This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52011PC0785
Proposal for a REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on establishing the Creative Europe Programme
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind instituirea programului „Europa creativă”
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind instituirea programului „Europa creativă”
/* COM/2011/0785 final - 2011/0370 (COD) */
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind instituirea programului „Europa creativă” /* COM/2011/0785 final - 2011/0370 (COD) */
EXPUNERE DE MOTIVE
1.
CONTEXTUL PROPUNERII
La 29 iunie 2011, Comisia a adoptat o
propunere referitoare la următorul cadru financiar multianual pentru
perioada 2014-2020 privind un buget pentru realizarea strategiei Europa 2020.
În propunerea sa, Comisia a decis că ajutorul pentru sectoarele culturale
și creative (SCC) ar trebui să rămână un element
esențial al pachetului financiar următor și a propus un program
cadru unic intitulat „Europa creativă” care va reuni programele actuale
Cultura, MEDIA și MEDIA Mundus și va include un nou mecanism
financiar în scopul facilitării accesului la finanțare pentru
întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și organizațiile din
sectoarele culturale și creative. Această abordare recunoaște
contribuția importantă a acestor sectoare în domeniul ocupării
forței de muncă și al creșterii economice, care constituia
4,5% din PIB-ul total al Europei din 2008 și reprezenta aproximativ 3,8%
din forța de muncă[1].
Pe lângă contribuția lor directă la PIB, sectoarele culturale
și creative au repercusiuni în alte sectoare ale economiei, precum
turismul sau tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) al
căror conținut îl alimentează. Într-un sens mai larg,
creativitatea va juca un rol esențial în educația modernă.
Aceasta va stimula inovarea, spiritul antreprenorial, precum și o
creștere inteligentă și durabilă și va contribui la
incluziunea socială. Statele membre oferă sprijin multor
inițiative culturale, multe dintre acestea intrând sub incidența
normelor privind ajutoarele de stat. Cu toate acestea, în pofida faptului că
aceste sectoare au înregistrat rate de creștere superioare față
de rata medie de creștere din numeroase țări în ultimii ani, ele
se confruntă cu o serie de dificultăți și provocări
comune, însă dacă se adoptă o abordare strategică
coerentă și se asigură prezența catalizatorilor
adecvați, există potențial pentru o creștere
suplimentară pe viitor. Un program cadru, „Europa creativă”, va
contribui la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020 și a câtorva
dintre inițiativele sale emblematice prin formularea unui răspuns la
provocările cu care se confruntă sectoarele culturale și
creative în ceea ce privește fragmentarea, globalizarea și
digitalizarea, lipsa de date și absența unor investiții private.
Programul va încerca să consolideze competitivitatea în sectoarele
culturale și creative, punând accentul pe măsurile de consolidare a
capacităților și pe sprijinirea circulației
transnaționale a producțiilor culturale. În același timp, va
juca un rol cheie în respectarea obligațiilor juridice ale Uniunii
Europene în ceea ce privește protejarea și promovarea
diversității culturale și lingvistice. Programul va fi o poartă de intrare
simplă, ușor de recunoscut și ușor accesibilă pentru
profesioniștii din domeniul cultural și creativ european, iar
domeniul său de aplicare va cuprinde activități
desfășurate atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene
(UE). Un program-cadru unic va permite realizarea de sinergii și
contribuții încrucișate între diferitele sectoare culturale și
creative. Intervenția UE în acest domeniu va
urmări să producă un impact sistemic și să sprijine
elaborarea de politici, fiind deosebit de importantă, în special pentru
următoarele motive: –
caracterul transnațional și impactul
activităților sale care vor completa programele naționale,
internaționale, precum și alte programe ale UE; –
economiile de scară și masa critică
care pot fi stimulate prin sprijinul UE, creând un efect de pârghie asupra
fondurilor suplimentare; –
cooperarea transnațională care poate
stimula răspunsuri mai cuprinzătoare, mai rapide și mai
eficiente la provocările globale și care poate avea efecte sistemice
pe termen lung asupra sectorului; –
asigurarea unor condiții mai echitabile in
sectoarele europene culturale și creative, ținând seama de
țările cu o capacitate de producție mai scăzută
și/sau de țările sau regiunile cu o zonă geografică
și lingvistică restrânsă. Vizând în mod specific nevoile sectoarelor
culturale și creative care au ca obiectiv depășirea frontierelor
naționale și fiind strâns legat de promovarea diversității
culturale și lingvistice, programul va completa alte programe ale UE
precum sprijinul din fondurile structurale pentru investiții în sectoarele
culturale și creative, restaurarea patrimoniului, infrastructurile și
serviciile culturale, fondurile pentru digitalizarea patrimoniului cultural
și instrumentele pentru relații externe. În plus, programul se va
baza pe experiența și succesul programelor existente, cum ar fi MEDIA
și Capitalele Europene ale Culturii.
2.
REZULTATELE
CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII
IMPACTULUI
2.1.
Consultare și consultanță de
specialitate
O consultare publică privind viitorul
programului Cultura a avut loc între 15 septembrie și 15 decembrie 2010.
Un număr considerabil de organizații au trimis, de asemenea,
documente de poziție individuale. Soldându-se cu aproape 1 000 de
răspunsuri (589 de la persoane fizice și 376 din partea
organizațiilor și a autorităților publice), această
consultare a reprezentat un eșantion bun pentru următoarele analize.
Consultarea online a constat dintr-o serie de întrebări bazate pe
rezultatele evaluării intermediare. Un rezumat al rezultatelor a fost
publicat în iunie 2011[2].
Consultarea online a fost urmată de o consultare publică în cadrul
unei reuniuni organizate la data de 16 februarie 2011 la Bruxelles, la care au
participat peste 550 de persoane, multe dintre acestea participând în numele
unor organizații culturale europene reprezentative[3]. În plus față de rezultatele
consultărilor publice, Comisia a ținut cont de evaluarea
intermediară a actualului program efectuată în 2010[4], de
reacțiile la cartea verde a Comisiei „Eliberarea potențialului
industriilor culturale și creative” (care a primit aproximativ 350 de
răspunsuri), de concluziile studiilor independente, precum și de
recomandările făcute de experți în contextul metodei deschise de
coordonare în domeniul culturii (MDC) și de un dialog structurat cu acest
sector în perioada 2008-2010. Aceste diverse surse au pus în
evidență numeroasele rezultate pozitive ale programului Cultura, dar
au identificat și aspectele care ar putea fi îmbunătățite
și simplificate. Unul dintre elementele care au ieșit în
evidență a fost necesitatea de a revizui obiectivele ținând
seama de strategia „Europa 2020” și de obligațiile juridice și
morale ale Uniunii pentru a favoriza protejarea și promovarea
diversității culturale și lingvistice. În plus, a existat un
sprijin puternic pentru rolul pe care programul îl poate juca în consolidarea
sectorului cultural prin dezvoltarea profesională și a
capacităților artiștilor/operatorilor din domeniul cultural în
context internațional, precum și în promovarea circulației
transnaționale a producțiilor și produselor culturale, inclusiv
a mobilității artiștilor, a interpreților și a profesioniștilor
din domeniul cultural. Prioritățile de natură mai socială
au fost, de asemenea, aprobate, inclusiv extinderea accesului la cultură
și participarea grupurilor dezavantajate în domeniul cultural (incluziunea
socială). În plus, au fost subliniate în mod repetat problemele legate de
accesul la finanțare pentru IMM-urile din sectoarele culturale și
creative. Comisia a efectuat o consultare online din
septembrie până în noiembrie 2010 în ceea ce privește viitorul
programului MEDIA 2007. 2 586 de respondenți au răspuns la
consultarea publică online organizată de Comisie[5].
Aceștia reprezintă o gamă largă de părți
interesate din sectorul european al audiovizualului, din numeroase state
membre, precum și din alte țări europene. Consultarea online a
arătat că principalele priorități pentru viitorul program,
așa cum au fost percepute de către respondenți, sunt în
principal noile tehnologii, lacunele în domeniul formării profesionale,
fragmentarea, măsurile de sprijin, educația în domeniul mass-media,
și cotele referitoare la producțiile europene. O consultare online separată privind
viitorul programului MEDIA Mundus a avut loc în perioada martie -
sfârșitul lunii mai 2011. Comisia a primit 367 de răspunsuri din 51
de țări[6].
86% din răspunsuri au fost date de profesioniști din statele membre.
Părțile interesate participante la consultarea privind MEDIA Mundus
au stabilit în ordinea priorităților acțiuni de facilitare a
coproducțiilor, adică acordarea de sprijin piețelor de
coproducție și fondurilor de coproducție internaționale.
Formarea continuă a beneficiat, de asemenea, de o susținere
importantă din partea părților interesate. La data de 18 martie 2011, la Bruxelles, a
avut loc o audiere publică cu privire la programele MEDIA și MEDIA
Mundus[7]
la care au participat aproximativ 250 de părți interesate, cum ar fi
realizatori de film, producători, distribuitori, regizori,
exploatanți, fonduri cinematografice etc., pentru a-și prezenta
punctele de vedere și pentru a dezbate cu privire la viitorul programelor.
Alte 900 de persoane au urmărit transmisia pe internet. Principalele
rezultate ale acestei audieri au fost următoarele: în cei 20 de ani de
existență, programul MEDIA a contribuit la schimbarea
substanțială a peisajului audiovizual european; majoritatea filmelor
europene nu ar putea fi vizionate în afara teritoriilor de origine
fără sprijinul programului MEDIA; industriile de animație
europene joacă, în prezent, un rol foarte important pe piețele
mondiale, iar MEDIA are un impact puternic asupra realizării de coproducții
europene. Cu toate acestea, sectorul întâmpină în prezent provocări
și oportunități importante legate de digitalizare și
globalizare și va fi nevoie de sprijin pentru a i se permite să
elaboreze noi modele de afaceri și să beneficieze de condițiile
de piață aflate în schimbare. Va fi foarte important să se
acorde sprijin unor proiecte care acționează de-a lungul
lanțului valoric și să se pună mai mult accentul pe
consolidarea publicului, imaginea de marcă și cultura
cinematografică. Comisia a organizat, de asemenea, o serie de
grupuri tematice la care au participat părți interesate din domeniul
audiovizualului în vederea analizării în continuare a atitudinilor
față de program și a organizat conferințe și reuniuni
cu diverse părți interesate în contextul festivalurilor de film din
2011 de la Rotterdam, Berlin și Cannes. S-au desfășurat și alte
consultări tematice cu privire la problemele identificate privind accesul
la finanțare, la care au participat numeroase grupuri de diverse
părți interesate din sectorul audiovizualului, al muzicii, editorial
și al jocurilor video. La aceste consultări a participat, de
asemenea, grupul BEI (Banca Europeană de Investiții și Fondul
European de Investiții), precum și instituții financiare. La
data de 3 mai 2011 Comisia a organizat un seminar privind „Facilitarea
accesului la finanțare pentru IMM-urile din sectoarele culturale și
creative”, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor financiare
europene implicate în finanțarea IMM-urilor din sectoarele culturale
și creative, societăți din aceste sectoare și experți
care au lucrat pe tema accesului la finanțare în acest domeniu. Răspunsurile la toate aceste
consultări au fost analizate cu atenție de către Comisie și
utilizate în pregătirea rapoartelor privind evaluarea impactului și
în conceperea viitorului program.
2.2.
Evaluarea impactului
Trei evaluări ale impactului au
contribuit la prezenta propunere, și anume o evaluare a impactului privind
continuarea programului actual Cultura, o evaluare a impactului comună
referitoare la programele actuale MEDIA și MEDIA Mundus și o evaluare
a impactului separată privind crearea unui mecanism financiar pentru
sectoarele culturale și creative. Evaluările impactului pentru programele
Cultura și MEDIA identifică patru probleme comune cu care se
confruntă sectoarele culturale și creative care vor trebui să
fie abordate la nivelul UE pentru a se obține efectele scontate. Prima
problemă identificată este contextul pieței fragmentate
care își are originea în diversitatea culturală și lingvistică
din Europa și care are drept rezultat fragmentarea, în mare parte, a
acestor sectoare pe criterii naționale și lingvistice și lipsa
unei mase critice. În prezent acest lucru conduce la o circulație
transnațională a producțiilor și la o mobilitate a artiștilor
și a profesioniștilor din domeniu la un nivel suboptim, precum
și la dezechilibre geografice. De asemenea, acest fenomen limitează
alegerea consumatorilor și accesul la producțiile culturale europene.
A doua problemă este necesitatea ca sectoarele să se adapteze la impactul
globalizării și al digitalizării. Globalizarea are
tendința de a spori concentrația ofertei la un număr limitat de
actori importanți, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa
diversității culturale și lingvistice. Digitalizarea are un
impact masiv asupra modului în care bunurile culturale sunt produse,
gestionate, difuzate, accesate, consumate și monetizate, prezentând atât
oportunități, cât și provocări, iar acest sector ar
beneficia de soluții și abordări transnaționale. A treia
problemă este lipsa de date comparabile privind sectorul cultural
la nivel european și național. Consecințele acesteia se
răsfrâng asupra coordonării politicilor europene, care poate fi un
motor util pentru elaborarea de politici naționale și pentru schimbarea
sistemică cu costuri mici pentru bugetul UE și prin respectarea în
totalitate a principiului subsidiarității. A patra problemă este
reprezentată de dificultățile întâmpinate de IMM-urile din
sectoarele culturale și creative în ceea ce privește accesul la
finanțare. Acestea se datorează naturii necorporale a multora
dintre activele lor, cum ar fi drepturile de autor, care de regulă nu se
reflectă în conturi (spre deosebire de brevete). O altă cauză
este, de asemenea, faptul că, spre deosebire de alte proiecte industriale,
producțiile culturale nu sunt, în general, fabricate în serie, fiecare
carte, operă, piesă de teatru, film și joc video fiind un
prototip unic, în timp ce societățile au tendința de a se baza
pe proiecte concrete. După analizarea mai multor opțiuni,
cele două evaluări ajung la concluzia că o fuziune a programelor
Cultura, MEDIA și MEDIA Mundus și un nou mecanism financiar în cadrul
unui singur program-cadru ar prezenta avantaje în comparație cu toate
celelalte opțiuni luate în considerare în ceea ce privește atingerea
obiectivelor necesare, eficiența, rentabilitatea (rezultat obținut
pentru fiecare euro cheltuit) și coerența.
