EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Prezenta propunere are drept scop înlocuirea Deciziei Consiliului privind mecanismul de protecție civilă,[1] care facilitează cooperarea consolidată între statele membre și Uniune în materie de protecție civilă și a Deciziei Consiliului privind instrumentul financiar de protecție civilă[2], care asigură finanțare pentru acțiunile întreprinse în temeiul mecanismului pentru protecția împotriva dezastrelor naturale și provocate de om.

În urma unei evaluări detaliate a legislației din domeniul protecției civile corespunzătoare perioadei 2007-2009[3] și luând în considerare experiența acumulată în urma situațiilor de urgență anterioare, prezenta propunere reunește cele două decizii ale Consiliului într-un singur act juridic. Dispozițiile financiare trebuie analizate în contextul propunerilor privind perspectivele financiare pentru 2014-2020, astfel cum sunt prezentate în Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011 privind „Un buget pentru Europa 2020”[4].

În temeiul noului articol 196 din tratat privind politica în materie de protecție civilă, mecanismul are drept scop să sprijine, să coordoneze și să completeze acțiunile statelor membre în materie de protecție civilă, cu scopul sporirii eficienței sistemelor de prevenire, pregătire și răspuns în caz de dezastre naturale și provocate de om, de orice tip, în interiorul și în afara Uniunii. Obiectivele specifice includ (a) asigurarea unui nivel ridicat de protecție împotriva dezastrelor prin prevenirea sau reducerea efectelor acestora și prin promovarea unei culturi a prevenirii; (b) optimizarea pregătirii și capacității de răspuns ale Uniunii în caz de dezastre; (c) facilitarea intervențiilor de urgență rapide și eficiente în caz de dezastre majore.

Propunerea are la bază Comunicarea Comisiei din 2010 privind „Consolidarea răspunsului european în caz de dezastre: rolul protecției civile și al asistenței umanitare”[5] și Comunicarea din 2009 privind „O abordare comunitară în privința prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om”[6].

Propunerea se înscrie în sfera obiectivelor Europa 2020 și contribuie la creșterea securității cetățenilor UE și la consolidarea capacității de rezistență la dezastrele naturale și provocate de om, reprezentând parte integrantă din Programul de la Stockholm[7] și din Strategia de securitate internă a Uniunii Europene[8]. În plus, prin sprijinirea și promovarea măsurilor de prevenire a dezastrelor, politica UE în materie de protecție civilă ar reduce costurile suportate de economia UE în caz de dezastre și, în consecință, ar diminua obstacolele care afectează creșterea economică. Nivelul mai înalt de protecție a cetățenilor, a bunurilor materiale și a mediului ar reduce la minimum impactul advers în plan social, economic și de mediu al dezastrelor care pot afecta regiunile și persoanele cele mai vulnerabile, contribuind astfel la o creștere mai sustenabilă și favorabilă incluziunii.

De asemenea, propunerea contribuie în mod semnificativ la simplificare. Noua decizie reunește într-un singur text dispozițiile care privesc funcționarea mecanismului și cele care privesc finanțarea activităților din cadrul acestuia, dispoziții cuprinse anterior în decizii separate. De asemenea, aceasta simplifică procedurile existente pentru punerea în comun și cofinanțarea mijloacelor de transport pentru ajutoare (de exemplu prin evitarea rambursării sistematice de 50 %, astfel cum este cazul conform normelor curente, și prin numirea unui stat-pilot pentru desfășurarea operațiunilor de transport care implică participarea mai multor state membre), reducând astfel în mod semnificativ sarcinile administrative care revin Comisiei și statelor membre. În plus, aceasta instituie norme simplificate pentru activarea mecanismului în situații de urgență în state terțe.

Mecanismul consolidat va contribui la punerea în aplicare a clauzei de solidaritate, în legătură cu care Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant vor prezenta o propunere în 2012.

Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

Cooperarea în materie de protecție civilă la nivelul UE este reglementată de două instrumente juridice: (1) Decizia 2007/779/CE, Euratom a Consiliului din 8 noiembrie 2007 de instituire a unui mecanism comunitar de protecție civilă (reformare)[9] și (2) Decizia 2007/162/CE, Euratom a Consiliului din 5 martie 2007 de instituire a unui instrument financiar de protecție civilă,[10] ambele fiind abrogate prin prezenta decizie.

Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii

S-a acordat o atenție deosebită asigurării unei coordonări strânse între protecția civilă și ajutorul umanitar, precum și coerenței cu acțiunile întreprinse în cadrul altor politici și instrumente ale UE, în special în cadrul politicii în materie de justiție, libertate și securitate, inclusiv în domeniul sprijinului consular și al protecției infrastructurii vitale și a mediului, în special pentru gestionarea inundațiilor și controlul asupra pericolelor legate de accidentele majore; adaptarea la schimbările climatice; sănătate; poluare marină; relații externe și dezvoltare.

Coerența cu alte instrumente financiare la nivelul UE este asigurată printr-o serie de dispoziții prin care se definește în mod clar domeniul de aplicare al instrumentului și se exclude dubla finanțare.

2. CONSULTAREA PĂRȚILOR INTERESATE și EVALUAREA IMPACTULUI

S-a elaborat un raport de evaluare a impactului pentru examinarea opțiunilor de politică și a impactului acestora, inclusiv a tuturor aspectelor relevante ale unei evaluări ex ante.[11] Procesul de evaluare a impactului s-a desfășurat cu participarea unui grup de coordonare pentru evaluarea impactului, care a inclus reprezentanți a 21 de servicii ale Comisiei și a beneficiat de completări ca urmare a unui studiu extern.

Consultarea părților interesate

Au avut loc trei runde de consultări specifice cu participarea părților interesate[12], pe lângă o serie de evenimente organizate pentru părțile interesate înaintea Comunicării Comisiei din 2010 privind răspunsul în caz de dezastre.[13]

Alte părți interesate cuprind actorii din domeniul gestionării situațiilor de urgență, din cadrul asociațiilor umanitare sau a organismelor ONU, din alte domenii precum cercetarea, securitatea internă, mediul, politica externă și alte politici conexe.

Toate observațiile părților interesate au fost luate pe deplin în considerare și sunt reflectate în raportul de evaluare a impactului.

Evaluarea impactului

Principalele probleme identificate sunt următoarele: (1) mecanica reactivă și ad hoc a cooperării în materie de protecție civilă la nivelul UE limitează eficiența, eficacitatea și coerența răspunsului european în caz de dezastre; (2) nu sunt disponibile capacități esențiale de răspuns (lacune în materie de capacitate); (3) soluțiile limitate și procedurile anevoioase în domeniul transportului reprezintă impedimente pentru o capacitate optimă de răspuns; (4) nivelul de pregătire din punct de vedere al formării și exercițiilor este limitat și (5) nu există o integrare a politicilor în materie de prevenire.

În cadrul raportului de evaluare a impactului au fost analizate o serie de opțiuni de politică:

Disponibilitatea asistenței: (1) ansamblu de capacități puse în comun pe bază voluntară fără finanțare din partea UE; (2) ansamblu de capacități puse în comun pe bază voluntară cu nivel limitat de cofinanțare din partea UE și (3) ansamblu de capacități puse în comun pe bază voluntară cu nivel mai ridicat de cofinanțare din partea UE, precum și o gamă mai largă de opțiuni (de la încetarea mecanismului până la instituirea unei forțe de protecție civilă la nivelul UE);

Abordarea lacunelor în materie de capacitate: (1) nicio măsură din partea UE; (2) acordarea de sprijin pentru statele membre în vederea dezvoltării capacităților deficitare; (3) eliminarea lacunelor prin intermediul capacităților la nivelul UE;

Abordarea resurselor logistice și financiare de transport limitate: (1) întreruperea schemei; (2) nicio modificare strategică; (3) creșterea nivelului maxim de cofinanțare pentru acoperirea necesităților prioritare de cea mai mare urgență și (4) creșterea nivelului maxim de cofinanțare în toate domeniile;

Simplificarea dispozițiilor privind transportul: (1) nicio modificare strategică; (2) simplificarea dispozițiilor actuale privind transportul;

Pregătire: (1) niciun act legislativ nou la nivelul UE; nicio suplimentare a finanțării din partea UE; (2) cadru general de politică în materie de pregătire la nivelul UE fără dispoziții obligatorii plus finanțare suplimentară din partea UE; (3) finanțare din partea UE pentru formare la nivel național, condiționată de întrunirea unor criterii minime de către centrele de formare;

Prevenire: (1) niciun act legislativ nou la nivelul UE; nicio suplimentare a finanțării din partea UE; (2) cadru general de politică în materie de prevenire la nivelul UE fără dispoziții obligatorii plus finanțare suplimentară din partea UE; (3) finalizarea planurilor naționale de gestionare a riscurilor în caz de dezastre până la o dată precizată;

Raportul de evaluare a impactului este transmis alături de prezenta propunere.

3. ELEMENTE JURIDICE ALE PROPUNERII

Rezumatul măsurilor propuse

Textul prezintă o structură având la bază cele patru componente ale politicii în materie de protecție civilă: prevenirea, pregătirea, răspunsul și dimensiunea externă plus un capitol privind dispozițiile financiare.

(a) Obiectul, obiectivele și domeniul de aplicare

Una dintre modificări vizează alinierea obiectului mecanismului la dispozițiile noului articol 196 din tratat, prin care se prevede o abordare integrată a gestionării dezastrelor. Obiectivul general este abordat la articolul 1 și este detaliat suplimentar pe obiective specifice și marcat prin indicatori pentru măsurarea progreselor înregistrate (articolul 3).

Domeniul de aplicare (articolul 2) pentru măsurile de asistență privind răspunsul în caz de dezastre cuprinde statele din interiorul și din afara Uniunii. Măsurile de prevenire și pregătire sunt valabile la nivelul Uniunii și al anumitor state terțe menționate la articolul 28.

(b) Prevenire

Propunerea introduce un nou capitol privind prevenirea în vederea sporirii importanței cadrului de politică în materie de prevenire la nivelul UE și a stabilirii unei corelări eficiente a acestuia cu măsurile de pregătire și răspuns.

Articolul 5 stabilește sarcinile Comisiei, elaborate în temeiul Comunicării din 2009 privind prevenirea și al Concluziilor Consiliului.

Valorificând activitatea curentă în materie de evaluare a riscurilor și în vederea asigurării unei cooperări eficiente în cadrul mecanismului, statele membre au obligația de a comunica planurile proprii de gestionare a riscurilor până la sfârșitul anului 2016 (articolul 6). Acestea reprezintă un instrument important de planificare și contribuie la elaborarea unei politici coerente de gestionare a riscurilor, astfel cum este prezentată în Strategia de securitate internă a Uniunii Europene[14].

(c) Pregătire

Principalele obiective urmărite prin măsurile în materie de pregătire sunt optimizarea planificării răspunsului, precum și îmbunătățirea capacității de răspuns și a nivelului general de pregătire pentru dezastre de mare amploare, la nivelul UE. Dispozițiile au la bază propunerile din cadrul Comunicării Comisiei din 2010 privind răspunsul în caz de dezastre și Concluziile Consiliului privind formarea în materie de gestionare a dezastrelor la nivel european[15]. Principalele modificări includ:

· instituirea și gestionarea unui Centru de răspuns pentru situații de urgență („CRSU”); CRSU va fi dezvoltat pe bazele furnizate de Centrul de monitorizare și informare („CMI”) existent, cu aplicarea unor măsuri de consolidare prevăzute să asigure o capacitate operațională de 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână [articolul 7 litera (a)];

· dezvoltarea unui cadru coerent de planificare pentru operațiunile de răspuns prin elaborarea de scenarii de referință, cartografierea capacităților existente și alcătuirea unor planuri de intervenție pentru desfășurarea acestora; se urmărește, de asemenea, crearea unor sinergii între asistența în natură și ajutorul umanitar (articolul 10);

· instituirea unei Capacități europene de răspuns în situații de urgență sub forma unui ansamblu de capacități identificate în prealabil și puse în comun pe bază voluntară de către statele membre pentru utilizare în cursul operațiunilor din cadrul mecanismului; se subliniază, de asemenea, necesitatea unei vizibilități sporite a capacităților (articolul 11);

· identificarea și acoperirea lacunelor în materie de capacitate de răspuns prin susținerea dezvoltării de capacități complementare cu finanțare din partea UE, în cazurile în care această măsură a fost considerată mai eficientă din punct de vedere al costurilor decât investițiile individuale ale statelor membre; se prevede o procedură specială de monitorizare, cu obligația Comisiei de a prezenta rapoarte la fiecare doi ani către Consiliu și Parlament asupra progreselor înregistrate (articolul 12);

· extinderea domeniului de aplicare al măsurilor actuale în materie de pregătire la nivelul UE în domeniul formării, inclusiv prin instituirea unei rețele de formare și diversificarea programei de formare; Comisia poate, de asemenea, să furnizeze orientări cu privire la formarea în materie de protecție civilă la nivelul UE și în plan internațional (articolul 13);

· trimiterea de echipe de experți care să ofere consultanță cu privire la măsurile de prevenire și pregătire la solicitarea unui stat afectat sau a ONU și a agențiilor acesteia [articolul 13 alineatul (2)];

· asigurarea posibilității de a furniza asistență pentru statele membre în prepoziționarea capacităților de răspuns pentru situații de urgență în cadrul platformelor logistice de pe teritoriul UE [articolul 7 litera (f)];

(d) Răspuns

Modificările propuse au drept obiectiv asigurarea unui răspuns mai eficient și mai rapid prin:

· prepoziționarea temporară a capacităților în situații de risc crescut [articolul 15 alineatul (2)];

· propunerea unui plan de intervenție pentru situații de urgență și solicitarea de desfășurare a capacităților [articolul 15 alineatul (3) litera (c)];

· instituirea obligației statelor membre de a furniza sprijin din partea țării-gazdă cu privire la asistența primită, astfel cum se prevede în Concluziile Consiliului privind sprijinul acordat de țara-gazdă[16] [articolul 15 alineatul (6)];

(e) Dimensiunea externă a operațiunilor de protecție civilă

În cadrul operațiunilor din afara Uniunii, propunerea promovează coerența activității în materie de protecție civilă în plan internațional prin:

· furnizarea de asistență prin intermediul mecanismului la solicitarea Organizației Națiunilor Unite sau a agențiilor acesteia ori a unei alte organizații internaționale relevante [articolul 16 alineatul (1)];

· furnizarea de informații către Serviciul European de Acțiune Externă din partea Comisiei pentru a permite coerența între operațiunile de protecție civilă și relațiile generale ale UE cu țara afectată [articolul 16 alineatul (3)];

· clarificarea cazurilor în care poate fi furnizată asistență în domeniul sprijinului consular, având în vedere propunerea preconizată de directivă a Consiliului privind măsurile de coordonare și cooperare în materie de protecție consulară pentru cetățenii UE nereprezentați [articolul 16 alineatul (7)];

(f) Dispoziții privind sprijinul financiar

Dispozițiile financiare sunt cuprinse într-un capitol nou. Măsurile eligibile (articolele 20-23) sunt împărțite în următoarele categorii: generale, de prevenire și pregătire, de răspuns și transport; acestea includ sprijin pentru noile acțiuni propuse mai sus. Sunt modificate și simplificate dispozițiile privind sprijinul pentru transport din cadrul instrumentului actual, cu introducerea de condiții revizuite pentru finanțare, prin majorarea ratelor de cofinanțare până la 85 % din costurile eligibile totale și, în mod excepțional, până la 100 %, în cazul în care sunt întrunite anumite criterii.

Noile dispoziții propuse permit unui stat membru să preia inițiativa de a solicita sprijin financiar din partea UE pentru operațiunile care implică mai multe state membre și unui stat membru afectat care solicită asistență să solicite și cofinanțare pentru costurile de transport.

