Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52011DC0693

    RAPORT AL COMISIEI AL 22-LEA RAPORT ANUAL PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A FONDURILOR STRUCTURALE (2010)SEC(2011) XXX

    /* COM/2011/0693 final */

    52011DC0693

    /* COM/2011/0693 final */ RAPORT AL COMISIEI AL 22-LEA RAPORT ANUAL PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A FONDURILOR STRUCTURALE (2010)SEC(2011) XXX


    RAPORT AL COMISIEI

    AL 22-LEA RAPORT ANUAL PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A FONDURILOR STRUCTURALE (2010) SEC(2011) XXX

    Prezentul raport este prezentat în conformitate cu articolul 45 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 de stabilire a dispozițiilor generale referitoare la Fondurile structurale. El se referă la activitățile legate de asistența din cadrul fondurilor structurale 2000-2006 în cursul anului 2010.

    Informații mai detaliate sunt disponibile în documentul de lucru al serviciilor Comisiei (anexat la prezentul raport).

    1. INTRODUCERE

    2010 a fost cel de-al unsprezecelea an în care au fost puse în aplicare programe și proiecte finanțate din fondurile structurale, corespunzătoare perioadei de programare 2000-2006. În 2010, au fost gestionate în total 718[1] programe operaționale.

    În 2010, a început procesul de închidere pentru majoritatea programelor operaționale din perioada 2000-2006. Majoritatea documentelor de încheiere aferente au fost transmise de statele membre în septembrie 2010. Cadrul general de încheiere a asistenței din fondurile structurale 2000–2006 a fost stabilit prin Decizia C(2006)3424 a Comisiei din 2006, modificată prin Deciziile C(2008)1362 și C(2009)960 ale Comisiei.

    Pachetul de redresare economică propus de Comisie în vederea combaterii crizei financiare a aprobat acordarea unei prelungiri de șase (sau douăsprezece) luni pentru fiecare program în parte, în cazul statelor membre care au optat pentru această modalitate. Această flexibilitate a permis statelor membre și regiunilor să maximizeze absorbția fondurilor alocate prin abordarea provocărilor neașteptate privind punerea în aplicare a programelor și, prin urmare, să atingă obiectivelor programelor

    Pe lângă punerea în aplicare a programelor și proiectelor finanțate din fondurile structurale aferente perioadei 2000-2006 și pregătirea în vederea închiderii lor, Comisia a fost, de asemenea, implicată activ în punerea în aplicare, în 2010, a 434 de programe [317 din Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), 117 din Fondul social european (FSE)][2] corespunzătoare perioadei 2007-2013.

    Pentru a putea demonstra valoarea adăugată a politicii europene de coeziune, Comisia a continuat să realizeze evaluarea ex post a obiectivelor 1 și 2 pentru perioada 2000-2006. Raportul de sinteză pentru evaluarea ex post a fost publicat în aprilie 2010[3]. De asemenea, s-au publicat în iunie 2010 evaluările ex post ale inițiativelor comunitare URBAN[4] și INTERREG[5], lansate în 2008. La începutul lui 2009, a fost lansată evaluarea ex post a inițiativei comunitare EQUAL, iar rezultatele sale preliminare au fost prezentate la începutul lui 2010. Cu privire la Instrumentul financiar pentru orientarea pescuitului (IFOP), evaluarea ex post s-a realizat în 2009 și a fost prezentată în mai 2010[6]. În decembrie 2010, Comisia a prezentat, de asemenea, evaluarea ex post a programului Leader +[7], în timp ce evaluarea Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), secțiunea „Orientare” este în desfășurare.

    Schimbul de experiență a fost promovat, în special prin intermediul rețelelor interregionale și urbane și în cadrul conferinței „Regiunile pentru schimbarea economică: determinarea creșterii durabile”, la 20 și 21 mai, cu 755 de participanți provenind din toate cele 27 de țări de membre.