3.
ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII
Programul se întemeiază pe articolele
166, 167 și 173 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
(TFUE). Articolul 166 reprezintă temeiul pentru acțiunile UE în
domeniul formării profesionale. Articolul 167 precizează
competențele UE în domeniul cultural și invită Uniunea Europeană
să dezvolte acțiuni care să contribuie la înflorirea culturilor
statelor membre, respectând diversitatea naţională şi
regională a acestora şi punând în evidență, în acelaşi
timp, moştenirea culturală comună, precum și, dacă
este necesar, să sprijine și să completeze acțiunea
statelor membre în domeniul prevăzut în respectiva dispoziție.
Articolul 173 din TFUE prevede că Uniunea și statele membre
veghează la asigurarea condițiilor necesare
competitivității industriei Uniunii, inclusiv adoptarea de acțiuni
menite să încurajeze un mediu favorabil inițiativei și
dezvoltării întreprinderilor. În plus, articolul 3 alineatul (3) din
Tratatul privind Uniunea Europeană recunoaște că piața
internă și creșterea economică trebuie să fie
însoțite de respectul pentru diversitatea culturală și
lingvistică a UE. Carta drepturilor fundamentale a UE (articolul 22)
prevede că Uniunea respectă diversitatea culturală și
lingvistică. În sfârșit, mandatul Uniunii este recunoscut în dreptul
internațional, în cadrul Convenției UNESCO asupra protecției
și promovării diversității expresiilor culturale, care face
parte din acquis-ul comunitar.
4.
IMPLICAȚIILE BUGETARE
Bugetul general pentru acțiuni
(2014-2020) se ridică la 1,801 miliarde EUR (prețuri curente).
5.
ELEMENTE OPȚIONALE
Programul propus constă dintr-un cadru
alcătuit din trei componente: –
o componentă trans-sectorială
adresată tuturor sectoarelor culturale și creative, inclusiv un
mecanism financiar și un sprijin pentru cooperarea politică
transnațională și pentru acțiunile inovatoare trans-sectoriale; –
o componentă Cultura adresată sectoarelor
culturale și creative; –
o componenta MEDIA adresată sectorului
audiovizualului. Alocarea bugetară orientativă va fi
de 15% pentru componenta trans-sectorială, de 30% pentru componenta
Cultura și de 55% pentru componenta MEDIA. Obiectivele sale
generale vor fi (i) protejarea și încurajarea diversității
culturale și lingvistice europene, precum și (ii) consolidarea
competitivității sectorului; Prin urmare, programul va contribui la
realizarea strategiei UE 2020 și a inițiativelor sale emblematice. Obiectivele specifice sunt următoarele: –
sprijinirea capacității sectoarelor
culturale și creative europene în vederea funcționării la nivel
transnațional inclusiv prin consolidarea relațiilor și a
rețelelor între operatori; –
promovarea circulației transnaționale a
producțiilor culturale și creative, dar și a operatorilor
și accesul la noi categorii de public din Europa și din afara
acesteia; –
consolidarea capacității financiare a
sectoarelor culturale și creative; –
sprijinirea cooperării politice transnaționale
pentru a stimula elaborarea de politici, inovarea, consolidarea publicului
și noile modele de afaceri. Fiecare componentă va specifica propriile
priorități și măsuri și va acorda prioritate
proiectelor care prezintă un efect sistemic asupra sectoarelor, de exemplu
prin sprijinirea noilor modele de afaceri, constituirea de rețele și
schimbul de know-how și bune practici în special în ceea ce privește
digitalizarea și globalizarea acestor sectoare. Un alt obiectiv important
și nou va fi suscitarea interesului pentru producțiile europene prin
sprijinirea activităților de consolidare a publicului. Dimensiunea internațională a programului Europa creativă va fi integrată prin
intermediul următoarelor măsuri: –
posibilitatea participării statelor aderente,
a țărilor candidate și a potențialelor țări
candidate care beneficiază de o strategie de preaderare, a
țărilor SEE, a țărilor vizate de politica europeană de
vecinătate și a Elveției; –
posibilitatea de cooperare bilaterală cu
țările terțe și organizațiile internaționale; –
acțiuni specifice destinate
profesioniștilor internaționali (integrarea programului MEDIA
Mundus).
6.
SIMPLIFICARE
Un număr considerabil de
simplificări au fost deja introduse pentru gestionarea programelor actuale
Cultura și MEDIA. Cu toate acestea, vor fi introduse
îmbunătățiri suplimentare în programul Europa creativă. În general se vor aplica într-o mai mare
măsură ratele forfetare, se vor utiliza mai mult deciziile de
acordare a granturilor și acordurile-cadru de parteneriat și pentru toate
acțiunile se va recurge la cereri și rapoarte în format electronic,
iar un portal electronic va urmări reducerea formalităților
administrative pentru solicitanți și beneficiari. Numărul de instrumente și cereri de
propuneri gestionate de Agenția Executivă pentru Educație,
Audiovizual și Cultură (EACEA) în cadrul componentei Cultura va face
obiectul unei simplificări prin reducerea de la 9 la 4 categorii
principale. Granturile de funcționare, care au fost o sursă de
confuzii pentru solicitanți și beneficiari, vor fi întrerupte în
favoarea granturilor pentru proiecte. Mecanismul financiar va conduce la o utilizare
mai bună a fondurilor UE prin efectul de pârghie financiară generat
și prin reutilizarea fondurilor de tip revolving, ceea ce va asigura Comisiei
o eficiență mai mare decât granturile tradiționale pentru
beneficiari. O altă măsură de simplificare
semnificativă va fi fuziunea celor două rețele de informare,
pentru realizarea unor economii de scară și pentru obținerea
unei mai mari transparențe pentru public prin faptul că va exista un
singur punct de acces la nivelul UE, și anume birourile Europa
creativă. Instituirea unui comitet unic al programului
ar contribui, de asemenea, la o gestionare mai rentabilă și mai
simplă a programului, nu numai prin economii la nivelul costurilor de
implementare, ci și prin mărirea eficienței datorită unor
sinergii mai puternice între politicile și sectoarele respective. 2011/0370 (COD) Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN
ŞI AL CONSILIULUI privind instituirea programului „Europa
creativă” (Text cu relevanță pentru SEE) PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 167 alineatul (5)
prima liniuță, articolul 173 alineatul (3) și articolul 166
alineatul (4), având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea propunerii către
parlamentele naționale, având în vedere avizul Comitetului Economic
și Social European, având în vedere avizul Comitetului Regiunilor, hotărând în conformitate cu procedura
legislativă ordinară, întrucât: (1)
Tratatul urmărește obținerea unei
uniuni tot mai strânse între popoarele Europei și conferă Uniunii
sarcina, printre altele, de a contribui la înflorirea culturilor statelor
membre, respectând diversitatea națională şi regională a
acestora şi asigurând, în același timp, existența unor
condiții necesare competitivității industriei Uniunii. În acest
sens, Uniunea, atunci când este necesar, sprijină și completează
acțiunile statelor membre care au ca scop respectarea
diversității culturale și lingvistice, consolidarea
competitivității sectoarelor culturale și creative europene
și facilitarea adaptării la transformările industriale, în
special prin formarea profesională. (2)
Sprijinul Uniunii pentru sectoarele culturale
și creative se bazează pe experiența acumulată în cadrul
următoarelor programe și acțiuni: Decizia nr. 1855/2006/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire
a programului Cultura (2007-2013)[8],
Decizia nr. 1718/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15
noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a unui program de sprijin pentru
sectorul audiovizual european (MEDIA 2007)[9],
Decizia nr. 1041/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21
octombrie 2009 de instituire a unui program de cooperare în domeniul
audiovizualului cu profesioniști din țări terțe (MEDIA
Mundus 2011-2013)[10],
Decizia nr. 1622/2006/CE[11]
a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire
a unei acțiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala
europeană a culturii” pentru anii 2007-2019 și Decizia nr. xy/2011[12] (Marca patrimoniului
european). (3)
„Agenda europeană pentru cultură într-o
lume în proces de globalizare”[13],
aprobată de Consiliu printr-o rezoluție din 16 noiembrie 2007[14] stabilește obiectivele
pentru activitățile viitoare ale Uniunii Europene în sectoarele
culturale și creative. Aceasta are drept scop promovarea
diversității culturale și a dialogului intercultural, promovarea
culturii în calitate de catalizator al creativității în cadrul
creșterii economice și al ocupării forței de muncă
și promovarea culturii drept element esențial al relațiilor
internaționale ale Uniunii. (4)
Cu privire la Carta drepturilor fundamentale a
Uniunii Europene, în special articolele 11 și 21, sectoarele culturale
și creative contribuie în mod semnificativ la lupta împotriva tuturor
formelor de discriminare, inclusiv a rasismului și xenofobiei și
constituie o platformă importantă pentru libertatea de exprimare.
Articolul 22 impune obligația de respectare a diversității
culturale și lingvistice. (5)
Convenția UNESCO privind protecția
și promovarea diversității expresiilor culturale, intrată
în vigoare la data de 18 martie 2007 și la care Uniunea Europeană este
parte, urmărește consolidarea cooperării internaționale,
inclusiv acordurile de coproducție și codistribuție
internaționale, și solidaritatea, astfel încât să se favorizeze
exprimarea culturală a tuturor țărilor. (6)
Uniunea este membră a Organizației Mondiale
a Comerțului (OMC) de la 1 ianuarie 1995 și, prin urmare, are
obligația generală de a respecta angajamentele asumate în cadrul
acordurilor OMC. (7)
Comunicarea Comisiei Europene[15] privind strategia
europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii (Strategia Europa 2020) definește o strategie
care urmărește să transforme UE într-o economie
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii,
caracterizată de un grad ridicat de ocupare a forței de muncă,
de productivitate și de coeziune socială. În cadrul acestei
strategii, Comisia a precizat că Uniunea trebuie să ofere
condiții-cadru mai atractive pentru inovare și creativitate, inclusiv
prin stimulente pentru dezvoltarea întreprinderilor bazate pe cunoaștere
și printr-un acces mai larg la finanțare pentru sectoarele culturale
și creative. (8)
Sprijinul Uniunii pentru sectoarele culturale
și creative se bazează pe experiența considerabilă
dobândită în cadrul programelor Cultura, MEDIA și MEDIA Mundus.
Aceste programe au făcut obiectul unei monitorizări regulate și
al unor evaluări externe, precum și al unor consultări publice
privind viitorul lor. (9)
În urma monitorizării, a evaluării
și a exercițiilor de consultare publică a rezultat faptul
că programele Cultura, MEDIA și MEDIA Mundus joacă un rol foarte
important în protejarea și promovarea diversității culturale
și lingvistice a Europei și că sunt relevante pentru nevoile
sectoarelor culturale și creative, dar și că obiectivele
oricărui program nou ar trebui să fie în conformitate cu obiectivele
strategiei „Europa 2020”. De asemenea, rezultă din aceste evaluări
și consultări, precum și din diverse studii independente, în
special studiul privind dimensiunea antreprenorială a industriilor
culturale și creative, că sectoarele culturale și creative se
confruntă cu provocări comune, și anume cu contextul unei
piețe foarte fragmentate, cu impactul globalizării și al
digitalizării, cu dificultăți în ceea ce privește accesul
la finanțare și cu o lipsă de date comparabile, toate acestea
impunând necesitatea luării de măsuri la nivelul UE. (10)
Sectoarele culturale și creative europene sunt
în mod inerent fragmentate pe criterii naționale și lingvistice. Pe
de o parte, fragmentarea generează un peisaj cultural variat și
foarte independent care dă glas diferitelor tradiții culturale care
constituie diversitatea patrimoniului nostru european. Pe de altă parte,
fragmentarea conduce la circulația transnațională limitată
și suboptimă a producțiilor culturale și creative și a
operatorilor în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene, la
dezechilibre geografice și – în consecință – la o selecție
limitată pentru consumatori. (11)
Digitalizarea are un impact masiv asupra modului în
care bunurile și serviciile culturale și creative sunt produse,
difuzate, accesate, consumate și monetizate. Aceste schimbări
oferă oportunități importante sectoarelor culturale și
creative europene. Costurile de distribuție mai reduse, canalele noi de
distribuție și noile oportunități pentru produsele de
nișă pot facilita accesul și pot crește circulația la
nivel mondial. Pentru a profita de aceste oportunități și a se
adapta la contextul globalizării și al digitalizării, este
necesar ca sectoarele culturale și creative să dezvolte
competențe noi și să beneficieze de un acces mai larg la
finanțare în vederea modernizării echipamentelor, a dezvoltării
unor noi metode de producție și distribuție și a
adaptării modelelor de afaceri. (12)
Practicile actuale de distribuție stau la baza
sistemului de finanțare a cinematografiei. Cu toate acestea, există o
nevoie din ce în ce mai pronunțată de promovare a apariției unor
oferte online legale și atractive și de încurajare a inovării.
