This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52011DC0882
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS Open dataAn engine for innovation, growth and transparent governance
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Datele deschiseUn motor al inovării, al creșterii și al guvernanței transparente
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Datele deschiseUn motor al inovării, al creșterii și al guvernanței transparente
/* COM/2011/0882 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Datele deschiseUn motor al inovării, al creșterii și al guvernanței transparente /* COM/2011/0882 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE
PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI
COMITETUL REGIUNILOR Datele deschise
Un motor al inovării, al creșterii și al guvernanței
transparente
1.
Introducere
Obiectivul central al Strategiei Europa 2020 este
de a pune economiile Europei pe calea unei creșteri puternice și
durabile. În acest scop, Europa trebuie să își consolideze
potențialul inovator și să își folosească resursele în
cel mai bun mod cu putință. Datele publice[1]
- totalitatea informațiilor produse, colectate sau cumpărate de
organismele publice din Uniunea Europeană - reprezintă una dintre
aceste resurse. Ca exemple, pot fi menționate informațiile
geografice, statisticile, datele meteorologice, datele obținute din
proiecte de cercetare finanțate din fonduri publice și
cărțile digitalizate din biblioteci. Aceste informații au un
potențial important, actualmente neexploatat, în ceea ce privește
reutilizarea în cadrul unor produse și servicii noi și creșterea
eficienței în domeniul administrativ. Beneficiile economice globale
obținute din deschiderea acestei resurse s-ar putea ridica la 40 de
miliarde EUR pe an în UE. De asemenea, deschiderea datelor publice va încuraja
participarea cetățenilor la viața politică și
socială și va contribui la domenii de politică cum ar fi mediul. Prezenta comunicare, elaborată în cadrul
Agendei digitale pentru Europa, prezintă un pachet de măsuri vizând
depășirea obstacolelor și a fragmentării existente în UE.
Comunicarea este formată din trei componente care se susțin reciproc: ·
Adaptarea cadrului juridic pentru reutilizarea
datelor. Odată cu prezenta comunicare, se mai adoptă o propunere de
directivă revizuită privind reutilizarea informațiilor din
sectorul public și o nouă decizie a Comisiei privind reutilizarea propriilor
sale informații; ·
Mobilizarea instrumentelor financiare în sprijinul
datelor deschise și acțiuni de implementare cum ar fi crearea de
portaluri europene de date; ·
Facilitarea coordonării și a schimbului
de experiență între statele membre. Acțiunile se concentrează pe domenii
în care este în joc funcționarea pieței interne și în cazul
cărora adoptarea de standarde și abordări comune va duce la
crearea de produse și servicii noi și mai bune, destinate consumatorului
european. Acțiunile respective se bazează pe regimurile
naționale de acces la informații și nu aduc atingere acestora.
2.
Datele deschise - De ce sunt ele importante pentru Europa?
2.1.
Oportunități de afaceri și economice
neexploatate
Raportul „Digital Britain” din 2009
definea datele ca fiind „o monedă inovatoare” și „forța
vitală a economiei cunoașterii”[2].
Această monedă inovatoare este produsă, colectată sau
cumpărată în mare parte de către guvernele din întreaga UE. Ea
reprezintă o materie primă esențială pentru o gamă
largă de produse și servicii informaționale noi, care se
bazează pe noi posibilități de analizare și de vizualizare
a datelor provenind din surse diferite. Există o gamă variată de astfel de produse, de la
sisteme de asistență decizională pentru întreprinderi, servicii
bazate pe localizare și sisteme de navigație pentru automobile,
până la prognoze meteorologice și alte aplicații pentru telefoanele
noastre inteligente. Mărimea pieței și dezvoltarea
sectorului informațiilor geografice demonstrează că
potențialul datelor publice reprezintă un motor al creării de
locuri de muncă. Piața germană a geoinformațiilor a fost
estimată în 2007 la 1,4 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o
creștere cu 50% față de anul 2000[3].
În Țările de Jos, în sectorul geoinformațiilor lucrau, în 2008, 15
000 de angajați cu normă întreagă. Alte sectoare, cum ar fi
datele meteorologice, informațiile juridice și informațiile de
afaceri, stau, la rândul lor, la baza unor piețe aflate în creștere
constantă. Un studiu recent estimează că, în 2008,
valoarea pieței informațiilor din sectorul public s-a ridicat în
total la 28 de miliarde EUR în UE[4].