    Cea de-a opta ediție a Zilelor porților deschise „Săptămâna europeană a regiunilor și a orașelor”, organizată în comun de către Comisie și Comitetul Regiunilor a avut loc la 4-7 octombrie 2010. Aceasta a reunit 5 900 de factori de decizie locali, regionali, naționali și europeni și experți în domeniul dezvoltării regionale și locale. În plus, 263 de evenimente locale au fost organizate în 33 de țări. Evenimentul pune la dispoziție un spațiu pentru cooperare și creare de rețele, pentru a face schimb de cunoștințe și de experiență și oferă regiunilor și orașelor posibilitatea de a face cunoscute realizările lor. De asemenea, acesta oferă ocazia ideală de a evidenția sinergiile între politica de coeziune și alte politici ale UE.

    Președinția belgiană a organizat o conferință de două zile (18 și 19 noiembrie 2010) privind „Rolul FSE în lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale”. Sesiuni de lucru au fost organizate în decursul a două jumătăți de zi cu accent pe rolul FSE în calitate de instrument politic în lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale.

    2. ANALIZA PUNERII ÎN APLICARE

    2.1. Execuția bugetară

    2.1.1. FEDER

    În pofida crizei financiare, 2010 a fost un an excelent în ceea ce privește execuția bugetară. Rata totală de absorbție a atins 100,0%, și anume 1 693 de milioane EUR au fost rambursate programelor operaționale. În timp ce nivelul de execuție în temeiul obiectivului 2 a fost superior celui votat inițial (230 de milioane EUR, în loc de 104 de milioane EUR), plățile efectuate pentru Obiectivul 1 și programele INTERREG au fost mai mici decât previziunile inițiale (pentru obiectivul 1, 1 348 de milioane EUR, în loc de 2 077 de milioane EUR, iar pentru INTERREG 90 de milioane EUR, în loc de 202 de milioane EUR), în mare parte datorită unui transfer de credite în cursul procedurii globale de transfer în vederea consolidării creditelor pentru perioada 2007-2013. În total, pentru alte programe (Urban, Acțiuni inovatoare), a fost plătită suma de 25 de milioane EUR.

    În 2010, a început procesul de închidere pentru majoritatea programelor operaționale FEDER din perioada 2000-2006. Din 379 de programe, 281 de programe (și anume 74%) care reprezintă 90% din fondurile FEDER au optat pentru prelungirea datelor de eligibilitate. La 31 decembrie 2010, au fost primite documente de încheiere pentru 356 de programe. Unitățile responsabile analizează, în prezent, declarațiile de lichidare și rapoartele finale.

    O propunere de încheiere a fost trimisă statelor membre pentru 25 de programe, în timp ce restul de 354 vor fi încheiate în cursul anilor 2011 și 2012.

    Pentru întreaga perioadă 2000-2006, 123 339 de milioane EUR au fost plătite statelor membre, până la 31 decembrie 2010. Aceasta reprezintă o rată de absorbție medie, pentru toate statele membre, de 95,2% din alocația totală de 129 600 de milioane EUR. Majoritatea plăților restante privesc plățile soldurilor finale pentru închiderea programelor.

    La sfârșitul lui 2010, angajamentele din anii precedenți, pentru care mai existau plăți restante (RAL), au totalizat 6 719 de milioane EUR pentru FEDER, față de 8 400 de milioane EUR la sfârșitul lui 2009. Aceasta reprezintă 5,2% din suma totală angajată pentru FEDER. O nouă reducere a RAL este prevăzută cu plata soldurilor finale la închiderea programelor.

    În 2010, la fel ca în anul precedent, așa-numita regulă „n+2” nu s-a aplicat. Ca normă generală, ultima tranșă de angajamente (și anume 2006) se va utiliza pentru executarea plăților finale atunci când statele membre și Comisia aprobă închiderea programului. În consecință, valoarea care trebuie dezangajată se va calcula numai în stadiul de închidere a programelor operaționale[8].

    2.1.2. FSE

    Pentru perioada de programare 2000-2006, consumul creditelor de plată pe parcursul lui 2010 s-a ridicat la 319 milioane EUR. Aceasta corespunde unui procentaj de 26,42 % din alocarea anuală de credite de plată.

    Acest lucru se datorează faptului că majoritatea programelor au atins pragul de 95%, iar soldul restant va fi plătit numai în contextul închiderii programelor care se află în prezent în curs de derulare.