Prin urmare, este esențială promovarea flexibilității
noilor modalități de distribuție pentru a se permite
apariția unor noi modele de afaceri. (13)
Una dintre cele mai mari provocări din
sectoarele culturale și creative, în special pentru micii operatori,
inclusiv întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) și
microîntreprinderile, constă în dificultatea de a avea acces la fondurile
de care au nevoie pentru a-și finanța activitățile, pentru
a se dezvolta, pentru a-și menține competitivitatea sau pentru a se
afirma pe plan internațional. Deși aceasta este o provocare
comună pentru IMM-uri în general, situația este cu mult mai
dificilă în sectoarele culturale și creative din cauza naturii
necorporale a multora dintre activele lor, a caracterului de prototip al
activităților lor, a faptului că operatorii nu sunt
pregătiți să investească în aceste sectoare, iar
comportamentul investițional al instituțiilor financiare este
insuficient în acest domeniu. (14)
Ca proiect pilot, Alianța europeană a
industriilor creative este o inițiativă politică trans‑sectorială
care va sprijini în primul rând industriile creative la nivel politic. Aceasta
urmărește mobilizarea de fonduri suplimentare pentru industriile
creative și stimularea cererii de servicii în cadrul industriilor creative
din partea altor industrii și sectoare. Testarea unor noi instrumente
pentru îmbunătățirea sprijinului acordat inovării în industriile
creative se va desfășura și va fi exploatată în cadrul unei
platforme de învățare politică formată din părți
interesate europene, naționale și regionale. (15)
Este necesar să se reunească programele
individuale actuale ale Uniunii pentru sectoarele culturale și creative în
cadrul unui singur program-cadru cuprinzător pentru a se acorda un sprijin
mai eficient operatorilor din sectoarele culturale și creative, astfel
încât aceștia să poată profita de oportunitățile generate
de digitalizare și de globalizare și să abordeze aspectele care,
în prezent, conduc la fragmentarea pieței. Pentru a fi eficient, programul
trebuie să ia în considerare natura specifică a subsectoarelor,
grupurile țintă diferite și nevoile specifice ale
fiecăruia, prin abordări adaptate în cadrul componentelor
independente. (16)
Capitala europeană a culturii și Marca
patrimoniului european contribuie la consolidarea sentimentului de
apartenență la un spațiu cultural comun și contribuie la
creșterea valorii patrimoniului cultural. Ar trebui furnizate fonduri
pentru aceste două acțiuni ale Uniunii Europene. (17)
Participarea la program va fi deschisă
țărilor aderente, țărilor candidate și
potențialelor țări candidate care beneficiază de o
strategie de preaderare, în conformitate cu principiile generale și cu
termenii și condițiile generale de participare a acestor
țări la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru, în
deciziile Consiliului de asociere sau în acordurile similare respective;
participarea va fi deschisă și țărilor AELS care sunt
părți la Acordul SEE și țărilor din zona de
vecinătate a Uniunii Europene, în conformitate cu procedurile stabilite cu
aceste țări în urma acordurilor-cadru privind participarea lor la
programele Uniunii Europene. Participarea Confederației Elvețiene
face obiectul unor acorduri specifice stabilite cu această țară. (18)
Programul ar trebui să fie deschis și
pentru acțiunile de cooperare bilaterale sau multilaterale întreprinse cu
alte state care nu fac parte din Uniunea Europeană pe baza unor credite
suplimentare care urmează a fi definite. (19)
Cooperarea între program și organizațiile
internaționale competente în domeniul culturii și al audiovizualului,
precum UNESCO, Consiliul Europei și, în special, Eurimages, OCDE și
Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI)
trebuie încurajată. (20)
Este necesar să se garanteze valoarea
adăugată europeană a tuturor acțiunilor efectuate în cadrul
programului, complementaritatea cu activitățile statelor membre în
conformitate cu articolul 167 alineatul (4) din tratat și cu alte
activități ale Uniunii, în special în domeniul educației,
cercetării și inovării, al politicii de coeziune și
industriale, al turismului și al relațiilor externe. (21)
Prezentul regulament stabilește, pentru
întreaga durată a programului, un pachet financiar care constituie pentru
autoritatea bugetară referința privilegiată în timpul procedurii
bugetare anuale, în sensul punctului [17] din Acordul interinstituțional
din XX/YY/201Z dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind
cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară. (22)
În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al
Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor
executive cărora urmează să li se încredințeze anumite
sarcini în gestionarea programelor comunitare, Comisia a încredințat din
2009 Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și
Cultură sarcini de execuție în vederea gestionării programului
de acțiune comunitară în domeniul educației, audiovizualului
și culturii. Prin urmare, Comisia poate utiliza, pe baza unei analize
cost-beneficiu, o agenție executivă existentă pentru punerea în
aplicare a programului Europa creativă 2014-2020, astfel cum se prevede în
Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire
a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se
încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare. (23)
În ceea ce privește punerea în aplicare a
programului, ar trebui luată în considerare natura specifică a
sectoarelor culturale și creative și ar trebui să existe o
preocupare deosebită pentru garantarea simplificării procedurilor
administrative și financiare. (24)
În ceea ce privește Regulamentul (Euratom, CE)
nr. 2185/96 al Consiliului, Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului
European și al Consiliului și Oficiul European de Luptă
Antifraudă (OLAF) ar trebui elaborate și puse în aplicare măsuri
adecvate de prevenire a fraudelor și de recuperare a fondurilor care au
fost pierdute sau transferate sau utilizate în mod inadecvat. (25)
După cum se afirmă în raportul Comisiei
privind impactul deciziilor Parlamentului European și ale Consiliului din
30 iulie 2010 de modificare a temeiurilor juridice ale programelor europene din
domeniul învățării pe tot parcursul vieții, al culturii, al
tineretului și al cetățeniei, reducerea substanțială a
întârzierilor din cadrul procedurilor de gestiune a mărit eficiența
programelor. Acest tip de simplificare ar trebui continuat. (26)
Pentru a se asigura condiții uniforme pentru
punerea în aplicare a prezentului program, ar trebui să îi fie conferite
Comisiei competențe de executare care ar trebui exercitate în conformitate
cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al
Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor
generale privind mecanismele de control de către statele membre al
exercitării competențelor de executare de către Comisie[16]. (27)
În conformitate cu principiile de evaluare
referitoare la performanță, procedurile de monitorizare și
evaluare a programului ar trebui să includă rapoarte anuale detaliate
și să se refere la indicatorii și obiectivele specifice,
măsurabile, realizabile, relevante și cu termene precise stabilite în
prezentul regulament. (28)
Interesele financiare ale Uniunii ar trebui
protejate prin măsuri proporționale de-a lungul întregului ciclu de
cheltuire a fondurilor, inclusiv prevenirea, depistarea și investigarea
neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau
incorect utilizate și, dacă este cazul, aplicarea de sancțiuni. (29)
Ar trebui să se prevadă măsuri care
să asigure tranziția de la programele Cultura 2007, MEDIA 2007
și MEDIA Mundus la programul stabilit în prezentul regulament. (30)
Dat fiind caracterul transnațional și
internațional al acțiunilor propuse, obiectivele prezentului regulament
nu pot fi realizate în mod satisfăcător numai de către statele
membre. Din motive legate de amploare și ținând seama de efectele
estimate ale acțiunilor, rezultatele transnaționale pot fi mai bine
atinse prin acțiune la nivelul Uniunii Europene. Uniunea poate adopta
măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității
prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul
proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul
articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar
pentru a sprijini realizarea obiectivelor de protejare și promovare a
diversității lingvistice și culturale europene și pentru a
consolida competitivitatea sectoarelor culturale și creative în perioada
cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020 ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: CAPITOLUL I Dispoziții generale Articolul 1 Obiect Prezentul regulament instituie programul
Europa creativă pentru sprijinirea sectoarelor culturale și creative
(denumit în continuare „programul”) pentru perioada cuprinsă între 1
ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. Articolul 2 Definiții În sensul prezentului regulament, se
aplică următoarele definiții: 1.
„sectoare culturale și creative” înseamnă
toate sectoarele ale căror activități sunt bazate pe valori
culturale și/sau expresii artistice și creative, indiferent dacă
aceste activități sunt orientate sau nu către piață
și indiferent de tipul de structură care le realizează.
Activitățile respective includ crearea, producerea, difuzarea și
conservarea bunurilor și serviciilor care constituie expresii culturale,
artistice sau creative, precum și funcțiile conexe, cum ar fi
educația, gestionarea sau reglementarea. Sectoarele culturale și
creative includ în special arhitectura, arhivele și bibliotecile, artizanatul
artistic, audiovizualul (inclusiv filmele, televiziunea, jocurile video și
multimedia), patrimoniul cultural, designul, festivalurile, muzica, arta
spectacolului, editarea, radioul și artele vizuale; 2.
„operator” înseamnă un profesionist, o
organizație, o întreprindere sau o instituție care își
desfășoară activitatea în sectoarele culturale și creative;
3.
„intermediari financiari” înseamnă
instituții financiare care furnizează sau intenționează
să furnizeze facilități de credit sau o expertiză
suplimentară în ceea ce privește sectoarele culturale și
creative. Articolul 3 Valoarea adăugată europeană 1.
Programul se limitează la susținerea
acelor acțiuni și activități care prezintă o
potențială valoare adăugată europeană și care
contribuie la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020 și ale
inițiativelor sale emblematice. 2.
Valoarea adăugată europeană se
garantează în special prin: (a)
caracterul transnațional și impactul
activităților care vor completa programele naționale,
internaționale precum și alte programe ale Uniunii; (b)
economiile de scară și masa critică
pe care sprijinul Uniunii le stimulează creând un efect de pârghie asupra
fondurilor suplimentare; (c)
cooperarea transnațională care
stimulează răspunsuri mai rapide, mai cuprinzătoare și mai
eficiente la provocările globale și care generează efecte
sistemice pe termen lung asupra sectoarelor; (d)
asigurarea unor condiții de
concurență echitabile în sectoarele culturale și creative
europene, ținându-se seama de țările cu o capacitate de
producție scăzută și/sau de țările sau regiunile
cu o zonă geografică și lingvistică restrânsă. Articolul 4 Obiectivele generale ale programului Obiectivele generale ale programului sunt
următoarele: (a)
favorizarea protejării și promovării
diversității lingvistice și culturale europene; (b)
consolidarea competitivității sectoarelor
culturale și creative cu scopul de a promova o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Articolul 5 Obiectivele specifice ale programului Obiectivele specifice ale programului sunt
următoarele: (a)
sprijinirea capacității sectoarelor
culturale și creative europene de a funcționa la nivel
transnațional; (b)
promovarea circulației transnaționale a
producțiilor culturale și creative, dar și a operatorilor
și accesul la noi categorii de public din Europa și din afara
acesteia; (c)
consolidarea capacității financiare a
sectoarelor culturale și creative, în special a întreprinderilor mici
și mijlocii și a organizațiilor; (d)
sprijinirea cooperării politice
transnaționale pentru a stimula elaborarea de politici, inovarea,
consolidarea publicului și noile modele de afaceri. Articolul 6 Structura programului Programul are următoarele componente: (a)
o componentă trans-sectorială
adresată tuturor sectoarelor culturale și creative; (b)
o componentă Cultura adresată sectoarelor
culturale și creative; (c)
o componenta MEDIA adresată sectorului
audiovizualului. CAPITOLUL II Componenta trans-sectorială Articolul 7 Mecanismul pentru sectoarele culturale și creative 1.
Comisia stabilește un mecanism care
vizează sectoarele culturale și creative și care
funcționează în contextul unui instrument de datorie pentru
întreprinderile mici și mijlocii. Acest mecanism are următoarele
priorități: (a)
facilitarea accesului la finanțare pentru
întreprinderile mici și mijlocii și pentru organizațiile din
sectoarele culturale și creative europene; (b)
în acest scop, îmbunătățirea
capacității instituțiilor financiare de a evalua proiectele
culturale și creative, inclusiv prin măsuri de asistență
tehnică și de colaborare în rețele. 2.
