Dette dokument er et uddrag fra EUR-Lex
Dokument 52012DC0444
REPORT FROM THE COMMISSION TO THE COUNCIL AND THE EUROPEAN PARLIAMENT Annual Report 2012 on the European Union's Development and external assistance policies and their implementation in 2011
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN Raport anual pe 2012 privind politicile de dezvoltare și asistență externă ale Uniunii Europene și punerea în aplicare a acestora în 2011
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN Raport anual pe 2012 privind politicile de dezvoltare și asistență externă ale Uniunii Europene și punerea în aplicare a acestora în 2011
/* COM/2012/0444 final */
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN Raport anual pe 2012 privind politicile de dezvoltare și asistență externă ale Uniunii Europene și punerea în aplicare a acestora în 2011 /* COM/2012/0444 final */
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI
PARLAMENTUL EUROPEAN Raport anual pe 2012 privind politicile de
dezvoltare și asistență externă ale Uniunii Europene și punerea în aplicare a
acestora în 2011 CONFRUNTAREA CU
NOILE PROVOCĂRI 2011 a fost un an
în care a trebuit să facem față unor noi provocări și să găsim soluții noi
pentru cele existente. Primăvara arabă – mișcările populare din vecinătatea
sudică a UE – a condus la apeluri pentru promovarea democrației și a justiției
sociale. Pe măsură ce situația în lumea arabă a evoluat, sprijinul umanitar și
măsurile de protecție civilă inițiale ale UE au fost urmate de strategii
specifice și de asistență adaptată acestor țări, destinate să sprijine
reformele durabile și dezvoltarea economică favorabilă incluziunii. În Africa
Subsahariană, cel mai nou stat al lumii, Sudanul de Sud, a fost întâmpinat cu
un pachet de sprijin din partea UE. În calitate de cel
mai mare donator de ajutor din lume, furnizând, la nivel mondial, peste 50% din
asistența oficială pentru dezvoltare (AOD), UE și statele sale membre și-au
afirmat angajamentul pe termen lung în favoarea reducerii sărăciei. Comunicarea
intitulată „Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă
a schimbării”[1]
a evidențiat sprijinul acordat pentru reducerea sărăciei, democrație, buna
guvernanță, creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și necesitatea de a
oferi ajutor acolo unde este cel mai necesar și unde poate avea cel mai mare
impact. Această comunicare a avut o rezonanță deosebită având în vedere
climatul economic dificil în zona euro. Cel mai mare eveniment pe tema
dezvoltării de pe agenda mondială, Forumul la nivel înalt din Busan, Coreea de
Sud, din noiembrie 2011, a subliniat de asemenea necesitatea de a spori
eficacitatea și coordonarea și de a oferi ajutor prin intermediul „sistemelor
naționale”. Adoptarea unei Agende a schimbării a coincis cu adoptarea viitoarei
abordări a sprijinului bugetar al UE destinat țărilor terțe[2] – unul dintre principalele
instrumente care servește la creșterea impactului și îmbunătățirea
rezultatelor. Programul cheltuielilor pentru noile priorități este prezentat în
cadrul noilor propuneri pentru finanțarea ajutorului extern și a dezvoltării,
care fac parte din cadrul financiar multianual (2014-2020) și au fost publicate
în decembrie 2011. O Agendă a schimbării – modernizarea
politicii de dezvoltare a UE Cele două elemente
fundamentale ale Agendei schimbării sunt, pe de o parte, drepturile omului,
democrația și buna guvernanță și, pe de altă parte, creșterea durabilă și
favorabilă incluziunii. Această creștere durabilă și favorabilă incluziunii va
fi stimulată prin promovarea incluziunii sociale și a dezvoltării umane, a
muncii decente, a integrării comerciale și regionale, a agriculturii durabile,
a aprovizionării cu energie și a accesului la energie. Se propune o abordare
diferențiată. Aceasta înseamnă că, în următorul cadru financiar multianual al
UE, ajutorul oferit unor țări – în special din rândul celor care sunt acum
donatori de sine stătători – se va reduce sau va fi eliminat și va fi înlocuit
