EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52011XG0429(01)
Council conclusions inviting the introduction of the European Case Law Identifier (ECLI) and a minimum set of uniform metadata for case law
Concluzii ale Consiliului invitând la introducerea identificatorului european de jurisprudență (European Case Law Identifier — ECLI) și a unui set minim de metadate uniforme pentru jurisprudență
Concluzii ale Consiliului invitând la introducerea identificatorului european de jurisprudență (European Case Law Identifier — ECLI) și a unui set minim de metadate uniforme pentru jurisprudență
JO C 127, 29.4.2011, p. 1–7
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
29.4.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 127/1 |
Concluzii ale Consiliului invitând la introducerea identificatorului european de jurisprudență (European Case Law Identifier — ECLI) și a unui set minim de metadate uniforme pentru jurisprudență
2011/C 127/01
I. INTRODUCERE
1. |
Articolul 67 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede constituirea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre. |
2. |
Planul de acțiune multianual 2009-2013 privind e-justiția europeană al Consiliului Uniunii Europene evidențiază importanța accesului la jurisprudența națională, necesitatea standardizării și a unei arhitecturi tehnice descentralizate (1). |
3. |
Rezoluția Parlamentului European din 9 iulie 2008 privind rolul judecătorului național în sistemul judiciar european (2) subliniază necesitatea accesului transfrontalier la jurisprudența națională pentru a permite judecătorului național să își îndeplinească rolul ce îi revine în cadrul sistemului juridic european. |
II. IDENTIFICAREA NEVOILOR
4. |
Un spațiu european de libertate, securitate și justiție în cadrul căruia se poate desfășura cooperarea judiciară presupune nu numai cunoașterea dreptului european, ci și, în special, cunoașterea reciprocă a sistemelor juridice ale altor state membre. |
5. |
Portalul european e-justiție ar trebui să îndeplinească obiectivul privind diseminarea informațiilor despre sistemele juridice ale UE și ale statelor membre și ar trebui să servească drept instrument util pentru cetățeni, profesioniști din domeniul juridic, precum și pentru autoritățile statelor membre. |
6. |
Cunoașterea conținutului și aplicării dreptului Uniunii Europene nu poate fi dobândită exclusiv din surse juridice ale UE, ci ar trebui luată în considerare și jurisprudența instanțelor naționale, atât hotărârile care solicită pronunțarea unei hotărâri preliminare, cât și hotărârile luate după pronunțarea unei hotărâri preliminare și cele care aplică direct dreptul UE. |
7. |
Cu sprijinul financiar sau prin implicarea directă a Uniunii Europene, în ultimii ani au existat inițiative care sprijină obiectivele menționate mai sus, cum ar fi motorul de căutare al Rețelei Președinților Curților Supreme de Justiție ale Uniunii Europene (3), bazele de date Dec.Nat și Jurifast ale Asociației Consiliilor de Stat și ale Instanțelor Administrative Supreme ale Uniunii Europene (4), baza de date JURE (Competență judiciară, recunoaștere și executare) a Comisiei Europene (5), EUR-Lex și baza de date cu jurisprudența Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (6). |
8. |
Utilizarea și sprijinirea acestor inițiative au evidențiat necesitatea existenței unor astfel de baze de date, însă experiența a demonstrat că, în cadrul acestor baze de date, căutările sunt adeseori foarte complexe și greu de efectuat. |
9. |
Un studiu (7) realizat de Grupul de lucru pentru e-legislație a evidențiat faptul că, pe lângă problemele legate de multilingvism, aceste probleme se datorează, în mare parte, lipsei de identificatori uniformi pentru jurisprudență. La nivel național există diferite sisteme de identificatori, unele dintre ele destinate instanțelor, altele specifice furnizorilor. Statele membre inventează, uneori, pentru bazele de date destinate căutărilor în materie de jurisprudență pe care le dețin – bazele de date menționate mai sus reprezentând doar câteva exemple dintre acestea – propriul sistem de identificare, iar câteodată reutilizează unul sau mai multe sisteme naționale de numerotare. În consecință, căutarea și citarea jurisprudenței în context transfrontalier sunt extrem de dificile: identificatorii emiși de un sistem ar putea să nu fie compatibili cu alte sisteme. |
10. |