Același studiu arată că, în general, beneficiile economice
legate de deschiderea într-o mai mare măsură a informațiilor din
sectorul public prin facilitarea accesului la acestea se ridică, în UE-27,
la aproximativ 40 de miliarde EUR pe an. Beneficiile economice
directe și indirecte totale ale aplicării și utilizării ISP
la nivelul întregii economii a UE-27 ar fi de ordinul a 140 de miliarde EUR pe
an.
2.2.
Abordarea provocărilor societale
Prelucrarea inteligentă a datelor este
esențială pentru abordarea provocărilor societale. Datele pot fi
utilizate, de exemplu, pentru creșterea sustenabilității
sistemelor naționale de sănătate. Raportul McKinsey din 2011
estimează că utilizarea eficace a datelor ar putea genera venituri în
valoare de 300 de miliarde USD pe an[5]. Progresele înregistrate de genomică, descoperirile în domeniul
medicamentelor, precum și diagnosticarea și tratamentul unor boli
grave, precum cancerul sau insuficiența cardiacă, depind tot mai mult
de tehnici sofisticate de colectare și de analizare a datelor. Gestionarea datelor este, de asemenea,
esențială pentru soluționarea provocărilor legate de
mediu. Astfel, modelele de consum energetic sunt prelucrate în scopul
creșterii eficienței energetice sau datele referitoare la poluare
sunt tratate în cadrul gestionării traficului. În domeniul
transporturilor, al exploatării terenurilor și al schimbărilor
climatice, luarea unor decizii strategice în cunoștință de
cauză depinde tot mai mult de analizarea datelor disponibile.
2.3.
Accelerarea progreselor științifice
Activitățile
științifice sunt tot mai adesea organizate prin colaborare la nivel
mondial pe internet, context în care se utilizează colecții foarte
mari de date, resurse informatice imense și instrumente de vizualizare de
înaltă performanță. Pentru a face față
provocărilor secolului al 21-lea în domeniul descoperirilor
științifice și al educației, un rol esențial îl are e‑știința
(cercetarea bazată pe infrastructuri electronice/TIC). Datele folosite
sunt obținute cu ajutorul unor simulări, instrumente digitale,
rețele de senzori și observatoare. Raportul „Riding the Wave” din 2010[6] a subliniat rolul esențial
al datelor pentru știință și potențialul acestora de a
schimba însăși natura procesului științific. Un acces larg la datele științifice va ajuta, de exemplu,
cercetătorii din diferite domenii să colaboreze pe baza
aceluiași set de date, să se angajeze în forme de cercetare
științifică absolut inovatoare și să analizeze corelațiile
dintre rezultatele cercetării. e-Știința a provocat modificarea
procesului științific, iar acest lucru va determina creșterea
productivității în cercetare și va scoate la lumină
soluții noi și neașteptate la provocările societale. Mai
mult, stimularea reciprocă dintre cercetarea finanțată din
fonduri publice și sectorul comercial în cadrul „spațiului european
de cercetare online” va duce la creșterea ritmului și a impactului
inovării.
2.4.
Necesitatea de a acționa la toate nivelurile:
local, regional, național și la nivelul UE
Datele publice sunt produse la toate
nivelurile administrative. Condițiile în care datele sunt puse la
dispoziție pentru a fi reutilizate în scopuri comerciale sau necomerciale
influențează concurența și competitivitatea. Multe dintre produsele și serviciile
bazate pe informațiile din sectorul public au un caracter transfrontalier.
Nimeni nu dorește servicii mobile a căror funcționare
încetează odată cu trecerea frontierei, și nici servicii de
informații de afaceri la nivelul întregii UE care prezintă lacune
pentru una sau mai multe țări. În plus, pentru a beneficia de
dimensiunile pieței interne și pentru a ajuta IMM-urile să se
dezvolte dincolo de frontierele naționale, ar trebui facilitată crearea
de servicii la nivelul întregii UE. Prin urmare, pe întreg teritoriul UE ar trebui
să se aplice aceleași condiții de bază. Acest lucru va duce
la crearea unor condiții echitabile și va stimula o piață
dinamică de produse și servicii inovatoare bazate pe date publice.
3.
Care este situația actuală și ce s-a realizat
până acum?
3.1.
Care este situația actuală?
Evoluția în direcția deschiderii
datelor câștigă teren în mai multe state membre, în care conceptul
este adoptat din motive legate de transparență, de eficiența
administrativă și de potențialul economic al reutilizării.