cu forme alternative de cooperare. Datorită acestei noi abordări, UE va fi mult
mai capabilă să promoveze și să-și apere valorile fundamentale și să-și
respecte angajamentele internaționale față de vecini, în special cei aflați pe
calea aderării la UE, precum și cei în curs de tranziție, precum și față de cei
mai săraci și mai vulnerabili la nivel mondial. Noua politică
prevede, de asemenea, o coordonare mai bună a donatorilor, în special a
statelor membre ale UE, pentru a evita duplicările și a crește coerența și
impactul. UE va privilegia sectoarele cu un impact semnificativ asupra
reducerii sărăciei, cum sunt guvernanța, protecția socială, sănătatea,
educația, ocuparea forței de muncă, agricultura și energia. În viitor, ajutorul
bilateral acordat țărilor se va concentra asupra a cel mult trei sectoare[3]. Politica actualizată include,
de asemenea, instrumente inovatoare, precum îmbinarea granturilor cu
împrumuturile și participarea sectorului privat. În contextul
revizuirii mandatului extern al Băncii Europene de Investiții, Comisia
examinează posibilitatea creării unei platforme a UE pentru cooperarea și
dezvoltare în vederea optimizării mecanismelor care permit îmbinarea
granturilor și a împrumuturilor în regiunile externe[4]. Energia contribuie la reducerea sărăciei Energia joacă un rol important în reducerea sărăciei; ea permite
satisfacerea nevoilor de bază ale oamenilor, precum gătitul alimentelor,
sănătatea, accesul la locuințe, comunicațiile și munca decentă. Ea este, de asemenea, generatoare de venituri,
grație oportunităților de afaceri pe care le creează.
Cu aproximativ 2 miliarde de EUR alocate sectorului energetic din țările
în curs de dezvoltare în ultimii șapte ani, UE este unul dintre liderii mondiali
în acest domeniu. Pentru a finanța
proiecte pe întregul continent african, au fost utilizate instrumente ale UE,
precum Instrumentul financiar UE-ACP pentru energie, Programul Africa-UE pentru
surse de energie regenerabile și Fondul fiduciar pentru infrastructură
UE-Africa. Comisia dorește să mărească
valoarea fondurilor alocate sectorului, implicând în viitoarele proiecte
sectorul privat și băncile de dezvoltare. Comisarul
european pentru dezvoltare face parte dintr-un grup la nivel înalt pentru
energie durabilă pentru toți, înființat de Secretarul General al ONU Ban
Ki-Moon, care urmărește să mobilizeze fonduri din toate sectoarele societății
pentru a alimenta programele în domeniul energiei. Energia
este, de asemenea, un sector de bază al Agendei schimbării. Sprijinul bugetar – un vector al
schimbării Comunicarea privind viitoarea abordare a
sprijinului bugetar al UE, publicată concomitent cu propunerile pentru Agenda
schimbării în octombrie 2011, a consolidat utilizarea acestui instrument de
dezvoltare ca vector al schimbării. Sprijinul bugetar este o modalitate de
ajutor care presupune dialog, transferuri financiare către conturile naționale
de trezorerie ale țării partenere, evaluarea performanțelor și dezvoltarea
capacităților, bazându-se pe parteneriat și responsabilitate reciprocă. Noua
abordare ar trebui să permită o diferențiere mai mare a operațiunilor de
sprijin bugetar, permițând UE să se adapteze mai bine la contextul politic,
economic și social al țării partenere. UE va pune un accent mai mare pe
responsabilitatea reciprocă și pe angajamentul comun față de drepturile omului,
democrație și statul de drept, precum și față de transparența și supravegherea
bugetului. Un nou cadru financiar Propunerile Comisiei din iunie 2011 privind
cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020 s-au bazat pe
propunerile privind „Un buget pentru Europa 2020”[5],
care au evidențiat domeniile în care UE ar putea să joace un rol important
într-o lume din ce în ce mai globalizată. UE rămâne fidelă angajamentelor
asumate în cadrul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) și
îndeplinirii obiectivului de asistență oficială pentru dezvoltare (ODA) de 0,7%