Prioritățile sunt puse în aplicare astfel
cum se prevede în anexa I. Articolul 8 Cooperarea politică transnațională Pentru a încuraja elaborarea de politici,
inovarea, consolidarea publicului și modelele de afaceri din sectoarele
culturale și creative, Comisia pune în aplicare următoarele
măsuri de sprijinire a cooperării politice transnaționale: (a)
schimbul transnațional de experiență
și know-how cu privire la noi modele de afaceri, activități de
învățare reciprocă și colaborarea în rețea între
operatorii culturali și factorii de decizie în ceea ce privește
evoluția sectoarelor culturale și creative; (b)
date privind piața, studii, instrumente de
previziune în materie de competențe și locuri de muncă,
evaluări, analize politice și sprijin pentru anchetele statistice; (c)
taxa de contribuție pentru participarea în
calitate de membru la Observatorul European al Audiovizualului pentru a
favoriza culegerea și analiza datelor în sectoarele culturale și
creative; (d)
testarea unor noi strategii comerciale
trans-sectoriale în materie de finanțare, distribuire, și
comercializare a creațiilor; (e)
conferințe, seminarii și dialog politic
inclusiv în domeniul politicii culturale și al educației în domeniul
mass-media și al culturii; (f)
sprijinirea membrilor naționali ai
rețelei de birouri Europa creativă în vederea îndeplinirii
următoarelor sarcini: –
promovarea programului Europa creativă la
nivel național; –
acordarea de asistență sectoarelor
culturale și creative cu privire la programul Europa creativă și
furnizarea de informații referitoare la diversele tipuri de ajutor
disponibile în cadrul politicilor Uniunii Europene; –
stimularea cooperării transfrontaliere între
profesioniști, instituții, platforme și rețele în
sectoarele culturale și creative; –
sprijinirea Comisiei prin furnizarea de
asistență privind sectoarele culturale și creative în statele
membre, de exemplu prin furnizarea datelor referitoare la aceste sectoare; –
sprijinirea Comisiei în garantarea comunicării
și difuzării în mod corespunzător a rezultatelor și a
impacturilor programului. CAPITOLUL III Componenta Cultura Articolul 9 Prioritățile componentei Cultura 1.
Prioritățile în domeniul
consolidării capacităților sectorului sunt următoarele: (a)
sprijinirea acțiunilor care oferă
operatorilor competențe și know-how propice pentru adaptarea la
tehnologiile digitale, inclusiv testarea unor noi abordări în ceea ce
privește consolidarea publicului și noile modele de afaceri; (b)
sprijinirea acțiunilor care permit
operatorilor să își internaționalizeze carierele în Europa
și în afara acesteia; (c)
furnizarea de sprijin în vederea consolidării
operatorilor europeni și a rețelelor culturale internaționale
pentru facilitarea accesului la oportunitățile profesionale. 2.
Prioritățile în domeniul promovării
circulației transnaționale sunt următoarele: (a)
sprijinirea turneelor internaționale, a
evenimentelor și a expozițiilor; (b)
sprijinirea circulației literaturii europene; (c)
sprijinirea consolidării publicului ca mijloc
de stimulare a interesului pentru producțiile culturale europene. Articolul 10 Măsuri de sprijin ale componentei Cultura Componenta Cultura acordă sprijin pentru
următoarele măsuri: (a)
măsuri de cooperare care reunesc operatori din
diferite țări în scopul întreprinderii de activități
sectoriale sau trans-sectoriale; (b)
activități desfășurate de
către organisme europene care cuprind rețele de operatori din
diferite țări; (c)
activități desfășurate de
organizații care oferă o platformă de promovare europeană
pentru dezvoltarea noilor talente și stimularea circulației
artiștilor și producțiilor, cu un efect sistemic și la
scară largă; (d)
sprijin pentru traducerea literară; (e)
acțiuni speciale în vederea obținerii
unei vizibilități mai accentuate a bogăției și
diversității culturilor europene, a stimulării dialogului
intercultural și a înțelegerii reciproce, inclusiv prin premii culturale
europene, Marca patrimoniului european și Capitalele europene ale
culturii. CAPITOLUL IV Componenta MEDIA Articolul 11 Prioritățile componentei MEDIA 1.
Prioritățile în domeniul
consolidării capacităților sectorului sunt următoarele: (a)
facilitarea dobândirii de competențe și a
constituirii de rețele și, în special, încurajarea utilizării
tehnologiilor digitale pentru a se asigura adaptarea la evoluția
pieței; (b)
îmbunătățirea capacității
operatorilor din sectorul audiovizualului de a elabora producții
audiovizuale care vor avea potențialul de a circula în Europa și în
afara acesteia și de a facilita coproducțiile europene și
internaționale, inclusiv de televiziune; (c)
încurajarea schimburilor între întreprinderi prin
facilitarea accesului la piețe și la instrumente comerciale pentru
operatorii din domeniul audiovizualului în vederea creșterii
vizibilității proiectelor lor pe piețele europene și
internaționale. 2.
Prioritățile în domeniul promovării
circulației transnaționale sunt următoarele: (a)
sprijinirea distribuției de teatru, prin
marketing transnațional, branding, distribuția și prezentarea de
proiecte audiovizuale; (b)
sprijinirea comercializării și a
distribuției transnaționale prin intermediul platformelor online; (c)
sprijinirea consolidării publicului ca mijloc
de stimulare a interesului pentru producțiile audiovizuale, în special
prin promovare, evenimente, educație cinematografică și
festivaluri; (d)
promovarea noilor modalități de
distribuție flexibile pentru a se permite apariția unor noi modele de
afaceri. Articolul 12 Măsuri de sprijin ale componentei MEDIA Componenta MEDIA acordă sprijin pentru
următoarele măsuri: (a)
sprijinirea dezvoltării unei oferte complete
de inițiative pentru dobândirea de competențe noi, schimbul de
cunoștințe și colaborarea în rețele; (b)
sprijinirea operatorilor din domeniul
audiovizualului pentru a elabora producții audiovizuale europene cu un
potențial mai ridicat de circulație transfrontalieră; (c)
sprijinirea activităților care au ca scop
facilitarea coproducțiilor europene și internaționale, inclusiv
de televiziune; (d)
facilitarea accesului la manifestări comerciale
și piețe profesionale din domeniul audiovizualului și utilizarea
de instrumente comerciale online, atât în interiorul, cât și în afara
Europei; (e)
instituirea de sisteme de sprijin pentru
distribuția de filme europene non-naționale pe toate platformele
și pentru activitățile de vânzări internaționale; (f)
facilitarea circulației filmelor europene pe
plan mondial și a filmelor internaționale în Europa pe toate
platformele; (g)
sprijin pentru o rețea europeană de
proprietari de cinematografe care proiectează o proporție
semnificativă de filme europene non-naționale, inclusiv integrarea
tehnologiilor digitale; (h)
inițiative de sprijin care prezintă
și promovează diversitatea producțiilor audiovizuale europene; (i)
activități de sprijin care au ca scop
îmbunătățirea cunoștințelor și a interesului
publicului; (j)
sprijin pentru acțiunile inovatoare de testare
a unor noi modele și instrumente de afaceri în domenii care pot fi
influențate de introducerea și utilizarea tehnologiilor digitale. CAPITOLUL V Performanțe și difuzare Articolul 13 Coerență și complementaritate 1.
Comisia, în cooperare cu statele membre,
asigură coerența și complementaritatea globală cu: (a)
politicile relevante ale UE, în special în domeniul
educației, al ocupării forței de muncă, al
sănătății, al cercetării și inovării, al
întreprinderilor, al turismului, al justiției și dezvoltării; (b)
alte surse de finanțare relevante ale UE în
domeniul culturii și media, în special Fondul social european, Fondul
European de Dezvoltare Regională, programele de cercetare și inovare,
precum și instrumentele financiare referitoare la justiție și
cetățenie, programele de cooperare externă și instrumentele
de preaderare. În special, în ceea ce privește punerea în aplicare, va fi
important să se asigure sinergiile între program și strategiile
naționale și regionale de specializare inteligentă. 2.
Prezentul regulament se aplică și este
pus în aplicare prin respectarea angajamentelor internaționale ale
Uniunii. Articolul 14 Monitorizare și evaluare 1.
Comisia asigură monitorizarea regulată
și evaluarea externă a programului Europa creativă pe baza
următorilor indicatori de performanță. Trebuie să se
țină seama de faptul că obținerea unor rezultate de
performanță depinde de impactul complementar al altor
activități la nivel european și național care
afectează sectoarele culturale și creative: (a)
Indicatori pentru obiectivele generale
prevăzute la articolul 4: –
cota de ocupare a forței de muncă și
cota din PIB a sectoarelor; –
procentajul persoanelor care declară că
au acces la producțiile culturale europene. (b)
Indicatori pentru obiectivele specifice
menționate la articolul 5: În ceea ce privește obiectivul
menționat la articolul 5 litera (a) privind susținerea
capacității sectoarelor culturale și creative europene: –
internaționalizarea operatorilor culturali
și numărul de parteneriate transnaționale înființate; –
numărul de experiențe de
învățare create pentru artiștii/operatorii din domeniul cultural
care și-au sporit competențele și potențialul de angajare. În ceea ce privește obiectivul
menționat la articolul 5 litera (b) privind promovarea circulației
transnaționale a producțiilor, dar și a operatorilor din
sectoarele culturale și creative și accesul la noi categorii de
public din Europa și din afara acesteia: Componenta Cultura: –
numărul de persoane atins în mod direct sau
indirect prin proiecte susținute de program. Componenta MEDIA: –
numărul de bilete vândute la filmele europene
în Europa și în întreaga lume (primele 10 piețe din afara Europei în
ordinea importanței); –
procentajul de producții audiovizuale europene
în sălile de cinema, la televiziune și în cadrul platformelor
digitale. În ceea ce privește obiectivul
menționat la articolul 5 litera (c) privind consolidarea
capacității financiare a sectoarelor culturale și creative: –
volumul de împrumuturi acordate în cadrul
mecanismului financiar; –
numărul și distribuția
geografică a instituțiilor financiare care oferă acces la
finanțare pentru sectoarele culturale și creative; –
numărul, originea națională și
subsectoarele beneficiarilor finali care beneficiază de mecanismul
financiar. Cu privire la obiectivul menționat la
articolul 5 litera (d) privind sprijinul pentru cooperarea politică
transnațională: –
numărul de state membre care utilizează
rezultatele metodei deschise de coordonare în elaborarea politicilor
naționale și numărul de inițiative noi. 2.
Rezultatele procesului de monitorizare și
evaluare sunt luate în calcul la punerea în aplicare a programului. 3.
Evaluarea are un domeniu de aplicare adecvat
și este realizată în timp util, astfel încât să poată fi luată
în considerare în procesul de luare a deciziilor. (a)
Pe lângă monitorizarea regulată, Comisia
întocmește un raport extern de evaluare până la sfârșitul anului
2017 pentru a evalua eficiența în atingerea obiectivelor, precum și
eficiența programului și valoarea adăugată europeană a
acestuia, având în vedere o decizie de reînnoire, modificare sau suspendare a
programului. Evaluarea examinează posibilitatea simplificării,
coerența internă și externă, menținerea
relevanței tuturor obiectivelor, precum și contribuția
măsurilor la prioritățile Uniunii în materie de creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Aceasta ia
în considerare rezultatele evaluărilor impactului pe termen lung din
Decizia nr. 1855/2006/CE, Decizia nr. 1718/2006/CE și Decizia nr.
1041/2009/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului. (b)
Comisia evaluează impacturile pe termen mai
lung, precum și durabilitatea efectelor măsurilor astfel încât
să poată ține cont de acestea în contextul unei decizii privind
o posibilă reînnoire, modificare sau suspendare a unui program ulterior. Articolul 15 Comunicarea și difuzarea 1.
Beneficiarii proiectelor sprijinite de program
asigură comunicarea și difuzarea informațiilor cu privire la
finanțarea pe care au primit-o din partea Uniunii și rezultatele
obținute. 2.
Rețeaua de birouri Europa creativă
menționată la articolul 8 litera (f) asigură comunicarea și
difuzarea informațiilor cu privire la finanțarea acordată de
Uniune și rezultatele obținute pentru țara lor. CAPITOLUL VI Accesul la program Articolul 16 Dispoziții privind țările care nu sunt membre ale UE
și organizațiile internaționale 1.
Programul încurajează diversitatea
culturală la nivel internațional în conformitate cu Convenția
UNESCO din 2005 privind protecția și promovarea
diversității expresiilor culturale. 2.
Este admisă participarea următoarelor
țări la diferitele componente ale programului, sub rezerva
îndeplinirii condițiilor, inclusiv, pentru componenta MEDIA, a
condițiilor stabilite în Directiva 2010/13/EU a Parlamentului European
și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor
dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative
în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media
audiovizuale și cu condiția plății creditelor suplimentare: (a)
țările aderente, țările
candidate și potențialele țări candidate care
beneficiază de o strategie de preaderare, în conformitate cu principiile
generale și cu termenii și condițiile generale de participare a
acestor țări la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru, în
deciziile Consiliului de asociere sau în acordurile similare respective; (b)
țările AELS care sunt membre ale SEE, în
conformitate cu dispozițiile acordului SEE; (c)
Confederația Elvețiană, pe baza unui
acord bilateral care urmează a fi încheiat cu țara respectivă; (d)
țările din zona europeană de
vecinătate, în conformitate cu normele stabilite cu aceste țări
în urma acordurilor-cadru privind participarea lor la programele Uniunii
Europene. 3.
Programul este deschis pentru acțiunile de
cooperare bilaterală sau multilaterală care vizează
țări sau regiuni specifice pe baza unor credite suplimentare. 4.
Programul permite cooperarea și acțiunile
comune cu țările care nu participă la program, precum și cu
organizațiile internaționale active în sectoarele culturale și
creative, precum UNESCO, Consiliul Europei, OCDE sau Organizația
Mondială a Proprietății Intelectuale pe baza unor
contribuții comune pentru realizarea obiectivelor programului. CAPITOLUL VII Dispoziții de aplicare Articolul 17 Punerea în aplicare a programului Pentru a pune în aplicare programul, Comisia
adoptă programe de lucru anuale prin acte de punere în aplicare, în
conformitate cu procedura menționată la articolul 18 alineatul (2).