Aceste state sprijină ideea unei administrații deschise adoptând acte
legislative și măsuri practice, cum ar fi producerea de date în
formate care pot fi citite de calculator și crearea unor portaluri de
date. Regatul Unit a creat portalul data.gov.uk, care reunește date
provenind de la organizațiile guvernamentale de la toate nivelurile. În
prezent, și alte state membre creează portaluri similare, de exemplu
ETALAB în Franța. Portaluri de date există și la nivel regional,
cum ar fi dadesobertes.gencat.cat în Catalonia și dati.piemonte.it în
Piemont, Italia. Cu toate acestea, gradul de
inițiativă și de informare cu privire la aspectele legate de
datele deschise nu este același în toate statele membre. Există
riscul ca Europa să rateze oportunitățile oferite de datele
deschise și să rămână în urma altor regiuni în care
există politici bine stabilite în materie de date deschise.
3.2.
Ce s-a realizat la nivelul UE?
3.2.1.
Cadrul legislativ și inițiative
strategice
(1)
Directiva privind reutilizarea informațiilor
din sectorul public Directiva din 2003 privind reutilizarea
informațiilor din sectorul public[7]
a stabilit cadrul legislativ general la nivel european, prevăzând un grad
minim de armonizare. Revizuirea din 2009 a directivei a arătat că, în
pofida progreselor înregistrate începând cu 2003, există încă
obstacole în calea utilizării transfrontaliere a informațiilor din
sectorul public. Nu toate aceste obstacole pot fi soluționate în cadrul
legislației existente. (2)
Inițiative strategice Politica generală în materie de
reutilizare este completată de inițiative legislative sau strategice
în anumite sectoare. Exemple în acest sens sunt: ·
Directiva privind accesul la informațiile
despre mediu și Directiva INSPIRE[8],
care au ca scop diseminarea cât mai largă a informațiilor privind
mediul și armonizarea principalelor seturi de date; ·
Comunicarea Comisiei privind cunoașterea
mediului marin 2020[9],
care are ca scop, printre altele, să facă utilizarea datelor
privind mediul marin mai simplă și mai puțin costisitoare; ·
inițiativele din cadrul planului de
acțiune din 2008[10]
pentru implementarea sistemelor de transport inteligente (STI), în ceea
ce privește, printre altele, accesul furnizorilor privați de servicii
la informații privind călătoriile și traficul în timp real;
·
politica Comisiei privind accesul deschis la informații
științifice[11],
care include un proiect-pilot privind accesul liber la publicațiile
rezultate în urma proiectelor finanțate de Uniunea Europeană și
o e-infrastructură participativă paneuropeană de arhive cu acces
liber; arhiva publicațiilor JRC este, de asemenea, importantă în
acest context. ·
politicile de digitalizare a patrimoniului
cultural și dezvoltarea portalului Europeana, biblioteca digitală
a Europei, care este în același timp arhivă și muzeu și al
cărei scop este să asigure o utilizare cât mai largă cu
putință a materialului cultural digitalizat și a metadatelor
aferente. Reutilizarea datelor din sectorul public, fie
în scopuri comerciale, fie în scopuri necomerciale, ar trebui să respecte
pe deplin legislația europeană și națională privind
protecția vieții private. Obiectivele de încurajare a datelor
publice deschise și de protejare a datelor cu caracter personal se pot
consolida reciproc dacă se bazează pe gestionarea proactivă
și conștientă a informațiilor de către sectorul
public. Mai mult decât atât, implementarea unor
politici în materie de date deschise ar trebui să respecte pe deplin drepturile
de proprietate intelectuală ale terților și obligațiile
care îi revin Uniunii Europene în temeiul tratatelor internaționale
privind drepturile de proprietate intelectuală.
3.2.2.
Cofinanțarea cercetării, a
dezvoltării și a inovării
Comisia a sprijinit datele deschise prin
intermediul programelor sale de finanțare, în special a programelor-cadru
pentru cercetare și dezvoltare, a programului pentru competitivitate
și inovare și a programului ISA. Proiectele acoperă o serie de
sectoare de cercetare și de aplicare, precum și mai multe tipuri de
organizații. Proiectul privind datele deschise interconectate (LOD2)[12] a început în septembrie 2010
și se va desfășura pe o perioadă de 4 ani. Acesta
abordează exploatarea internetului ca platformă pentru integrarea
datelor și a informațiilor, precum și utilizarea de tehnologii
semantice pentru a face datele publice mai utilizabile. Proiectul OpenAIRE[13],
care a început în decembrie 2009 cu parteneri din 25 de țări ale UE
și din mai multe țări asociate, își propune să
dezvolte o infrastructură participativă pentru proiectul-pilot al UE
privind accesul liber la informațiile provenind din activități
de cercetare. Acțiunea ISA privind interoperabilitatea semantică (SEMIC.EU)[14] promovează ideea
metadatelor publice deschise ca un prim pas în direcția alinierii
metadatelor atât la nivel național, cât și la nivel european.