    La sfârșitul lui 2010, valoarea totală a angajamentelor restante (RAL) era de 3 004 de milioane EUR (în raport cu 4 700 de milioane EUR în 2009). Aceasta reprezintă 4,38% din angajamentele totale pentru perioada 2000-2006. RAL au fost consumate prin plăți intermediare, câteva plăți finale și s-a recurs la o dezangajare automată a RAL neutilizate pentru o sumă de 1 460 milioane EUR în cadrul exercițiului de închidere.

    În 2010, la fel ca în anul precedent, așa-numita regulă „n + 2” nu s-a aplicat și RAL în cauză a fost scăzută de dezangajările pentru perioada de programare 2000 - 2006 la închiderea programelor operaționale, în conformitate cu dispozițiile stabilite la articolul 105 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006.

    La sfârșitul lui 2010, s-a plătit suma de 64 118 de milioane EUR statelor membre, pentru întreaga perioadă. Aceasta reprezintă o rată de absorbție, pentru toate statele membre, de 93,47% din alocația totală de 68 600 de milioane EUR.

    În total, pentru cele 229 de programe aflate în curs de închidere în 2010, toate documentele de încheiere au fost furnizate în termenul solicitat și 10 dintre programe au fost deja închise.

    2.1.3. FEOGA

    Suma totală plătită în 2010 a fost de 168,3 de milioane EUR sau 30,7% din bugetul disponibil la sfârșitul anului (o sumă în valoare de 13,9 de milioane EUR a fost transferată în timpul anului către alte linii bugetare din afara FEOGA). Rata de execuție în ceea ce privește bugetul inițial pentru creditele de plată ar fi de 29,9%.

    În valoare absolută, suma plătită în 2010 se află cu mult sub cea plătită în 2009 (cu 300 de milioane EUR mai puțin). Trei motive principale stau la baza acestei reduceri:

    - programele de dezvoltare rurală finanțate prin FEOGA-Orientare au urmat unui ritm foarte ridicat de punere în aplicare în anii anteriori. La finalul anului 2009, 94% din contribuțiile fondului FEOGA-Orientare programate pentru întreaga perioadă se plătiseră deja și un număr substanțial de programe (112 dintr-un total de 152) atinseseră deja pragul de 95% pentru plățile intermediare. În aceste cazuri nu a mai fost posibil să se efectueze plăți în 2010 până la închidere.

    - În 2010, închiderea programelor FEOGA-Orientare din 2000–2006 – a început și, până la sfârșitul anului, 19 programe (dintr-un total de 152 de programe) au fost închise.

    - Cheltuielile reduse ale FEOGA – Orientare în 2010 au fost compensate într-o foarte mare măsură prin cele 11 120 de milioane EUR cheltuite de FEADR în cadrul programării dezvoltării rurale 2007-2013 (cu 2,91 miliarde EUR mai mult decât în anul 2009).

    Angajamentele restante (RAL) din FEOGA-Orientare la finalul anului 2010 se ridicau la 1 183,3 de milioane EUR, echivalent cu 5,3% din întreaga alocare pentru perioada 2000-2006. Această sumă este cu 171,3 de milioane EUR mai scăzută decât RAL de 1 354,6 de milioane EUR de la finalul anului 2009.

    2.1.4. IFOP

    Rata totală de absorbție a plăților a atins 100 %, o sumă de 10 milioane de euro fiind alocată statelor membre.

    În ceea ce privește nivelul de execuție al creditelor de plată, 10 milioane de euro au fost plătite în cadrul obiectivului 1. Nicio plată nu a fost efectuată în afara obiectivului 1.

    La sfârșitul anului 2010, totalul RAL pentru IFOP a atins 296,44 milioane EUR (în comparație cu 306,41 de milioane EUR în 2009). Aceasta reprezintă 7,5 % din angajamentele totale pentru perioada 2000-2006.

    La sfârșitul lui 2010, 3 639 de milioane EUR au fost plătite statelor membre, pentru întreaga perioadă. Aceasta reprezintă o rată de absorbție, pentru toate statele membre, de 92,5% din alocația totală de 3 935 de milioane EUR.