din venitul național brut (VNB) până în 2015. Pentru a atinge aceste obiective,
s-a propus să se mărească sumele prevăzute în buget pentru finanțarea acțiunii
externe de la 56,8 miliarde la 70 miliarde EUR și să se recurgă în mai mare
măsură la instrumentele financiare inovatoare (împrumuturi, garanții,
instrumente de capital propriu și instrumente de partajare a riscurilor)
destinate să catalizeze investițiile private și să consolideze instituțiile din
țările beneficiare. De asemenea, s-a propus ca sumele alocate Fondului european
de dezvoltare (FED) destinat unui grup de 79 de state din Africa, zona Caraibilor
și Pacific să crească de la 23 de miliarde EUR pentru șase ani la 30,3 miliarde
EUR pentru șapte ani (în prețuri din 2011) și să continue să fie finanțate
direct de statele membre ale UE. Luarea
deciziilor în comun 2011 a fost
primul an de existență a noului Serviciu European de Acțiune Externă (SEAE)
aflat în subordinea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și
politica de securitate. În 2011, SEAE a colaborat cu serviciile Comisiei la
formularea unui răspuns comun la crizele din Libia și din Tunisia și la
elaborarea unor propuneri privind noul cadru financiar multianual. Rețeaua
mondială de 140 de delegații ale UE întreprinde acțiuni politice, diplomatice
și strategice în numele UE și furnizează sprijin statelor membre prin activități
precum elaborarea în comun a rapoartelor. În contextul în care unele servicii
diplomatice își restrâng resursele pentru a se concentra asupra altor
priorități, valoarea adăugată a delegațiilor UE constă în a garanta că UE este
bine reprezentată în lume. Nu este vorba de a înlocui serviciile diplomatice
naționale, ci, mai degrabă, de a utiliza mai rentabil și mai eficient resursele
și de a consolida rolul UE pe arena mondială. Primăvara arabă – răspunsul oferit
vecinilor din sud În martie 2011, UE și-a reafirmat sprijinul
acordat populațiilor din zona sud-mediteraneeană pentru o mai mare respectare a
drepturilor omului, dezvoltarea democrației și îmbunătățirea condițiilor de
viață. În cadrul politicii europene de vecinătate (PEV), UE a propus vecinilor
din sud un „parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită”
bazat pe o metodă de stimulare, pe sprijinirea partenerilor care s-au angajat
să realizeze reforme și pe stabilirea unei legături mai strânse între abordarea
strategică și programul de sprijin financiar. Astfel, în vecinătatea sudică, UE
a reorientat 600 de milioane EUR către obiectivele prevăzute în parteneriat:
transformarea democratică, un parteneriat cu populația și cu societatea civilă
și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. UE pune la dispoziția țărilor partenere la
PEV, din bugetul său, o sumă suplimentară de 1 miliard EUR pentru a
sprijini punerea aplicare a comunicării comune intitulate „Un răspuns nou în
contextul schimbărilor din țările vecine”, publicată în mai 2011. Cea mai
mare parte a acestor resurse suplimentare (670 de milioane EUR) vor fi
canalizate prin două programe-cadru: SPRING (Sprijin pentru parteneriat,
reforme și creștere favorabilă incluziunii) în vecinătatea sudică
(540 de milioane EUR pentru 2011-2013) și EaPIC (Programul de integrare și
cooperare din cadrul Parteneriatului estic - Eastern Partnership Integration
and Cooperation) în vecinătatea estică (130 de milioane EUR pentru perioada
2012-2013). Restul fondurilor suplimentare au fost alocate
în cea mai mare parte programelor de învățământ superior (Tempus, Erasmus
Mundus etc.) și pentru a sprijini organizațiile societății civile și actorii
nestatali. A fost creat un instrument pentru societatea civilă, cu un buget de 26,4
milioane EUR pentru 2011, destinat să dezvolte capacitățile acesteia din urmă
de a promova reformele și de a spori responsabilitatea publică atât în
vecinătatea estică, cât și în cea sudică a UE. Pentru a răspunde evenimentelor
cruciale ale Primăverii arabe, a fost pregătit un alt program pentru siguranța
investițiilor în regiunea mediteraneană: Investment Security in the