Programele de lucru anuale stabilesc obiectivele urmărite, rezultatele
așteptate, modalitățile de punere în aplicare și cuantumul
total al planului de finanțare. Ele conțin, de asemenea, o descriere
a acțiunilor care urmează să fie finanțate, o indicare a
sumelor alocate fiecărei acțiuni și un calendar orientativ al
punerii în aplicare. În ceea ce privește granturile, aceste programe
stabilesc prioritățile, criteriile de evaluare esențiale și
rata maximă de cofinanțare. Articolul 18 Procedura comitetului 1.
Comisia este asistată de Comitetul pentru programul
Europa creativă. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr.
182/2011. 2.
Atunci când se face trimitere la prezentul alineat,
se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Articolul 19 Dispoziții financiare 1.
Pachetul financiar prevăzut pentru punerea în
aplicare a acestui program pentru perioada menționată la articolul 1
alineatul (1) este stabilit la 1 801 000 000 EUR. 2.
Alocarea financiară rezervată programului
poate acoperi, de asemenea, cheltuieli legate de activități de pregătire,
monitorizare, control, audit și evaluare solicitate în mod direct pentru
gestionarea programului și îndeplinirea obiectivelor acestuia; în special,
studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și
comunicare, inclusiv comunicarea instituțională a
priorităților politice ale Uniunii Europene, în măsura în care
acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament,
cheltuieli legate de rețele informatice specializate în schimbul de
informații și în prelucrarea datelor, precum și toate celelalte
tipuri de cheltuieli legate de asistența tehnică și
administrativă efectuate de Comisie pentru gestionarea programului. 3.
Alocația financiară poate acoperi, de
asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și
administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între program
și măsurile adoptate în temeiul Deciziei nr. 1855/2006/CE, al
Deciziei nr. 1718/2006/CE și al Deciziei nr. 1041/2009/CE ale
Parlamentului European și ale Consiliului. Dacă este necesar, creditele
pot fi incluse în bugetul aferent perioadei de după 2020 pentru a acoperi
cheltuieli similare, astfel încât să se permită gestionarea
acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2020. 4.
Comisia pune în aplicare sprijinul financiar al
Uniunii în conformitate cu Regulamentul XX/2012 [Regulamentul financiar]. 5.
În cazuri justificate în mod corespunzător,
Comisia poate considera ca fiind eligibile costuri legate în mod direct de
punerea în aplicare a acțiunilor care beneficiază de sprijin, chiar
dacă respectivele costuri sunt suportate de către beneficiar înainte
de depunerea cererii de finanțare. Articolul 20 Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene 1.
La punerea în aplicare a acțiunilor
finanțate în temeiul prezentului regulament, Comisia ia măsurile
corespunzătoare pentru a se garanta protejarea intereselor financiare ale
Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei,
corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin
controale eficace și, în cazul în care se constată nereguli, prin
recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, precum și, dacă
este necesar, prin sancțiuni eficace, proporționale și disuasive 2.
Comisia sau reprezentanții acesteia și
Curtea de Conturi au competența de a efectua controale, atât pe bază
de documente, cât și la fața locului, în ceea ce privește
toți beneficiarii de granturi, contractanții și
subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii. Oficiul
European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua controale și
inspecții la fața locului la operatorii economici care
beneficiază direct sau indirect de o astfel de finanțare, în
conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul (Euratom, CE) nr.
2185/96, în scopul de a stabili existența unei fraude, a unui act de
corupție sau dacă a avut loc orice altă activitate ilegală
care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii în legătură cu
un acord de grant sau cu o decizie de acordare a unui grant sau în
legătură cu un contract de finanțare din partea Uniunii. 3.
Fără a se aduce atingere primelor
două paragrafe, acordurile de cooperare cu țări terțe
și cu organizații internaționale, precum și acordurile de
grant, deciziile de acordare a granturilor și contractele rezultate din
punerea în aplicare a prezentului program trebuie să împuternicească
în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel
de audituri, controale și inspecții la fața locului, în
conformitate cu Regulamentul XX/2012 [Regulamentul financiar]. CAPITOLUL VIII Dispoziții finale Articolul 21 Abrogarea și dispozițiile tranzitorii 1.
Decizia nr. 1855/2006/CE, Decizia nr. 1718/2006/CE
și Decizia nr. 1041/2009/CE ale Parlamentului European și ale
Consiliului se abrogă începând cu 1 ianuarie 2014. 2.
Activitățile întreprinse înainte de 31
decembrie 2013 în temeiul Deciziei nr. 1855/2006/CE, al Deciziei nr. 1718/2006/CE
și al Deciziei nr. 1041/2009/CE ale Parlamentului European și ale
Consiliului continuă să fie gestionate până la finalizarea lor,
în conformitate cu dispozițiile deciziilor respective. Articolul 22 Intrarea în vigoare Prezentul regulament intră în vigoare în
a douăzecea zi de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene. Prezentul regulament este obligatoriu
în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Prezentul
regulament se aplică de la 1 ianuarie 2014. Adoptat la Bruxelles, Pentru Parlamentul European Pentru
Consiliu Președintele Președintele Anexa I MODALITĂȚI DE PUNERE ÎN
APLICARE A MECANISMULUI PENTRU SECTOARELE CULTURALE ȘI CREATIVE Comisia instituie un mecanism care
vizează sectoarele culturale și creative și care
funcționează în contextul unui instrument de datorie al Uniunii
Europene pentru întreprinderile mici și mijlocii. Sprijinul financiar
furnizat prin acest mecanism este destinat întreprinderilor mici și
mijlocii și organizațiilor care funcționează în sectoarele
culturale și creative. 1.
Funcții Mecanismul pentru sectoarele culturale și
creative are următoarele funcții: (a)
oferă garanții pentru intermediarii
financiari corespunzători din orice țară care participă la
programul Europa creativă; (b)
oferă intermediarilor financiari
expertiză suplimentară și capacitatea de a evalua riscurile
asociate cu operatorii din sectoarele culturale și creative; 2.
Selectarea intermediarilor Intermediarii sunt selectați în
conformitate cu cele mai bune practici comerciale, avându-se în vedere
efectele: –
asupra volumului finanțării prin împrumut
puse la dispoziția operatorului din sectoarele culturale și creative
și/sau –
asupra accesului operatorului din sectoarele
culturale și creative la finanțare, și/sau –
asupra riscurilor în materie de finanțare a
operatorului din sectoarele culturale și creative asumate de către
intermediarul respectiv. 3.
Durata mecanismului pentru sectoarele culturale
și creative Garanțiile individuale pot avea o
scadență de maximum 10 ani. În conformitate cu articolul 18 alineatul (2)
din Regulamentul xx/2012 [Regulamentul financiar], veniturile și
rambursările generate de garanții sunt atribuite mecanismului
financiar. Pentru mecanismele financiare deja instituite în cadrul financiar
multianual precedent, veniturile și rambursările generate de
operațiunile începute în perioada precedentă vor fi atribuite
mecanismului financiar pentru perioada în curs. 4.
Consolidarea capacităților Consolidarea capacităților în cadrul
mecanismului pentru sectoarele culturale și creative constă, în
principal, în furnizarea de servicii de specialitate intermediarilor financiari
care încheie un acord în temeiul mecanismului pentru sectoarele culturale
și creative, cu obiectivul de a oferi fiecărui intermediar financiar
expertiză suplimentară și capacitatea de a evalua riscurile
asociate finanțării sectoarelor culturale și creative. În plus,
operatorii din sectoarele culturale și creative ar putea beneficia de
această consolidare a capacităților prin dezvoltarea unor
competențe corespunzătoare care să le permită să
elaboreze planuri de afaceri și să pregătească
informații exacte privind proiectele lor, ceea ce ar ajuta intermediarul
financiar în evaluarea proiectelor culturale și creative în mod eficient. 5.
Buget Alocarea bugetară acoperă integral
costul mecanismului, inclusiv obligațiile de plată către
intermediarii financiari, cum ar fi pierderile care derivă din
garanții, comisioanele de gestionare datorate FEI pentru gestionarea
resurselor Uniunii, precum și orice alte costuri sau cheltuieli eligibile. 6.
Vizibilitate și sensibilizare Fiecare intermediar asigură un nivel adecvat de vizibilitate
și transparență pentru sprijinul acordat de Uniune, furnizând
informații corespunzătoare privind posibilitățile de
finanțare puse la dispoziție de program. Trebuie garantat faptul
că beneficiarii finali sunt informați în mod adecvat în
legătură cu posibilitățile de finanțare disponibile. Anexa II FIȘĂ
FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Titlul propunerii/inițiativei
Propunere
de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a
programului Europa creativă 1.2. Domeniul (domeniile) de
politică în cauză în structura GBA/SBA[17] Titlul
15 Educație și cultură 1.3. Tipul
propunerii/inițiativei ü Propunerea/inițiativa
se referă la o acțiune nouă ¨ Propunerea/inițiativa
se referă la o acțiune nouă în urma unui proiect-pilot/a unei
acțiuni pregătitoare[18]
¨ Propunerea/inițiativa
se referă la prelungirea unei acțiuni existente ¨ Propunerea/inițiativa
se referă la o acțiune reorientată către o acțiune
nouă 1.4. Obiective 1.4.1. Obiectivul (obiectivele)
strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de
propunere/inițiativă Programul
va contribui la strategia Europa 2020 [COM (2010) 2020, 3.3.2010] prin (a)
favorizarea protejării și promovării diversității
lingvistice și culturale europene; (b)
consolidarea competitivității sectoarelor culturale și creative
cu scopul de a promova o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii. 1.4.2. Obiectivul (obiectivele)
specific(e) și activitatea (activitățile) GBA/SBA în cauză Obiective specifice: (a)
sprijinirea capacității sectoarelor culturale și creative
europene de a funcționa la nivel transnațional; (b)
promovarea circulației transnaționale a producțiilor și a
operatorilor din sectoarele culturale și creative și accesul la noi
categorii de public în Europa și în afara acesteia; (c)
consolidarea capacității financiare a sectoarelor culturale și
creative; (d)
sprijinirea cooperării politice transnaționale pentru a stimula
elaborarea de politici, inovarea, consolidarea publicului și noile modele
de afaceri. Activitatea (activitățile) GBA/SBA în cauză 15.04
Europa creativă 1.4.3. Rezultatul (rezultatele)
și impactul preconizate A se preciza efectele
pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra
beneficiarilor vizați/grupurilor vizate. Programul
va consolida adaptarea sectoarelor culturale și creative la digitalizare
și globalizare și va intensifica comerțul transnațional cu
producții culturale și turneele artiștilor și ale altor
profesioniști, îmbunătățind astfel capacitatea acestora de
a funcționa pe plan internațional și de a contribui la
creșterea economică și la ocuparea forței de muncă.