    2.2. Punerea în aplicare a programului

    2.2.1. Obiectivul 1

    Programele pentru obiectivul 1 s-au concentrat asupra proiectelor de infrastructură de bază (40,2 %), aproape jumătate din investițiile totale din această categorie fiind cheltuite pentru infrastructura de transport (49,9 %). Mai mult de o treime (34,9%) din resursele obiectivului 1 au fost investite în mediul productiv, în care prioritatea continuă să o reprezinte sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a sectorului meșteșugăresc (26,6%), proiectele axate pe resurse umane reprezentând 22,5% din resurse.

    2.2.2. Obiectivul 2

    În regiunile cuprinse în obiectivul 2, principalul obiectiv al programelor continuă să fie investițiile productive, peste jumătate din toate resursele financiare (55,4 %) fiind alocate acestei categorii care vizează în principal IMM-urile și sectorul meșteșugăresc. Al doilea domeniu de intervenție, în ordinea importanței, este infrastructura de bază, căreia îi revin 29,2 % din toate resursele alocate pentru obiectivul 2. În categoria resurselor umane, căreia i-au fost direcționate 10,5% din resurse, flexibilitatea forței de muncă, activitatea antreprenorială, inovarea, precum și tehnologiile de informare și de comunicare constituie principalele domenii de investiție.

    2.2.3. Obiectivul 3

    În 2010, punerea în aplicare a programului FSE s-a concentrat în continuare asupra Strategiei europene privind ocuparea forței de muncă, în special asupra măsurilor destinate îmbunătățirii capacității de inserție profesională pe piața muncii (30,9 % din cheltuielile autorizate), a învățării pe tot parcursul vieții (activitățile destinate dezvoltării instruirii și formării profesionale au reprezentat 31,2 % din cheltuielile autorizate), a incluziunii sociale (13,3 % din cheltuielile autorizate), a egalității de șanse (5,2 % din cheltuielile autorizate), a flexibilității forței de muncă, a activității antreprenoriale, a inovării, precum și a tehnologiilor de informare și de comunicare (19,05%).

    2.2.4. Pescuitul din afara Obiectivului 1

    Cheltuielile corespunzătoare programelor IFOP din afara obiectivului 1 au vizat prelucrarea, comercializarea și promovarea produselor piscicole (26,7 %). A doua măsură ca importanță a fost ajustarea efortului de pescuit (17,8 %), urmată de reînnoirea și modernizarea flotei de pescuit (17,5 %), facilități pentru porturile pescărești (16,9 %) și acțiuni ale profesioniștilor (formare profesională, pescuit de coastă de mică anvergură) (12,8 %).

    2.2.5. Inițiative comunitare

    2.2.5.1. INTERREG

    Până la sfârșitul lui 2010, cele 81 de programe INTERREG III/de vecinătate selectaseră aproximativ 19 000 de proiecte și rețele, având ca obiectiv reducerea efectelor granițelor naționale, ale barierelor lingvistice și ale diferențelor culturale, precum și dezvoltarea zonelor de graniță, sprijinirea dezvoltării strategice și a integrării teritoriale în zone mai mari ale Uniunii și a mai bunei integrări cu vecinii săi. Eficacitatea politicilor și a instrumentelor de dezvoltare regională a fost, de asemenea, sprijinită prin schimbul de bune practici și de experiență.

    Până la sfârșitul anului 2010, rata de absorbție a plăților a fost de aproximativ 92%. Din cauza naturii mai specifice și mai dificile a programelor de cooperare, pentru unele programe nu au putut fi evitate dezangajări datorate regulii „n+2”. În total, în decursul perioadei de programare, ca urmare a normei de dezangajare automată, s-a dezangajat suma de 135 de milioane EUR.

    În 2010, a fost început procesul de închidere pentru 81 de programe INTERREG III/de vecinătate, iar pentru 3 programe închiderea a fost finalizată.

    2.2.5.2. EQUAL

    În majoritatea statelor membre, programele inițiativei comunitare EQUAL au fost încheiate din punct de vedere administrativ în 2008. Numai câteva state membre au solicitat prelungirea datei finale de eligibilitate până în 2009 pentru a realiza un nivel mai ridicat de absorbție și pentru a continua acțiunile de integrare. În 2010, procesul de închidere administrativă a fost continuat și, până la sfârșitul anului, au fost efectuate 4 închideri de programe operaționale EQUAL.