Mediterranean Region (ISMED). În întreaga lume În 2011, pentru a-și consolida relațiile în
lume, UE a utilizat și aprofundat gama sa completă de acorduri de cooperare
existente, precum și de acorduri comerciale și de asociere și de instrumente
specializate. Independența Sudanului de Sud în iulie 2011 a
dus la deschiderea unei noi delegații a UE la Juba, Sudanul de Sud. Statele
membre ale UE și Comisia au convenit să îmbunătățească coordonarea și coerența
ajutoarelor programând în comun fonduri în valoare de 800 de milioane EUR
într-un singur document de strategie pentru perioada 2011-2013, punând accentul
pe sănătate, educație, dezvoltare rurală, promovarea statului de drept și
îmbunătățirea accesului la apă și la salubritate. Din această sumă, 200 de
milioane EUR au provenit din FED. Evenimentele din Africa de Nord au avut, de
asemenea, repercusiuni pe termen scurt și posibil pe termen lung asupra
vecinilor din sud ai acestei regiuni, în special asupra țărilor din zona Sahel
și a țărilor învecinate. Prin intermediul Instrumentului de stabilitate (IdS),
UE a reacționat la cererile de sprijin imediat al eforturilor de stabilizare în
această regiune, inclusiv prin satisfacerea nevoilor legate de mijloace de
subzistență și a nevoilor conexe ale migranților care se întorc (în special din
Libia) și ale altor populații. Strategia UE privind securitatea și dezvoltarea
în regiunea Sahel s-a preocupat de repercusiunile pe termen lung legate de
securitatea și dezvoltarea regiunii. Un ajutor inițial de 150 de milioane EUR a
fost distribuit între Mali, Mauritania și Niger, fiind alocat activităților de
dezvoltare și guvernanță, precum și consolidării sistemelor judiciare
respective. Această regiune se confruntă în continuare cu dificultăți multiple
și legate unele de altele: sărăcia extremă, efectele schimbărilor climatice,
crize alimentare frecvente, creșterea rapidă a populației, o guvernanță
fragilă, corupție, tensiuni interne nesoluționate, risc de extremism violent și
de radicalizare, trafic ilicit și amenințările terorismului la adresa
securității. Crizele alimentare din Cornul Africii sunt una
dintre problemele majore care au apărut în regiune în 2011. UE a acordat
fonduri suplimentare pentru Etiopia (13,75 milioane EUR), Djibouti (aproximativ
4,5 milioane EUR) și Somalia (25 de milioane EUR). În noiembrie 2011, s-a
convenit asupra unui nou cadru strategic pentru Cornul Africii, care include
numirea primului reprezentant al UE în regiune, al cărui mandat inițial se
concentrează asupra Somaliei și agravării problemei reprezentate de piraterie
în regiune. De asemenea, UE a suplimentat sprijinul pentru Côte d’Ivoire,
acordând acestei țări 125 de milioane EUR pentru a ajuta noile autorități în
subordinea președintelui Alassane Ouattara să restabilească stabilitatea
politică și economică a țării. De asemenea, s-au realizat progrese în punerea
în aplicare a celui de al doilea plan de acțiune din cadrul Strategiei comune
UE-Africa (JAES) și a celor opt parteneriate tematice. Platforma Africa-UE
pentru dialogul privind guvernanța și drepturile omului a prezentat propuneri
cu privire la administrarea resurselor naturale în situații de conflict și după
conflicte, în sprijinul măsurilor recent adoptate de UE în favoarea unei
transparențe mai mari a activităților industriilor extractive și forestiere
europene în Africa. În 2011, UE a acordat o atenție deosebită
vecinilor săi orientali care percep UE ca pe un partener, un catalizator de
reforme și un pol de atracție economică. În cadrul celei de a doua reuniuni la
nivel înalt a Parteneriatului estic, care s-a desfășurat la Varșovia în
perioada 2930 septembrie 2011, UE și vecinii săi din est și-au reînnoit
angajamentele, iar UE a promis să aloce până la 130 de milioane EUR în plus
pentru perioada 2012-2013 partenerilor care s-au angajat să întreprindă
reforme. O conferință internațională organizată de Ucraina cu ocazia celei de a
25-a aniversare a accidentului nuclear de la Cernobîl a avut ca rezultat