Sunt introduse, de asemenea, modificări la tipurile de intervenție financiară pentru a permite rambursarea cheltuielilor și instituirea de fonduri fiduciare. În caz de granturi și achiziții publice, nu va fi necesară includerea de operațiuni privind răspunsul în situații de urgență în programul anual de lucru al Comisiei (articolul 25). Este necesar ca dispozițiile financiare cuprinse în prezenta decizie să se aplice de la 1 ianuarie 2014, întrucât acestea sunt legate de cadrul financiar multianual 2014-2020.

(g) Temei juridic

Temeiul juridic al prezentei propuneri este constituit de articolul 196 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(h) Principiul subsidiarității

Obiectivele propunerii nu pot fi îndeplinite în suficientă măsură de statele membre, acționând individual.

Mecanismul a fost instituit deoarece dezastrele majore pot depăși capacitățile de răspuns ale oricărui stat membru, care nu mai poate acționa pe cont propriu. Măsurile UE în acest domeniu implică gestionarea situațiilor cu o componentă transnațională/multinațională pronunțată, care necesită în mod obligatoriu coordonarea generală și acțiunea concertată, depășind nivelul național. Activitatea comună de prevenire și gestionare a riscurilor poate înregistra progrese mai rapide datorită schimbului de experiență și coerenței sporite la nivelul UE.

Luând în considerare beneficiile cu privire la reducerea pierderilor de vieți omenești și a daunelor cauzate mediului, economice și materiale, propunerea are în mod clar o valoare adăugată europeană. Aceasta permite statelor membre să contribuie în mod mai eficient la asistența acordată de UE în cadrul mecanismului și să beneficieze de coordonare și cooperare îmbunătățite. Propunerea ar optimiza nivelul de pregătire pentru dezastre de mare amploare și ar crea o politică mai coerentă de gestionare a riscurilor în caz de dezastre. Un răspuns coerent și eficient ar fi asigurat prin capacitatea de răspuns rapid disponibilă pentru a furniza ajutor oriunde este necesar.

În plus, propunerea asigură economii de scară, cum ar fi o logistică și un transport eficiente din punct de vedere al costurilor, un răspuns coerent și eficient prin ansamblul de capacități puse în comun pe bază voluntară și o mai bună utilizare a resurselor limitate prin utilizarea în comun a capacităților finanțate de UE.

(i) Principiul proporționalității

Propunerea nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor. Aceasta abordează neajunsurile care au fost identificate în cadrul intervențiilor anterioare și are la bază mandatele acordate de Consiliu și Parlamentul European.

Sarcinile administrative care revin Uniunii și statelor membre sunt limitate și nu depășesc ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor revizuirii. Procedura de certificare și înregistrare a capacităților este simplă și va fi executată prin intermediul sistemului comun de comunicare și informare în caz de urgență (CECIS)[17]. Statele membre au doar obligația de a informa Comisia asupra finalizării planurilor de gestionare a riscurilor, pentru a asigura coerența cu activitățile de planificare prealabilă și elaborare de scenarii.

Pentru prezentarea cererilor de finanțare nu este necesar niciun format specific în afara cerințelor Regulamentului financiar. S-a acordat o atenție deosebită asigurării nivelului necesar de flexibilitate și a posibilității întreprinderii de acțiuni urgente în cadrul procedurilor de urmat în caz de dezastre majore.

(j) Alegerea instrumentului

Propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului.

4. IMPLICAȚII BUGETARE

Comunicarea Comisiei privind „Un buget pentru Europa 2020”[18] prevede angajamente bugetare pentru politica în materie de protecție civilă la nivelul UE de 513 milioane EUR în conformitate cu prețurile curente, după cum urmează: 276 de milioane EUR pe teritoriul Uniunii și 237 de milioane EUR pentru operațiuni în afara Uniunii.

2011/0461 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind un mecanism al Uniunii de protecție civilă

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 196,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Ca urmare a creșterii semnificative a numărului și gravității dezastrelor naturale și provocate de om în ultimii ani și dat fiind că dezastrele viitoare ar putea să atingă cote extreme și să prezinte un grad ridicat complexitate, cu consecințe extinse și pe termen mai lung, rezultând, în special, din schimbările climatice și din interacțiunea potențială între mai multe pericole naturale și tehnologice, devine tot mai importantă o abordare integrată a gestionării dezastrelor. Uniunea trebuie să sprijine, să coordoneze și să completeze acțiunile statelor membre în materie de protecție civilă în vederea îmbunătățirii eficienței sistemelor de prevenire, pregătire și răspuns în caz de dezastre naturale și provocate de om.

(2) S-a creat un mecanism de protecție civilă prin Decizia 2001/792/CE, Euratom a Consiliului din 23 octombrie 2001 de instituire a unui mecanism comunitar de favorizare a unei cooperări consolidate în cadrul intervențiilor de urgență care țin de protecția civilă[19], modificată prin Decizia 2007/779/CE, Euratom a Consiliului de instituire a unui mecanism comunitar de protecție civilă [20]. Finanțarea mecanismului menționat s-a asigurat prin Decizia 2007/162/CE, Euratom a Consiliului din 5 martie 2007 de instituire a unui instrument financiar de protecție civilă[21], prin care s-a prevăzut acordarea de asistență financiară ca o contribuție la îmbunătățirea eficienței răspunsului la situațiile de urgență majoră, cât și pentru îmbunătățirea măsurilor preventive și de pregătire pentru toate tipurile de situații de urgență, inclusiv continuarea măsurilor adoptate anterior în cadrul Deciziei 1999/847/CE a Consiliului din 9 decembrie 1999 de instituire a unui program de acțiune comunitară în domeniul protecției civile[22]. Instrumentul financiar expiră la 31 decembrie 2013.

(3) Protecția care urmează a fi asigurată prin mecanismul de protecție civilă la nivelul Uniunii trebuie să acopere în primul rând persoanele, dar și mediul și bunurile materiale, inclusiv patrimoniul cultural, împotriva tuturor dezastrelor naturale și provocate de om, inclusiv a actelor de terorism și a accidentelor tehnologice, radiologice și de mediu, a poluării marine și a situațiilor de urgență acută în domeniul sănătății, care survin pe teritoriul sau în afara Uniunii. Asistența în materie de protecție civilă și în alte situații de urgență poate fi solicitată în toate aceste cazuri de dezastre pentru a suplimenta capacitățile de răspuns ale țării afectate.

(4) Mecanismul de protecție civilă constituie o expresie vizibilă a solidarității europene prin asigurarea unei contribuții practice și în timp util la prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru acestea, precum și la răspunsul în caz de dezastre majore și de iminență a acestora. Prezenta decizie nu ar trebui, prin urmare, să aducă atingere drepturilor și obligațiilor reciproce ale statelor membre care decurg din tratatele bilaterale sau multilaterale și care se raportează la aspectele vizate de prezenta decizie și nici responsabilității statelor membre de a proteja persoanele, mediul și bunurile materiale de pe teritoriul lor.

(5) Mecanismul trebuie să țină seama de legislația relevantă a Uniunii și de angajamentele internaționale și să exploateze sinergiile cu alte inițiative relevante la nivelul Uniunii, precum Programul european de monitorizare a Pământului (GMES), Programul european privind protecția infrastructurilor critice (PEPIC) și Mediul comun de realizare a schimbului de informații (CISE).

(6) Mecanismul trebuie să includă un cadru general de politică pentru acțiunile de prevenire a riscurilor de dezastre la nivelul Uniunii având drept obiectiv asigurarea unui nivel ridicat de protecție și rezistență în caz de dezastre prin prevenirea sau reducerea efectelor acestora și prin promovarea unei culturi a prevenirii. Planurile de gestionare a riscurilor sunt esențiale pentru asigurarea unei abordări integrate a gestionării dezastrelor, prin corelarea acțiunilor de prevenire a riscurilor, de pregătire și răspuns. Prin urmare, mecanismul trebuie să includă un cadru general pentru comunicarea și punerea în aplicare a acestora.

(7) Prevenirea este de importanță majoră pentru protecția împotriva dezastrelor și necesită măsuri suplimentare, astfel cum se prevede în Concluziile Consiliului din 30 noiembrie 2009 și în Rezoluția Parlamentului European din 21 septembrie 2010 referitoare la Comunicarea Comisiei: „O abordare comunitară în privința prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om[23]”.

(8) O analiză generală a riscurilor la nivelul UE, care valorifică eforturile depuse la nivel național pentru evaluarea riscurilor, va permite obținerea unei valori adăugate sub forma unui scenariu avansat și a unor planuri de intervenție în vederea coordonării în condiții optime a acțiunilor de răspuns, pregătire și prevenire la nivel european.

(9) Contribuind la dezvoltarea suplimentară a sistemelor de detectare și avertizare timpurie, Uniunea trebuie să acorde asistență statelor membre pentru reducerea la minimum a intervalului de timp necesar pentru răspuns în caz de dezastre și pentru alertare a cetățenilor Uniunii. Aceste sisteme trebuie să ia în considerare și să valorifice sursele și sistemele de informare existente și viitoare.

(10) Mecanismul trebuie să includă un cadru general de politică având drept obiectiv îmbunătățirea continuă a nivelului de pregătire al sistemelor de protecție civilă, al personalului și cetățenilor la nivelul Uniunii. Cadrul menționat cuprinde programe de formare și o rețea de formare, la nivel de Uniune și de stat membru, în materie de prevenire, pregătire și răspuns în caz de dezastre, astfel cum se prevede în Concluziile Consiliului din 14 noiembrie 2008 privind acordurile pentru formarea în domeniul gestionării dezastrelor la nivel european.

(11) Alte măsuri pregătitoare constau în punerea în comun a informațiilor privind resursele medicale necesare și încurajarea utilizării de noi tehnologii. În conformitate cu articolul 346 din tratat, niciun stat membru nu poate fi obligat să furnizeze informații a căror divulgare o consideră contrară intereselor sale fundamentale de securitate.

(12) La nivelul Uniunii se urmărește dezvoltarea unor module de intervenție pentru furnizarea de asistență în materie de protecție civilă, constând în resursele unuia sau mai multor state membre, care vizează obținerea unei interoperabilități depline, pentru a contribui la dezvoltarea unei capacități de răspuns rapid în domeniul protecției civile. Modulele trebuie să fie organizate la nivelul statelor membre și se află sub conducerea și sub comanda acestora.

(13) Mecanismul trebuie să permită mobilizarea și să faciliteze coordonarea intervențiilor pentru furnizarea de asistență. Cooperarea consolidată trebuie să aibă la bază o structură organizată la nivelul Uniunii care cuprinde un Centru de răspuns pentru situații de urgență, o Capacitate europeană de răspuns în situații de urgență sub forma unui ansamblu de capacități alocate în prealabil, puse în comun pe bază voluntară de către statele membre, experți special instruiți, un sistem comun de comunicare și informare în situații de urgență gestionat de Comisie și punctele de contact din statele membre. Aceasta ar trebui să asigure un cadru pentru colectarea informațiilor validate privind situațiile de urgență, pentru difuzarea acestor informații către statele membre, precum și pentru schimburile de experiență în urma acestor intervenții.

(14) Pentru optimizarea planificării operațiunilor de răspuns în caz de dezastre și în vederea asigurării disponibilității capacităților esențiale, sunt necesare următoarele măsuri: elaborarea de scenarii de referință pentru principalele tipuri de dezastre, cartografierea capacităților esențiale existente în statele membre, elaborarea de planuri de intervenție în vederea desfășurării acestor capacități și dezvoltarea unei Capacități europene de răspuns în situații de urgență sub forma unui ansamblu de capacități alocate în prealabil, puse în comun pe bază voluntară de către statele membre. Ar putea fi desfășurate și exerciții vizând planurile de intervenție pentru a se stabili dacă există lacune în cadrul capacităților de răspuns în situații de urgență disponibile în statele membre care pot fi acoperite cu capacități care urmează a fi dezvoltate cu sprijinul Uniunii și care vor fi puse în comun pe teritoriul Uniunii.

(15) În ceea ce privește intervențiile pentru furnizarea de asistență privind răspunsul în caz de dezastre în afara Uniunii, mecanismul trebuie să faciliteze și să sprijine acțiunile întreprinse de statele membre și de Uniune în ansamblul său pentru a promova coerența activității în materie de protecție civilă la nivel internațional. Organizația Națiunilor Unite, acolo unde este prezentă, are rol de coordonare generală a operațiunilor de asistență din țările terțe. Asistența furnizată în cadrul mecanismului trebuie să fie coordonată cu măsurile adoptate de Organizația Națiunilor Unite și alți actori relevanți în plan internațional pentru a eficientiza la maximum utilizarea resurselor disponibile și pentru a evita suprapunerea inutilă a eforturilor. Coordonarea consolidată a asistenței în materie de protecție civilă prin intermediul mecanismului reprezintă o condiție esențială pentru sprijinirea eforturilor generale de coordonare și pentru asigurarea unei contribuții substanțiale din partea Uniunii la efortul general de asistență. În caz de dezastre majore, când asistența este oferită atât în temeiul mecanismului, cât și al Regulamentului (CE) nr. 1257/96 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar[24], Comisia trebuie să asigure eficiența, coerența și complementaritatea răspunsului global al Uniunii, cu respectarea consensului european privind ajutorul umanitar[25].

(16) Este necesară îmbunătățirea disponibilității mijloacelor de transport pentru a sprijini dezvoltarea unei capacități de răspuns rapid la nivelul Uniunii. Uniunea trebuie să sprijine și să completeze eforturile statelor membre facilitând punerea în comun a resurselor de transport ale statelor membre și contribuind, în cazul în care este necesar, la finanțarea de mijloace de transport suplimentare, cu condiția îndeplinirii anumitor criterii.

(17) Intervențiile pentru furnizarea de asistență trebuie să facă obiectul unei coordonări integrale la fața locului, astfel încât să se îmbunătățească în cea mai mare măsură eficiența și să se asigure accesul la populațiile afectate. Comisia trebuie să furnizeze sprijin logistic adecvat pentru echipele de experți trimise la fața locului.

(18) Mecanismul trebuie să fie, de asemenea, utilizat pentru a sprijini acordarea de asistență consulară către cetățenii Uniunii în situații de urgență majoră în state terțe, dacă aceasta este solicitată de autoritățile consulare ale unui stat membru pentru proprii cetățeni sau de către statul-pilot sau statul membru care coordonează asistența pentru toți cetățenii Uniunii. Conceptul de stat-pilot trebuie înțeles în conformitate cu Liniile directoare ale Uniunii Europene privind punerea în aplicare a conceptului de stat-pilot în domeniul consular[26].

(19) În cazul în care se ia în considerare utilizarea de capacități militare în vederea asigurării unui nivel corespunzător al operațiunilor de protecție civilă, cooperarea cu serviciile militare trebuie să urmeze modalitățile, procedurile și criteriile stabilite de Consiliu sau de organismele competente ale acestuia în vederea punerii la dispoziția mecanismului a capacităților militare relevante pentru protecția populației civile.

(20) Este necesară asigurarea posibilității de participare a statelor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE), a țărilor aderente, țărilor candidate și potențial candidate.

(21) În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentei decizii, trebuie să se confere Comisiei competențe de executare. Aceste competențe trebuie să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie, în special în conformitate cu procedura de examinare.[27]

(22) Obiectivul prezentei decizii nu poate fi îndeplinit în suficientă măsură de către statele membre și, având în vedere amploarea sau efectele măsurilor propuse și luând în considerare beneficiile care rezultă din operarea mecanismului din punct de vedere al reducerii pierderilor de vieți omenești și a daunelor materiale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii. În cazul în care o situație de urgență majoră depășește capacitățile de răspuns ale statului membru afectat, statul respectiv trebuie să aibă posibilitatea de a recurge la mecanism pentru a suplimenta resursele proprii în materie de protecție civilă și de alte tipuri, pentru răspuns în situații de urgență. Prin urmare, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității instituit prin articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității definit la articolul menționat anterior, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivului în cauză.