    2.2.5.3. URBAN

    În 2010, programul URBACT I a fost încheiat. Programul URBACT a declarat un total de 25 043 714 EUR de costuri eligibile, din care un total de 15 386 591 EUR în temeiul FEDER.. Aceasta reprezintă o neutilizare a 2 644 526 EUR din fondurile FEDER, și anume 14,67%.

    Programul URBACT II, programul pentru rețeaua de dezvoltare urbană în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, este un program de schimb și de învățare pentru orașe bazat pe bunele experiențe dobândite în cadrul programului URBACT I. În 2010, activitatea referitoare la gestionarea programului URBACT II a continuat prin intermediul comitetelor de monitorizare și al procedurilor de raportare.

    2.2.5.4. LEADER+

    Inițiativa comunitară LEADER+ a fost compusă din trei activități: punerea în aplicare de strategii de dezvoltare locală prin parteneriate public-privat, cooperarea între teritoriile rurale, precum și activități în rețea. 73 de programe LEADER+ pentru țările din UE15 au fost aprobate pentru perioada 2000-2006. Statele membre ale UE care au aderat după 1 mai 2004 au avut posibilitatea să integreze măsuri de tip Leader + în programele FEOGA din cadrul Obiectivului 1.

    Până la sfârșitul anului 2010, 14 programe Leader + au fost încheiate și 8 scrisori premergătoare închiderii au fost trimise statelor membre.

    2.2.6. Acțiuni inovatoare

    2.2.6.1. FEDER

    Direcția Generală Politica Regională a gestionat, de asemenea, 181 de programe regionale de acțiuni inovatoare (171 au fost încheiate până la 31 decembrie 2010, dintre care 24 au fost încheiate în decursul lui 2010), care contribuie la promovarea inovării strategice în cadrul regiunilor, prin experimentarea unor metode și practici inovatoare, destinate îmbunătățirii nivelului de inovare și a calității sprijinului UE, în cadrul a trei teme: cunoștințe și inovare tehnologică, societatea informațională și dezvoltarea durabilă.

    2.2.6.2. FSE

    Acțiunile inovatoare rămase pentru proiectele din 2005 și 2006 au fost finalizate după cum a fost prevăzut și încheiate în 2010.

    3. COERENță șI COORDONARE

    3.1. Coerența cu alte politici comunitare

    Rapoartele anterioare au tratat în detaliu evoluțiile relevante legate de asigurarea coerenței între politica de coeziune și alte priorități politice ale UE, precum politica în domeniul concurenței, piața internă, mediul înconjurător, transportul și egalitatea de șanse între femei și bărbați. Nu s-au înregistrat schimbări specifice în cerințele sau așteptările privind autoritățile de gestionare, deoarece programele pentru perioada 2000-2006 au intrat în etapa de închidere.

    3.2. Coordonarea instrumentelor

    3.2.1. Fondurile structurale și Fondul de coeziune

    În perioada 2000-2006, toate cele 25 de state membre au beneficiat de asistență din partea fondurilor structurale, în timp ce 13 state membre au beneficiat, de asemenea, de asistență din partea Fondului de coeziune, care sprijină țările mai puțin prospere. Programarea și punerea în aplicare a fondurilor structurale au fost coordonate cu atenție și în raport cu Fondul de coeziune (în special FEDER) pentru evitarea redundanței în proiectele sprijinite.

    3.2.2. Fondurile structurale și BEI/FEI

    Pe toată perioada 2000-2006, Comisia, BEI și FEI și-au consolidat cooperarea prin instituirea celor trei inițiative JASPERS, JEREMIE și JESSICA. Detalii privind această cooperare au fost furnizate în rapoartele anterioare. Deoarece punerea în aplicare a perioadei 2000-2006 a intrat în etapa de închidere în 2010, nu există nimic de raportat.

    4. EVALUăRI

    În 2010, Comisia a continuat evaluările în sprijinul adoptării de decizii în cadrul politicii de coeziune.