alocarea unui buget suplimentar de 550 de milioane EUR pentru programul
destinat construcției unei noi structuri de izolare și protejării populației și
a mediului împotriva consecințelor deteriorării sarcofagului care acoperă
reactorul 4 al centralei de la Cernobîl. UE
s-a angajat să aloce o sumă suplimentară de 110 milioane EUR în cadrul
Instrumentului pentru cooperarea în materie de securitate nucleară. Pentru țările din Asia Centrală, UE este un
aliat politic apropiat și un partener de încredere pe care se pot baza în
cursul procesului de tranziție dificil în care s-au angajat, oferindu-i, în
același timp, oportunități economice. În cadrul reuniunii miniștrilor
afacerilor externe din UE și din țările din Asia Centrală, care a avut loc la
Tașkent în 7 aprilie 2011, cei doi parteneri și-au reînnoit angajamentele față
de obiectivele și punerea în aplicare a strategiei UE/Asia Centrală și au decis
să îndrepte resursele disponibile pentru perioada 2012-2013 către realizarea
unor reforme politice și socioeconomice esențiale. Reuniunea la nivel înalt UE-America
Latină/Caraibi (ALC) care a avut loc la Madrid în mai 2010 a marcat
consolidarea relațiilor politice cu regiunea ALC. Primul acord de asociere
interregional a fost încheiat cu America Centrală și a fost inițiat un acord
comercial multilateral cu Columbia și Peru. S-au făcut progrese și în
negocierile dintre UE și Piața Comună a Sudului, MERCOSUR, cu privire la un
acord de asociere. Totodată, în noiembrie 2011 a fost inaugurat sediul
fundației UE-ALC în Hamburg, Germania. De asemenea, UE și-a intensificat relațiile cu
Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) și și-a consolidat relațiile
bilaterale cu cele zece state membre ale blocului prin negocierea și punerea în
aplicare a acordurilor bilaterale de parteneriat și cooperare (APC) și a
acordurilor de liber schimb (ALS). Unul dintre cele mai reușite proiecte
finanțate de UE pentru întreaga regiune a Asiei este SWITCH Asia, un program
pluridimensional care promovează producția și consumul durabil, prin finanțarea
unei serii de proiecte mici pe întregul continent. Programul contribuie la
reducerea sărăciei și la îmbunătățirea calității vieții [Obiectivele de
dezvoltare ale mileniului (ODM) 1 și 7], promovând totodată economia ecologică. În zona Caraibilor, un număr semnificativ de
inițiative lansate în 2010 au continuat. Un
proiect final al strategiei comune UE-Caraibi, care a fost discutat în cadrul
reuniunii la nivel înalt UE-CARIFORUM în 2010, a fost pregătit pentru analiză
instituțională și se așteaptă să fie prezentat în cursul anului 2012. Punerea în aplicare a acordului de parteneriat
economic (APE) UE-CARIFORUM a avansat. Mult
așteptatul Fond fiduciar pentru infrastructura din Caraibi a fost aprobat de
Comitetul FED sub forma unui instrument de investiții în zona Caraibilor care
urmează să fie lansat în 2012. Schimbările climatice, care reprezintă cea mai
mare amenințare la adresa regiunii Pacificului, poate împiedica îndeplinirea
ODM. Ca urmare a inițiativei EU-Pacific privind schimbările climatice, lansată
în decembrie 2010, comisarul UE pentru dezvoltare s-a întâlnit cu miniștrii
țărilor din Pacific în cadrul unei conferințe regionale la nivel înalt
(Vanuatu, martie 2011), care a condus la reafirmarea angajamentului de
cooperare pentru dezvoltare cu impact major, care vizează combaterea
schimbărilor climatice, reducerea sărăciei, promovarea drepturilor omului, a
democrației și a egalității de gen, precum și realizarea tuturor ODM-urilor. În
2012, se preconizează prezentarea de către Comisie și de Înaltul Reprezentant a
unei comunicări comune intitulate „Către un parteneriat reînnoit pentru
dezvoltare UE-Pacific”. Pe parcursul anului 2011, UE a continuat să
își asume rolul de lider în combaterea schimbărilor climatice la nivel mondial,
încurajând realizarea de progrese în cadrul negocierilor internaționale privind
schimbările climatice. Ea și-a respectat angajamentele de a furniza finanțare