(23) Prezenta decizie nu aduce atingere acțiunilor care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1717/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 noiembrie 2006 de instituire a unui instrument de stabilitate[28][se actualizează pentru perioada 2014­2020, după adoptare], măsurile adoptate în domeniul sănătății publice, în conformitate cu legislația Uniunii cu privire la programele de acțiune ale Uniunii în domeniul sănătății sau măsurile în domeniul siguranței consumatorului adoptate în conformitate cu Decizia nr. 1926/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a unui program de acțiune comunitară în domeniul politicii de protecție a consumatorilor (2007-2013)[29] [se actualizează pentru perioada 2014-2020, după adoptare].

(24) Din motive de coerență, acțiunile care intră sub incidența Deciziei 2007/124/CE, Euratom a Consiliului din 12 februarie 2007 de stabilire pentru perioada 2007-2013 [se actualizează pentru perioada 2014-2020, după adoptare], în cadrul programului general „Securitate și protecția libertăților”, a programului specific „Prevenirea, pregătirea și gestionarea consecințelor terorismului și ale altor riscuri legate de securitate”[30] sau care vizează menținerea ordinii publice și apărarea securității interne nu fac obiectul prezentei decizii. Prezenta decizie nu se aplică în cazul activităților prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1257/96 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar[31].

(25) Dispozițiile prezentei decizii nu aduc atingere adoptării de acte obligatorii din punct de vedere juridic în temeiul Tratatului Euratom prin care se instituie măsuri specifice pentru situații de urgență nucleară sau radiologică.

(26) În ceea ce privește dezastrele cauzate de acțiuni teroriste, accidente nucleare sau radiologice, mecanismul trebuie să prevadă doar acțiunile de pregătire și răspuns care se înscriu în domeniul protecției civile.

(27) Prezenta decizie reglementează acțiunile de prevenire, pregătire și răspuns în domeniul poluării marine cu excepția acțiunilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unei Agenții Europene pentru Siguranță Maritimă [se actualizează după adoptarea noului act].

(28) În vederea asigurării de către Comisie a punerii în aplicare a prezentei decizii, Comisia poate finanța activitățile legate de pregătirea, monitorizarea, controlul, auditarea și evaluarea necesare pentru gestionarea programului și îndeplinirea obiectivelor acestuia.

(29) Rambursarea cheltuielilor și acordarea de contracte de achiziții publice și granturi în temeiul Instrumentului financiar de protecție civilă se vor pune în aplicare în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene[32] (Regulamentul financiar). Datorită naturii specifice a acțiunilor în materie de protecție civilă, este necesar să se prevadă posibilitatea acordării de granturi și persoanelor de drept privat. Este important, de asemenea, să se respecte normele regulamentului menționat anterior, în special în ceea ce privește principiile economiei, eficienței și eficacității prevăzute în cadrul acestuia.

(30) Interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri corespunzătoare pe întreg parcursul ciclului cheltuielilor, inclusiv pentru prevenirea, identificarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, aplicarea de penalități. Este necesară adoptarea de măsuri corespunzătoare pentru prevenirea neregulilor și fraudei și efectuarea demersurilor necesare pentru recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene[33], Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri[34] și Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)[35].

(31) Pentru perioada 2014-2020, prezenta decizie prevede o sumă de referință care să constituie referința primară în sensul punctului [17] din Acordul interinstituțional din XX/YY/2012 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară, pentru autoritatea bugetară în cursul procedurii bugetare anuale. Această sumă de referință provine, în parte, din cadrul rubricii 3: „Securitate și cetățenie” și, în parte, din cadrul rubricii 4: „Europa globală” din cadrul financiar 2014-2020.

(32) Este necesar ca dispozițiile financiare cuprinse în prezenta decizie să se aplice de la 1 ianuarie 2014, întrucât acestea sunt legate de cadrul financiar multianual 2014-2020.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

CAPITOLUL I

Obiectiv, domeniu de aplicare și definiții

Articolul 1

Obiectiv general și obiect

1. Mecanismul de protecție civilă la nivelul Uniunii (denumit în continuare „mecanismul”) are drept scop sprijinirea, coordonarea și suplimentarea acțiunilor statelor membre în materie de protecție civilă pentru îmbunătățirea eficienței sistemelor de prevenire, pregătire și răspuns în caz de dezastre naturale și provocate de om.

2. Protecția care urmează a fi asigurată prin mecanism acoperă în primul rând persoanele, dar și mediul și bunurile materiale, inclusiv patrimoniul cultural, împotriva tuturor dezastrelor naturale și provocate de om, inclusiv a actelor de terorism, a accidentelor tehnologice, radiologice și de mediu, a poluării marine și a situațiilor de urgență acută în domeniul sănătății, care survin pe teritoriul sau în afara Uniunii.

3. Intervenția Uniunii sporește capacitatea de prevenire, pregătire și răspuns a statelor membre pentru a face față unor dezastre majore, reducându-se la minimum pierderile de vieți omenești și cele materiale. Obiectivul prezentei decizii nu poate fi îndeplinit în suficientă măsură de statele membre acționând individual și, având în vedere amploarea sau efectele acțiunilor propuse, se poate realiza mai bine la nivelul Uniunii.

4. Prezenta decizie instituie normele generale și normele pentru furnizarea de asistență financiară în temeiul mecanismului.

5. Mecanismul nu afectează responsabilitatea statelor membre de a proteja persoanele, mediul și bunurile materiale de pe teritoriul lor împotriva dezastrelor și de a-și dota sistemele proprii de gestionare a situațiilor de urgență cu suficiente capacități, astfel încât să le permită să acționeze în mod corespunzător în caz de dezastre de o magnitudine și natură care pot fi în mod rezonabil anticipate și preîntâmpinate.

6. Mecanismul nu aduce atingere obligațiilor care decurg din legislația existentă în materie a Uniunii sau a Comunității Europene a Energiei Atomice sau din acordurile internaționale existente.

7. Prezenta decizie nu se aplică în cazul acțiunilor întreprinse în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1717/2006, al Regulamentului (CE) nr. 1257/96, al Regulamentului (CE) nr. 1406/2002 [și al legislației în vigoare la nivelul Uniunii cu privire la programele de acțiune în domenii precum sănătatea, afacerile interne și justiția].

Articolul 2

Domeniu de aplicare

1. Prezenta decizie se aplică în cazul măsurilor preventive și de pregătire pentru toate tipurile de dezastre de pe teritoriul Uniunii și al țărilor menționate la articolul 28.

8. Prezenta decizie se aplică în cazul acțiunilor de asistență întreprinse pentru a răspunde la consecințele adverse imediate ale unui dezastru major, indiferent de natura acestuia, pe teritoriul sau în afara Uniunii, în cazul în care se formulează o solicitare de asistență în conformitate cu prezenta decizie.

9. Prezenta decizie ține seama de necesitățile speciale ale regiunilor izolate, ultraperiferice, insulare sau ale altor regiuni de pe teritoriul Uniunii în caz de dezastre.

Articolul 3

Obiective specifice

1. Mecanismul sprijină, coordonează sau suplimentează cooperarea consolidată între Uniune și statele membre în vederea realizării următoarelor obiective specifice:

(a) asigurarea unui nivel ridicat de protecție împotriva dezastrelor prin prevenirea sau reducerea efectelor acestora și prin promovarea unei culturi a prevenirii;

(b) îmbunătățirea pregătirii și capacității de răspuns ale Uniunii în caz de dezastre;

(c) facilitarea unor intervenții de urgență rapide și eficiente în caz de dezastre majore sau de iminență a acestora.

10. Progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la alineatul (1) se evaluează prin indicatori care se referă inter alia la:

(a) progresele înregistrate în punerea în aplicare a cadrului de prevenire a dezastrelor, măsurate prin numărul de state membre care dețin planuri de gestionare a dezastrelor, astfel cum sunt prevăzute la articolul 4;

(d) progresele înregistrate în creșterea nivelului de pregătire pentru dezastre, măsurate prin numărul de capacități de răspuns disponibile pentru intervenții în caz de urgență în cadrul mecanismului și prin gradul de interoperabilitate a acestora;

(e) progresele înregistrate în îmbunătățirea răspunsului la dezastre, măsurate prin viteza și gradul de coordonare a intervențiilor în cadrul mecanismului și adecvarea asistenței furnizate față de necesitățile existente pe teren.

Indicatorii se utilizează pentru monitorizarea, evaluarea și revizuirea performanțelor, după caz.

Articolul 4

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

1. „dezastru” înseamnă orice situație care are sau poate avea efecte negative asupra persoanelor, a mediului sau a bunurilor materiale;

11. „dezastru major” înseamnă orice situație care are sau poate avea efecte negative asupra persoanelor, a mediului sau a bunurilor materiale și care poate duce la o solicitare de asistență în temeiul mecanismului;

12. „răspuns” înseamnă orice acțiune adoptată în temeiul mecanismului în timpul sau după producerea unui dezastru major, în scopul înlăturării consecințelor imediate ale acestuia;

13. „pregătire” înseamnă disponibilitatea și capacitatea persoanelor și a mijloacelor materiale de a asigura un răspuns rapid și eficient în caz de urgență, obținute ca urmare a unor acțiuni prealabile;

14. „prevenire” înseamnă orice acțiune care are drept scop reducerea riscurilor sau prevenirea vătămării persoanelor și a daunelor asupra mediului sau a bunurilor materiale ca urmare a dezastrelor;

15. „avertizare timpurie” înseamnă furnizarea în timp util și eficace de informații care permit întreprinderea de acțiuni în vederea evitării sau reducerii riscurilor și asigurării pregătirii pentru un răspuns eficace;

16. „modul” înseamnă o organizare a capacităților statelor membre autosuficientă și autonomă, predefinită, bazată pe sarcini și necesități, sau o echipă mobilă operațională a statelor membre, care reprezintă o combinație de resurse umane și materiale care poate fi definită sub aspectul capacității sale de intervenție sau prin sarcina (sarcinile) pe care este capabilă să le îndeplinească;

17. „evaluare a riscurilor” înseamnă procesul intersectorial global de identificare, analiză și evaluare a riscurilor, desfășurat în scopul evaluărilor la nivel național.

18. „plan de gestionare a riscurilor” înseamnă un instrument de planificare elaborat de un stat membru pentru anticiparea riscurilor, estimarea impactului acestora și dezvoltarea, selecționarea și punerea în aplicare a unor măsuri de diminuare a riscurilor și a impactului pe care îl exercită și de adaptare la acestea, într-o manieră eficientă din punct de vedere al costurilor, precum și pentru instituirea cadrului de integrare într-un plan global comun a instrumentelor de gestionare a riscurilor specifice unor sectoare diferite sau a unui anumit risc;

19. „sprijin din partea țării-gazdă” înseamnă orice acțiune întreprinsă în etapele de pregătire și răspuns de către țara care primește asistență și țările de tranzit pentru îndepărtarea obstacolelor previzibile din calea furnizării și utilizării asistenței internaționale;

20. „capacitate de răspuns” înseamnă asistența care poate fi furnizată prin mecanism la cerere, inclusiv module, echipamente, ajutoare, expertiză și servicii.

CAPITOLUL II

Prevenire

Articolul 5

Măsuri de prevenire

În vederea îndeplinirii obiectivelor și acțiunilor în materie de prevenire, Comisia:

(a) întreprinde acțiuni în vederea îmbunătățirii bazei de cunoștințe privind riscurile de dezastre și facilitează schimbul de cunoștințe, bune practici și informații;

(k) sprijină și promovează evaluarea și cartografierea riscurilor de către statele membre;

(l) elaborează și actualizează cu regularitate o analiză generală a riscurilor naturale și create de om cu care se poate confrunta Uniunea, având în vedere impactul viitor al schimbărilor climatice;

(m) promovează și sprijină elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de gestionare a riscurilor ale statelor membre, inclusiv a orientărilor privind conținutul acestora și furnizează stimulente corespunzătoare, în cazul în care acest lucru este necesar;

(n) crește gradul de sensibilizare în legătură cu importanța prevenirii riscurilor și sprijină statele membre în demersurile lor de informare, educare și sensibilizare a publicului;

(o) sprijină statele membre și țările terțe menționate la articolul 28 în demersurile lor de prevenire a dezastrelor majore;

(p) își asumă sarcini suplimentare de prevenire necesare îndeplinirii obiectivului prevăzut la articolul 3 alineatul (1) litera (a).

Articolul 6

Planuri de gestionare a riscurilor

1. În vederea asigurării unei cooperări eficiente în temeiul mecanismului, statele membre transmit Comisiei planurile proprii de gestionare a riscurilor.

21. Planurile de gestionare a riscurilor trebuie să țină seama de evaluările la nivel național ale riscurilor și de alte evaluări relevante ale riscurilor și vor fi coerente cu alte planuri relevante în vigoare în statul membru în cauză.

22. Statele membre trebuie să asigure până cel târziu la sfârșitul anului 2016 pregătirea planurilor proprii de gestionare a riscurilor și comunicarea acestora către Comisie în cea mai recentă variantă actualizată.

CAPITOLUL III

Pregătire

Articolul 7

Acțiuni generale în materie de pregătire ale Comisiei

Comisia întreprinde următoarele acțiuni în materie de pregătire:

(a) instituie și gestionează un Centru de răspuns pentru situații de urgență (CRSU), care asigură o capacitate operațională de 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână și deservește statele membre și Comisia în sensul mecanismului;

(q) gestionează sistemul comun de comunicare și informare în caz de urgență (CECIS) pentru a permite comunicarea și schimbul de informații între CRSU și punctele de contact din statele membre;

(r) contribuie la dezvoltarea unor sisteme de detectare, avertizare timpurie și alertă rapidă în caz de dezastre pentru a permite un răspuns rapid și contribuie la promovarea interconexiunilor și conexiunilor acestora cu CRSU și CECIS; sistemele menționate trebuie să ia în considerare și să valorifice sursele și sistemele de informare, monitorizare și detectare existente și viitoare;

(s) creează și menține capacitatea de mobilizare și trimitere, în cel mai scurt timp, a unor echipe de experți cu următoarele responsabilități:

– evaluarea necesităților existente în statul care solicită asistență,

– facilitarea, atunci când este necesar, a coordonării la fața locului a operațiunilor de asistență în situații de urgență și, în cazul în care este necesar și după caz, asigurarea legăturii cu autoritățile competente ale statului care solicită asistență,

– sprijinirea statului solicitant cu expertiză în domeniul acțiunilor de prevenire, pregătire sau răspuns;

(t) creează și menține capacitatea de furnizare de sprijin logistic și asistență pentru echipele de experți, module și alte capacități de răspuns desfășurate în temeiul mecanismului, precum și pentru alți actori de la fața locului;

(u) furnizează asistență pentru statele membre în prepoziționarea mijloacelor de răspuns pentru situații de urgență în cadrul platformelor logistice de pe teritoriul Uniunii;

(v) adoptă orice alte acțiuni de sprijin și complementare necesare în cadrul mecanismului în vederea realizării obiectivului prevăzut la articolul 3 alineatul (1) litera (b).

Articolul 8

Module

1. Statele membre depun eforturi în vederea dezvoltării de module, în special pentru a răspunde necesităților prioritare de intervenție sau de sprijin în cadrul mecanismului.

23. Modulele cuprind resursele puse la dispoziție de unul sau mai multe state membre.

Modulele sunt capabile să îndeplinească sarcini predefinite în materie de răspuns, în conformitate cu orientările internaționale recunoscute și, prin urmare, pot fi desfășurate într-un timp foarte scurt și pot opera în mod autosuficient și autonom pentru o perioadă determinată de timp.

Modulele sunt interoperabile cu alte module. Acestea urmează sesiuni de formare și exerciții în vederea îndeplinirii cerinței de interoperabilitate și se află sub autoritatea unei persoane responsabile pentru funcționarea lor.

Modulele sunt capabile să ofere asistență altor organisme ale Uniunii și/sau instituții internaționale, în special ONU.

