de atractivă pentru studenții
mobili pe plan internațional, pe fondul dezvoltării de noi centre
regionale de învățământ superior, ea trebuie să-și
consolideze eforturile de promovare a conștientizării la nivel
mondial a calității și bogatei diversități culturale și
lingvistice a învățământului superior european. Până în prezent, campaniile internaționale
de informare și de promovare la nivelul UE au fost organizate prin
mijloace tradiționale, cum ar fi participarea la târguri studențești
internaționale, sub deviza Study in Europe, site-urile și
instrumentele de comunicare Study in Europe și Destination
Europe[25],
o serie de târguri privind învățământul superior european din
Asia și America Latină și activități în domeniul
aplicării programului Erasmus Mundus. Comisia va colabora cu agențiile
naționale de promovare și cu părțile interesate pentru completarea
eforturilor de informare și promovare naționale pe tema
oportunităților de studiu și de finanțare, în special în
statele membre cu o prezență mai scăzută a studenților
internaționali, și va promova dimensiunea europeană a învățământului
superior în afara Europei, cu ajutorul delegațiilor UE și al
consilierilor pentru educație și cercetare din ambasadele statelor
membre. Majoritatea statelor membre ale UE au înființat
site-uri de tip „ghișeu unic”, care oferă, în limba engleză, informații
și ajutor studenților sau cercetătorilor mobili. Site-uri naționale
care fac publice oportunități de studiu sau de lucru și finanțare,
de exemplu în Finlanda și Țările de Jos[26], se regăsesc și la
nivel european. Comisia va continua să finanțeze portalurile
pentru învățământul superior[27] care promovează oferta
educațională și de burse europeană exhaustivă, pe
lângă portalul EURAXESS[28],
care afișează liste cu locurile de muncă vacante în domeniul
cercetării și link-uri către diferite servicii care oferă
informații practice despre condițiile de viață din diferite
țări, sfaturi privind imigrarea și informații privind securitatea
socială. Portalul UE privind imigrația[29] oferă informații
adaptate atât la nivelul UE cât și al statelor membre cu privire la
procedurile de imigrare pentru studenții resortisanți ai țărilor
terțe. Se vor utiliza eficient metode inovatoare, de exemplu prin asociațiile
de studenți și absolvenți care acționează în calitate
de ambasadori și promotori ai învățământului superior din
UE, precum și prin noile mijloace media, care se adresează unui
public țintă posesor de competențe digitale. Rețelele de absolvenți ai
programelor internaționale de învățământ ar trebui
utilizate ca un instrument valoros de convingere prin diplomație,
care să influențeze și să implice noi segmente de public
într-un mod favorabil intereselor statelor membre individuale sau ale UE, iar
Comisia va colabora cu statele membre pentru a identifica cele mai bune
practici. Comisia: – va promova comparabilitatea calificărilor, creditelor și sistemelor de înregistrare, prin cooperare și dialog internațional; – va spori calitatea mobilității printr-o Cartă Erasmus consolidată până la sfârșitul anului 2013, inclusiv prin intermediul unor ghiduri pentru autoevaluare și monitorizare pentru IIS; – va promova implementarea U-Multirank, noul instrument de clasificare multi-dimensional și internațional pentru IIS, în vederea sporirii transparenței, comparabilității și analizei comparative între IIS; – va sprijini cooperarea cu agențiile naționale de promovare și asociațiile de absolvenți, prin schimbul de informații și coordonarea acțiunilor comune în vederea promovării Europei ca destinație cu învățământ și cercetare de foarte bună calitate (de exemplu, la târguri studențești și prin elaborarea de instrumente comune de promovare). 3.2. Intensificarea
cooperării la nivel mondial pentru inovare și dezvoltare Programele de acordare a diplomelor comune și
a celor duble sunt un exemplu de succes al activităților
de cooperare internațională ale UE, pe baza rețelelor internaționale
de excelență în predare, învățare și cercetare[30]: programele de studii
masterale comune vor fi susținute, iar numărul lor va crește în
cadrul programului Erasmus+. Aceste programe comune, care
completează studiile masterale și doctorale din cadrul comunităților
de cunoaștere și inovare EIT (CCI), vor asigura o
formare de calitate, cu accent puternic pe competențele cerute de viitorii
angajatori. Inovarea și schimbul internațional între IIS și
partenerii din mediul de afaceri vor fi consolidate, iar studenții și
cercetătorii vor avea posibilitatea de a lucra într-o altă țară
și de a acumula experiență atât în sectorul academic, cât și
în cel privat. În schimb, acțiunile Marie Skłodowska-Curie,
inclusiv doctoratele comune, rețelele inovatoare de formare și
doctoratele industriale europene vor ajuta IIS la promovarea legăturilor
bazate pe cercetare cu parteneri din întreaga lume și la consolidarea
triunghiului cunoașterii între învățământul superior,
mediul de afaceri și cercetare. În mod similar, alianțele cunoașterii
din cadrul programului Erasmus+ vor promova inovarea și vor
consolida legăturile dintre angajatori și IIS participante, inclusiv la
nivel internațional. Dialogul privind politicile reprezintă un schimb de informații cu sistemele din țări
sau regiuni din afara UE, cu privire la provocările comune. În acest
dialog Comisia reprezintă partea europeană, având obiective diferite,
în funcție de partenerii internaționali; dialogul ar trebui
consolidat ca instrument flexibil de cooperare și de convingere prin diplomație.