Acest lucru s-ar putea realiza prin selecționarea unor proiecte care pot
promova know‑how‑ul și competențele necesare pentru
utilizarea pe deplin a potențialului oferit de digitalizare în vederea
accesului la un public mai larg, pentru elaborarea de noi modele de afaceri
și exploatarea unor noi surse de venit (ceea ce va contribui și la
reducerea dependenței de finanțarea publică). Se va urmări
obținerea unui efect exponențial prin axarea pe factorii
multiplicatori. Un sprijin mai bine orientat pentru circulația
transnațională a producțiilor ar trebui să genereze
economii de scară prin promovarea rețelelor fizice pentru
artiști, profesioniști și producții sau o distribuție
digitală mai largă în afara lanțurilor de distribuție
tradiționale, facilitând astfel recuperarea costurilor prin proiecții
mai extinse și un public mai numeros. Structura
unui program-cadru care să integreze programele precedente Cultura, MEDIA
2007 și MEDIA Mundus va asigura un flux de informații mai fluid între
sectoare și va contribui la intensificarea schimbului de
cunoștințe, de exemplu în ceea ce privește noile competențe
în domeniul afacerilor. Aceasta permite colaborarea în rețele,
colaborări și parteneriate strategice între operatori mai ușor
decât dacă ar exista două programe separate. Mai
mult, includerea unui mecanism financiar va ajuta sectoarele culturale și
creative să obțină o stabilitate financiară, să
investească în inovare și să aibă acces la noi piețe
aflate în creștere datorită distribuției și vânzărilor
digitale, ajungând astfel la un public nou și mai numeros. 1.4.4. Indicatori de rezultat și
de impact A se preciza
indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a
propunerii/inițiativei. (a)
Indicatori pentru obiectivele generale (articolul 4 din regulament): -
cota de ocupare a forței de muncă și cota din PIB a sectoarelor
[obiectiv pentru 2020: creșterea cu 5% a cotei de ocupare a forței de
muncă și a cotei din PIB]; -
procentajul persoanelor care declară că au acces la producții
culturale europene non-naționale [obiectiv pentru 2020: creșterea cu două
puncte procentuale față de sondajul Eurobarometru 2007]. (b)
Indicatori pentru obiectivele specifice (articolul 5 din regulament): În
ceea ce privește sprijinul pentru capacitatea sectoarelor culturale
și creative europene [articolul 5 litera (a)]: -
internaționalizarea operatorilor din sectorul cultural și
numărul de parteneriate transnaționale înființate [obiectiv
pentru 2020: înființarea a 10 000 de parteneriate
transnaționale]; -
numărul de experiențe de învățare create pentru
artiștii/operatorii din sectorul cultural care și-au
îmbunătățit competențele și potențialul de
angajare [obiectiv pentru 2020: 300 000 de profesioniști beneficiari
de experiențe de învățare]. În
ceea ce privește promovarea circulației transnaționale a
producțiilor culturale și creative și a operatorilor din aceste
sectoare și accesul la noi categorii de public în Europa și în afara
acesteia [Articolul 5 litera (b)]: Componenta
Cultura: -
numărul de persoane atins în mod direct sau indirect prin proiectele
susținute de program [100 de milioane de persoane]; Componenta
MEDIA: -
numărul de bilete vândute la filmele europene din Europa și din
întreaga lume (primele 10 piețe din afara Europei în ordinea
importanței) [obiectiv pentru 2020: 325 de milioane de bilete vândute (în
Europa), 165 de milioane de bilete vândute în lume (pe primele 10 piețe
principale) (creștere cu 10%)] -
procentajul de producții audiovizuale europene în cinematografe, la
televizor și în cadrul platformelor digitale [obiectiv pentru 2020: 60%
pentru cinematografe, 67% pentru televiziune, 67% pentru platformele digitale]. În
ceea ce privește consolidarea capacităților financiare ale
sectoarelor culturale și creative [articolul 5 litera (c)]: -
volumul de împrumuturi acordate în cadrul mecanismului financiar [obiectiv
pentru 2020: împrumuturi în valoare de 1 miliard EUR]; -
numărul și distribuția geografică a instituțiilor
financiare care oferă acces la finanțare pentru sectoarele culturale
și creative [obiectiv pentru 2020: instituții financiare din 10
țări diferite]; -
numărul, originea națională și subsectoarele beneficiarilor
finali care beneficiază de mecanismul financiar [obiectiv pentru 2020:
15 000 de beneficiari din 5 subsectoare diferite]. În
ceea ce privește sprijinirea cooperării politice transnaționale
[articolul 5 litera (d)]: -
numărul de state membre care utilizează rezultatele metodei deschise
de coordonare în elaborarea de politici naționale și numărul de
inițiative noi [obiectiv pentru 2020: fiecare stat membru care
participă la metoda deschisă de coordonare folosește rezultatele
și lansează cel puțin o inițiativă]. 1.5. Motivele
propunerii/inițiativei 1.5.1. Cerință
(cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau pe termen lung Programul
va răspunde provocărilor cu care se confruntă sectoarele culturale
și creative cu privire la fragmentare, globalizare și digitalizare,
lipsa de date și absența investițiilor private și
contribuie la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020, prin încurajarea
inovării, a spiritului antreprenorial, a creșterii inteligente
și durabile și a incluziunii sociale. Acesta
mărește contribuția sectoarelor respective la ocuparea
forței de muncă și la creșterea economică, în prezent
de 4,5% din PIB-ul european din 2008 și de aproximativ 3,8% din forța
de muncă. 1.5.2. Valoarea adăugată a
implicării UE Pe
lângă caracterul complementar față de alte politici și
programe ale UE, noua inițiativă ar beneficia de următoarea
valoare adăugată a implicării UE: -
caracterul transnațional și impactul activităților sale,
care vor completa programele naționale, internaționale și alte
programe ale Uniunii Europene; -
economiile de scară și masa critică pe care sprijinul acordat de
Uniunea Europeană le poate încuraja prin crearea unui efect de pârghie
asupra fondurilor suplimentare; -
cooperarea transnațională care poate stimula răspunsuri mai
cuprinzătoare, mai rapide și mai eficiente la provocările
globale și care poate avea efecte sistemice pe termen lung asupra
sectorului; -
asigurarea unor condiții mai echitabile in cadrul sectoarelor culturale
și creative, ținându-se cont de țările cu o capacitate de
producție redusă și/sau de țările sau regiunile cu o
zonă geografică și lingvistică restrânsă. 1.5.3. Învățăminte
desprinse din experiențele similare anterioare Ca
urmare a rezultatelor mai multor evaluări și ale consultărilor
publice referitoare la programe precedente, programul Europa creativă va
introduce măsuri adaptate la nevoile actuale și viitoare ale
sectoarelor și va simplifica gestionarea și punerea în aplicare a
programului. Schimbările
majore din cadrul sectorului în ceea ce privește digitalizarea și
globalizarea, precum și tehnologia aflată într-o evoluție
permanentă necesită o adaptare masivă a operatorilor din
sectoarele culturale și creative. Aceste nevoi se reflectă în acțiunea
propusă. Programul facilitează dobândirea de noi
competențe, cum ar fi elaborarea unor noi modele de afaceri și
exploatarea unor noi surse de venit, marketing și consolidarea publicului,
cunoștințe actualizate în domeniul TIC, și o mai bună
cunoaștere a aspectelor legate de drepturile de autor, rezolvând,
totodată, lipsa actuală de date privind piața. Va fi deschis
accesul la piețe noi atât din punct de vedere geografic, cât și la
nivelul produselor, prin introducerea unei dimensiuni internaționale în
cadrul programului și, de exemplu, printr-o atenție sporită în
ceea ce privește jocurile video. Programul va dispune de o anumită
flexibilitate pentru experimente noi prin intermediul proiectelor pilot. În
plus, programul răspunde nevoii de măsuri privind educația în
domeniul mass-media și al culturii în vederea consolidării și
creșterii publicului și contribuie la o înțelegere critică
a producțiilor culturale și creative europene. Programul
stabilește un punct de intrare unic simplu și ușor de recunoscut
pentru operatorii din sectoarele culturale și creative din Europa. Un
birou unic Europa creativă va economisi resurse și va
îmbunătăți gestionarea rețelei, va facilita punerea în
aplicare a programului și va crea mai multă vizibilitate pentru
acesta. Vor
fi introduse simplificări suplimentare pentru a accelera gestionarea
operațională a programului. Printre acestea se vor număra:
îmbunătățirea instrumentelor și resurselor destinate
culegerii și analizei datelor; utilizarea mai frecventă a
finanțării pe baza sumelor și ratelor forfetare, a
acordurilor-cadru de parteneriat, a deciziilor de acordare de granturi;
reducerea numărului de instrumente în cazul componentei Cultura; portaluri
pentru beneficiari și alte instrumente TIC pentru reducerea
formalităților administrative pentru solicitanți/beneficiari;
formulare electronice de candidatură și de raport final pentru toate
acțiunile. 1.5.4. Coerența și posibila
sinergie cu alte instrumente relevante Programul
va fi în întregime complementar cu alte instrumente ale UE. Niciun alt program
al UE nu promovează mobilitatea transnațională a
artiștilor/ profesioniștilor din domeniul cultural și al
audiovizualului sau circulația producțiilor. În ceea ce privește
diversitatea lingvistică, programul va completa acțiunile UE privind
învățarea limbilor străine. Cu toate acestea, programul nu are
ca scop învățarea formală sau informală care face obiectul
programului Erasmus pentru toți, ci se axează pe promovarea
învățării reciproce și pe accelerarea procesului de
învățare în cadrul organizațiilor culturale în domenii care
lansează provocări majore sectorului. Programul
va completa politica UE în domeniul cultural, adresându-se în mod direct
operatorilor din sectorul cultural și contribuind astfel la schimbarea
sistemică în ceea ce privește prioritățile politice ale UE.
Spre
deosebire de alte fonduri ale UE, cum ar fi FEDR, FSE și programul-cadru
pentru inovație și competitivitate, programul va aborda în mod
specific nevoile sectoarelor culturale și creative într-o optică de
internaționalizare și în legătură strânsă cu
promovarea diversității culturale și lingvistice.
Într-adevăr, sprijinul actual oferit de FEDER/FSE are ca scop conservarea,
reabilitarea și dezvoltarea patrimoniului cultural, dezvoltarea
infrastructurilor culturale, regenerarea urbană, sprijinirea turismului;
promovarea spiritului antreprenorial, sprijinirea serviciilor culturale bazate
pe TIC și îmbunătățirea capitalului uman, cu un accent
deosebit pe inovare și dezvoltarea regională sau locală. Mai
mult, sprijinul pentru elaborarea de politici, ar fi benefic pentru schimbul de
cunoștințe în cadrul elaborării politicilor regionale de
către statele membre. CIP
favorizează accesul IMM-urilor la finanțare (prin garanții
și capitaluri proprii), precum și utilizarea mai frecventă a
tehnologiilor și conținuturilor digitale, acestea fiind însă
instrumente generice, care nu presupun transmiterea cunoștințelor
specifice sectoriale. Mecanismul financiar stabilit de program în vederea consolidării
capacității financiare a sectoarelor culturale și creative din
Europa se va concentra pe nevoile specifice ale acestor sectoare, pentru a
favoriza o mai bună înțelegere de către instituțiile
financiare a evaluării riscurilor în aceste sectoare și pentru a
stimula colaborarea în rețele între aceste instituții. Digitalizarea
masivă a patrimoniului cultural nu va fi sprijinită prin componenta
Cultura. Aceasta ar putea fi însă finanțată în cadrul fondurilor
structurale. În plus, politica și acțiunile referitoare la
digitalizarea și agregarea conținutului din Europeana (biblioteca
digitală europeană) sunt puse în aplicare în cadrul agendei digitale
pentru Europa. Finanțarea
internațională din cadrul componentei Cultura va ajuta sectorul
cultural european să funcționeze la nivel internațional și
să proiecteze în extern obiectivele programului intern. În contrast cu
alte instrumente ale UE care au ca scop cooperarea culturală cu
țările terțe, acesta este un instrument multilateral, nu
bilateral, și nu vizează cooperarea pentru dezvoltare în
țările terțe. Cu toate acestea, el va crea sinergii cu aceste
programe, după ce sectoarele culturale și creative vor fi
consolidate. 1.6. Durata și impactul
financiar þ Propunere/inițiativă cu durată
limitată –
þ Propunere/inițiativă în vigoare de la 01/01/2014 până
la 31/12/2020 –
þ impact financiar din 2014 până în 2020 (și după 2020
pentru plăți) ¨ Propunere/inițiativă cu durată
nelimitată –
Punere în aplicare cu o perioadă de
creștere în intensitate din AAAA până în AAAA, –
urmată de o perioadă de funcționare
la capacitate maximă. 1.7. Tipul (tipurile) de gestiune
preconizat(e)[19] þ Gestiune directă centralizată de către Comisie þ Gestiune centralizată indirectă, prin delegarea sarcinilor de execuție: –
þ agențiilor executive –
¨ organismelor instituite de Comunități[20] –
þ organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de
serviciu public –
¨ persoane cărora li se încredințează executarea unor
acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea
Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul
articolului 49 din Regulamentul financiar ¨ Gestionare partajată cu statele membre ¨ Gestionare descentralizată împreună cu țări
terțe þ Gestionare în comun
cu organizații internaționale (astfel cum se specifică mai
jos) Dacă se
indică mai multe tipuri de gestiune, vă rugăm să
furnizați detalii suplimentare în secțiunea „Observații”. Observații Programul va
fi pus în aplicare: - de
către Comisie pentru următoarele linii de acțiune: acțiuni
speciale în cadrul componentei Cultura (premii, capitala europeană a
culturii, marca patrimoniului european etc.), sprijin pentru fondul de
coproducție, sprijin pentru cooperarea politică
transnațională - de
către EACEA pentru celelalte linii de acțiune - de
către FEI în ceea ce privește mecanismul financiar pentru sectoarele
culturale și creative - de
către fondurile de coproducție internaționale stabilite în
Europa (organismele menționate la articolul 54 din Regulamentul financiar)
pentru linia de acțiune privind coproducția 2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Norme de monitorizare și
raportare A se preciza
frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții. Comisia
asigură monitorizarea periodică și evaluarea externă a
programului Europa creativă în funcție de indicatorii enumerați
la punctul 1.4.4. Trebuie să se țină seama de faptul că
evaluarea indicatorilor depinde de impactul complementar al altor
activități la nivel european și național care
afectează sectoarele culturale și creative. Comisia
prezintă până la 31 decembrie 2017 Parlamentului European, Consiliului,
Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un
raport de evaluare cu privire la rezultatele obținute și la aspectele
cantitative și calitative ale punerii în aplicare a programului. Evaluarea
va include evaluarea ex-post a programelor anterioare. 2.2. Sistemul de gestiune și
de control 2.2.1. Riscul (riscurile)
identificat(e) A:
Riscurile și cauzele principale ale erorilor Pentru
programul Europa creativă au fost identificate următoarele riscuri
și cauze principale ale erorilor, pe baza celor deja raportate cu privire
la programele actuale MEDIA și Cultura: -
publicul țintă specific: majoritatea participanților la program
ar trebui să fie organizații mici și mijlocii care își
desfășoară activitatea în sectorul audiovizualului și al
creației. Este posibil ca unele dintre acestea să nu aibă o
situație financiară solidă sau structuri de gestionare
sofisticate. Acest lucru poate avea un impact asupra capacității lor
financiare și operaționale de gestionare a fondurilor UE; -
erori cu privire la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul granturilor pe baza
bugetului, din cauza gradului de complexitate a normelor, a lipsei de documente
justificative corespunzătoare păstrate de către beneficiarii de
granturi sau a controalelor documentare inadecvate: acest risc va exista
și în cadrul programului Europa creativă, dar ar trebui să fie
mai mic decât pentru generația actuală de programe, datorită
normelor simplificate, a gradului crescut de utilizare a ratelor și
sumelor forfetare și datorită controalelor documentare
îmbunătățite și mai bine orientate (a se vedea punctul
2.2.2); -
risc limitat de dublă finanțare, dat fiind faptul că
entitățile pot beneficia de mai multe granturi în cadrul unor
programe diferite ale UE. Trebuie
notat faptul că cea mai mare parte a acțiunilor din cadrul
programelor actuale MEDIA și Cultura și din cadrul programului Europa
creativă sunt/vor fi gestionate de Agenția Executivă pentru
Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA). Prin urmare,
diminuarea riscurilor menționate mai sus va intra, în principal, în sfera
de competență a agenției. B:
Ratele de eroare preconizate Cifrele
pentru 2009 și 2010 arată că rata de eroare pentru programul
MEDIA este foarte scăzută (sub 0,50%). Acest lucru este confirmat de
cifrele orientative deja disponibile pentru 2011. În
ceea ce privește programul Cultura, rata de eroare din 2009 a fost de
0,57% și, conform cifrelor provizorii, ar trebui, de asemenea, să
rămână cu mult sub pragul de 2% (în jur de 0,6-0,7%) în 2011.