24. Comisia susține eforturile de îmbunătățire a interoperabilității modulelor, având în vedere bunele practici la nivel de state membre și de pe plan internațional.

Articolul 9

Măsuri generale în materie de pregătire ale statelor membre

1. Statele membre identifică în avans modulele sau alte capacități existente la nivelul serviciilor lor competente și, în special, al serviciilor lor de protecție civilă sau al altor servicii responsabile cu situațiile de urgență care pot fi disponibile pentru intervenții sau pot fi constituite în termen foarte scurt și desfășurate la fața locului, în general în termen de 12 ore de la formularea unei solicitări de asistență. Acestea trebuie să ia în considerare faptul că modulele sau alte capacități pot depinde, din punct de vedere al alcătuirii lor, de tipul de dezastre majore și de necesitățile speciale corespunzătoare fiecărui astfel de tip.

25. Statele membre identifică în avans experții care pot participa ca membri ai echipelor de experți, astfel cum se prevede la articolul 7 litera (d).

26. Statele membre iau în considerare furnizarea, conform necesităților, a altor tipuri de sprijin pentru intervenții care poate fi pus la dispoziție de serviciile competente, cum ar fi personal și echipamente specializate pentru a face față unui anumit tip de dezastre, inclusiv în sensul articolului 16 alineatul (7), și mobilizarea de resurse, care pot fi furnizate de organizații neguvernamentale și alte entități relevante.

27. Statele membre pot, sub rezerva restricțiilor de securitate corespunzătoare, să furnizeze informații privind capacitățile militare relevante care ar putea fi folosite, în ultimă instanță, ca parte a asistenței în cadrul mecanismului, cum ar fi transportul și sprijinul logistic sau medical.

28. Statele membre furnizează Comisiei informații relevante cu privire la experții, modulele și alte tipuri de sprijin pentru intervenții menționate la alineatele (1) - (4), actualizând cu promptitudine informațiile, atunci când este necesar.

29. Statele membre desemnează punctele de contact și informează Comisia în consecință.

30. Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a furniza sprijin din partea țării-gazdă cu privire la asistența primită din partea altor state membre.

31. Statele membre, susținute de Comisie, dacă solicită acest lucru, adoptă măsurile necesare pentru a asigura transportul în timp util al asistenței pe care o oferă.

Articolul 10

Planificarea operațiunilor

1. Comisia și statele membre colaborează pentru a îmbunătăți planificarea operațiunilor de răspuns în cadrul mecanismului. În acest scop:

(a) Comisia, acționând în cooperare cu statele membre, elaborează scenarii de referință pentru dezastrele de pe teritoriul și din afara Uniunii, luând în considerare planurile de gestionare a riscurilor menționate la articolul 6;

(b) statele membre identifică și cartografiază capacitățile esențiale existente care ar putea fi puse la dispoziție pentru răspuns în temeiul mecanismului în cazul unor astfel de scenarii și informează Comisia asupra acestora;

(c) Comisia, acționând în cooperare cu statele membre, elaborează planuri de intervenție pentru desfășurarea acestor capacități, inclusiv pentru transportul acestora, și le revizuiește luând în considerare experiența acumulată în urma situațiilor de urgență și a exercițiilor.

32. Comisia și statele membre identifică și asigură sinergii între asistența în natură și finanțarea sub formă de ajutor umanitar furnizate de Uniune și statele membre în cadrul planificării operațiunilor de răspuns în afara Uniunii.

Articolul 11

Capacitatea europeană de răspuns în situații de urgență

1. Se instituie Capacitatea europeană de răspuns în situații de urgență sub forma unui ansamblu de capacități de răspuns alocate în prealabil, puse în comun pe bază voluntară de către statele membre.

33. Pe baza scenariilor de referință, Comisia, acționând în cooperare cu statele membre, definește natura și numărul capacităților necesare în cadrul Capacității europene de răspuns în situații de urgență (denumite în continuare „obiective în materie de capacitate”).

34. Comisia definește cerințele de calitate pentru capacitățile ce urmează a fi dedicate Capacității europene de răspuns în situații de urgență. Statele membre sunt responsabile de asigurarea faptului că aceste capacități îndeplinesc cerințele de calitate.

35. Comisia instituie și gestionează un proces de certificare și înregistrare a capacităților pe care statele membre le pun la dispoziția Capacității europene de răspuns în situații de urgență.

36. Statele membre, acționând voluntar, identifică și înregistrează capacitățile dedicate Capacității europene de răspuns în situații de urgență. Înregistrarea modulelor multinaționale furnizate de două sau mai multe state membre se realizează în comun, de către toate statele membre implicate.

37. Capacitățile înregistrate în cadrul Capacității europene de răspuns în situații de urgență sunt puse la dispoziție pentru operațiuni de răspuns în situații de urgență în temeiul mecanismului, la solicitarea Comisiei, prin CRSU. Statele membre informează Comisia cât mai curând posibil cu privire la orice motive imperioase care le împiedică să pună la dispoziție capacitățile respective într-o anumită situație de urgență.

38. În cazul desfășurării capacităților, acestea rămân sub comanda și sub conducerea statelor membre. Coordonarea între diversele capacități se asigură de către Comisie prin CRSU. Capacitățile rămân disponibile pentru utilizarea în scopuri naționale de către statele membre atunci când nu sunt desfășurate în operațiunile din cadrul mecanismului.

39. Statele membre și Comisia asigură o vizibilitate corespunzătoare a intervențiilor din partea Capacității europene de răspuns în situații de urgență.

Articolul 12

Abordarea lacunelor în materie de capacitate

1. Comisia monitorizează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor în materie de capacitate și, acționând în cooperare cu statele membre, identifică lacunele Capacității europene de răspuns în situații de urgență.

40. Comisia sprijină statele membre în vederea abordării lacunelor în materie de capacitate și a eliminării acestora în modul cel mai adecvat și mai eficient din punct de vedere al costurilor, inclusiv prin următoarele metode:

(a)     sprijinirea statelor membre interesate în sensul dezvoltării de capacități de răspuns care nu sunt disponibile sau nu sunt disponibile în cantități suficiente în cadrul Capacității europene de răspuns în situații de urgență sau

(b)     dezvoltarea de capacități de răspuns la nivelul Uniunii, în cazurile în care acest lucru este mai eficient din punct de vedere al costurilor, care pot servi drept bază comună de protecție împotriva riscurilor partajate.

41. Capacitățile dezvoltate în conformitate cu prezentul articol sunt controlate și gestionate de către statele membre interesate. Comisia elaborează modele pentru acordurile între Comisie și statele membre implicate. Statele membre care gestionează capacitățile dețin responsabilitatea înregistrării acestora în conformitate cu procedurile naționale.

42. Capacitățile respective fac parte din Capacitatea europeană de răspuns în situații de urgență. Acestea sunt disponibile pentru operațiuni de răspuns în situații de urgență în cadrul mecanismului, la solicitarea Comisiei, prin CRSU. Atunci când nu sunt utilizate în cadrul mecanismului, capacitățile rămân disponibile pentru a fi utilizate în scopuri naționale de către statele membre care le gestionează.

43. Statele membre și Comisia asigură o vizibilitate corespunzătoare a capacităților dezvoltate în conformitate cu prezentul articol.

44. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul la fiecare doi ani cu privire la progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor în materie de capacitate și la lacunele care persistă în cadrul Capacității europene de răspuns în situații de urgență.

45. Comisia poate defini, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, următoarele modalități privind dezvoltarea, gestionarea, întreținerea și punerea acestor capacități la dispoziția statelor membre, prin intermediul mecanismului:

(a) modalități de sprijinire a statelor membre în vederea dezvoltării de capacități de răspuns care nu sunt disponibile sau nu sunt disponibile în cantități suficiente în cadrul Capacității europene de răspuns în situații de urgență;

(d) modalități de dezvoltare a unor capacități de răspuns la nivelul Uniunii care să servească drept bază comună de protecție împotriva riscurilor partajate;

(e) modalități de gestionare și întreținere a capacităților menționate la literele (a) și (b);

(f) modalități de punere la dispoziția tuturor statelor membre a capacităților menționate la literele (a) și (b) prin intermediul mecanismului.

46. Normele de aplicare menționate se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 31 alineatul (2).

Articolul 13

Formare, lecții învățate și diseminarea cunoștințelor

1. Comisia îndeplinește următoarele sarcini în ceea ce privește formarea, lecțiile învățate și diseminarea cunoștințelor:

(a) instituie un program de formare și o rețea de formare pentru personalul responsabil cu protecția civilă și alte activități de gestionare a situațiilor de urgență în materie de prevenire, pregătire și răspuns în caz de dezastre, cu scopul de a optimiza coordonarea, compatibilitatea și complementaritatea între module și alte capacități prevăzute la articolele 8, 9 și 11 și de a îmbunătăți competențele experților, astfel cum se prevede la articolul 7 litera (d); programul include cursuri și exerciții comune, precum și un sistem de schimburi de experți care permite detașarea de personal în alte state membre;

(g) elaborează orientări privind formarea în materie de protecție civilă pe teritoriul Uniunii și la nivel internațional, inclusiv formarea în materie de prevenire, pregătire și răspuns;

(h) organizează și sprijină ateliere, seminarii și proiecte-pilot asupra unor aspecte de importanță majoră în materie de prevenire, pregătire și răspuns;

(i) instituie un program pe tema lecțiilor învățate din intervențiile, exercițiile și formarea desfășurate în cadrul mecanismului, care să includă aspecte relevante privind prevenirea, pregătirea și răspunsul, să disemineze și să pună în aplicare, dacă este cazul, rezultatele experienței acumulate;

(j) stimulează și încurajează introducerea și utilizarea de noi tehnologii în sensul mecanismului.

47. La solicitarea unui stat membru, a unei terțe țări, a Organizației Națiunilor Unite sau a agențiilor acesteia, Comisia poate sprijini furnizarea de consultanță cu privire la măsurile în materie de prevenire și pregătire prin trimiterea unei echipe de experți la fața locului.

CAPITOLUL IV

Răspuns

Articolul 14

Notificări cu privire la dezastre majore pe teritoriul Uniunii

1. În caz de dezastru major pe teritoriul Uniunii sau de iminență a acestuia, care produce sau poate produce efecte transfrontaliere, statul membru în care s-a produs sau în care este probabil să se producă dezastrul notifică, fără întârziere, Comisia și celelalte state membre care pot fi afectate.

Primul paragraf nu se aplică în cazul în care obligația de notificare a fost deja îndeplinită, în temeiul legislației Uniunii, a Comunității Europene a Energiei Atomice sau al acordurilor internaționale existente.

48. În caz de dezastru major pe teritoriul Uniunii sau de iminență a acestuia, care poate determina o solicitare de asistență din partea unuia sau mai multor state membre, statul membru în care s-a produs sau în care este probabil să se producă situația de urgență notifică, fără întârziere, Comisia, în cazul în care poate fi anticipată o posibilă solicitare de asistență prin CRSU, pentru a permite Comisiei, după caz, să informeze celelalte state membre și să activeze serviciile sale competente.

49. Notificările menționate la alineatele 1 și 2 se transmit în mod corespunzător prin CECIS.

Articolul 15

Răspuns în caz de dezastre majore pe teritoriul Uniunii

1. În caz de dezastru major pe teritoriul Uniunii sau de iminență a acestuia, un stat membru poate solicita asistență prin CRSU. Solicitarea trebuie să fie cât mai detaliată.

50. În situațiile cu risc sporit, un stat membru poate solicita asistență și sub forma unei prepoziționări temporare a capacităților de răspuns.

51. La primirea unei solicitări de asistență, Comisia acționează, în mod corespunzător și fără întârziere, după cum urmează:

(a) transmite solicitarea punctelor de contact din alte state membre;

(k) colectează informații validate cu privire la dezastru și le difuzează către statele membre;

(l) propune un plan de răspuns având la bază necesitățile de pe teren și planuri de intervenție elaborate în prealabil și invită statele membre să desfășoare capacități specifice din cadrul Capacității europene de răspuns în situații de urgență, în conformitate cu planul;

(m) facilitează mobilizarea de echipe, experți, module și a altor mijloace de intervenție decât cele din cadrul Capacității europene de răspuns în situații de urgență;

(n) întreprinde acțiunile suplimentare necesare pentru îndeplinirea obiectivului prevăzut la articolul 3 alineatul (1) litera (c).

52. Orice stat membru căruia îi este adresată o solicitare de asistență decide cu promptitudine dacă este în măsură să acorde asistența care i-a fost solicitată și informează statul membru solicitant în acest sens, prin intermediul CECIS, menționând anvergura și condițiile asistenței pe care o poate acorda. CRSU informează statele membre în permanență.

53. Statul membru solicitant are responsabilitatea de a coordona intervențiile pprin care se furniezază asistență. Autoritățile statului membru solicitant stabilesc orientările și, dacă este necesar, definesc limitele sarcinilor atribuite modulelor de intervenție sau altor capacități. Stabilirea detaliilor privind îndeplinirea acestor sarcini revine persoanei responsabile desemnate de statul membru care oferă asistență. Statul membru solicitant poate cere, de asemenea, trimiterea unei echipe de experți pentru a sprijini evaluarea efectuată de acesta, a facilita coordonarea la fața locului (între echipele statelor membre), a furniza consultanță tehnică sau sprijin pentru îndeplinirea oricăror alte sarcini necesare.

54. Statul membru solicitant întreprinde acțiunile necesare pentru a furniza sprijin din partea țării-gazdă cu privire la asistența primită.

Articolul 16

Promovarea coerenței cu privire la răspunsul în caz de dezastre majore în afara Uniunii

1. În caz de dezastre majore în afara Uniunii sau de iminență a acestora, țara afectată, Organizația Națiunilor Unite sau agențiile acesteia ori o altă organizație internațională relevantă poate solicita asistență prin CRSU.

55. Comisia sprijină coerența cu privire la furnizarea de asistență prin următoarele măsuri:

(a) menținerea unui dialog continuu cu punctele de contact ale statelor membre pentru a asigura, în cadrul efortului general de asistență, eficiența și coerența contribuției răspunsului european în situații de urgență prin intermediul mecanismului, în special prin:

– informarea statelor membre, fără întârziere, cu privire la solicitările de asistență complete;

– sprijinirea unei evaluări comune a situației și a necesităților, furnizarea de consultanță tehnică și/sau facilitarea coordonării asistenței pe teren prin prezența unei echipe de experți la fața locului;

– schimb de evaluări și analize relevante cu toți actorii relevanți;

– furnizarea unei prezentări generale a asistenței oferite de statele membre și de alți actori;

– acordarea de consultanță cu privire la tipul de asistență necesară pentru a asigura compatibilitatea asistenței furnizate cu evaluările necesităților;

– furnizarea de asistență pentru depășirea oricăror dificultăți de natură practică în acordarea de asistență în domenii precum tranzitul și aspectele vamale;

(o) prezentarea imediată a unei propuneri de plan de răspuns având la bază necesitățile de pe teren și a unor planuri de intervenție elaborate în prealabil, precum și lansarea unei invitații către statele membre de a desfășura capacități specifice din cadrul Capacității europene de răspuns în situații de urgență, în conformitate cu planul;

(p) asigurarea legăturii cu țara terță afectată cu privire la anumite detalii tehnice, precum necesitățile specifice de asistență, acceptarea ofertelor și măsurile practice pentru primirea și distribuirea asistenței la nivel local;

(q) asigurarea legăturii sau a cooperării cu Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru coordonarea ajutorului umanitar (UNOCHA) și cu alți actori relevanți care contribuie la efortul general de asistență pentru a optimiza sinergiile, a urmări realizarea de complementarități și a evita suprapunerile și lacunele;

(r) asigurarea legăturii cu toți actorii relevanți, în special în faza de încheiere a intervenției de asistență în cadrul mecanismului pentru a facilita efectuarea fără dificultăți a predării.

