EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52010DC0584

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN referitoare la un proiect de foaie de parcurs privind crearea mediului comun de realizare a schimbului de informații în vederea supravegherii domeniului maritim al UE

/* COM/2010/0584 final */

52010DC0584

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN referitoare la un proiect de foaie de parcurs privind crearea mediului comun de realizare a schimbului de informații în vederea supravegherii domeniului maritim al UE /* COM/2010/0584 final */


[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 20.10.2010

COM(2010) 584 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN

referitoare la un proiect de foaie de parcurs privind creareamediului comun de realizare a schimbului de informațiiîn vederea supravegherii domeniului maritim al UE

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN

. referitoare la un proiect de foaie de parcurs privind crearea mediului comun de realizare a schimbului de informații în vederea supravegherii domeniului maritim al UE Proiect de foaie de parcurs privind crearea mediului comun de realizare a schimbului de informații în vederea supravegherii domeniului maritim al UE

INTRODUCERE

La 15 octombrie 2009, Comisia a adoptat comunicarea[1] intitulată „Către integrarea supravegherii maritime: Un mediu comun în vederea schimbului de informații pentru domeniul maritim al UE” (CISE - common information sharing environment ), care definește principiile directoare pentru crearea acestuia.

În concluziile sale din 17 noiembrie 2009, Consiliul „Relații Externe”[2] a aprobat această comunicare, solicitând Comisiei să prezinte, până la sfârșitul anului 2010, o foaie de parcurs etapizată de creare a CISE. Această foaie de parcurs urmează să fie completată cu date detaliate în 2011, cu scopul de a lua în considerare rezultatele proiectelor pilot. De asemenea, Comisia a fost însărcinată să prezinte, până în 2013, o evaluare a resurselor financiare necesare pentru implementarea CISE. Consiliul „Afaceri generale”[3] a reiterat aceeași abordare în concluziile sale din 14 iunie 2010 referitoare la politica maritimă integrată.

Prezenta comunicare constituie răspunsul la solicitarea Consiliului.

Ca măsură pregătitoare pentru elaborarea prezentului proiect de foaie de parcurs, Comisia s-a consultat cu subgrupul de experți ai SM privind integrarea supravegherii maritime (denumit în continuare „GRUP DE EXPERȚI AI SM”) care, conform mandatului conferit în temeiul concluziilor Consiliului, a jucat rolul de forum de coordonare. Larga reprezentare intersectorială din cadrul acestor reuniuni, la care au luat parte inclusiv reprezentanți ai sectoarelor apărării de la nivelul statelor membre, a contribuit semnificativ la trasarea unei abordări comune în ceea ce privește aspectele aflate în discuție. Ca măsură pregătitoare pentru elaborarea foii de parcurs, Comisia a luat legătura și cu alte entități sectoriale, cum ar fi Grupul la nivel înalt privind SafeSeaNet .

Scopul supravegherii maritime integrate este de a înlesni cunoașterea situației activităților desfășurate pe mare cu impact asupra siguranței și securității maritime, controlului la frontieră, poluării maritime și mediului marin, controlului pescuitului, aplicării legislației generale, apărării, precum și asupra intereselor economice ale UE, astfel încât să se faciliteze luarea de decizii adecvate.

Valoarea adăugată a supravegherii maritime integrate constă în ameliorarea actualelor reprezentări în materie de mediu maritim aparținând comunităților sectoriale de utilizatori[4] din statele membre ale UE și din statele SEE, prin punerea la dispoziție a unor date suplimentare relevante privind supravegherea intersectorială și transfrontalieră, furnizate în funcție de nevoia de a cunoaște, precum și de necesitatea și responsabilitatea de a face schimb de informații. Este necesar ca, în special în cazul unei amenințări iminente, deținătorul informațiilor să cântărească obligativitatea de a face schimb de informații comparativ cu riscul de a nu face acest lucru. Aceste reprezentări îmbunătățite vor spori eficiența autorităților statelor membre și vor ameliora rentabilitatea.

Abordarea acestui exercițiu de schimb de informații dintr-o perspectivă europeană globală va face ca toate comunitățile de utilizatori să beneficieze de egalitate de reprezentare, obiectivele și constrângerile lor sectoriale să fie luate în considerare, iar crearea mediului comun de realizare a schimbului de informații să genereze valoare adăugată pentru fiecare comunitate sectorială de utilizatori. În plus, acest demers va garanta utilizarea optimă a sistemelor europene, cu respectarea totodată pe deplin a principiului subsidiarității.