3.2.3.
Punerea teoriei în practică
În 2006, prin decizia privind reutilizarea
informațiilor Comisiei, aceasta a pus în aplicare o politică
deschisă de reutilizare privind propriile sale resurse de informații,
prin care pune la dispoziție, în scopuri comerciale și necomerciale,
toate informațiile general accesibile ale Comisiei. Exemple în acest sens
sunt datele Eurostat și memoriile de traducere ale instituțiilor UE.
În mod normal, informațiile sunt disponibile gratuit sau, în cazuri
excepționale, în schimbul costurilor marginale de difuzare.
4.
Provocări și oportunități
4.1.
Noi posibilități datorate progreselor
tehnologice
O serie de evoluții generează noi
oportunități de reutilizare a datelor – inclusiv a datelor din
sectorul public – în cadrul unor noi produse și servicii informaționale. În primul rând, se constată o explozie a cantității
de date existente la nivel mondial. Numai în aprilie 2011, cantitatea de
date colectate de Biblioteca Congresului din SUA s-a ridicat la 235 de
terabiți[15].
Se estimează că, la nivel mondial, cantitatea de date generate
crește cu 40% pe an. Această creștere se datorează,
parțial, unor noi tipuri de date. În sectorul transporturilor, al
construcției de automobile, al serviciilor publice și în alte
sectoare există deja peste 30 de milioane de noduri senzoriale în
rețea[16]. În paralel, asistăm la o revoluție
în domeniul tehnologiilor de analizare, exploatare și prelucrare a
datelor, de exemplu cele de căutare multilingvă și de
extracție automată a sensului din rețelele de senzori.
4.2.
Provocările și barierele rămase
În ultimii ani s-au înregistrat unele progrese
în ceea ce privește deschiderea accesului la datele publice, însă
anumite bariere persistă. Cadrul juridic În ciuda armonizării minime realizate în 2003
prin Directiva privind reutilizarea informațiilor din sectorul public,
persistă diferențe semnificative în ceea ce privește
normele și practicile naționale. Acest lucru determină o
fragmentare a pieței interne a informațiilor și împiedică
crearea de servicii de informații transfrontaliere. Diferențele sunt foarte evidente în
domeniul tarifar, unele state membre practicând recuperarea costurilor, iar
altele, reutilizarea gratuită sau aproape gratuită. O analiză a
unor studii recente arată că, din punct de vedere macroeconomic,
modelul de date deschise conduce la îmbunătățirea rezultatelor
globale[17].
O serie de studii de caz referitoare la organismele din sectorul public care au
trecut de la recuperarea integrală a costurilor la un sistem de costuri
marginale demonstrează că acest demers, pe lângă faptul că
a sporit reutilizarea, a adus și avantaje organismelor respective[18]. Mai mult decât atât,
abordarea privind datele deschise elimină posibilele tendințe
monopoliste bazate pe date provenite dintr-o singură sursă. Sensibilizarea organizațiilor și
întreprinderilor publice Un alt factor esențial este faptul
că organizațiile publice nu cunosc potențialul datelor
deschise. Există încă o teamă larg răspândită de a nu
pierde controlul. Unele dintre preocupările formulate sunt legitime, cum
ar fi protecția vieții private, securitatea națională
și nevoia de a proteja drepturile de proprietate intelectuală ale
terților. Alte argumente par a fi mai degrabă pretexte pentru lipsa
de acțiune[19]. Schimbarea mentalităților în cadrul
administrațiilor presupune un angajament politic ferm la cel mai înalt
nivel și un dialog dinamic între părțile interesate, inclusiv
administrații și deținători de date publice, întreprinderi
și comunitatea academică. Testele și proiectele pilot, schimbul
de bune practici și campaniile și de mobilizare (de exemplu,
organizarea de concursuri în materie de date deschise) pot ajuta sectorul
public să adopte o cultură a datelor deschise, fapt care, la rândul
său, va contribui la creșterea gradului de informare a
întreprinderilor cu privire la disponibilitatea datelor și la
posibilitățile pe care le oferă aceasta. Obstacole
practice și tehnice În sfârșit, există probleme
tehnice și practice care trebuie soluționate. Barierele
lingvistice și problemele de interoperabilitate trebuie soluționate
astfel încât resursele de informații ale diferitelor organizații
și țări să poată fi combinate. Disponibilitatea
informațiilor într-un format care poate fi citit de calculator și
existența unui strat subțire de metadate stabilite de comun acord ar
putea să faciliteze referințele încrucișate și
interoperabilitatea în materie de date și, prin urmare, să
sporească în mod considerabil valoarea acestora din punctul de vedere al
reutilizării. De asemenea, trebuie creată infrastructura tehnică
necesară pentru a asigura disponibilitatea informațiilor pe termen
lung. În plus, este necesar ca activitățile de cercetare, dezvoltare
și inovare legate de instrumentele de analizare și de vizualizare a
datelor să se bucure de un sprijin mai substanțial.