În acest scop, Comisia va promova în cadrul acestor dialoguri învățarea
reciprocă, consolidarea capacităților de ambele părți și
schimbul de bune practici, inclusiv cu implicarea părților cheie interesate;
de asemenea, Comisia va ajuta partenerii să valorifice mai eficient
posibilitățile oferite în cadrul noilor programe UE pentru astfel de
schimburi. Dialogul cu partenerii internaționali privind politicile
aplicate în învățământul superior ar trebui să respecte prioritățile
externe ale UE și ar trebui să aibă loc în limitele cadrelor de
cooperare existente, cum ar fi strategia de extindere, politica europeană
de vecinătate (de exemplu, în cadrul Parteneriatului estic) sau ale
diferitelor acorduri de parteneriat (multisectoriale) cu țările
emergente sau industrializate, cum ar fi Dialogul între persoane la nivel înalt
dintre UE și China, Dialogul pentru educație și formare din
cadrul Parteneriatului strategic UE-Brazilia și al spațiilor comune
UE-Rusia.[31] Parteneriatele internaționale pentru
consolidarea capacităților vor fi esențiale
în vederea sprijinirii țărilor din afara UE în procesul de îmbunătățire
a calității sistemelor lor de învățământ superior și
în eforturile lor de modernizare și internaționalizare, în vederea
pregătirii terenului pentru o viitoare colaborare academică și
în domeniul cercetării, pentru soluționarea problemelor
transfrontaliere și pentru cunoașterea aprofundată a piețelor
locale. Comisia va consolida procesele de formulare
a politicilor bazate pe informații solide în domeniul educației la
nivel internațional și se va asigura că politicile se
bazează pe cunoștințe de ultimă oră în domeniul asigurării
învățământului superior în context transfrontalier. Există,
în special, o nevoie de îmbunătățire a colectării datelor privind
fluxurile de mobilitate a studenților, a cercetătorilor și a
personalului didactic internațional, precum și privind cooperarea
academică internațională. Noile instrumente de cooperare, cum ar
fi OER, vor necesita, de asemenea, o monitorizare atentă, în scopul
evaluării corespunzătoare a impactului acestora asupra studenților
și furnizorilor de formare. În vederea realizării acestor obiective,
Comisia va coopera cu autoritățile naționale și internaționale
în vederea identificării și eliminării lacunelor în ceea ce
privește cunoștințele, prin cercetarea, colectarea și
analiza statisticilor, precum și prin dialog cu experți în domeniu,
din UE și din afara UE. Comisia: – va continua dialogurile bilaterale și multilaterale privind politicile, purtate cu partenerii cheie internaționali; – va promova EIT și CCI în vederea sprijinirii cooperării internaționale în domeniul învățământului superior și al inovării, pentru a răspunde provocărilor societale, în sinergie cu alte activități întreprinse la nivelul UE și la nivel național în domeniul cercetării și al inovării; – va consolida formularea de politici în domeniul învățământului internațional printr-un proces bazat pe informații solide, pe cercetarea, colectarea și analiza statisticilor, precum și pe dialogul cu experții; – va prezenta, în toamna anului 2013, o inițiativă pentru promovarea învățării digitale și a unei mai bune utilizări a TIC și OER în învățământ. 4. ETAPELE URMĂTOARE Prezenta comunicare își propune să
contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, ajutând statele
membre și instituțiile de învățământ superior (IIS) să
elaboreze strategii și parteneriate care vor permite Europei să
abordeze mai eficient provocările globale. Strategiile cuprinzătoare privind internaționalizarea
vor avea succes doar în cazul în care vor fi rezultatul unui efort de
colaborare. În vederea formulării acestor propuneri, Comisia a consultat,
în mod neoficial, o gamă largă de părți interesate,
inclusiv organizațiile cheie care reprezintă IIS, angajatori, rețele
de studenți și de absolvenți, experți în domeniu și
reprezentanți ai ministerelor învățământului din UE și
din afara UE. Comisia va continua să dialogheze cu părțile
interesate, va invita Parlamentul European, celelalte instituții europene și
statele membre UE să continue această inițiativă și va
invita Grupul de monitorizare a Procesului de la Bologna să pună în
aplicare acțiunile propuse. Elaborarea și monitorizarea
orientărilor politice și a acțiunilor propuse la sfârșitul