    FEDER

    În 2010, Comisia a încheiat evaluarea ex post a intervențiilor FEDER în regiunile acoperite de obiectivul 1 și 2. Raportul de sinteză al tuturor lucrărilor realizate a fost publicat și prezentat publicului în aprilie 2010. Evaluările ex post ale inițiativelor comunitare URBAN și INTERREG au fost, de asemenea, finalizate în 2010.

    În plus, în 2010 Comisia a lansat evaluări privind sprijinul oferit de politica de coeziune întreprinderilor și inovării și cercetării. În plus, au fost lansate, de asemenea, trei studii tematice privind politica de coeziune și dezvoltarea locală, regiunile cu caracteristici geografice specifice și activitățile de inovare.

    FSE

    Evaluarea ex post a intervențiilor FSE pentru perioada 2000-2006 a fost finalizată în 2010. Aceasta constă dintr-un studiu pregătitor, 2 studii tematice (sprijin acordat prin FSE metodei deschise de coordonare în domeniul protecției sociale și al incluziunii sociale și – impactul FSE asupra funcționării pieței forței de muncă și asupra investițiilor în infrastructura de capital uman prin sprijinirea sistemelor și structurilor) și 2 evaluări principale privind FSE și EQUAL. Toate rapoartele de evaluare au fost publicate.

    Alte 5 evaluări și studii au fost finalizate în 2010, în timp ce alte trei au fost lansate în cadrul aceluiași an.

    FEOGA

    Evaluarea ex post a programului Leader + a fost finalizată în 2010. Această evaluare acoperă programele Leader+, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1260/99 al Consiliului, și măsurile de tip Leader+ incluse în programele tranzitorii de dezvoltare rurală pentru perioada 2004-2006 (UE-10). Concluzia evaluării este aceea că Leader+ a fost o completare importantă a politicilor generale și a contribuit la diversificarea economică, calitatea vieții și ameliorarea mediului natural și construit din zonele rurale.

    În 2010, Comisia a lansat evaluarea ex-post a programelor de dezvoltare rurală pentru perioada 2000 – 2006. Evaluarea va examina relevanța, coerența, eficacitatea și eficiența diferitelor măsuri și programe. Aceasta va fi finalizată în cursul anului 2011.

    5. CONTROALE

    Informații detaliate privind rezultatele controalelor sunt disponibile în rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale respective[9].

    5.1. FEDER

    Începând cu 2004, funcționarea eficientă a sistemelor de gestionare și control ale statelor membre a făcut obiectul unor audituri vaste care acoperă principalele elemente de gestionare și control. În ceea ce privește acoperirea, programele auditate reprezintă 43% din numărul de programe importante și 76% din contribuția stabilită pentru FEDER. În ceea ce privește INTERREG, o anchetă de audit separată, lansată în 2006, a fost încheiată în 2010 pentru 23 de programe examinate (28% din totalul programelor), reprezentând 54% din contribuția stabilită.

    O amplă anchetă pregătitoare a fost realizată în perioada 2007 – 2010 în vederea revizuirii organismelor de lichidare pentru a verifica garanția care poate fi acordată activităților lor de încheiere care stau la baza declarațiilor de lichidare, pentru a se verifica pregătirea statelor membre pentru încheiere și pentru a se identifica și restrânge riscurile legate de aceasta. Cele 42 de audituri efectuate în cadrul acestei anchete, împreună cu misiunile de audit efectuate asupra organismului de lichidare în cadrul auditului de sisteme periodice, care a început în 2004, au condus la o acoperire a organismelor de lichidare responsabile de aproximativ 85% din suma stabilită pentru programele din perioada 2000-2006.

    În plus, în 2010, patru misiuni de audit au fost întreprinse pentru a monitoriza auditurile sistemelor FEDER realizate anterior (în special punerea în aplicare a planurilor de acțiuni corective ca urmare a detectării unor deficiențe în cadrul sistemelor) în trei țări: în Spania (1), Germania (1) și Italia (2).