4.3.
Concluzie
Exploatarea datelor publice prezintă un
imens potențial pentru economia UE și pentru bunăstarea
consumatorilor. Cu toate acestea, instrumentele de reglementare existente
și implementarea acestora, lipsa de informare în rândul administrațiilor
și al întreprinderilor, precum și adoptarea lentă a
tehnologiilor inovatoare încetinesc dezvoltarea unei piețe reale pentru
reutilizarea datelor publice și nu permit exploatarea la maximum a
beneficiilor care decurg din noile oportunități oferite de date
și de tehnologiile în permanentă evoluție. Aceste considerente au determinat Comisia
să își revizuiască și să își consolideze
strategia în domeniul datelor publice, concentrându-se asupra cadrului juridic
privind reutilizarea și asupra instrumentelor de sprijin disponibile.
5.
Acțiuni la nivel european: strategie revizuită în domeniul
datelor publice deschise
Strategia revizuită a Comisiei se
bazează pe trei direcții complementare: ·
Adaptarea cadrului pentru reutilizarea datelor,
inclusiv măsurile juridice, instrumentele juridice neobligatorii și
măsurile de politică; ·
Mobilizarea instrumentelor financiare, acordându-se
prioritate datelor deschise în cadrul programelor de cercetare, dezvoltare
și inovare, precum și al celor de infrastructură; ·
Facilitarea coordonării și a schimbului
de experiență între statele membre.
5.1.
Un cadru legislativ revizuit care să
contribuie la deschidere și la reutilizare
Prezenta comunicare este însoțită de
o propunere de revizuire a Directivei privind reutilizarea informațiilor
din sectorul public, prin: –
introducerea principiului potrivit căruia
toate informațiile publice care nu sunt reglementate în mod explicit de
una dintre excepții sunt reutilizabile în scopuri comerciale și
necomerciale; –
stabilirea sumei care poate fi percepută
pentru informațiile din sectorul public astfel încât să nu
depășească costurile marginale de diseminare; în cazuri
excepționale, pot fi recuperate toate costurile aferente producerii
și diseminării informațiilor; –
extinderea sferei de aplicare a directivei pentru a
include biblioteci, arhive, muzee și biblioteci universitare, însă
într-un mod care să limiteze eventualele efecte financiare și care
să nu impună acestor instituții o sarcină
administrativă considerabilă. Pentru celelalte organisme din sectorul
public, modificările aduse directivei vor determina cel mult o
sarcină financiară și administrativă limitată,
compensată în foarte mare măsură prin beneficiile estimate
pentru întreaga societate. În paralel, Comisia actualizează normele
privind reutilizarea propriilor sale resurse de informații. Principale
modificări vizează includerea informațiilor din domeniul
cercetării, furnizate de Centrul Comun de Cercetare, măsuri de
îmbunătățire a implementării deciziei și o dispoziție
referitoare la formatele care pot fi citite de calculator. În 2012, Comisia va
examina dacă și în ce mod alte instituții ale UE și
principalele agenții europene ar putea adopta norme similare. În cadrul viitoarelor sale inițiative
legislative și strategice în domenii cum ar fi transporturile, mediul, politica
maritimă și politica spațială, Comisia va ține cont pe
deplin de oportunitățile oferite de datele deschise. Dacă este
cazul, ea va depăși condițiile minime stabilite de Directiva
privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, pentru a garanta
cea mai largă utilizare posibilă a resurselor de date.
5.2.
Instrumentele juridice neobligatorii privind informațiile
deschise din domeniul cercetării
Datorită particularităților
datelor din domeniul cercetării, Comisia va stabili în detaliu, în
documente separate, strategia sa privind datele științifice
și cele din domeniul cercetării și infrastructurile conexe.