Studiul menționat anterior a evidențiat faptul că există probleme comparabile cu metadatele utilizate pentru descrierea jurisprudenței. Faptul că aproape toate bazele de date naționale și europene utilizează denumiri și reguli de proiectare diferite pentru metadate pune în pericol posibilitățile de a face mai eficiente și mai ușor de utilizat căutările transfrontaliere în materie de jurisprudență pentru judecători, profesioniști din domeniul juridic și cetățeni. |
III. IDENTIFICAREA SOLUȚIILOR
11. |
În conformitate cu principiul proporționalității, principiul descentralizării aprobat de Planul de acțiune european e-justiție și principiile cadrului european de interoperabilitate, nu ar trebui să existe baze de date centralizate europene de jurisprudență națională. Mai mult decât atât, pentru nevoile specifice ale unui utilizator cu privire la domenii specifice de drept sunt necesare diferite baze de date cu funcționalități diferite, indiferent dacă acestea au caracter public sau comercial. |
12. |
Atât pentru a facilita dezvoltarea în continuare a bazelor de date europene de jurisprudență, cât și pentru a servi profesioniștii din domeniul juridic și cetățenii în utilizarea acestor baze de date, un sistem comun de identificare, citare și metadate de jurisprudență este considerat ca fiind indispensabil. Un astfel de standard comun ar fi compatibil cu principiile evidențiate la punctul anterior. |
13. |
Pentru identificarea hotărârilor judiciare ar trebui utilizat un identificator standard, care poate fi recunoscut, citit și înțeles atât de oameni, cât și de calculatoare, și care este compatibil cu standardele tehnologice. În același timp, este de dorit ca sistemele de identificare a cauzelor naționale să poată opera în paralel cu un astfel de standard european, dar și ca un standard european să poată servi drept standard național unic pentru țările care doresc acest lucru. |
14. |
Deoarece organizarea instanțelor și a aplicațiilor IT utilizate de instanțe variază nu numai între statele membre, dar și în cadrul aceluiași stat membru, ar trebui să fie posibilă punerea în aplicare a unui sistem de identificare și de metadate în fiecare instanță în parte. |
15. |
În conformitate cu principiile proporționalității și descentralizării menționate, deciziile privind participarea instanțelor și tribunalelor la acest sistem de identificare a jurisprudenței și de metadate trebuie să fie luate la nivel național. |
16. |
Deoarece acceptarea de către instanțe și de către guvernele statelor membre este de o importanță majoră pentru punerea în aplicare și utilizarea unui sistem de identificare și de metadate pentru jurisprudență, au avut loc consultări cu privire la această recomandare cu Rețeaua Președinților Curților Supreme de Justiție ale Uniunii Europene, Asociația Consiliilor de Stat și a Instanțelor Administrative Supreme ale Uniunii Europene, Rețeaua Europeană de Consilii Superioare ale Magistraturii, inițiativa LEX, seminariile CEN/Metalex, Semic.EU, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene. |
17. |
Sistemul de identificare și de metadate ar trebui să fie promovat foarte bine în rândul cetățenilor și al profesioniștilor din domeniul juridic. Mai mult, pentru a îmbunătăți șansele de a găsi jurisprudența care dispune de un identificator și metadate, astfel cum este descris în anexă, aceste hotărâri judiciare trebuie să poată fi găsite – prin intermediul identificatorului și al unui set minim de metadate – printr-o interfață comună. Arhitectura acestei interfețe comune de căutare ar trebui să fie descentralizată și încorporată în portalul european e-justiție. Deși o interfață comună de căutare consolidează gradul de utilizare al unui sistem de identificare și de metadate, aceasta nu ar trebui să constituie o condiție prealabilă pentru introducerea identificării și a metadatelor la nivel național. |
18. |
Interfața comună de căutare ar trebui să ofere nu numai posibilitatea conectării la site-urile web publice, ci și la alte site-uri web care publică jurisprudență, de exemplu sub formă de rezumate sau versiuni traduse. |
IV. CONCLUZII
19. |
Statele membre sunt invitate să introducă, în mod voluntar la nivel național, identificatorul european de jurisprudență (European Case Law Identifier) (denumit în continuare ECLI) și un set minim de metadate uniforme pentru jurisprudență. |
20. |
Următoarele recomandări se aplică statelor membre care decid să introducă ECLI și un set minim de metadate uniforme pentru jurisprudență:
|
(2) 2007/2027(INI).
(3) http://www.network-presidents.eu/
(4) http://www.juradmin.eu/
(5) http://ec.europa.eu/civiljustice/jure/search_en.cfm
(6) http://infoportal.fra.europa.eu/
(7) 12907/1/09.
(8) Islanda, Norvegia și Elveția.