pentru o punere în aplicare rapidă și și-a intensificat activitățile
diplomatice în domeniul schimbărilor climatice înainte de Conferința ONU
privind schimbările climatice care a avut loc la Durban, Africa de Sud, în
noiembrie 2011. UE finanțează proiecte în domeniul apei Între 2004 și 2012, 272 de proiecte au fost cofinanțate în cadrul
Facilității pentru apă ACP creată de UE pentru a ameliora aprovizionarea cu
apă, igiena și salubritatea, precum și pentru gestionarea apei în țările din
Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP). Facilitatea
a fost dotată inițial cu un buget de 700 de milioane EUR din partea UE și 12
milioane EUR sub forma unei finanțări acordate de guvernul spaniol. În cadrul mai larg al Inițiativei Uniunii Europene privind apele
(EUWI), lansată în 2002, continuă eforturile de mobilizare a fondurilor, din
diferite surse, pentru alimentarea cu apă și salubrizare. Începând din 2004, UE a permis deja unui număr de
peste 32 de milioane de persoane să beneficieze de o alimentare mai bună cu apă
și unui număr de peste 9 milioane de persoane să aibă acces la instalații
sanitare. Pornind de la realizările
Inițiativei UE privind apele și ale Facilității UE-ACP pentru apă, UE va
continua să sprijine cooperarea internațională și să promoveze abordările
inovatoare care întăresc legăturile dintre apă și alte sectoare, cum ar fi
agricultura și energia. În Agenda schimbării, Comisia a subliniat că noile politici ar trebui
să lupte împotriva inegalităților și, în special, să ofere persoanelor sărace
un acces mai bun la terenuri, apă și energie, fără a afecta mediul. În total, ea a alocat aproximativ 3 miliarde EUR
proiectelor legate de apă și canalizare între 2003 și 2010. În acest timp, asistența UE pentru dezvoltare în
sectorul apei și al salubrității aproape s-a triplat. Realizarea ODM-urilor Raportul anual pe 2011 prezintă în detaliu
modul în care fiecare proiect și program al UE contribuie la realizarea
ODM-urilor în toate continentele și regiunile. UE
a elaborat programe și a dezvoltat instrumente specifice care să permită
realizarea mai eficientă a OMD-urilor, inclusiv a acelor obiective a căror
îndeplinire a rămas cel mai mult în urmă – mortalitatea infantilă și maternă. La sfârșitul anului 2011, a fost adoptată prima
componentă a Inițiativei UE în favoarea realizării ODM-urilor, în valoare de 1
miliard EUR, lansată în septembrie 2010. Ea se axează pe țările care
înregistrează cele mai mari întârzieri în materie de realizare a ODM-urilor.
Mecanismul alimentar al UE contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea
securității alimentare și a alimentației. Până
la sfârșitul anului 2011, acest mecanism al UE, dotat cu un buget de 1 miliard
EUR, a finanțat 134 de proiecte implementate de ONG-uri și de agenții din
statele membre ale UE, 69 de proiecte implementate de organizații
internaționale, trei proiecte regionale și zece măsuri de sprijinire a
bugetului. Agenda schimbării înscrie, de asemenea,
agricultura durabilă, securitatea alimentară și alimentația printre
prioritățile de pe agenda UE de cooperare pentru dezvoltare. Pentru a ajuta țările să realizeze ODM3 privind
egalitatea de gen, programul tematic al UE „Investiții în capitalul uman” a
finanțat două inițiative majore în domeniul egalității de gen în 2011, și anume
o inițiativă privind emanciparea socială și economică a femeilor și un nou
program al Organizației Națiunilor Unite privind creșterea responsabilității
pentru finanțarea egalității de gen. Consolidarea
drepturilor omului și a bunei guvernanțe În 2011, UE a
utilizat o gamă largă de instrumente și politici externe pentru promovarea și
protejarea drepturilor omului și a bunei guvernanțe și pentru lupta împotriva
inegalității de gen. În decembrie 2011, Comisia și Înaltul Reprezentant au
prezentat o comunicare comună intitulată „Drepturile omului și democrația în
centrul acțiunilor externe ale Uniunii Europene – către o abordare mai
eficientă”[6].