Ea intenționează să adopte, în 2012, o comunicare și o
recomandare privind accesibilitatea și păstrarea informațiilor
științifice. Comisia va colabora cu statele membre pentru ca acestea
să își intensifice activitățile vizând furnizarea accesului
deschis la informații științifice pe baza unui set de
măsuri concrete. În paralel, Comisia va explica în detaliu modul în care
va aborda rezultatele cercetărilor finanțate de Uniunea
Europeană.
5.3.
Măsuri financiare și de sprijin:
stimularea cercetării, dezvoltării și inovării în domeniul
datelor deschise
Prin intermediul programelor sale de
finanțare, Comisia va continua să stimuleze activități
destinate să deschidă datele publice. Ea va recurge la diferite
instrumente pentru stimularea pieței, pentru testarea și promovarea
dezvoltării de soluții inovatoare, precum și pentru garantarea
unei utilizări cât mai largi cu putință a datelor deschise. (1)
Sprijin pentru cercetare, dezvoltare și
inovare Comisia va sprijini în continuare
activitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul
tehnologiilor de manipulare a datelor, de exemplu, explorarea (data mining),
analizarea sau vizualizarea datelor. În perioada 2011-2013, Comisia va aloca
aproximativ 100 de milioane EUR pentru cercetare și dezvoltare în aceste
domenii. Gestionarea informațiilor este, de asemenea, unul dintre
domeniile prioritare avute în vedere pentru TIC în cadrul programului Orizont 2020,
care va acoperi sprijinul UE pentru cercetare și inovare în perioada 2014-2020. Comisia va sprijini inovarea
tehnologică și adoptarea rezultatelor acesteia, prin acțiuni
pilot, prin testarea și prezentarea de aplicații inovatoare, cum ar
fi sistemele de informare geografică și serviciile bazate pe
localizare (GIS), precum și aplicațiile cu conținut creativ
utilizate în domeniul educației, al culturii sau al modei. Acestea vor fi
finanțate, în perioada 2012-2013, prin Programul „Competitivitate și
inovare în sprijinul politicii privind TIC” (PCI-TIC) și se
preconizează acordarea unui sprijin suplimentar în cadrul programului
Orizont 2020. În plus, Comisia va contribui la organizarea
de concursuri în materie de date deschise pentru a încuraja dezvoltarea
unor noi servicii de informații și va lua inițiative vizând
îmbunătățirea accesului la capital pentru antreprenorii
care creează noi servicii de informații bazate pe datele din sectorul
public. (2)
Sprijin pentru infrastructuri de date – portaluri
de date pentru Europa Pentru a facilita dezvoltarea de produse
și servicii informaționale care să combine datele din toată
Uniunea Europeană, Comisia va depune eforturi pentru a crea două
portaluri europene de date interconectate. Un portal care va facilita accesul la
resursele proprii de date ale Comisiei și ale altor instituții
și agenții europene, precum și utilizarea acestora va începe
să funcționeze în 2012. În paralel, vor fi identificate și
promovate definiții ale metadatelor cu potențial ridicat de
reutilizare. Standardizarea condițiilor de utilizare va avea drept scop
să asigure adoptarea la scară cât mai largă a datelor europene
în cadrul unor servicii inovatoare de informații, în concordanță
cu decizia Comisiei privind reutilizarea informațiilor Comisiei. Comisia va colabora cu statele membre, cu
organismele din sectorul public și cu agregatorii regionali pentru a crea
un portal paneuropean de date, care va începe să funcționeze în 2013
și care va oferi acces direct la o serie de seturi de date din întreaga UE
(inclusiv la datele disponibile prin portalul Comisiei). Dacă este
posibil, această activitate se va baza pe structurile și pe
evoluțiile actuale, iar portalul își va extinde treptat
conținutul pentru a acoperi principalele seturi de date din toate statele
membre. În faza inițială (2011-2013),
sprijinul va fi asigurat de programul CIP. În perioada 2014-2020,
finanțarea infrastructurii europene de servicii electronice pentru datele
publice va fi asigurată de mecanismul „Conectarea Europei”[20]. Comisia va continua, de asemenea, să
susțină activitățile de digitalizare și de dezvoltare
a platformei Europeana, care abordează un aspect important al
reutilizării datelor. (3)
Sprijin pentru infrastructuri de date din domeniul
cercetării Orientându-se după recomandările
raportului „Riding the Wave”, Comisia acordă sprijin în cadrul PC7
și prevede continuarea sprijinului în cadrul programului Orizont 2020
pentru dezvoltarea în Europa a unei infrastructuri de servicii durabile și
solide pentru datele științifice, care să răspundă
necesităților activităților științifice și
de cercetare din 2020, bazate pe o utilizare intensivă a datelor. Acest
lucru va permite accesul la un flux continuu de informații, de la date
brute bazate pe observație și experimentale, până la
publicații din toate domeniile științifice, și va face
posibilă interacțiunea cu acesta. Această infrastructură cuprinde
aspecte tehnice, organizaționale și normative care necesită
coordonare extensivă atât cu statele membre, cât și cu
țările terțe și cu organizațiile internaționale,
pentru a se asigura interoperabilitatea globală și accesul reciproc.