ANEXĂ
1. Formatul identificatorului european de jurisprudență
1. |
Un identificator european de jurisprudență (ECLI) trebuie să cuprindă următoarele cinci componente, care trebuie să apară în ordinea enumerată:
|
2. |
Toate componentele sunt separate prin două puncte („:”). |
3. |
Un ECLI nu trebuie să conțină niciun spațiu liber sau semn de punctuație, nici în cadrul componentelor, nici între acestea – cu excepția celor menționate la alineatul (1) litera (e) și la alineatul (2). |
4. |
Literele din cadrul tuturor componentelor trebuie să fie exclusiv caractere latine alfanumerice. |
5. |
Literele din cadrul componentelor descrise la alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (e) ar trebui să fie majuscule sau, cel puțin, semnificația acestora trebuie să nu fie diferită față de cazul în care sunt majuscule. |
6. |
Pentru a nu îi compromite utilizarea sau caracterul cuprinzător, unui ECLI nu trebuie să i se adauge nicio altă componentă. |
7. |
Spațiul de nume (namespace) al ECLI trebuie înregistrat pe site-ul https://e-justice.europa.eu/ecli |
2. Metadate
1. |
Pentru a ameliora inteligibilitatea și accesibilitatea jurisprudenței, fiecare document care conține o hotărâre judiciară ar trebui să aibă un set de metadate, în conformitate cu prezentul alineat. Aceste metadate ar trebui descrise conform standardelor stabilite prin Dublin Core Metadata Initiative (denumită în continuare „DCMI”), precum și conform prezentului alineat. |
2. |
Fiecare document care reprezintă o hotărâre a unei instanțe ar trebui să conțină, iar în cazul în care trebuie să fie accesibil cu ajutorul interfeței descrise la punctul 5 trebuie să conțină, următoarele metadate:
|
3. |
Fiecare document care reprezintă o hotărâre a unei instanțe poate conține, de asemenea, următoarele metadate:
|
4. |
Toate metadatele de la prezentul alineat care nu au un format fix sau care nu au la bază o schemă trebuie să aibă un parametru lingvistic. |
3. Implementarea la nivel național
3.1. Coordonatorul național ECLI
1. |
Fiecare stat membru care utilizează ECLI trebuie să numească o organizație guvernamentală sau judiciară în calitate de coordonator național ECLI. Trebuie să existe un singur coordonator ECLI pe țară. |
2. |
Coordonatorul național ECLI este responsabil cu:
|
3. |
Coordonatorul național ECLI ar trebui să publice pe site-ul web al ECLI, în conformitate cu punctul 4, informațiile cu privire la modul în care este alcătuit numărul de ordine. Sistemele naționale de identificare existente pentru jurisprudență ar trebui să fie înglobate în ECLI în cea mai mare măsură posibilă. Cu toate acestea, trebuie respectate normele privind formatarea prevăzute la punctul 1. |
3.2. Implementarea
1. |
Implementarea ECLI la nivel național este o responsabilitate națională, fără a aduce atingere posibilei disponibilități a unei finanțări europene. |
2. |
Instanțele judecătorești și tribunalele dintr-o țară se pot alătura sistemului ECLI la momente diferite în timp. |
3. |
ECLI ar trebui utilizat, de asemenea, în cadrul formelor materiale ale hotărârii în sine, pentru a facilita trimiterile. |
4. |
ECLI ar trebui utilizat pe toate hotărârile pronunțate și nu numai pe cele care sunt publicate pe site-urile web cu conținut judiciar. |
5. |
ECLI poate fi atribuit hotărârilor istorice. |
6. |
La nivel național, atribuirea ECLI ar trebui să se facă în cadrul unui serviciu organizat separat, în conformitate cu orientările Cadrului european de interoperabilitate. |
4. Site-ul ECLI
1. |
Ar trebui creat un site web ECLI; acesta ar trebui să facă parte din portalul european e-justiție. |
2. |
Site-ul ar trebui să conțină:
|
5. Interfața de căutare ECLI
1. |
Ar trebui să existe o interfață comună pentru căutarea jurisprudenței naționale utilizând ECLI și (unele dintre) metadatele definite la punctul 2. Introducerea ECLI și a setului comun de metadate nu depinde de disponibilitatea interfeței de căutare. |
2. |
Conform Planului de acțiune privind e-justiția europeană, interfața ar trebui să aibă un caracter descentralizat: nu ar trebui creată nicio bază de date la nivel european; ar trebui pusă la dispoziție numai o posibilitate de căutare în site-urile sau bazele de date naționale interconectate. |
3. |
Comisia Europeană este responsabilă cu funcționarea tehnică a interfeței de căutare. |
4. |
Pentru utilizatorii finali, interfața de căutare ECLI trebuie să fie disponibilă prin intermediul site-ului web ECLI, cu toate că nu trebuie să fie, din punct de vedere tehnic, o parte integrantă a acestuia. |
5. |
Comisia Europeană trebuie să pună la dispoziție o interfață, descrisă corespunzător, pentru aplicații web de conectare la interfața de căutare. De asemenea, Comisia Europeană trebuie să pună la dispoziția coordonatorilor naționali ECLI un mecanism de actualizare a listei instanțelor și tribunalelor și de publicare a informațiilor privind sistemul (sistemele) de formatare a numerelor de ordine. |
6. |
În cazul abuzurilor sau al comportamentelor inadecvate, Comisia își rezervă dreptul de a nu acorda unei organizații dreptul de conectare la interfața de căutare. |
7. |
Pe site-ul https://e-justice.europa.eu/ecli/ trebuie pus la dispoziție un resolver, adică atunci când după această adresă se scrie în continuare un ECLI, vor apărea datele disponibile cu privire la acest ECLI prin intermediul interfeței de căutare. |
6. ECLI în cadrul UE
1. |
Coordonatorul ECLI pentru UE este Curtea de Justiție. |
2. |
În anexă, după caz, „țara” sau „statul membru” ar trebui să se citească „UE”. |
(1) http://publications.europa.eu/code/en/en-370100.htm