56. Fără a aduce atingere rolului Comisiei, astfel cum este definit la alineatul (2), și respectând necesitatea imperativă de a oferi un răspuns operațional imediat prin intermediul mecanismului, Comisia informează Serviciul European de Acțiune Externă în momentul activării mecanismului, astfel încât să se asigure coerența între operațiunile de protecție civilă și relațiile generale ale Uniunii cu țara afectată.

57. Se va asigura legătura cu delegația Uniunii, la fața locului, după caz, pentru a permite acesteia să faciliteze contactele cu guvernul țării afectate. În cazul în care este necesar, delegația Uniunii va furniza sprijin logistic echipelor de experți în materie de protecție civilă menționate la alineatul (2) litera (a) a doua liniuță.

58. Orice stat membru căruia îi este adresată o solicitare de asistență decide cu promptitudine dacă este în măsură să acorde asistența care i-a fost solicitată și informează CRSU în acest sens, prin intermediul CECIS, menționând amploarea și condițiile asistenței pe care ar putea-o acorda. CRSU informează statele membre în permanență.

59. Intervențiile efectuate în temeiul prezentului articol pot fi desfășurate fie ca intervenții autonome de acordare de asistență, fie ca o contribuție în cadrul unei intervenții conduse de o organizație internațională. Coordonarea la nivelul Uniunii se integrează pe deplin în cadrul coordonării generale efectuate de UNOCHA, dacă aceasta este prezentă, și respectă rolul de lider al acesteia.

60. Mecanismul poate sprijini, de asemenea, acordarea de asistență consulară cetățenilor Uniunii în caz de dezastre majore în țările terțe, dacă acest lucru este solicitat de către:

(a) autoritățile consulare ale unui stat membru pentru propriii cetățeni;

(s) statul-pilot sau statul membru care coordonează asistența pentru toți cetățenii Uniunii.

Acest sprijin poate fi solicitat în special în cazul în care este necesar pentru cetățeni ai Uniunii nereprezentați în temeiul Directivei 2012/X/UE a Consiliului[36].

61. Comisia poate, după caz, să își asume sarcini suplimentare pentru a asigura coerența în ceea ce privește furnizarea asistenței.

62. Coordonarea prin intermediul mecanismului nu afectează contactele bilaterale între statele membre și țara afectată și nici cooperarea dintre statele membre și Organizația Națiunilor Unite. Aceste contacte bilaterale pot fi, de asemenea, utilizate pentru a contribui la coordonarea prin intermediul mecanismului.

63. Rolul Comisiei menționat în prezentul articol nu afectează competențele și responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește echipele, modulele și alte tipuri de sprijin furnizate de acestea, inclusiv capacitățile militare. În special, sprijinul pentru coerență asigurat de Comisie nu implică preluarea comenzii asupra echipelor, modulelor și altor tipuri de sprijin furnizate de statele membre, desfășurate voluntar conform coordonării la nivel central și la fața locului.

64. Se urmărește crearea de sinergii cu alte instrumente ale Uniunii, în special cu acțiunile finanțate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1257/96.

65. Statele membre care oferă asistență în situații de urgență, astfel cum se menționează la alineatul (1), informează pe deplin CRSU cu privire la activitățile desfășurate.

66. Echipele și modulele statelor membre prezente la fața locului și care participă la operațiunile de intervenție prin intermediul mecanismului asigură menținerea unei legături strânse cu CRSU și cu echipele de experți prezente la fața locului, astfel cum se menționează la alineatul (2) litera (a) a doua liniuță.

Articolul 17

Sprijin la fața locului

1. Comisia poate selecționa, numi și trimite o echipă formată din experți puși la dispoziție de statele membre, Comisie și alte servicii și agenții ale Uniunii, UNOCHA sau alte organizații internaționale, în funcție de specificul misiunii în caz de dezastre majore pe teritoriul Uniunii, în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) sau ca urmare a unei solicitări de expertiză în materie de prevenire și pregătire, astfel cum se menționează la articolul 13 alineatul (2).

67. Alineatul (1) se aplică, de asemenea, în cazul în care Comisia sprijină o evaluare comună a situației și a necesităților și/sau facilitează coordonarea asistenței la fața locului prin trimiterea unei echipe de experți la fața locului, astfel cum se menționează la articolul 16 alineatul (2) litera (a) a doua liniuță.

68. Procedura de selecție și numire a experților este următoarea:

(a) statele membre numesc experții aflați sub responsabilitatea lor și care pot participa în echipele de experți.

(t) Comisia selecționează experții și conducătorul echipelor menționate în temeiul calificărilor și experienței lor, inclusiv a nivelului lor de formare în domeniul mecanismului, a experienței anterioare dobândite în cursul misiunilor în cadrul mecanismului și a altor operațiuni internaționale de asistență. Selecția se bazează și pe alte criterii, inclusiv pe abilitățile lingvistice, pentru a garanta că întreaga echipă deține aptitudinile necesare într-o anumită situație.

69. În cazul trimiterii de echipe de experți, acestea facilitează coordonarea între echipele de intervenție ale statelor membre și asigură legătura cu autoritățile competente ale statului solicitant. CRSU menține legături strânse cu echipele de experți, cărora le furnizează orientări, sprijin logistic și de alte tipuri.

70. Dacă este cazul, Comisia poate desfășura sprijin logistic și capacitate pentru furnizarea de asistență pentru echipele de experți, module ale statelor membre și alte capacități de răspuns desfășurate în cadrul mecanismului.

Articolul 18

Transport

1. Comisia poate sprijini statele membre în vederea obținerii accesului la echipamente și resurse de transport prin următoarele măsuri:

(a) furnizarea și schimbul de informații referitoare la echipamente și resurse de transport care pot fi puse la dispoziție de către statele membre, în vederea facilitării punerii în comun a acestor echipamente și resurse de transport;

(u) asistarea statelor membre privind identificarea resurselor de transport care pot proveni din alte surse, inclusiv din surse comerciale, precum și facilitarea accesului la acestea;

(v) asistarea statelor membre privind identificarea echipamentelor care pot fi disponibile din alte surse, inclusiv din surse comerciale.

71. Comisia poate suplimenta transportul asigurat de statele membre prin furnizarea resurselor de transport suplimentare necesare pentru asigurarea unui răspuns rapid în caz de dezastre majore.

CAPITOLUL V

Dispoziții financiare

Articolul 19

Resurse bugetare

1. Suma de referință destinată punerii în aplicare a prezentei decizii pentru perioada 2014-2020 este de 513 000 000 EUR, în prețuri curente.

Suma de 276 000 000 EUR, în prețuri curente, provine din rubrica 3: „Securitate și cetățenie” a cadrului financiar și suma de 237 000 000 EUR, în prețuri curente, din rubrica 4: „Europa globală”.

72. Creditele rezultate din rambursările din partea beneficiarilor pentru acțiuni de răspuns în situații de urgență constituie venituri alocate, în sensul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul financiar.

73. Alocarea financiară menționată la alineatul (1) poate acoperi, de asemenea, cheltuielile care decurg din activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare necesare pentru gestionarea programului și îndeplinirea obiectivelor acestuia.

Aceste cheltuieli pot acoperi, în special, studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, inclusiv comunicare instituțională a priorităților de politică ale Uniunii Europene, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentei decizii; sunt incluse, de asemenea, cheltuielile referitoare la rețelele informatice specializate în prelucrarea și schimbul de informații (inclusiv interconectarea acestora cu sistemele existente sau viitoare destinate promovării schimburilor intersectoriale de date și cu echipamentele aferente), precum și toate celelalte cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă efectuate de Comisie pentru gestionarea programului.

Articolul 20

Acțiuni generale eligibile

Sunt eligibile să beneficieze de asistență financiară următoarele acțiuni generale:

(a) studii, sondaje, crearea de modele și elaborarea de scenarii pentru facilitarea schimbului de cunoștințe, bune practici și informații și pentru îmbunătățirea prevenirii, pregătirii și capacității de a oferi un răspuns eficace;

(w) formare, exerciții, ateliere, schimburi de personal și de experți, crearea de rețele, proiecte demonstrative și transfer tehnologic pentru îmbunătățirea prevenirii, pregătirii și capacității de a oferi un răspuns eficace;

(x) acțiuni de monitorizare, analiză și evaluare;

(y) informarea, educarea și sensibilizarea publicului și acțiuni asociate de diseminare, în scopul reducerii la minimum a efectelor produse de dezastre asupra cetățenilor Uniunii și pentru a sprijini o autoprotecție mai eficientă în rândul cetățenilor Uniunii;

(z) instituirea unui program pe baza lecțiilor învățate în urma intervențiilor și a exercițiilor din cadrul mecanismului, inclusiv în domenii relevante pentru prevenire și pregătire;

(aa) acțiuni de comunicare și măsuri de promovare a vizibilității activității europene de protecție civilă în materie de prevenire, pregătire și răspuns.

Articolul 21

Acțiuni de prevenire și pregătire eligibile

Sunt eligibile să beneficieze de asistență financiară următoarele acțiuni de prevenire și pregătire:

(a) elaborarea de planuri de gestionare a riscurilor și a unei analize generale a riscurilor la nivelul Uniunii;

(bb) menținerea funcțiilor asigurate de CRSU în conformitate cu articolul 7 litera (a) pentru facilitarea unui răspuns rapid în caz de dezastre majore;

(cc) dezvoltarea și menținerea unei capacități de intervenție rapidă prin intermediul unei rețele de experți în domeniu care pot fi puși la dispoziție de statele membre într-un timp foarte scurt pentru a sprijini îndeplinirea sarcinilor de monitorizare, informare și coordonare ale CRSU;

(dd) instituirea și menținerea CECIS și a unor instrumente care să permită comunicarea și schimbul de informații dintre CRSU și punctele de contact din statele membre și ale altor participanți în cadrul mecanismului;

(ee) contribuția la dezvoltarea unor sisteme de detectare, avertizare timpurie și alertă rapidă în caz de dezastre, pentru a permite un răspuns rapid și a promova interconexiunile și conexiunile acestora cu CRSU și CECIS. Sistemele menționate anterior iau în considerare și valorifică sursele și sistemele de informare, monitorizare sau detectare existente și viitoare;

(ff) planificarea operațiunilor de răspuns în cadrul mecanismului, inclusiv prin elaborarea de scenarii de referință, cartografierea capacităților și elaborează de planuri de intervenție;

(gg) crearea și menținerea Capacității europene de răspuns în situații de urgență, astfel cum este menționată la articolul 11;

Contribuția financiară a Uniunii pentru acțiunile prevăzute la această literă se prezintă sub forma unor costuri unitare determinate pe tipuri de capacitate și nu depășesc 25 % din costurile eligibile totale;

(hh) identificarea și eliminarea lacunelor Capacității europene de răspuns în situații de urgență, în conformitate cu articolul 12;

Acțiunile întreprinse în conformitate cu această literă au la bază o analiză detaliată a necesităților și a costurilor în raport cu beneficiile pe tipuri de capacitate, luând în considerare probabilitatea și impactul riscurilor relevante. Contribuția financiară a Uniunii la acțiunile prevăzute la această literă nu depășesc 85 % din costurile eligibile totale;

(ii) asigurarea disponibilității capacităților logistice necesare pentru furnizarea de asistență tehnică și sprijin pentru Capacitatea europeană de răspuns în situații de urgență, pentru echipe de experți, alte module și capacități de răspuns desfășurate în cadrul mecanismului, precum și pentru alți actori aflați pe teren;

(jj) furnizarea de asistență pentru statele membre în prepoziționarea mijloacelor de ajutor pentru situații de urgență în cadrul unor platforme logistice pe teritoriul Uniunii.

Articolul 22

Acțiuni de răspuns eligibile

Sunt eligibile să beneficieze de asistență financiară următoarele acțiuni de răspuns:

(a) trimiterea de echipe de experți, împreună cu echipamentul necesar, în conformitate cu articolul 17;

(kk) desfășurarea capacităților menționate la literele (g), (h) și (i) ale articolului 21 în caz de dezastre majore, la solicitarea Comisiei, prin intermediul CRSU;

(ll) sprijinirea statelor membre în vederea obținerii accesului la echipamente, resurse de transport, precum și la logistica asociată, astfel cum se prevede la articolul 23;

(mm) orice alte acțiuni de sprijin și complementare necesare în cadrul mecanismului în vederea realizării obiectivului prevăzut la articolul 3 alineatul (1) litera (c).

Articolul 23

Acțiuni eligibile legate de echipamente și de resursele de transport, precum și de logistica aferentă

1. Sunt eligibile pentru asistență financiară următoarele acțiuni pentru a obține acces la echipamente și la resurse de transport, precum și la logistica aferentă, în cadrul mecanismului:

(a) furnizarea și schimbul de informații referitoare la echipamente și la resursele de transport care pot fi puse la dispoziție de către statele membre, în vederea facilitării punerii în comun a acestor echipamente și resurse de transport;

(nn) asistarea statelor membre privind identificarea resurselor de transport care pot proveni din alte surse, inclusiv din surse comerciale, precum și facilitarea accesului la acestea;

(oo) asistarea statelor membre privind identificarea echipamentelor care pot fi disponibile din alte surse, inclusiv din surse comerciale;

(pp) finanțarea resurselor de transport și a logisticii aferente necesare pentru asigurarea unui răspuns rapid la dezastrele majore. Astfel de acțiuni sunt eligibile pentru asistență financiară numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele criterii:

· s-a transmis o solicitare de asistență în temeiul mecanismului, în conformitate cu articolele 15 și 16;

· resursele de transport suplimentare sunt necesare pentru asigurarea eficacității răspunsului în situații de urgență în cadrul mecanismului;

· asistența corespunde necesităților identificate de CRSU și este furnizată în conformitate cu recomandările CRSU cu privire la specificațiile tehnice, calitate, calendarul și modalitățile de livrare;

· asistența a fost acceptată de către o țară solicitantă, de Organizația Națiunilor Unite sau de agențiile acesteia ori de către o altă organizație internațională relevantă, în cadrul mecanismului;

· asistența completează, în cazul dezastrelor survenite în țări terțe, acțiunile umanitare globale de răspuns ale Uniunii, dacă aceste acțiuni există.

74. Valoarea sprijinului financiar al Uniunii pentru resurse de transport și logistica aferentă nu depășește 85 % din costurile eligibile totale. Sprijinul financiar al Uniunii pentru resurse de transport și logistica aferentă poate acoperi maximum 100 % din costurile eligibile totale atunci când este îndeplinit unul dintre următoarele criterii:

(a) costurile sunt aferente unor operațiuni logistice pe platforme de transport (inclusiv, printre altele, încărcare sau descărcare a încărcăturii și chirie pentru spații de depozitare);

(qq) costurile sunt aferente transportului local și sunt necesare pentru facilitarea punerii în comun a capacităților sau furnizării coordonate de asistență;

(rr) costurile sunt aferente transportului capacităților menționate la literele (g), (h) și (i) ale articolului 21.

75. În cazul operațiunilor de transport și de logistică aferentă care implică mai multe state membre, un stat membru poate prelua inițiativa de a solicita sprijin financiar din partea Uniunii pentru întreaga operațiune.

76. În cazul în care un stat membru solicită acordarea de asistență prin intermediul mecanismului, acesta poate solicita, de asemenea, sprijin financiar din partea Uniunii pentru transportul capacităților aflate în afara teritoriului acesteia.

77. În cazul în care un stat membru solicită contractarea de către Comisie a unor servicii de transport și pentru logistica aferentă, Comisia poate solicita rambursarea parțială a costurilor, în conformitate cu ratele de finanțare prevăzute la alineatele anterioare.

Articolul 24

Beneficiari

În temeiul prezentei decizii pot fi acordate granturi unor persoane juridice de drept privat sau public.

Articolul 25

Tipuri de intervenții financiare și proceduri de punere în aplicare

1. Comisia pune în aplicare asistența financiară din partea Uniunii în conformitate cu Regulamentul financiar.

78. Asistența financiară prevăzută de prezenta decizie poate fi acordată sub oricare dintre formele prevăzute de Regulamentul financiar, în special sub formă de granturi, rambursarea cheltuielilor, achiziții publice sau contribuții la fonduri fiduciare.