Comisia va colabora cu partenerii noștri internaționali în vederea
elaborării unor standarde privind accesul la date și
interoperabilitatea la nivel mondial.
5.4.
Măsuri de coordonare la nivelul statelor
membre și la nivelul UE
Comisia va continua să faciliteze
coordonarea și schimbul de experiență între statele membre, în
special prin: ·
grupul PSI, un grup de experți din statele
membre, care se ocupă cu schimbul de bune practici și cu
inițiativele de sprijinire a reutilizării informațiilor din
sectorul public; ·
platforma privind informațiile din sectorul
public, un portal internet care oferă informații de ultimă
oră privind evoluția situației în Europa, bune practici, exemple
de noi produse și servicii, precum și cauzele juridice privind
reutilizarea ISP; ·
rețeaua LAPSI, care analizează aspectele
juridice legate de informațiile din sectorul public și
încurajează dezbaterea între cercetători și părți
interesate. Aceasta va elabora o serie de orientări cu privire la
politicile și practicile de acces și de reutilizare; ·
acțiunea ISA privind interoperabilitatea
semantică. Comisia va continua să sprijine grupurile
de consultanță strategică, cum ar fi forumul pentru politica în
domeniul infrastructurilor electronice și grupul de reflecție pentru
infrastructuri electronice, care sunt importante pentru coordonarea dintre
statele membre cu privire la infrastructurile de date științifice,
precum și să participe la lucrările acestora.
6.
Concluzie
Informațiile produse, colectate sau
cumpărate de organizațiile publice în întreaga Uniune Europeană
reprezintă o resursă fundamentală pentru economia
informației. Pentru moment, potențialul său este departe de a fi
pe deplin realizat. În prezenta comunicare, Comisia propune mai multe
măsuri concrete cu scopul de a debloca potențialul resurselor
sectorului public european, de la revizuirea Directivei privind reutilizarea
informațiilor din sectorul public, până la crearea unui portal
paneuropean. Statele membre pot contribui la materializarea
conceptului de date deschise prin adoptarea, transpunerea și punerea în
aplicare rapidă a directivei revizuite privind reutilizarea
informațiilor din sectorul public. Acest lucru va crea condițiile
necesare pentru desfășurarea activităților economice bazate
pe date deschise și va încuraja aplicațiile transfrontaliere. În plus, statele membre ar trebui să
elaboreze și să implementeze politici în materie de date deschise,
adoptând exemple de bune practici din întreaga UE. Ar trebui, de exemplu,
să se acorde sprijin pentru inițierea de proiecte-pilot privind
datele deschise și pentru organizarea de concursuri în acest domeniu, în
special dacă acestea vizează dezvoltarea de produse și servicii
transfrontaliere. În sfârșit, Comisia invită statele membre
să contribuie la dezvoltarea portalului de date paneuropean. Comisia va
iniția discuții cu experți din statele membre pentru a se
asigura că portalul are o bază solidă. În timpul fazei de
implementare, statele membre vor trebui să pună la dispoziție o
gamă largă de seturi de date prin intermediul portalului respectiv,
pentru ca acesta să poată deveni un serviciu de succes și o
bază pentru activitatea economică. Comisia invită Parlamentul European
și Consiliul, în cadrul responsabilităților care le revin,
să creeze condițiile-cadru adecvate pentru reutilizarea
informațiilor din sectorul public în întreaga Uniune Europeană
și să sprijine proiecte și infrastructuri care să
permită transformarea datelor publice din Europa într-un motor al
inovării, creșterii și transparenței. Strategia
în materie de date deschise, principalele măsuri Cadrul
legislativ ·
Propunerea de directivă revizuită privind
reutilizarea informațiilor din sectorul public, decembrie 2011; ·
Decizia revizuită a Comisiei privind
reutilizarea informațiilor Comisiei, decembrie 2011; eforturi în vederea
extinderii sistemului, astfel încât să cuprindă și alte
instituții și agenții europene, 2012; ·
Inițiative legislative și strategice