    Alte activități de audit realizate în 2010 pentru perioada de programare 2000-2006 au inclus examinarea 86 de rapoarte de audit al sistemelor primite de la auditorii naționali și a unsprezece rapoarte de control anuale primite în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 438/2001 (2009 a fost ultimul an pentru care prezentarea unui raport de control anual care rezumă toate lucrările de audit efectuate în timpul anului a fost obligatorie, înainte de data de depunere a documentelor de încheiere de către statele membre pentru majoritatea programelor, în 2010). Scrisori de evaluare au fost trimise tuturor statelor membre, însoțite de observații și, după caz, de cereri de informații suplimentare pentru a se obține un maximum de garanții posibile de pe urma rezultatelor activităților de audit la nivel național.

    5.2. FSE

    În timpul perioadei de programare 2000-2006, activitatea desfășurată de direcția de audit a inclus o evaluare a descrierilor sistemelor de gestionare și control, o analiză a rapoartelor de audit ale sistemelor naționale și a rapoartelor de control anuale în cadrul reuniunilor de coordonare bilaterale anuale și trei anchete de audit principale.

    Având în vedere stadiul punerii în aplicare a programelor operaționale din perioada de programare 2000-2006, nu au fost efectuate alte audituri ale sistemelor de gestionare și control în 2010. În schimb, activitatea de audit s-a concentrat pe urmărirea neregulilor și a rezervelor emise în raportul anual de activitate pentru 2009 și pe analiza declarațiilor de lichidare.

    5.3. FEOGA

    În total, la finalul anului 2010, 103 programe din 152 au făcut obiectul unui audit (67,8%), acoperind 21,7 miliarde EUR (96,4%) din totalul creditelor de angajament. Numărul total de programe care au făcut obiectul unui audit de monitorizare a fost de 44. În 2010, toate aceste audituri au fost închise.

    Până la 31 decembrie 2010, examinarea declarațiilor de lichidare trimise de statele membre a fost finalizată în ceea ce privește 78 de programe, reprezentând 51,3% din numărul total de programe.

    5.4. IFOP

    De la începutul perioadei de programare 2000-2006, DG MARE a realizat un total de 58 de misiuni de audit prin care a acoperit toate programele sale monofond (18 programe care reprezintă o contribuție inițială de la buget de 3 608,73 de milioane EUR – 87,4 % din bugetul total pentru perioada 2000-2006), precum și 18 programe multifond reprezentând o contribuție de 374,58 de milioane EUR - 9,2 % din totalul bugetului inițial pentru 2000-2006. În total, auditurile sistemelor realizate de DG MARE au vizat programe care reprezintă 96,6% din contribuția totală inițială a IFOP în perioada 2000-2006. Pentru celelalte programe, garanția este furnizată de activitatea de audit a celorlalte direcții generale responsabile de fondurile structurale și/sau de auditurile naționale.

    Până la sfârșitul anului 2010, au fost analizate 17 declarații de lichidare: 9 au fost acceptate, pentru 8 analiza a fost întreruptă și au fost solicitate informații suplimentare, iar pentru restul de 43 analiza era în curs de desfășurare. Din cele 9 care au fost acceptate, avizul pentru 8 a fost fără rezerve și, pentru una, avizul a fost cu rezerve (și pentru care va fi propusă o corecție financiară).

    5.5. OLAF

    În 2010, OLAF a efectuat 53 de misiuni în statele membre privind măsurile cofinanțate de fondurile structurale. În cursul acestor misiuni s-au efectuat controale la fața locului[10] privind 52 de operatori economici și alte 6 tipuri de misiuni au fost efectuate cu scopul de a strânge informații sau de a sprijini fie administrațiile naționale, fie autoritățile judiciare. Astfel cum a fost cazul în anii anteriori, problemele tipice identificate de către OLAF în cursul anului 2010 au inclus declarații false, facturi false și nerespectarea normelor privind achizițiile publice, precum și exemple specifice de conflicte de interese în anumite proceduri de licitație.

    În 2010, statele membre au comunicat Comisiei, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1681/94[11] astfel cum a fost modificat[12] și cu Regulamentul (CE) nr. 1828/2006[13] astfel cum a fost modificat[14], aproximativ 6 910[15] de notificări ale unor nereguli care implică 1 546 miliarde EUR și afectează măsurile cofinanțate corespunzătoare perioadelor de programare 1994-99, 2000-2006 și 2007-2013.