79. În vederea punerii în aplicare a prezentei decizii, Comisia adoptă programe de lucru anuale, în conformitate cu procedura menționată la articolul 31 alineatul (2), cu excepția acțiunilor de răspuns în situații de urgență de la capitolul IV, care nu pot fi prevăzute în avans. Acestea precizează obiectivele urmărite, rezultatele estimate, metoda de punere în aplicare și suma totală. Acestea conțin, de asemenea, descrierea acțiunilor care urmează să fie finanțate, indicarea sumei alocate fiecărei acțiuni și un calendar indicativ de punere în aplicare. În cazul granturilor, acestea includ prioritățile, criteriile esențiale de evaluare și rata maximă de cofinanțare.

Articolul 26

Complementaritatea și coerența acțiunilor Uniunii

1. Acțiunile care primesc asistență financiară în temeiul prezentei decizii nu primesc asistență din partea altor instrumente financiare ale Uniunii.

Comisia se asigură de furnizarea de către solicitanții de asistență financiară în temeiul prezentei decizii și de către beneficiarii unei astfel de asistențe a informațiilor cu privire la asistența financiară primită din alte surse, inclusiv din bugetul general al Uniunii, și cu privire la solicitările de astfel de asistență aflate în curs.

80. Se urmărește crearea de sinergii și complementarități cu alte instrumente ale Uniunii. În cazul unor operațiuni de răspuns în țări terțe, Comisia asigură complementaritatea și coerența acțiunilor finanțate în temeiul prezentei decizii cu acțiunile finanțate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1257/96.

81. În cazul în care asistența oferită în temeiul mecanismului contribuie la desfășurarea unor acțiuni umanitare de răspuns ale Uniunii mai ample, acțiunile care primesc asistență financiară în temeiul prezentei decizii sunt conforme cu principiile umanitare prevăzute de Consensul european privind ajutorul umanitar.

Articolul 27

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

1. La punerea în aplicare a acțiunilor finanțate în temeiul prezentei decizii, Comisia adoptă măsurile corespunzătoare pentru a garanta protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și a altor activități ilegale, prin controale eficiente și, în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni eficace, proporționale și disuasive.

82. Comisia sau reprezentanții acesteia și Curtea de Conturi au competența de a desfășura audituri, pe baza documentelor și la fața locului, cu privire la toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii în temeiul prezentei decizii.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este autorizat să efectueze controale și inspecții la fața locului cu privire la operatorii economici vizați direct sau indirect de o astfel de finanțare, în conformitate cu procedurile instituite de Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, în scopul de a stabili dacă au existat cazuri de fraudă, acte de corupție sau de alte activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii în legătură cu un acord sau o decizie de grant sau un contract privind finanțarea din partea Uniunii.

Fără a aduce atingere primelor două paragrafe, acordurile de cooperare cu țări terțe și cu organizații internaționale, precum și acordurile și deciziile de grant și contractele care rezultă din punerea în aplicare a prezentei decizii împuternicesc în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri, controale și inspecții la fața locului.

CAPITOLUL VI

Dispoziții generale

Articolul 28

Participarea țărilor terțe și a organizațiilor internaționale

1.         Mecanismul este deschis participării:

(a) statelor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE), conform condițiilor prevăzute de Acordul SEE, și altor țări europene, în cazurile în care acorduri și proceduri cuprind dispoziții în acest sens;

(ss) țărilor aderente, țărilor candidate și potențial candidate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor menționate anterior la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere sau prin alte acorduri similare;

2.         Asistența financiară menționată la articolul 20 și la articolul 21 literele (a)-(f) poate fi acordată și țărilor vizate de politica europeană de vecinătate, precum și țărilor potențial candidate care nu participă la mecanism.

3.         Organizațiile internaționale sau regionale pot coopera în activități din cadrul mecanismului în măsura în care acest lucru este permis de acordurile bilaterale sau multilaterale relevante încheiate între aceste organizații și Uniune.

Articolul 29

Autorități competente

În sensul aplicării prezentei decizii, statele membre desemnează autoritățile competente și informează Comisia în consecință.

Articolul 30

Acte de punere în aplicare

1. Comisia adoptă acte de punere în de aplicare cu privire la următoarele aspecte:

(a) funcționarea CRSU, astfel cum se prevede la articolul 7 litera (a);

(tt) funcționarea CECIS, astfel cum se prevede la articolul 7 litera (b);

(uu) modalitățile privind echipele de experți, astfel cum se prevede la articolul 17, inclusiv condițiile pentru selectarea experților;

(vv) condițiile de identificare a modulelor, astfel cum se prevede la articolul 8;

(ww) condițiile privind resursele disponibile pentru intervențiile de asistență, astfel cum se prevede la articolul 9;

(xx) funcționarea Capacității de răspuns în situații de urgență sub forma unui ansamblu de mijloace puse în comun pe bază voluntară, astfel cum se prevede la articolul 11;

(yy) modalitățile privind identificarea și eliminarea lacunelor Capacității europene de răspuns în situații de urgență, astfel cum se prevede la articolul 12;

(zz) modalitățile privind programul de formare, astfel cum se prevede la articolul 13;

(aaa) modalitățile aplicabile intervențiilor de pe teritoriul Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 15, precum și intervențiilor din afara Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 16;

(bbb) modalitățile privind transportul, astfel cum se prevede la articolele 18 și 23.

83. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31 alineatul (2).

Articolul 31

Procedura comitetului

1. Comisia este asistată de un comitet. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

84. Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Atunci când comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de acte de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) paragraful al treilea din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 32

Evaluare

1. Acțiunile care primesc asistență financiară sunt monitorizate în mod periodic pentru a se urmări punerea lor în aplicare.

85. Comisia evaluează punerea în aplicare a prezentei decizii și transmite următoarele documente către Parlamentul European și Consiliu:

(a) un raport interimar de evaluare cu privire la rezultatele obținute și la aspectele calitative și cantitative legate de punerea în aplicare a prezentei decizii, până cel târziu la 30 iunie 2017;

(ccc) o comunicare cu privire la punerea în aplicare în continuare a prezentei decizii, până cel târziu la 31 decembrie 2018;

(ddd) un raport de evaluare ex post, până cel târziu la 31 decembrie 2021.

Concluziile sunt însoțite, după caz, de propuneri de modificare a prezentei decizii.

CAPITOLUL VII

Dispoziții finale

Articolul 33

Dispoziție tranzitorie

1. Acțiunile inițiate înainte de 1 ianuarie 2014 pe baza Deciziei 2007/162/CE, Euratom[37] sunt gestionate în continuare, atunci când este cazul, în conformitate cu decizia menționată anterior.

86. Statele membre asigură, la nivel național, tranziția fără obstacole între acțiunile întreprinse în contextul instrumentului financiar anterior de protecție civilă și cele care urmează să fie puse în aplicare în temeiul noilor dispoziții prevăzute de prezenta decizie.

Articolul 34

Abrogare

Deciziile 2007/162/CE, Euratom și 2007/779/CE, Euratom se abrogă. Articolele 1-14 din Decizia 2007/162/CE, Euratom continuă să se aplice până la data de 31 decembrie 2013 inclusiv, fără a aduce atingere articolului 33 alineatul (1).

Trimiterile la deciziile abrogate se consideră trimiteri la prezenta decizie și se interpretează în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Articolul 35

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cu toate acestea, articolele 19-27 (dispoziții financiare) se aplică doar de la data de 1 ianuarie 2014.

Articolul 36

Destinatari

Prezenta decizie se adresează statelor membre, în conformitate cu tratatele.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                      Pentru Consiliu

Președintele                                                  Președintele

ANEXA 1

Tabel de corespondență

Decizia 2007/162/CE, Euratom a Consiliului || Decizia 2007/779/CE, Euratom a Consiliului || Prezenta decizie

articolul 1 alineatul (1) || || _

articolul 1 alineatul (2) || || articolul 1 alineatul (4)

articolul 1 alineatul (3) || || _

articolul 1 alineatul (4) || || articolul 2 alineatul (3)

|| articolul 1 alineatul (1) || _

|| articolul 1 alineatul (2) primul paragraf || articolul 1 alineatul (2)

|| articolul 1 alineatul (2) paragraful al doilea || articolul 1 alineatul (6)

articolul 2 alineatul (1) || || articolul 2 alineatul (1)

articolul 2 alineatul (2) || || articolul 2 alineatul (2)

articolul 2 alineatul (3) || || articolul 1 alineatul (7)

|| articolul 2 alineatul (1) || _

|| articolul 2 alineatul (2) || articolul 13 alineatul (1) litera (a)

|| articolul 2 alineatul (3) || articolul 13 alineatul (1) litera (c)

|| articolul 2 alineatul (4) || articolul 7 litera (d)

|| articolul 2 alineatul (5) || articolul 7 litera (a)

|| articolul 2 alineatul (6) || articolul 7 litera (b)

|| articolul 2 alineatul (7) || articolul 7 litera (c)

|| articolul 2 alineatul (8) || articolul 18 alineatul (1)

|| articolul 2 alineatul (9) || articolul 18 alineatul (2)

|| articolul 2 alineatul (10) || articolul 16 alineatul (7)

|| articolul 2 alineatul (11) || _

articolul 3 || articolul 3 || articolul 4

articolul 4 alineatul (1) || || articolul 20

articolul 4 alineatul (2) litera (a) || || articolul 22 litera (a)

articolul 4 alineatul (2) litera (b) || || articolul 22 litera (c) și articolul 23 alineatul (1) literele (a), (b) și (c)

articolul 4 alineatul (2) litera (c) || || articolul 23 alineatul (1) litera (d)

articolul 4 alineatul (3) || || articolul 23 alineatul (2)

articolul 4 alineatul (4) || || articolul 30 alineatul (1) litera (j)

|| articolul 4 alineatul (1) || articolul 9 alineatul (1)

|| articolul 4 alineatul (2) || articolul 9 alineatul (2)

|| articolul 4 alineatul (3) || articolul 8 alineatele (1) și (2)

|| articolul 4 alineatul (4) || articolul 9 alineatul (3)

|| articolul 4 alineatul (5) || articolul 9 alineatul (4)

|| articolul 4 alineatul (6) || articolul 9 alineatul (5)

|| articolul 4 alineatul (7) || articolul 9 alineatul (8)

|| articolul 4 alineatul (8) || articolul 9 alineatul (6)

articolul 5 || || articolul 24

|| articolul 5 alineatul (1) || articolul 7 litera (a)

|| articolul 5 alineatul (2) || articolul 7 litera (b)

|| articolul 5 alineatul (3) || articolul 7 litera (c)

|| articolul 5 alineatul (4) || articolul 7 litera (d)

|| articolul 5 alineatul (5) || articolul 13 alineatul (1) litera (a)

|| articolul 5 alineatul (6) || _

|| articolul 5 alineatul (7) || articolul 13 alineatul (1) litera (d)

|| articolul 5 alineatul (8) || articolul 13 alineatul (1) litera (e)

|| articolul 5 alineatul (9) || articolul 18

|| articolul 5 alineatul (10) || articolul 7 litera (e)

|| articolul 5 alineatul (11) || articolul 7 litera (g)

articolul 6 alineatul (1) || || articolul 25 alineatul (1)

articolul 6 alineatul (2) || || articolul 25 alineatul (2)

articolul 6 alineatul (3) || || articolul 25 alineatul (3) a doua și a treia teză

articolul 6 alineatul (4) || || articolul 25 alineatul (3) a doua și a treia teză

articolul 6 alineatul (5) || || articolul 25 alineatul (3) prima teză

articolul 6 alineatul (6) || || _

|| articolul 6 || articolul 14

articolul 7 || || articolul 28 alineatul (1)

|| articolul 7 alineatul (1) || articolul 15 alineatul (1)

|| articolul 7 alineatul (2) || articolul 15 alineatul (3)

|| articolul 7 alineatul (2) litera (a) || articolul 15 alineatul (3) litera (a)

|| articolul 7 alineatul (2) litera (c) || articolul 15 alineatul (3) litera (b)

|| articolul 7 alineatul (2) litera (b) || articolul 15 alineatul (3) litera (d)

|| articolul 7 alineatul (3) prima și a treia teză || articolul 15 alineatul (4) și articolul 16 alineatul (5)

|| articolul 7 alineatul (4) || articolul 15 alineatul (5)

|| articolul 7 alineatul (5) || _

|| articolul 7 alineatul (6) || articolul 17 alineatul (4) prima teză

articolul 8 || || articolul 26

|| articolul 8 alineatul (1) primul paragraf || articolul 16 alineatul (1)

|| articolul 8 alineatul (1) paragraful al doilea || articolul 16 alineatul (6) prima teză

|| articolul 8 alineatul (1) paragraful al treilea || _

|| articolul 8 alineatul (1) paragraful al patrulea || _

|| articolul 8 alineatul (2) || articolul 16 alineatul (3)

|| articolul 8 alineatul (3) || _

|| articolul 8 alineatul (4) litera (a) || articolul 16 alineatul (2) litera (a)

|| articolul 8 alineatul (4) litera (b) || articolul 16 alineatul (2) litera (c)

|| articolul 8 alineatul (4) litera (c) || articolul 16 alineatul (2) litera (d)

|| articolul 8 alineatul (4) litera (d) || articolul 16 alineatul (2) litera (e)

|| articolul 8 alineatul (5) || articolul 16 alineatul (8)

|| articolul 8 alineatul (6) primul paragraf || articolul 17 alineatul (1) și alineatul (3) litera (b)

|| articolul 8 alineatul (6) paragraful al doilea || articolul 17 alineatul (4) a doua teză

|| articolul 8 alineatul (7) primul paragraf || _

|| articolul 8 alineatul (7) paragraful al doilea || articolul 16 alineatul (6) a doua teză

|| articolul 8 alineatul (7) paragraful al treilea || articolul 16 alineatul (9)

|| articolul 8 alineatul (7) paragraful al patrulea || articolul 16 alineatul (11)

|| articolul 8 alineatul (7) paragraful al cincilea || _

|| articolul 8 alineatul (8) || articolul 16 alineatul (10)

|| articolul 8 alineatul (9) litera (a) || articolul 16 alineatul (12)

|| articolul 8 alineatul (9) litera (b) || articolul 16 alineatul (13)

articolul 9 || || articolul 16 alineatul (6)

|| articolul 9 || articolul 18

articolul 10 || || articolul 19 alineatul (3)

|| articolul 10 || articolul 28

articolul 11 || || _

|| articolul 11 || articolul 29

articolul 12 alineatul (1) || || articolul 27 alineatul (1)

articolul 12 alineatul (2) || || _

articolul 12 alineatul (3) || || _

articolul 12 alineatul (4) || || _

articolul 12 alineatul (5) || || _

|| articolul 12 alineatul (1) || articolul 30 alineatul (1) litera (e)

|| articolul 12 alineatul (2) || articolul 30 alineatul (1) litera (a)

|| articolul 12 alineatul (3) || articolul 30 alineatul (1) litera (b)

|| articolul 12 alineatul (4) || articolul 30 alineatul (1) litera (c)

|| articolul 12 alineatul (5) || articolul 30 alineatul (1) litera (h)

|| articolul 12 alineatul (6) || articolul 30 alineatul (1) litera (d)

|| articolul 12 alineatul (7) || _

|| articolul 12 alineatul (8) || _

|| articolul 12 alineatul (9) || articolul 30 alineatul (1) litera (i)

articolul 13 || articolul 13 || articolul 31

articolul 14 || || articolul 19

articolul 15 || articolul 14 || articolul 32

|| articolul 15 || articolul 34

articolul 16 || || articolul 35 alineatul (2)

articolul 17 || articolul 16 || articolul 36

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Denumirea propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB

              1.3.    Tipul propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivele propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata și impactul financiar

              1.7.    Metoda (metodele) de gestionare preconizată (preconizate)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Norme de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestionare și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli vizată (vizate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 4.1. Denumirea propunerii/inițiativei

Propunere de Decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de protecție civilă la nivelul Uniunii

4.2. Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB[38]

Domeniul de politică vizat și activitatea (activitățile) asociate:

23 03 – Instrumentul financiar de protecție civilă

4.3. Tipul propunerii/inițiativei

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o măsură nouă

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o măsură nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei măsuri pregătitoare[39]

ü Propunerea/inițiativa se referă la extinderea unei măsuri existente

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o măsură reorientată către o măsură nouă

4.4. Obiective 4.4.1. Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Prezenta decizie instituie un mecanism de protecție civilă la nivelul Uniunii pentru a sprijini, coordona și suplimenta acțiunile statelor membre în materie de protecție civilă pentru îmbunătățirea eficienței sistemelor de prevenire, pregătire și răspuns în caz de dezastre naturale și provocate de om.