PRIVIRE GENERALă ASUPRA FOII DE PARCURS

Discuțiile purtate în cadrul grupului de experți ai SM au dus la concluzia că această foaie de parcurs ar trebui să contribuie la crearea unui sistem descentralizat de schimb de informații, care să asigure interconectarea tuturor comunităților de utilizatori, atât civile cât și militare. Crearea CISE ar trebui să ia forma unui proces flexibil, care să permită îmbunătățiri de ordin tehnic și progrese la nivel sectorial. La crearea CISE se va ține seama în mod corespunzător de sistemele existente și de cele planificate. Acest proces nu va împiedica dezvoltarea sistemelor sectoriale de informații existente și planificate, atât timp cât se va ține seama de necesitatea existenței unei interoperabilități capabile să faciliteze schimbul de informații cu alte sisteme. Va trebui să se recurgă și la experiența acumulată ca urmare a utilizării sistemelor de schimb de informații care permit cooperarea între domeniul civil și cel militar.

Ținând seama de numărul semnificativ de potențiali participanți la CISE, de diversitatea cadrelor juridice și a eventualelor schimburi de informații, este foarte puțin probabil ca o singură soluție tehnică să se dovedească adecvată pentru fiecare schimb de informații din cadrul CISE. Din aceste motive, arhitectura CISE trebuie să ia forma unei interconexiuni rentabile și descentralizate de niveluri de informare distincte care să sporească eficiența sistemelor de supraveghere maritimă prin remedierea deficiențelor de informare existente pe teritoriul european, evitând totodată duplicarea datelor .

Aceste niveluri sunt gestionate, la nivelul statelor membre și al UE, de deținătorii respectivi ai informațiilor asociate, pe baza instrumentelor juridice în vigoare. Astfel, competențele autorităților naționale, precum și mandatele agențiilor UE prevăzute de aceste instrumente juridice vor trebui pe deplin respectate.

Nevoile comune pentru majoritatea comunităților de utilizatori constau în obținerea unei reprezentări de bază mai fidele a situației în domeniul maritim, care să fie utilă tuturor comunităților de utilizatori. Această reprezentare poate fi alcătuită din date care rezultă dintr-o combinație de sisteme și senzori care detectează obiectivele de orice anvergură, care țin de domeniul cooperării și cele care nu țin de acest domeniu.

Datele aferente acestei reprezentări de bază a traficului maritim nu sunt clasificate și ar putea face obiectul unui schimb de date fără restricții între toate comunitățile, cu condiția instituirii garanțiilor necesare.

Nevoile specifice, pentru anumite comunități de utilizatori, pentru completarea acestei reprezentări de bază a situației domeniului maritim sunt următoarele:

1. Obținerea de date referitoare la activități ilegale și amenințări cu repercusiuni asupra securității interne și externe a UE, în care sunt implicate toate tipurile de nave. Astfel de informații sunt colectate în principal de paza de coastă, de poliția de frontieră, de serviciile de poliție și de forțele de apărare.

2. Obținerea de informații specifice referitoare la capturi, combinate cu informații referitoare la localizarea navelor de pescuit, pentru a combate pescuitul ilegal.

3. Obținerea de date electronice avansate referitoare la toate mărfurile care intră sau care părăsesc teritoriul vamal al UE, cu scopul de a facilita evaluarea prealabilă a siguranței și securității mărfurilor.

Unele dintre informațiile vehiculate de aceste comunități sunt extrem de sensibile și, prin urmare, pot fi transmise exclusiv de la un punct la altul sau prin intermediul rețelelor sectoriale securizate sau între rețelele de acest tip. În prezent, schimburile de informații și informații clasificate care au loc în cadrul acestor comunități se desfășoară în limite definite în mod strict, fiind adesea încadrate de acorduri internaționale. În consecință, CISE nu se va axa pe principiul schimbului oricăror informații între toți utilizatorii, ci pe principiul „schimbului de informații în funcție de nevoia de a cunoaște și de responsabilitatea de a pune în comun cunoștințele”.

Exemplu de niveluri de informații (neierarhizate)

[pic]

Comunitățile de utilizatori vor trebui să fie pe deplin implicate în elaborarea următoarelor șase etape și a unei evaluări a impactului identificată de Comisie și de grupul de experți ai SM ca fiind necesară pentru crearea CISE:

Etapa 1 – Identificarea tuturor comunităților de utilizatori: Statele membre și Comisia trebuie să identifice participanții la schimbul de informații. Având în vedere diversitatea organizării administrative din statele membre ale UE și din statele SEE, este necesară o axare mai degrabă pe „funcții” bazate pe „comunități de utilizatori” deja instituite, decât pe tipuri de autorități naționale.