    6. COMITETELE CARE ASISTă COMISIA

    6.1. Comitetul de coordonare a fondurilor (COCOF)

    Singura activitate a COCOF în 2010 privind punerea în aplicare pentru perioada 2000 - 2006 a constat în analizarea a două decizii ale Comisiei:

    - Proiect de decizie a Comisiei de exceptare a anumitor cazuri de nereguli care decurg din operațiuni cofinanțate de fondurile structurale și Fondul de coeziune pentru perioada de programare 2000-2006 de la anumite cerințe speciale de raportare prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1681/94 și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1831/94 și

    - Proiect de decizie a Comisiei privind consecințele financiare pentru bugetul Uniunii ale exceptării anumitor cazuri de nereguli care decurg din operațiuni cofinanțate de fondurile structurale și Fondul de coeziune pentru perioada de programare 2000-2006 de la anumite cerințe speciale de raportare prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1681/94 și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1831/94.

    Comitetul a emis un aviz favorabil pentru ambele propuneri.

    6.2. Comitetul FSE

    În 2010 au avut loc trei sesiuni plenare și șase reuniuni ale grupului tehnic de lucru, dar, cu toate acestea, în cadrul acestor reuniuni nu a fost abordată nicio problemă privind execuția perioadei 2000 – 2006.

    6.3. Comitetul pentru structuri agricole și dezvoltare rurală (STAR)

    Comitetul STAR s-a reunit de șase ori în 2010 și a emis un aviz favorabil cu privire la două decizii:

    - Proiect de decizie a Comisiei de exceptare a anumitor cazuri de nereguli care decurg din operațiuni cofinanțate de fondurile structurale și Fondul de coeziune pentru perioada de programare 2000-2006 de la anumite cerințe speciale de raportare prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1681/94 și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1831/94, și

    - Proiect de decizie a Comisiei privind consecințele financiare pentru bugetul Uniunii ale exceptării anumitor cazuri de nereguli care decurg din operațiuni cofinanțate de fondurile structurale și Fondul de coeziune pentru perioada de programare 2000-2006 de la anumite cerințe speciale de raportare prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1681/94 și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1831/94.

    6.4. Comitetul pentru structuri din sectorul pescuitului și acvaculturii (CSFA)

    Comitetul pentru structuri din sectorul pescuitului și acvaculturii (CSFA) s-a reunit de două ori în 2010. Printre principalele puncte de discuție la reuniuni se numără evaluarea ex-post și închiderea IFOP.

    [1] 226 de programe din cadrul obiectivelor 1 și 2; 47 din cadrul obiectivului 3; 12 programe IFOP (în afara obiectivului 1), 81 INTERREG, 71 URBAN, 27 EQUAL, 73 LEADER+ și 181 de programe Acțiuni inovatoare.

    [2] A se vedea Comunicarea privind rezultatele negocierilor referitoare la strategiile și programele pentru perioada de programare 2007-2013.

    [3] publicat la adresa: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/evaluation/expost_reaction_en.htm

    [4] publicată la adresa http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/evaluation/expost2006/urban_ii_en.htm

    [5] publicată la adresa: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/evaluation/expost2006/interreg_en.htm

    [6] publicată la adresa: http://ec.europa.eu/fisheries/documentation/studies/fifg_evaluation/index_en.htm

    [7] publicată la adresa: http://ec.europa.eu/agriculture/eval/reports/leaderplus-expost/index_en.htm

    [8] Articolul 105 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006.

    [9] Publicate la adresa: http://ec.europa.eu/atwork/synthesis/aar/index_en.htm

    [10] Regulamentul (CE) nr. 2185/1996, JO L 292, 15.10.1996, p. 2.

    [11] JO L 178, 12.7.1994, p. 43.

    [12] Regulamentul (CE) nr. 2035/2005, JO L 328, 15.12.2005, p; 8

    [13] JO L 371, 27.12.2006, p. 1.

    [14] Regulamentul (CE) Nr. 846/2009, JO L 250, 23.9.2009, p.1.

    [15] 2009: număr de cazuri comunicate: 4 858; suma totală privind comunicările:

    1 161 865 730 EUR

    Top