4.4.2. Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiectivul specific nr. 1

să asigure un nivel ridicat de protecție împotriva dezastrelor prin prevenirea sau reducerea efectelor acestora și prin promovarea unei culturi a prevenirii;

Obiectivul specific nr. 2

SĂ OPTIMIZEZE PREGĂTIREA ȘICAPACITATEA DE RĂSPUNS ALE UNIUNII ÎN CAZ DE DEZASTRE;

Obiectivul specific nr. 3

SĂ FACILITEZE INTERVENȚIILE DE URGENȚĂ RAPIDE ȘI EFICIENTE ÎN CAZ DE DEZASTRE MAJORE SAU DE IMINENȚĂ A ACESTORA.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

23 03 – Instrumentul financiar de protecție civilă

4.4.3. Rezultat(e) preconizat(e) și impact

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar urma să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Propunerea:   

- va permite Uniunii să sprijine, să coordoneze și să suplimenteze acțiunile statelor membre în materie de protecție civilă prin mecanismul de protecție civilă la nivelul Uniunii („mecanismul”) pe perioada cadrului financiar multianual 2014-2020, incluzând, în special:

(a) măsuri de prevenire sau reducere a efectelor unui dezastru;

(b) acțiuni destinate să îmbunătățească nivelul UE de pregătire și răspuns în caz de dezastre, inclusiv măsuri de sensibilizare a cetățenilor UE și

(c) acțiuni în domeniul intervențiilor pentru furnizarea de asistență în caz de dezastre în cadrul mecanismului.

Prezenta propunere va permite continuarea activităților în materie de prevenire, pregătire și răspuns reglementate prin Decizia 2007/779/CE, Euratom a Consiliului și finanțate prin instrumentul financiar de protecție civilă (2007/162/CE, Euratom). Aceasta include crearea Capacității europene de răspuns în situații de urgență, care are la bază mijloace alocate în prealabil, puse la dispoziție de statele membre, dezvoltarea Centrului de răspuns pentru situații de urgență, consolidarea și simplificarea acordurilor de transport și acordarea de sprijin statelor membre în elaborarea de planuri naționale de gestionare a riscurilor.

4.4.4. Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Obiectiv specific: să asigure un nivel ridicat de protecție împotriva dezastrelor prin prevenirea sau reducerea efectelor acestora și prin promovarea unei culturi a prevenirii

1. numărul de state membre care dețin evaluări ale riscurilor și planuri de gestionare a riscurilor în caz de dezastre, realizate la nivel național;

2. numărul și tipul de studii și proiecte pentru optimizarea bazei de cunoștințe;

3. introducerea de noi tehnologii.

Obiectiv specific: să optimizeze pregătirea și capacitatea de răspuns ale Uniunii în caz de dezastre

1. numărul de experți calificați la nivelul necesar;

2. numărul de sesiuni de formare și de exerciții și tipurile de cursuri incluse în programa de formare;

3. numărul de schimburi din cadrul rețelei de formare la nivelul UE;

4. numărul și tipul de mijloace dedicate, puse în comun pe bază voluntară (Capacitatea de răspuns în situații de urgență);

5. numărul de state membre care contribuie cu mijloace puse în comun pe bază voluntară;

6. valoarea cofinanțării din partea UE pentru mijloacele puse în comun pe bază voluntară;

7. numărul și tipul de lacune esențiale în materie de capacitate identificate;

8. numărul și tipul de lacune eliminate cu sau fără cofinanțare din partea UE;

9. elaborarea de către Comisie, cu sprijinul statelor membre, a unor scenarii de răspuns în situații de urgență survenite pe teritoriul sau în afara UE care să acopere întreaga listă de dezastre majore potențiale;

10. elaborarea de către Comisie, cu sprijinul statelor membre, a unui inventar de mijloace disponibile în statele membre și a unei analize a lacunelor existente;

Obiectiv specific: să faciliteze intervențiile de urgență rapide și eficiente în caz de dezastre majore sau de iminență a acestora

1. viteza operațiunilor: intervalul de timp necesar, de la solicitarea de asistență până la desfășurarea la fața locului a asistenței și la asigurarea capacității operaționale complete a echipelor de evaluare/coordonare;

2. raportul dintre mijloacele desfășurate care fac parte din capacitățile puse în comun și cele provenite din ofertele suplimentare ad hoc din partea statelor membre;

3. cota de necesități prioritare urgente acoperite;

4. numărul și amploarea granturilor și serviciilor în domeniul transportului;

5. timpul necesar pentru prelucrarea solicitărilor individuale de grant/servicii, precum și timpul total necesar pentru prelucrarea operațiunilor financiare;

6. valoarea cofinanțării din partea UE pentru operațiunile de transport (inclusiv prețul mediu pe operațiune);

7. raportul dintre cofinanțarea din partea UE a costurilor de transport și valoarea totală a acestora;

8. numărul de granturi/servicii și valoarea totală a cofinanțării acordate de UE pentru transport către statele membre afectate;

4.5. Motivele propunerii/inițiativei 4.5.1. Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Politica UE în materie de protecție civilă are la bază Decizia 2007/779/CE, Euratom a Consiliului, a cărei perioadă de valabilitate este nelimitată, și Decizia 2007/162/CE, Euratom a Consiliului. Aceasta din urmă prevede finanțare pentru măsurile din cadrul mecanismului și expiră la sfârșitul anului 2013.

Pentru simplificare, cele două propuneri legislative menționate au fost reunite într-o propunere legislativă unică, având drept obiectiv optimizarea și consolidarea suplimentară a mecanismului de protecție civilă la nivelul Uniunii pe perioada cadrului financiar multianual 2014-2020.

Propunerea de față are la bază cele două acte legislative existente care reglementează domeniul protecției civile, precum și Comunicarea din 2010 privind „Consolidarea răspunsului european în caz de dezastre: rolul protecției civile și al asistenței umanitare” și are în vedere deficiențele identificate în cadrul evaluării legislației în materie de protecție civilă pentru perioada 2007-2009.

Prezenta propunere are drept obiectiv sprijinirea măsurilor destinate eliminării lacunelor identificate în cursul evaluării. Principalele măsuri includ:

(1) dezvoltarea Centrului de răspuns pentru situații de urgență (CRSU), cu asigurarea unei capacități operaționale de 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână și deservirea statelor membre și a Comisiei în scopurile mecanismului;

(2) trecerea de la coordonarea reactivă și ad hoc la un sistem planificat în prealabil, prestabilit și previzibil de protecție civilă la nivelul UE;

(3) identificarea și eliminarea lacunelor esențiale ale Capacității de răspuns;

(4) îmbunătățirea sprijinului financiar și logistic pentru transport și realizarea de operațiuni de transport mai eficiente din punct de vedere al costurilor și (5) elaborarea de planuri naționale de gestionare a riscurilor și a unei analize generale a riscurilor la nivelul UE.

4.5.2. Valoarea adăugată a implicării UE

Valoarea adăugată a UE constă în:

- reducerea pierderilor de vieți omenești și a daunelor cauzate mediului, economice și materiale;

- optimizarea coordonării activităților în materie de protecție civilă, întrucât toate ofertele de asistență sunt comparate la nivelul CMI pentru a primi acceptul din partea autorităților statului afectat.

- asigurarea eficienței din punct de vedere al costurilor, întrucât asistența acceptată de către statul afectat poate fi pusă în comun cu asistența din partea altor țări, prin procedura de transport.

- optimizarea eficienței printr-un nivel sporit de pregătire și printr-o politică mai coerentă de gestionare a riscurilor în caz de dezastre;

- asigurarea unui răspuns coerent și eficient prin crearea unei capacități de răspuns rapid disponibilă pentru a furniza ajutor oriunde este necesar, pe teritoriul UE și în țări terțe;

- asigurarea unei mai bune vizibilități a răspunsului din partea UE în caz de dezastre;

- asigurarea unei mai bune utilizări a resurselor limitate prin utilizarea în comun a mijloacelor finanțate de UE.

4.5.3. Concluzii desprinse din experiențe anterioare similare

Propunerile de față au la bază următoarele:

- experiența acumulată în urma situațiilor de urgență gestionate prin intermediul mecanismului de la data creării sale, în 2001;

- experiența acumulată în urma proiectelor finanțate în cadrul cererilor de propuneri lansate începând cu 2007 în domeniul pregătirii și al prevenirii;

- experiența acumulată în urma proiectului-pilot finanțat în cadrul cererii de propuneri lansate în 2008: „Cerere de propuneri — Proiect pilot pentru accelerarea cooperării dintre statele membre în ceea ce privește combaterea incendiilor forestiere”;

- experiența acumulată în urma celor 17 proiecte și 3 contracte finanțate prin Acțiunea pregătitoare privind capacitatea de reacție rapidă a UE;

- Rezoluția Parlamentului European din 4 septembrie 2007 privind catastrofele naturale;

- Comunicarea privind „Consolidarea capacității de răspuns a Uniunii în caz de catastrofe” [COM(2008) 130];

- Declarația Parlamentului European din 11 martie 2008 privind avertizarea rapidă a cetățenilor în cazuri de urgență majoră;

- Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2008 referitoare la consolidarea capacității de reacție a Uniunii Europene în caz de catastrofe;

- Comunicarea privind „O abordare comunitară în privința prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om” [COM(2009) 82];

- Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind „Consolidarea răspunsului european în caz de dezastre: rolul protecției civile și al asistenței umanitare” [COM(2011) 600 final] din 26 octombrie 2010, precum și Comunicarea privind „Consolidarea capacității de răspuns a Uniunii în caz de catastrofe” [COM(2008) 130 final].

- Evaluarea aplicării mecanismului de protecție civilă și a instrumentului financiar de protecție civilă în perioada 2007-2009 — Raport al Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu [SEC(2011) 1311 final], care cuprinde și o acțiune pregătitoare privind capacitatea de răspuns rapid a UE, adoptat la 10 noiembrie 2011 [COM(2011) 696]. 

4.5.4. Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Coerența cu următoarele acte legislative:

- Regulamentul (CE) nr. 1257/96 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar;           

- Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unei Agenții Europene pentru Siguranță Maritimă;

- Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene;

- Regulamentul (CE) nr. 1717/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 noiembrie 2006 de instituire a unui instrument de stabilitate.

4.6. Durata și impactul financiar

ü Propunere/inițiativă cu durată nelimitată

Dispoziții financiare cu durată limitată:

– ü alocarea bugetară acoperă perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020;

– ü  impact financiar de la 1 ianuarie 2014 la 31 decembrie 2020 (cu efectuarea de plăți până la 31 decembrie 2022);

4.7. Tipul (tipurile) de gestionare preconizat(e)[40]

ü Gestionare centralizată directă de către Comisie

¨ Gestionare centralizată indirectă, prin delegarea sarcinilor de execuție către:

– ¨  agenții executive;

– ¨  organisme instituite de Comunități;[41]

– ¨  organisme publice naționale/organisme cu misiune de serviciu public;

– ¨  persoane cărora li se încredințează aplicarea unor măsuri specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant, în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar.

¨ Gestionare partajată cu statele membre

¨ Gestionare descentralizată împreună cu țări terțe

X Gestionare în comun cu organizații internaționale organisme ONU

În cazul în care se indică mai multe tipuri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

Nu există

5. MĂSURI DE GESTIONARE 5.1. Norme de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile.

Acțiunile și măsurile care primesc asistență financiară în temeiul acestor decizii sunt monitorizate în mod periodic.

Comisia elaborează și transmite către Parlamentul European și Consiliu următoarele documente:

- un raport de evaluare intermediar, până cel târziu la 30 iunie 2017;

- o comunicare cu privire la punerea în aplicare în continuare a prezentei decizii, până cel târziu la 31 decembrie 2018;

- un raport de evaluare ex-post, până cel târziu la 31 decembrie 2021.

5.2. Sistemul de gestionare și control 5.2.1. Riscul (riscurile) identificat(e)

În cazul în care nu se prevăd posturi suplimentare, insuficiența personalului poate atrage riscul de nereușită:

- în asigurarea unui răspuns la toate problemele generate de creșterea numărului de operațiuni în materie de protecție civilă, în special având în vedere noul rol extins care a fost alocat centrului de răspuns pentru situații de urgență și exigențele de politică;

- la elaborarea/adăugarea de activități;

- la utilizarea/dezvoltarea de noi sisteme tehnologice care să asigure disponibilitatea neîntreruptă;

- în asigurarea unei reacții corespunzătoare în situații de urgență iminente în materie de protecție civilă.

5.2.2. Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Informații privind structura sistemului de control intern Pentru proiectul legislativ este prevăzută utilizarea unui sistem de control intern existent pentru garantarea utilizării corespunzătoare și cu respectarea legislației relevante a fondurilor puse la dispoziție în cadrul noului instrument. Structura sistemului actual este următoarea: 1. sistemul de control intern din cadrul DG ECHO (3 persoane), concentrat asupra respectării procedurilor administrative valabile și a legislației în vigoare în materie de protecție civilă; în acest scop se utilizează standarde de control intern; 2. auditarea granturilor și a contractelor acordate în cadrul instrumentului de către auditori din cadrul DG ECHO (6 auditori); 3. evaluarea activităților de către parteneri externi. Măsurile pot fi, de asemenea, auditate de către entități externe: 1. OLAF (cazuri de fraudă); 2. Curtea de Conturi. Se intenționează menținerea sistemului actual de control. În legătură cu suplimentarea finanțării puse la dispoziție în cadrul instrumentului, se poate prevedea un accent sporit asupra protecției civile, în vederea verificării în mod corespunzător a cheltuielilor din cadrul instrumentului. Estimarea costurilor și a beneficiilor Pentru auditul intern, costurile estimate ale activităților corespunzătoare proiectului legislativ se ridică la: o valoare estimată de 19 000 EUR (127 000 EUR*3*0,05), dacă 5 % din timpul de lucru disponibil este dedicat protecției civile. În prezent, există 6 auditori externi în cadrul DG ECHO. În cazul în care aceștia își dedică 5 % din timpul de lucru pentru tranzacțiile cofinanțate/finanțate de noul instrument financiar de protecție civilă, costul auditului ar însuma aproximativ 38 000 EUR. Experiența anterioară indică necesitatea ca beneficiile controlului să aibă o pondere mai mare decât costurile și să asigure o mai bună respectare a normelor în vigoare. Auditurile realizate în trecut au avut drept rezultat scăderea contribuției totale din partea UE, prin deducerea costurilor neeligibile pentru cofinanțare. Evaluare a nivelului preconizat al riscului de neconformitate După cum s-a constatat în urma auditurilor anterioare asupra proiectului cofinanțat în cadrul actualului instrument, există riscul utilizării necorespunzătoare a fondurilor. Din acest motiv se consideră justificată propunerea sistemului existent pentru măsuri viitoare. Luând în considerare o sumă mai mare de fonduri puse la dispoziție, se poate prevedea o suplimentare a auditorilor externi. Nivelul estimat de conformitate trebuie să ajungă la 98 % (cu un nivel de eroare sub 2 %).