fiecărei secțiuni din prezenta comunicare se vor asigura prin
intermediul instrumentelor de punere în aplicare a Programelor Erasmus+ și
Orizont 2020, al raportului comun privind cadrul strategic pentru
cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale
(ET 2020), al dispozițiilor privind guvernanța din Strategia Europa
2020 și al Monitorului anual al educației și formării al UE;
de asemenea, acestea se vor asigura prin intermediul Procesului de la Bologna și
al dialogului politic cu factorii cei mai importanți la nivel internațional. [1] www.oecd.org/edu/highereducationandadultlearning/highereducationto2030vol1demography.htm
[2] COM(2011) 567 final. [3] COM(2012) 669 final. [4] http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:135:0012:0014:RO:PDF [5] Acest termen cuprinde toate tipurile de instituții
de învățământ terțiar, inclusiv universitățile de
științe aplicate, institutele tehnologice, Grandes Ecoles,
facultățile de comerț, facultățile de inginerie, IUT,
colegiile de învățământ superior, școlile profesionale,
universitățile politehnice, academiile. [6] Institutul de Statistică al UNESCO. [7] O industrie europeană mai puternică pentru
creșterea și redresarea economiei: COM(2012) 582 final. [8] COM(2012) 497 final. [9] ec.europa.eu/education/external-relation-programmes/doc/mapping_en.pdf [10] http://www.eua.be/Libraries/Publications_homepage_list/EUA_International_Survey.sflb.ashx
[11] Spațiul european al învățământului
superior în 2012: raportul privind implementarea procesului de la Bologna, p.
154. [12] ec.europa.eu/education/erasmus/euc_en.htm [13] http://www.emnbelgium.be/sites/default/files/publications/0_immigration_of_international_
students_to_the_eu_sr_10april2013_finalpublic_0.pdf [14] http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-275_ro.htm [15] www.iau-aiu.net/content/global-surveys [16] ec.europa.eu/dgs/education_culture/evalreports/education/2012/mundus_en.pdf
[17] OER sunt orice tip de materiale educaționale care
sunt publice sau sunt introduse cu o licență deschisă. Natura
acestor materiale cu acces permanent și gratuit presupune că oricine
le poate copia, utiliza, adapta și re-trimite în mod legal și liber.
OER includ, printre altele, manuale, programe de învățământ,
programe analitice, note de curs, teme, teste, proiecte, materiale audio, video
și de animație. [18] O OCW este o publicație digitală liberă și cu acces
gratuit care conține materiale educaționale de înaltă calitate
ale unor IIS. Aceasta se organizează sub formă de cursuri și,
adesea, include materiale de planificare a cursului și instrumente de
evaluare, precum și conținutul tematic. OCW are o licență
deschisă, este accesibilă oricui, oricând, prin intermediul
internetului. [19] De exemplu, www.coursera.org;
www.udacity.com; www.edx.org [20] www.rijksoverheid.nl/documenten-en-publicaties/rapporten/2012/05/16/de-economische-effecten-van-internationalisering-in-het-hoger-onderwijs.html [21] Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT)
este un organism al Uniunii Europene înființat în martie 2008 cu scopul
intensificării creșterii durabile și a competitivității
în Europa, prin consolidarea capacității de inovare a UE. [22] http://chet.org.za/papers/higher-education-and-economic-development-review-literature [23] http://www.accesstosuccess-africa.eu/images/finalconference/eua_whitepaper_eng_web.pdf [24] Începând cu jumătatea anului 2011, Comisia
Europeană și-a prezentat propunerile pentru un nou cadru financiar
multianual (CFM) pentru ciclul bugetar 2014-2020. [25] http://ec.europa.eu/research/iscp/index.cfm?pg=destinationEurope [26] www.studyinfinland.fi; www.studyinholland.nl [27] De
exemplu: ec.europa.eu/education/study-in-europe;
www.study-info.eu; www.distancelearningportal.eu [28] ec.europa.eu/euraxess inclusiv rețelele EURAXESS
LINKS înființate pentru
cercetătorii europeni și cei din afara Europei, din S.U.A, China,
Japonia, India, țările ASEAN și Brazilia, pentru promovarea
Europei ca destinație atractivă pentru cercetători. [29] http://ec.europa.eu/immigration/ [30] www.iie.org/en/Research-and-Publications/Publications-and-Reports/IIE-Bookstore/Joint-Degree-Survey-Report-2009
[31] ec.europa.eu/education/external-relation-programmes/doc/china/joint12_en.pdf