sectoriale care urmează să înglobeze datele deschise. Portalurile
și platformele europene de date deschise ·
Un portal care să permită accesul la
datele Comisiei și ale altor instituții și agenții ale UE,
primăvara 2012; ·
Lansarea unui portal paneuropean de date care
să permită accesul la seturi de date din întreaga Uniune
Europeană, primăvara 2013, după activitatea pregătitoare în
colaborare cu statele membre, începând din 2011; ·
Cofinanțarea infrastructurii europene de
servicii electronice de date deschise prin intermediul mecanismului „Conectarea
Europei”, 2014-2020. Date
deschise pentru știință ·
Comunicarea și recomandarea adresate statelor
membre privind informațiile științifice, începutul anului 2012; ·
Extinderea proiectului-pilot privind accesul liber
la publicații științifice pentru întregul program Orizont 2020 +
proiect-pilot privind accesul liber la date din domeniul cercetării. Cercetare
și inovare ·
Proiecte de cercetare și inovare relevante
pentru datele deschise, în special prin intermediul PC7, CIP și Orizont 2020,
cu finanțare pentru infrastructurile de cercetare care sprijină
accesul liber la date și articole de cercetare; ·
Concursuri în domeniul datelor deschise (2012-2013)
+ îmbunătățirea accesului la capital pentru antreprenori în
acest domeniu. Obiective Comisia se
angajează: ·
să lanseze, în 2012, un portal de date
deschise al Comisiei. ·
să lanseze, în 2013, un portal-pilot cu o
interfață multilingvă, cu facilități de căutare
și cu seturi de date din întreaga UE. Colaborarea cu
statele membre ar trebui să conducă la: ·
elaborarea și implementarea de politici în
domeniul datelor publice deschise în toate statele membre până la
începutul anului 2013. ·
posibilitatea de a găsi, prin intermediul
portalului paneuropean de date, 1/3 din totalitatea datelor publice structurate
disponibile în statele membre, până în 2015. Impactul
general preconizat: ·
până în 2017 (trei ani de la data
preconizată a transpunerii Directivei privind reutilizarea
informațiilor din sectorul public), beneficiile globale ale
reutilizării ISP se vor ridica la 100 de miliarde EUR pe an în UE,
inclusiv dezvoltarea de noi întreprinderi și creșterea
eficienței serviciilor din sectorul public. [1] Conceptul de „date” și cel de „informații”,
astfel cum sunt utilizate în prezenta comunicare, sunt interschimbabile și
se referă la orice conținut, indiferent de suport. [2] http://www.official-documents.gov.uk/document/cm76/7650/7650.pdf. [3] Evaluarea reutilizării informațiilor din
sectorul public în sectorul informațiilor geografice, al
informațiilor meteorologice și al informațiilor juridice [Assessment
of the Re-use of Public Sector Information in the Geographical Information,
Meteorological Information and Legal Information sectors], MICUS, decembrie
2008. [4] Review of recent studies on PSI re-use and related
market developments (Recenzie a unor studii recente privind reutilizarea
ISP și evoluțiile conexe ale pieței), G. Vickery, august 2011. [5] Raportul MC Kinsey intitulat „Big Data, The next
frontier for innovation, competition and productivity”, mai 2011. [6] Raportul final al grupului de experți la nivel
înalt privind datele științifice, octombrie 2010. [7] JO L 345/90, 31.12.2003. [8] Directivele 2003/4/CE, JO L 41/26, 14.2.2003 și 2007/2/CE, JO l108/1,
14.3.2007. [9] COM(2010) 461 final. [10] COM(2008) 886 final/2. [11] Comunicarea privind informaţiile ştiinţifice în era
digitală, COM(2007) 56, Comunicarea privind infrastructuri TIC pentru
e-știință, COM(2009) 108 și concluziile aferente ale
Consiliului. [12] http://lod2.eu/. [13] http://www.openaire.eu/. [14] http://www.semic.eu/ [15] McKinsey, op.cit. [16] Idem. [17] G. Vickery, op.cit. [18] Studiu privind „Tarifarea informațiilor din sectorul public”, Deloitte
consulting și alții, iunie 2011. [19] Câteva exemple la: http://www.dr0i.de/lib/2011/07/04/a_sample_of_data_hugging_excuses.html [20] A se vedea propunerile Comisiei
privind CEF, COM(2011) 665, COM(2011) 657/3.