Importanța relativă a valorii la risc care rezultă din rata de
eroare a depășit pragul de 2% în 2010 (4,28%), dar eșantionul de
audituri se referea la o valoare mai mică pe plan bugetar decât în 2009
și 2011. Prin urmare, pentru anii 2009 – 2011, rata de eroare multianuală
este mai mică de 1%. În
ceea ce privește rata de eroare pentru 2010, analiza efectuată de
EACEA asupra erorilor a arătat că cea mai mare parte a acestora se
încadrează în riscurile principale identificate mai sus. A fost elaborat
un plan de acțiune care cuprinde măsuri de
îmbunătățire a calității informațiilor furnizate
beneficiarilor privind obligațiile lor financiare, o strategie pentru a
îmbunătăți eficiența și eficacitatea vizitelor de
monitorizare, o strategie pentru îmbunătățirea controalele documentare
și consolidarea planului de audit pentru 2011. Pe
baza ratelor de eroare pentru 2009 și 2010 și a estimării
ratelor de eroare probabile pentru 2011, se poate concluziona că nivelul
de neconformitate pentru programul Europa creativă ar trebui să fie
cu mult sub pragul de 2%. Această ipoteză este susținută de
faptul că se prevede punerea în aplicare a unor măsuri de
simplificare și de control suplimentare față de programele
actuale (a se vedea punctul 2.2.2). 2.2.2. Metoda (metodele) de control
preconizată (preconizate) A:
Informații privind sistemul de control intern Sistemul
de control pentru programul Europa creativă va fi bazat pe riscuri.
Principalele controale prevăzute, care vor fi realizate în cea mai mare
parte de către EACEA, sunt următoarele. Același sistem de
control este pus în aplicare pentru acțiunile gestionate direct de
către DG EAC. 1.
În etapa de selecție: -
controlul capacității operaționale și financiare a
solicitanților -
verificarea criteriilor de eligibilitate și de excludere -
evaluarea și verificarea bugetului și conținutului proiectelor -
verificări juridice și financiare -
identificarea cazurilor potențiale de dublă finanțare cu
ajutorul instrumentelor informatice adecvate 2.
În cursul fazei de gestionare a contractelor -
circuite financiare bazate pe separarea funcțiilor -
o utilizare mai amplă a ratelor și sumelor forfetare pentru a reduce
riscul de eroare -
pentru granturile bazate pe buget, definirea controalelor documentare care
trebuie aplicate deconturilor finale pe baza unei evaluări a riscurilor
implicate și a costurilor controalelor: *
pentru granturile care depășesc un anumit prag, este obligatorie
prezentarea unor certificate de audit în etapa plății finale *
pentru granturile mai mici, beneficiarii vor trebui să furnizeze un
eșantion de facturi al cărui conținut va fi determinat pentru
fiecare acțiune în urma unei analize bazate pe riscuri. -
simplificarea normelor, precum și îmbunătățirea
clarității și transparenței informațiilor puse la
dispoziția beneficiarilor cu privire la normele respective -
îmbunătățirea eficienței și eficacității
vizitelor de monitorizare cu ajutorul unor criterii bazate pe riscuri pentru
selectarea proiectelor care vor fi monitorizate și a unor criterii de
calitate pentru controlarea punerii în aplicare a acestora. 3.
Ex-post -
planul de audit ex post anual (bazat pe riscuri și pe o selecție
aleatorie a proiectelor) pe baza unei analize globale a riscurilor -
audituri ad-hoc care vor fi realizate în cazul în care există
preocupări grave legate de nereguli și/sau suspiciuni de fraudă. În
concluzie, sarcina concretă asociată controalelor asupra
beneficiarilor, ar trebui să se reducă în comparație cu
situația actuală, dat fiind faptul că o parte din reducerea
preconizată a riscului de neconformitate va rezulta din simplificări
suplimentare și dintr-o îmbunătățire a calității
informațiilor furnizate beneficiarilor. 4.
Supravegherea EACEA de către Comisie Pe
lângă controalele privind procesul de acordare a granturilor, Comisia va
aplica, de asemenea, măsurile de control necesare pentru agențiile
executive în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul financiar. Comisia
va monitoriza EACEA și va controla dacă aceasta îndeplinește
obiectivele de control corespunzătoare pentru acțiunile aflate în
gestiunea sa. Această supraveghere va fi prevăzută în
modalitățile de cooperare între DG tutelară și EACEA,
precum și în raportul semestrial al agenției. B:
Estimarea costurilor controalelor referitoare la acțiunile gestionate de
EACEA și EAC 1.
În cadrul etapelor de selectare și gestionare a contractelor 1.1.
Costuri legate de personal Estimarea
se calculează prin luarea în considerare a activităților de
control desfășurate în cadrul programelor actuale MEDIA și
Cultura: -
de către personalul operațional și financiar cu funcții de
inițiere și de verificare -
în toate fazele ciclului de viață al proiectelor (selectare,
încheierea de contracte și plăți). Numărul membrilor personalului care efectuează activități de control || Costuri standard || Total (1 an) Agenți contractuali (EACEA): 21,75 || 64 000€ || 1 392 000€ Agenți temporari (EACEA): 6,6 || 127 000€ || 838 200€ Funcționari: 1,6 (parte gestionată de DG EAC) || 127 000€ || 212 200€ || || Total pentru întreaga durată a programului: 17 096 800€ 1.2.
Alte costuri || Costuri standard || Total (1 an) Misiuni la fața locului (EACEA) || 1 000€ || 95 000€ Certificatele de audit care trebuie furnizate de către beneficiari (EACEA) || 1 300€ || 2 550 000€ Misiuni la fața locului (parte gestionată de DG EAC) || 1 000€ || 6 000€ Certificatele de audit care trebuie furnizate de către beneficiari (parte gestionată de DG EAC) || 1 300€ || 150 000€ || || Total pentru întreaga durată a programului: 19 607 000€ 2.
Controale ex post 2.1
Personal Numărul membrilor personalului care efectuează activități de control || Costuri standard || Total (1 an) Agenți contractuali (EACEA): 1 || 64 000€ || 64 000€ Agenți temporari (EACEA): 0,2 || 127 000€ || 25 400€ Funcționari (parte gestionată de DG EAC): 0,1 || 127 000€ || 12 700€ || || Total pentru întreaga durată a programului: 714 700€ 1.2.
Audituri ex post Audituri aleatorii, bazate pe riscuri și ad-hoc || Costuri standard || Total (1 an) EACEA || 10 500€ || 409 500€ EAC || 10 500€ || 25 000 € || || Total pentru întreaga durată a programului: 3 041 500€ 3.
Costul total al controalelor realizate de EACEA și DG EAC în comparație
cu bugetul operațional de gestionat Dat
fiind un buget operațional de 1 678,7 milioane EUR pentru programul
Europa creativă, costul total asociat controlului acțiunilor
gestionate de EACEA și DG EAC reprezintă aproximativ 2,40% din buget. 2.3. Măsuri de prevenire a
fraudelor și a neregulilor A se preciza
măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate. Având
în vedere numărul redus al cazurilor de fraudă și ratele de
eroare foarte scăzute, măsurile de prevenire a fraudelor și a neregulilor
din cadrul noului program vor trebui să fie proporționale și
rentabile. Pe
lângă aplicarea tuturor mecanismelor de control reglementare, DG EAC va
elabora o strategie antifraudă, în conformitate cu noua strategie
antifraudă a Comisiei (CAFS) adoptată la 24 iunie 2011, pentru a
garanta, printre altele, că respectivele sale controale interne
antifraudă sunt conforme cu CAFS și că abordarea sa în materie
de gestiune a riscurilor de fraudă este concepută astfel încât
să permită identificarea zonelor cu risc de fraudă și a
soluțiilor corespunzătoare. Dacă este necesar, vor fi instituite
grupuri de rețele și instrumente informatice adecvate consacrate
analizării cazurilor de fraudă legate de programul Erasmus pentru
toți. În
vederea reducerii potențialelor fraude și nereguli, sunt avute în
vedere următoarele măsuri: -
prevenirea potențialelor fraude și nereguli este luată în calcul
încă din etapa de concepere a programului, prin simplificarea regulilor
și utilizarea mai amplă a ratelor și sumelor forfetare. -
se va efectua un control sistematic al potențialelor finanțări
duble, iar beneficiarii mai multor granturi vor fi identificați -
vor fi realizate audituri ad-hoc în cazul în care există preocupări
grave privind nereguli și/sau suspiciuni de fraudă. -
Agenția executivă va trebui să semnaleze pe loc Comisiei
fraudele și neregulile potențiale, precum și în cadrul
rapoartelor periodice. 3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT
AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica (rubricile) din
cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) de
cheltuieli afectată (afectate) · Linii bugetare de cheltuieli existente În ordinea rubricilor
din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare. Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuția Număr [Descrierea…...….] || CD/CND ([21]) || din partea țărilor AELS[22] || din partea țărilor candidate[23] || din partea țărilor terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar 5 || 15.01 Cheltuieli administrative în domeniul de politică „Educație și cultură”, articolele 1-3 || CND || DA || DA || DA || NU 3 || 15.01.04.31 Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură – Contribuția programelor de la rubrica 3 || CND || DA || DA || DA || NU · Noile linii bugetare solicitate În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual
și a liniilor bugetare. Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuția Număr [Rubrica……………………………………..] || CD/ CND || din partea țărilor AELS || din partea țărilor candidate || din partea țărilor terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar 3 || 15.01.04.04 Europa creativă - Cheltuieli de gestiune administrativă || CND || DA || DA || DA || NU 3 || 15.04.01 Europa creativă || CD || DA || DA || DA || NU 3.2. Impactul estimat asupra
cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului estimat
asupra cheltuielilor milioane EUR (cu 3 zecimale) Rubrica din cadrul financiar multianual: || Număr || Rubrica 3 DG: EAC || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Anul după 2020 || TOTAL Credite operaționale || || || || || || || || || Numărul liniei bugetare || Angajamente || (1) || 178,670 || 198,139 || 218,564 || 239,022 || 260,243 || 280,850 || 303,212 || || 1678,700 Plăți || (2) || 107,197 || 158,513 || 174,855 || 244,503 || 266,739 || 288,369 || 311,700 || 126,824 || 1678,700 Credite de natură administrativă finanțate din bugetul anumitor programe[24] || || || || || || || || || Numărul liniei bugetare || || (3) || 14,330 || 14,861 || 15,436 || 16,978 || 17,757 || 20,150 || 22,788 || || 122,3 TOTAL credite pentru DG EAC || Angajamente || = 1 + 1a + 3 || 193,000 || 213,000 || 234,000 || 256,000 || 278,000 || 301,000 || 326,000 || || 1801,000 || Plăți || = 2 + 2a +3 || 121,525 || 173,374 || 190,291 || 261,481 || 284,496 || 308,519 || 334,488 || 126,824 || 1801,000 || || || || || || || || || || Comisia preconizează (parțial)
externalizarea punerii în aplicare a acestui program către o agenție
executivă. Este posibil ca sumele și defalcarea costurilor estimate
să trebuiască să fie ajustate în funcție de gradul de
externalizare reținut în cele din urmă TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || || || || || || || || Plăți || (5) || || || || || || || || || TOTAL credite de natură administrativă finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || || || || || || || || || TOTAL credite la RUBRICA 3 din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 193,000 || 213,000 || 234,000 || 256,000 || 278,000 || 301,000 || 326,000 || || 1801,000 Plăți || =5+ 6 || 121,525 || 173,374 || 190,291 || 261,481 || 284,496 || 308,519 || 334,488 || 126,824 || 1801,000 În cazul în care propunerea/inițiativa
afectează mai multe rubrici: TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || || || || || || || Plăți || (5) || || || || || || || || TOTAL credite de natură administrativă finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || || || || || || || || TOTAL credite la RUBRICILE 1 - 4 din cadrul financiar multianual (suma de referință) || Angajamente || =4+ 6 || || || || || || || || Plăți || =5+ 6 || || || || || || || || Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative” milioane EUR (cu 3 zecimale) || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL DG: Educație și cultură || Resurse umane || 5,619 || 5,619 || 5,619 || 5,873 || 6,127 || 6,381 || 6,703 || 41,946 Alte cheltuieli administrative || 0,505 || 0,505 || 0,505 || 0,505 || 0,505 || 0,505 || 0,505 || 3,535 TOTAL pentru DG Educație și cultură || Credite || 6,124 || 6,124 || 6,124 || 6,378 || 6,632 || 6,886 || 7,213 || 45,481 TOTAL credite la RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 6,124 || 6,124 || 6,124 || 6,378 || 6,632 || 6,886 || 7,213 || 45,481 milioane EUR (cu 3 zecimale) || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Anul după 2020 || TOTAL TOTAL credite la RUBRICILE 1 - 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 198,804 || 218,804 || 239,804 || 262,058 || 284,312 || 307,566 || 332,893 || || 1844,241 Plăți || 127,331 || 179,178 || 196,095 || 267,539 || 290,808 || 315,085 || 341,381 || 170,065 || 1887,482 3.2.2. Impactul estimat asupra
creditelor operaționale –
¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite
operaționale –
þ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale,