Reafirmând abordarea adoptată de UE în ceea ce privește drepturile omului,
comunicarea urmărește să adapteze promovarea drepturilor omului la condițiile
locale și prevede modalitățile în care poate fi valorificată influența colectivă
a UE. De asemenea, în conformitate cu propunerile privind noul cadru financiar
multianual, Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului va fi
consolidat, una dintre propuneri vizând sporirea sprijinului pentru societatea
civilă în întreaga lume. O atitudine sensibilă față de tăierea genitală feminină Cooperarea UE cu Fondul Organizației Națiunilor Unite pentru Copii
(UNICEF) s-a bucurat de un succes considerabil în reducerea cazurilor de
mutilare/tăiere a organelor genitale feminine și a căsătoriilor copiilor, care
afectează viețile multor fete. Pus în aplicare de UNICEF, programul a
beneficiat de o finanțare totală din partea UE de 3 991 000 EUR în
perioada 2008-2012. Proiectul, care a vizat
Egiptul, Eritreea, Etiopia, Senegalul, Sudanul și India, a urmărit să schimbe
normele și atitudinile sociale, desfășurând, cu ajutorul unor lideri respectați
ai comunității, activități educaționale și discuții pe teme sensibile în
comunitățile rurale. Datorită unei astfel de
abordări sensibile, Senegalul este pe punctul de a deveni prima țară care va
declara renunțarea la practica tradițională. Perspective Agenda schimbării
și propunerile privind sprijinul bugetar care o însoțesc actualizează
politicile externe și de dezvoltare ale UE pentru a-i permite să facă față
provocărilor unei lumi în continuă schimbare. Această agendă modernizată
dorește să se concentreze asupra cooperării pentru dezvoltare în sprijinul
drepturilor omului, al democrației, al bunei guvernanțe și al unei creșteri
durabile și favorabile incluziunii. Agricultura durabilă, securitatea
alimentară, energia durabilă, stimularea sectorului privat ca partener de
dezvoltare, munca decentă și nivelurile minime de protecție socială reprezintă
domenii importante în acest context. Este recunoscut
faptul că UE își poate îmbunătăți instrumentele cu ajutorul cărora să susțină
schimbările durabile în societățile aflate în tranziție în funcție de
situațiile și nevoile lor. Țările cu venituri reduse sunt deosebit de
vulnerabile la șocuri externe. Pentru a le ajuta să devină mai rezistente, cu
timpul, la șocuri, comunicările comune din 2011 au propus să se acorde o
atenție mai mare mobilizării veniturilor interne, consolidării rețelelor de
securitate socială, creșterii eficienței cheltuielilor publice și măsurilor
menite să diversifice economiile. Cu toate acestea, va fi nevoie de timp pentru
ca toate beneficiile acestor politici să se facă simțite. Comisia va analiza,
de asemenea, posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare al unor proiecte inovatoare,
precum SPRING, asupra altor părți ale lumii. Sunt necesare
mecanisme pe termen scurt pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să
reacționeze la efectele economice și financiare ale șocurilor externe.
Bazându-se pe experiența dobândită ca urmare a punerii în aplicare a
instrumentului FLEX, a mecanismului alimentar și a mecanismului FLEX pentru
vulnerabilitate (V-FLEX) în favoarea țărilor care se confruntă cu recesiunea
economică, Comisia lucrează la elaborarea unor mecanisme noi pentru amortizarea
șocurilor. Realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului și cadrul care
va urma după acestea vor rămâne în centrul atenției în 2012 în perspectiva
viitoarei evaluări a ODM-urilor de către ONU în 2013. [1] COM(2011) 637 final [2] COM(2011) 638 final [3] Eventual, cu excepția țărilor candidate și a
potențialelor țări candidate la aderarea la UE, care beneficiază de finanțări
în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare. [4] Decizia 1080/2011/UE [5] COM(2011)
500 final [6] http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0886:FIN:RO:PDF