5.3. Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

ECHO își va concepe strategia de combatere a fraudei în conformitate cu noua strategie de combatere a fraudei a Comisiei (CAFS), adoptată la 24 iunie 2011 pentru a asigura, printre altele:

alinierea integrală cu CAFS a controalelor interne ale ECHO de combatere a fraudei;

orientarea abordării ECHO privind gestionarea riscului de fraudă către identificarea zonelor cu risc de fraudă și a răspunsurilor adecvate;

Sistemele aplicate pentru utilizarea de fonduri din partea UE în țări terțe permit extragerea de date relevante în vederea utilizării acestora în gestionarea riscului de fraudă (de ex.: dubla finanțare);

În cazul în care este necesar, se creează grupuri de lucru în rețea, precum și instrumente informatice adecvate pentru analizarea cazurilor de fraudă în domeniu.

.

6. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 6.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli vizată (vizate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Natura cheltuielilor || Contribuții

Număr și denumire || Dif./Nedif. ([42]) || țări AELS[43] || țări candidate[44] || țări terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

3 || 23 03 01 Protecția civilă în interiorul Uniunii || Dif. || DA || DA* || DA* || NU

3 || 23 01 04 02 Protecția civilă – Cheltuieli de gestiune administrativă || Nedif. || DA || NU || NU || NU

4 || 23 03 06 Intervenții de protecție civilă în țări terțe || Dif. || DA || DA* || DA* || NU

*

Participarea la instrument este deschisă pentru țările candidate și țările SEE (Islanda, Lichtenstein și Norvegia).

· Noi linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Natura  cheltuielilor || Contribuții

Număr [Rubrică ……………………………………..] || Dif./Nedif. || țări AELS || țări candidate || țări terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera(aa) din Regulamentul financiar

|| || || || || ||

6.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor 6.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || Numărul || Rubrica 3 Securitate și cetățenie

DG: ECHO – Ajutor Umanitar și Protecție Civilă || || || 2014[45] || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || 2021 și exercițiile ulterioare || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || || ||

23 03 01 Protecția civilă în interiorul Uniunii || Angajamente || 36,4 || 37,4 || 38,4 || 38,4 || 39,4 || 40,4 || 41,4 || Nu există || 271,8

Plăți || 30 || 34 || 34 || 34 || 35 || 35 || 35 || 34.8 || 271.8

Credite de natură administrativă finanțate  din bugetul programelor specifice[46] || || || || || || || || ||

23 01 04 02 – Cheltuieli de gestiune administrativă || || 0,6 || 0,6 || 0,6 || 0,6 || 0,6 || 0,6 || 0,6 || Nu există || 4,2

TOTAL credite  în cadrul RUBRICII 3 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 37 || 38 || 39 || 39 || 40 || 41 || 42 || Nu există || 276

Plăți || 30,6 || 34,6 || 34,6 || 34,6 || 35,6 || 35,6 || 35,6 || 34,8 || 276

Rubrica din cadrul financiar multianual: || Numărul || Rubrica 4 Europa globală

DG: ECHO – Ajutor Umanitar și Protecție Civilă || || || 2014[47] || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || 2021 și exercițiile ulterioare || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || || ||

23 03 06 - Intervenții de protecție civilă în țări terțe || Angajamente || 32 || 33 || 33 || 34 || 34 || 35 || 36 || Nu există || 237

Plăți || 25 || 30 || 30 || 31 || 31 || 32 || 33 || 25 || 237

TOTAL credite  în cadrul RUBRICII 4  din cadrul financiar multianual || Angajamente || 32 || 33 || 33 || 34 || 34 || 35 || 36 || || 237

Plăți || 25 || 30 || 30 || 31 || 31 || 32 || 33 || 25 || 237

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || 69 || 71 || 72 || 73 || 74 || 76 || 78 || Nu există || 513

Plăți || 55 || 64 || 64 || 65 || 66 || 67 || 68 || 64 || 513

Ÿ TOTAL credite de natură administrativă finanțate din bugetul programelor specifice || || || || || || || || ||

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-4  din cadrul financiar multianual  (suma de referință) || Angajamente || 69 || 71 || 72 || 73 || 74 || 76 || 78 || Nu există || 513

Plăți || 55 || 64 || 64 || 65 || 66 || 67 || 68 || 64 || 513

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

DG: ECHO – Ajutor Umanitar și Protecție Civilă ||

Ÿ Resurse umane || 6,902 || 6,902 || 6,902 || 6,902 || 6,902 || 6,902 || 6,902 || 48,314

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0,6 || 0,6 || 0,6 || 0,6 || 0,6 || 0,6 || 0,6 || 4,2

TOTAL DG ECHO – Ajutor Umanitar și Protecție Civilă || Credite || 7,502 || 7,502 || 7,502 || 7,502 || 7,502 || 7,502 || 7,502 || 52,514

TOTAL credite  în cadrul RUBRICII 5  din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 7,502 || 7,502 || 7,502 || 7,502 || 7,502 || 7,502 || 7,502 || 52,514

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || 2021 și exercițiile ulterioare || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-5  din cadrul financiar multianual || Angajamente || 76,502 || 78,502 || 79,502 || 80,502 || 81,502 || 83,502 || 85,502 || Nu există || 565,514

Plăți || 62,502 || 71,502 || 71,502 || 72,502 || 73,502 || 74,502 || 75,502 || 64,000 || 565,514

6.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– ü  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Obiectivele și realizările ò || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

|| REALIZĂRI

|| Natura realizării[48] || Cost mediu al realizării || Numărul  de realizări || Cost || Numărul  de realizări || Cost || Numărul  de realizări || Cost || Numărul  de realizări || Cost || Numărul  de realizări || Cost || Numărul  de realizări || Cost || Numărul  de realizări || Cost || Numărul total de realizări || Cost  total

|| OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 1 - Prevenire[49]… || || || || || || || || || || || || || || || ||

|| Numărul de proiecte finanțate în materie de prevenire || Acorduri de grant || 0,3 || 10 || 3 || 10 || 3 || 10 || 3 || 10 || 3 || 10 || 3 || 10 || 3 || 10 || 3 || 70 || 21

|| Studii || Numărul de contracte || 0,1 || 5 || 0,5 || 5 || 0,5 || 5 || 0,5 || 5 || 0,5 || 5 || 0,5 || 5 || 0,5 || 5 || 0.5 || 35 || 3,5

|| Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || 15 || 3,5 || 15 || 3,5 || 15 || 3,5 || 15 || 3,5 || 15 || 3,5 || 15 || 3,5 || 15 || 3,5 || 105 || 24,5

|| || || || || || || || || || || || || || || || ||

|| OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 2 - Pregătire || || || || || || || || || || || || || || || ||

|| Numărul de proiecte finanțate în materie de pregătire (inclusiv formare și exerciții) || Acorduri de grant și contracte || 0,5 || 50 || 25 || 54 || 27 || 56 || 28 || 58 || 29 || 60 || 30 || 64 || 32 || 62 || 31 || 404 || 202

|| Sisteme de avertizare timpurie || Numărul de măsuri administrative || 0,4 || 5 || 2 || 5 || 2 || 5 || 2 || 5 || 2 || 5 || 2 || 5 || 2 || 5 || 2 || 35 || 14

|| Capacitatea de răspuns în situații de urgență || Numărul de acorduri de grant + contracte || 1 || 16 || 16 || 16 || 16 || 16 || 16 || 16 || 16 || 16 || 16 || 16 || 16 || 19 || 19 || 115 || 115

|| Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2 || 71 || 43 || 75 || 45 || 77 || 46 || 79 || 47 || 81 || 48 || 85 || 50 || 86 || 52 || 554 || 331

|| || || || || || || || || || || || || || || || ||

|| OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 3 – Răspuns[50]… || || || || || || || || || || || || || || || ||

|| Trimiterea de experți || Numărul de contracte || 0.005 || 200[51] || 1 || 200 || 1 || 200 || 1 || 200 || 1 || 200 || 1 || 200 || 1 || 200 || 1 || 1400 || 7

||  Numărul de operațiuni de transport pe teritoriul UE || Acord de grant / contract de prestări servicii || 0,250 || 2 || 0,5 || 2 || 0,5 || 2 || 0,5 || 2 || 0,5 || 2 || 0,5 || 2 || 0,5 || 2 || 0,5 || 14 || 3,5

||  Numărul de operațiuni de transport în afara UE || Acord de grant / contract de prestări servicii || 0,3 || 70[52] || 21 || 70 || 21 || 70 || 21 || 70 || 21 || 70 || 21 || 70 || 21 || 70 || 21 || 490 || 147

|| Subtotal pentru obiectivul specific nr. 3 || 272 || 22,5 || 272 || 22,5 || 272 || 22,5 || 272 || 22,5 || 272 || 22,5 || 272 || 22,5 || 272 || 22,5 || 1904 || 157,5

|| COST TOTAL || 358 || 69 || 362 || 71 || 364 || 72 || 366 || 73 || 368 || 74 || 372 || 76 || 373 || 78 || 2563 || 513

||

6.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 6.2.3.1. Rezumat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– ü  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| 2014 [53] || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

RUBRICA 5  din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 6,902 || 6,902 || 6,902 || 6,902 || 6,902 || 6,902 || 6,902 || 48,314

Alte cheltuieli administrative || 0,550 || 0,550 || 0,550 || 0,550 || 0,550 || 0,550 || 0,550 || 3.85

Subtotal RUBRICA 5  din cadrul financiar multianual || 7,452 || 7,452 || 7,452 || 7,452 || 7,452 || 7,452 || 7,452 || 52,164

În afara RUBRICII 5[54]  din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli  de natură administrativă || 0,6 || 0,6 || 0,6 || 0,6 || 0,6 || 0,6 || 0,6 || 4,2

Subtotal în afara RUBRICII 5  din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

TOTAL || 8,052 || 8,052 || 8,052 || 8,052 || 8,052 || 8,052 || 8,052 || 56,364

6.2.3.2. Necesarul de resurse umane estimat 6.2.3.3. ¨      Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– ü  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020

Ÿ Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

23 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 35 || 35 || 35 || 35 || 35 || 35 || 35

XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || || ||

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || ||

10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || ||

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[55]

23 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 36 || 36 || 36 || 36 || 36 || 36 || 36

XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || ||

XX 01 04 yy [56] || - la sediu[57] || || || || || || ||

- în delegații || || || || || || ||

XX 01 05 02 (AC, INT, END - cercetare indirectă) || || || || || || ||

10 01 05 02 (AC, INT, END - cercetare directă) || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || ||

TOTAL || 71 || 71 || 71 || 71 || 71 || 71 || 71

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivul de personal al direcției generale alocat deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuit intern în cadrul direcției generale, completat, dacă este necesar, de resurse suplimentare care ar putea fi alocate direcției generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și luând în considerare constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor de îndeplinit:

Funcționari și agenți temporari || Gestionarea acordurilor de grant și a contractelor; punerea în aplicare și monitorizarea inițiativelor la nivel de politică; sprijin administrativ.

Personal extern || Asigurarea funcționării centrului de răspuns pentru situații de urgență la o capacitate operațională de 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână; desfășurarea activităților necesare pe teren; sprijin administrativ.

6.2.4. Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

– ü  Propunerea/inițiativa este compatibilă cu actualul cadru financiar multianual.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare în cauză și sumele aferente.

Noul cadru financiar multianual 2014-2020 conform Comunicării privind „Un buget pentru Europa 2020” [COM(2011) 500 final]

– Propunerea/inițiativa necesită utilizarea instrumentului de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual[58].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

6.2.5. Participarea terților la finanțare

– Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, în conformitate cu estimările de mai jos:

Angajamente în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || Total

Participarea țărilor AELS la finanțarea liniilor bugetare 230301 + 230306[59] || 0,650 || 0,650 || 0,650 || 0,650 || 0,650 || 0,650 || 0,650 || 4,550

Țări terțe care participă la finanțarea mecanismului de protecție civilă[60] || 0,126 || 0,126 || 0,126 || 0,126 || 0,126 || 0,126 || 0,126 || 0,882

TOTAL credite cofinanțate || 0,776 || 0,776 || 0,776 || 0,776 || 0,776 || 0,776 || 0,776 || 5,432

6.3. Impactul estimat asupra veniturilor

– ü  Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

¨         asupra resurselor proprii

¨         asupra veniturilor diverse

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară de venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[61]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || … a se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

Articolul …………. || || || || || || || ||

Pentru veniturile diverse alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

.

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

[1]               JO L 314, 1.12.2007, p. 9.

[2]               JO L 71, 10.3.2007, p. 9.

[3]               COM(2011) 696 final.

[4]               COM(2011) 500 final.

[5]               COM(2010) 600 final.

[6]               COM(2009) 82 final.

[7]               C 115/1, 4.5.2010.

[8]               COM(2010) 673 final.

[9]               JO L 314, 1.12.2007, p. 9.

[10]             JO L 71/9, 10.3.2007, p. 9.

[11]             JO L 357, 31.12.2002, p.1.

[12]             Reuniunile generale ale părților interesate au avut loc la 6 aprilie și 17 iunie 2011 cu 600 de părți interesate invitate și aproximativ 120 de participanți din partea fiecăreia. Reuniunea directorilor generali pentru protecție civilă s-a desfășurat la Budapesta în perioada 23-25 mai 2011.

[13]             COM(2010) 600 final.

[14]             COM(2010) 673 final.

[15]             15520/08.

[16]             15874/10.

[17]             CECIS facilitează comunicarea între CMI și autoritățile naționale, asigurând un răspuns la dezastre mai rapid și mai eficace.

[18]             COM(2011) 500 final.

[19]             JO L 297, 15.11.2001, p. 7.

[20]             JO L 314, 1.12.2007, p. 9.

[21]             JO L 71, 10.3.2007, p. 9.

[22]             JO L 327, 21.12.1999, p. 53.

[23]             COM (2009) 82 final.

[24]             JO L 163, 2.7.1996, p. 1.

[25]             JO C 25, 30.1.2008, p. 1.

[26]             JO C 317, 12.12.2008, p. 6.

[27]             JO L 55, 16.2.2003, p. 13.

[28]             JO L 327, 24.11.2006, p. 1.

[29]             JO L 404, 30.12.2006, p. 39.

[30]             JO L 58, 24.2.2007, p. 1.

[31]             JO L 163, 2.7.1996, p. 1.

[32]             JO L 248, 16.9.2002, p.1.

[33]             JO L 312, 23.12.1995, p. 1.

[34]             JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

[35]             JO L 136, 31.5.1999, p. 1.

[36]             JO L

[37]             JO L 71, 10.3.2007, p. 9-17.

[38]             ABM: gestionarea pe activități (Activity-Based Management) – ABB: întocmirea bugetului pe activități (Activity-Based Budgeting)           

[39]             În conformitate cu articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[40]             O prezentare detaliată a tipurilor de gestionare și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[41]             În conformitate cu articolul 185 din Regulamentul financiar.

[42]             Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate

[43]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[44]             Țări candidate și, după caz, țări potențial candidate din Balcanii de Vest.

[45]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[46]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[47]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[48]             Realizările se referă la produse și servicii care urmează a fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

[49]             Conform descrierii din secțiunea 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

[50]             Conform descrierii din secțiunea 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

[51]             Pe baza unui număr estimat de 20 de dezastre pe an și a unei medii estimate de 10 experți pentru fiecare dezastru.

[52]             Pe baza unui număr estimat de 7 zboruri pe dezastru în afara UE și a unei medii estimate de 10 dezastre pe an.

[53]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[54]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[55]             AC = agent contractual; INT = personal interimar („Intérimaire”); JED= „Jeune Expert en Délégation” (experți debutanți în delegații); AL = agent local; END= expert național detașat;

[56]             În cadrul plafonului pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[57]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[58]             A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[59]             Pe baza contribuțiilor din 2011.

[60]             Pe baza contribuțiilor din 2011 (doar din partea Croației, la data respectivă).

[61]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.