conform explicațiilor de mai jos: Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale) Indicați obiectivele și realizările ò || || REALIZĂRILE componentei MEDIA || Tipul de realizare || Costul mediu al realizării || Număr total de realizări (2014-2020) || Cost total || OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 1: sprijinirea capacității sectoarelor culturale și creative europene pentru a funcționa la nivel transnațional || - Realizare || Competențe noi și colaborarea în rețele [realizări: număr de cursuri/ateliere/evenimente] || 0,150 || 425 || 63,7 || - Realizare || Elaborarea de proiecte audiovizuale (inclusiv producții de televiziune) [Realizări: număr de proiecte] || 0,110 || 2301 || 253,1 || - Realizare || Sprijinirea fondurilor de coproducție [realizare: număr de fonduri de coproducție sprijinite] || 0,300 || 48 || 14,3 || - Realizare || Piețe ale audiovizualului, instrumente și standuri de promovare [realizare: număr de proiecte] || 0,1925 || 452 || 87,1 || - Realizare || Proiecte inovatoare în domeniul TIC aplicabile industriei audiovizuale [Realizare: număr de aplicații ale TIC pentru industrie] || 0,500 || 30 || 15,2 || Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || 3256 || 433,4 || OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 2: Promovarea circulației transnaționale a producțiilor culturale și creative și a operatorilor din sectoarele culturale și creative, precum și accesul la noi categorii de public din Europa și din afara acesteia || - Realizare || Campanii de distribuție a filmelor europene non-naționale [Realizare: număr de proiecte] || 0,046 || 6932 || 318,9 || - Realizare || Grupări internaționale de agenți de vânzări, distribuitori și titulari de drepturi [realizări: număr de grupări] || 0,271 || 40 || 10,8 || - Realizare || Rețea de cinematografe care proiectează cu precădere filme europene [realizare: număr de rețele de cinematografe] || 13,893 || 7 || 97,2 || - Realizare || Festivaluri de film și evenimente [realizare: număr de festivaluri și evenimente] || 0,040 || 645 || 26 || - Realizare || Inițiative de educație cinematografică [realizare: număr de proiecte] || 0,040 || 269 || 10,7 || - Realizare || Noi instrumente publicitare și de marketing [realizări: număr de proiecte care înființează, de exemplu, platforme comunitare în domeniul cinematografiei] || 0,040 || 213 || 8,5 || Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2 || || 472,1 || COST TOTAL || 11,362 || 905,5 || Indicați obiectivele și realizările ò || || REALIZĂRILE componentei CULTURA || Tipul de realizare[25] || Costul mediu al realizării || Număr total de realizări || Cost total || OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 1: sprijinirea capacității sectoarelor culturale și creative europene pentru a funcționa la nivel transnațional || - Realizare || Măsuri de cooperare, cum ar fi activitățile de stimulare a învățării reciproce || 0,360 || 356 || 128,1 || - Realizare || Rețele europene, cum ar fi cele care favorizează consolidarea capacităților || 0,100 || 132 || 13,2 || - Realizare || Platforme europene, cum ar fi cele care furnizează o structură pentru dezvoltarea profesională internațională || 0,340 || 39 || 13,2 || - Realizare || Acțiuni speciale, precum premii, Capitala europeană a culturii, marca patrimoniului european, … Etichetă, || 0,406 || 48 || 19,4 || || || || Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || 575 || 173,9 || OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 2: Promovarea circulației transnaționale a producțiilor culturale și creative și a operatorilor din sectoarele culturale și creative, precum și accesul la noi categorii de public din Europa și din afara acesteia || - Realizare || Măsuri de cooperare, precum măsurile de sprijinire a turneelor internaționale || 0,360 || 553 || 199,2 || - Realizare || Rețele europene, de exemplu rețele care promovează consolidarea publicului || 0,100 || 205 || 20,5 || - Realizare || Platforme europene, de exemplu platforme de promovare a carierelor internaționale || 0,340 || 60 || 20,5 || - Realizare || Traduceri literare și sprijinirea activităților de promovare || 0,05 || 859 || 42,9 || - Realizare || Acțiuni speciale, precum premii, Capitala europeană a culturii, marca patrimoniului european, … Etichetă, || 0,406 || 74 || 30,2 || || || || || || Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2 || 1751 || 313,3 || COST TOTAL || 2326 || 487,2 || . Indicați obiectivele și realizările ò || || REALIZĂRI ale componentei trans-sectoriale || Tipul de realizare || Costul mediu al realizării || Număr total de realizări (2014-2020) || Total total || OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 1: Consolidarea capacității financiare a sectoarelor culturale și creative || - Realizare || Instituirea unui mecanism în favoarea sectoarelor culturale și creative [Realizări: numărul de împrumuturi acordate de bănci operatorilor pe o perioadă de 7 ani] || 848 [comisioane datorate FEI plus pierderi preconizate] || 14420 || 211,20 || Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || || 211,20 || OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 2: Sprijinirea cooperării politice transnaționale || - Realizare || Rețea de birouri Europa creative || 0,226 || 189 || 42,7 || - Realizare || Studii, evaluări și analize politice [NB: este inclus aici și Observatorul European al Audiovizualului] || 0,317 || 36 || 11,4 || - Realizare || Schimburi transnaționale și colaborare în rețea || 1,585 || 4 || 6,4 || - Realizare || Testarea de noi abordări trans-sectoriale || 1,132 || 4 || 4,5 || - Realizare || Conferințe, seminarii și dialog politic || 0,232 || 42 || 9,8 || Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2 || 275 || 74,8 || || || || COST TOTAL || || 286,00 || 3.2.3. Impactul estimat asupra
creditelor cu caracter administrativ 3.2.3.1. Rezumat –
¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite
administrative –
þ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite
administrative, conform explicațiilor de mai jos: milioane EUR (cu 3
zecimale) || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || || Resurse umane || 5,619 || 5,619 || 5,619 || 5,873 || 6,127 || 6,381 || 6,708 || 41,946 Alte cheltuieli administrative || 0,505 || 0,505 || 0,505 || 0,505 || 0,505 || 0,505 || 0,505 || 3,535 Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 6,124 || 6,124 || 6,124 || 6,378 || 6,632 || 6,886 || 7,213 || 45,481 În afara RUBRICII 5[26] din cadrul financiar multianual || || || || || || || || Resurse umane || || || || || || || || Alte cheltuieli de natură administrativă[27] || 14,330 || 14,861 || 15,436 || 16,978 || 17,757 || 20,150 || 22,788 || 122,3 Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || || TOTAL || 20,454 || 20,985 || 21,560 || 23,356 || 24,389 || 27,036 || 30,001 || 167,78 3.2.3.2. Necesarul de resurse umane
estimat –
¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse
umane –
ü Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane,
conform explicațiilor de mai jos: Estimarea trebuie exprimată în
unități echivalente normă întreagă || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) || XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 40 || 40 || 40 || 42 || 44 || 46 || 48 || 300 || XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || || || || || XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || || || || 10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || || || || Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[28] || XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 8 || 8 || 8 || 8 || 8 || 8 || 9 || 57 || XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || || || || XX 01 04 yy[29] || - la sediu[30] || || || || || || || || - în delegații || || || || || || || || XX 01 05 02 (AC, INT, END - cercetare indirectă) || || || || || || || || 10 01 05 02 (AC, INT, END - cercetare directă) || || || || || || || || Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || || || TOTAL || 48 || 48 || 48 || 50 || 52 || 54 || 57 || 357 XX este domeniul
de politică sau titlul din buget în cauză. Necesarul de resurse
umane va fi acoperit de efectivele de personal ale Direcției Generale în
cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau
redistribuite intern în cadrul Direcției Generale, completate, după
caz, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate Direcției
Generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare
anuală și ținând cont de constrângerile bugetare. Sumele și
imputările vor fi ajustate în funcție de rezultatele procesului de
externalizare avut în vedere. Descrierea sarcinilor
care trebuie efectuate: Funcționari și agenți temporari || Punerea în aplicare a programului Personal extern || Punerea în aplicare a programului 3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul
financiar multianual actual –
ü Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar
multianual 2014-2020. –
¨ Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii
corespunzătoare din cadrul financiar multianual. A se explica reprogramarea necesară,
precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente. –
¨ Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul
de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual[31]. A se explica necesitatea efectuării acestei
acțiuni, precizându-se rubricile și liniile bugetare vizate, precum
și sumele aferente. 3.2.5. Participarea terților la
finanțare –
Propunerea/inițiativa nu prevede
cofinanțare din partea terților –
Propunerea/inițiativa prevede
cofinanțare, estimată în cele ce urmează: Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale) || Anul N || Anul N + 1 || Anul N + 2 || Anul N + 3 || ...a se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || Total Precizați organismul care asigură cofinanțarea || || || || || || || || TOTAL credite cofinanțate || || || || || || || || 3.3. Impactul estimat asupra
veniturilor –
þ Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra
veniturilor. –
¨ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar: ¨ asupra resurselor proprii ¨ asupra veniturilor diverse milioane EUR (cu 3 zecimale) Linia bugetară de venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[32] Anul N || Anul N + 1 || Anul N + 2 || Anul N + 3 || A se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) Articolul …. || || || || || || || || Pentru diversele venituri
alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli
afectată (afectate). . A se preciza metoda de
calcul a impactului asupra veniturilor. . [1] Building a Digital Economy: The
importance of saving jobs in the EU's creative industries (Promovarea
economiei digitale: importanța salvării locurilor de muncă în
industriile creative din UE), TERA Consultants, martie 2010. A se remarca, de
asemenea, accentul pus pe sectoarele culturale și creative în Raportul
2010 asupra competitivității europene, documentul de lucru al
serviciilor Comisiei, COM (2010) 614 [2] Un rezumat al rezultatelor consultării online
privind programul Cultura după 2013 este disponibil la următoarea
adresă: http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/consultation-on-the-future-culture-programme_en.htm [3] Un rezumat al acestei audieri publice este disponibil la
următoarea adresă:
http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/doc/culture/summary-public-meeting-16-02-2011_en.pdf [4] Evaluarea intermediară este disponibilă la
următoarea adresă:
http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/evalreports/culture/2010/progreport_en.pdf [5] Un rezumat al rezultatelor consultării online
privind programul Cultura după 2013 este disponibil la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/culture/media/programme/docs/overview/online_consultation_summary_en.pdf [6] Un rezumat al rezultatelor consultării online privind
programul MEDIA Mundus după 2013 este disponibil la următoarea
adresă: http://ec.europa.eu/culture/media/mundus/public_consultation/index_en.htm [7] Concluziile acestei audieri publice sunt disponibile la
următoarea adresă: http://ec.europa.eu/culture/media/mundus/docs/Programme_public_hearing_The_future_of_the_MEDIAs_en.pdf [8] JO L 372, 27.12.2006, p. 1. [9] JO L 327, 24.11.2006, p. 12. [10] JO L 288, 4.11.2009, p. 10. [11] JO L 304, 3.11.2006, p. 1. [12] JO L [13] COM(2007) 242 final [14] JO C 287, 29.11.2007, p. 6. [15] COM(2010)2020, 3.3.2010 [16] JO L 55, 28.2.2011, p. 13. [17] GBA: Gestionarea bugetului pe activități - SBA
Stabilirea bugetului pe activități. [18] Astfel cum se precizează la articolul 49 alineatul
(6) litera (a) sau (b) din regulamentul financiar. [19] Detaliile cu privire la tipurile de gestiune și
trimiterile la regulamentul financiar pot fi consultate pe site-ul internet
BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html [20] Astfel cum se precizează la articolul 185 din Regulamentul
financiar. [21] CD = credite diferențiate / CND = credite
nediferențiate. [22] AELS: Asociaţia Europeană a Liberului Schimb. [23] Țările candidate și, după caz,
țările potențial candidate din Balcanii Occidentali. [24] Asistența tehnică și/sau
administrativă și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare a
programelor UE și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare
indirectă, cercetare directă. [25] Realizările sunt produsele și serviciile care
urmează a fi furnizate (de exemplu numărul de schimburi de
studenți finanțate, numărul de km de șosea construiți
etc.) [26] Asistența tehnică și/sau
administrativă și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare a
programelor UE și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare
indirectă, cercetare directă. [27] Comisia preconizează externalizarea
(parțială) a punerii în aplicare a programului către EACEA.
Dacă este necesar, cifrele menționate mai sus vor fi ajustate în
conformitate cu procesul de externalizare avut în vedere. [28] AC= agent contractual; INT = personal interimar („Intérimaire”);
JED = „Jeune Expert en Délégation” (experți secundari în
delegații); AL= agent local; END= expert național detașat. [29] Sub plafonul pentru personal extern din credite
operaționale (fostele linii „BA”). [30] În special pentru fonduri structurale, Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru
pescuit (FEP). [31] A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul
interinstituțional. [32] În ceea ce privește resursele proprii
tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele
indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după
deducerea a 25% pentru costuri de colectare.