Etapa 2 – Cartografierea seturilor de date și analiza decalajului existent în materie de schimb de date , cu scopul de a garanta existența unei valori adăugate pentru CISE: prin (a) întocmirea unei hărți a schimburilor de date care au deja loc la nivel național și la nivelul UE și prin (b) efectuarea unei analize a decalajului existent, în vederea identificării sectoarelor în care oferta de date nu corespunde în prezent cererii.

Etapa 3 – Niveluri comune de clasificare a datelor , în vederea soluționării problemei legate de utilizarea de către comunitățile de utilizatori a unor metode distincte de clasificare a datelor identice. Fără a interfera cu nivelurile naționale de clasificare a datelor și cu scopul de a permite schimbul de date în cadrul CISE, etapa 3 vizează identificarea corespondențelor dintre nivelurile naționale de clasificare, astfel încât să se stabilească platforme comune pentru realizarea schimbului de date în cadrul CISE.

Etapa 4 – Elaborarea cadrului de sprijin pentru CISE constă în definirea cadrului tehnic de sprijin pentru CISE, adică pentru stabilirea interfețelor dintre sistemele sectoriale existente și planificate, în vederea favorizării schimbului intersectorial de date. Acest lucru ar trebui realizat de reprezentanții diverselor comunități sectoriale de utilizatori, pe baza rezultatelor disponibile descrise în PC7 și în proiectele pilot (de exemplu MARSUNO, BluemassMed, proiectul pilot EUROSUR privind rețeaua de comunicare, GMES, PT MARSUR, proiectele pilot bazate pe SafeSeaNet).

Etapa 5 – Stabilirea drepturilor de acces constă în identificarea drepturilor utilizatorilor aparținând unor comunități sectoriale diferite, cu scopul de a accesa, la nivel intersectorial, seturi de date distincte. Acest lucru este valabil numai pentru datele care ar trebui să facă obiectul unor schimburi realizate cu ajutorul CISE, în UE și în SEE[5].

Etapa 6 – Garantarea respectării prevederilor juridice vizează să asigure existența unui cadru juridic clar pentru schimbul de date, care să definească cel puțin tipul datelor în cauză, capacitatea și dreptul deținătorilor și al destinatarilor de a face schimb de date, obiectivele (și metodele) realizării schimbului, și care să includă garanțiile necesare în ceea ce privește confidențialitatea și securitatea în materie de (anumite) date și protecția datelor cu caracter personal, dacă este relevant. Trebuie să se identifice obstacolele din legislația UE susceptibile să afecteze schimbul de date și să se găsească soluții pentru îndepărtarea acestora.

ETAPE NECESARE PENTRU ELABORAREA UNEI FOI DE PARCURS

Principiul 1: O abordare menită să interconecteze toate comunitățile de utilizatori, inclusiv sectorul apărării

Etapa 1: Identificarea tuturor comunităților de utilizatori

Obiectiv : identificarea membrilor CISE

Descriere : Având în vedere că organizarea internă a autorităților din statele membre variază considerabil, se propune stabilirea comunităților de utilizatori care să participe la CISE în funcție de îndeplinirea următoarelor tipuri de „ funcții ” :

4. Siguranță maritimă[6] (inclusiv căutare și salvare), securitate maritimă[7] și prevenirea poluării generate de nave[8]

5. Controlul pescuitului

6. Gradul de pregătire și capacitatea de reacție în caz de poluare marină Mediul marin

7. Vamă[9]

8. Controlul la frontieră[10]

9. Aplicarea legislației generale[11]

10. Apărare[12]

Anexa conține o descriere orientativă a acestor funcții.

Acțiune : Fiecare stat membru trebuie să identifice autoritatea sau autoritățile care îndeplinesc funcțiile mai sus amintite. Pentru fiecare funcție pot fi identificate mai multe autorități. Pe această bază, autoritățile vor fi recunoscute ca membre ale comunității de utilizatori și, prin urmare, vor avea dreptul „de a furniza și/sau de a primi informații la nivel național de la sisteme și mecanisme de securitate internaționale, regionale, comunitare, militare și interne, în conformitate cu condițiile de utilizare și cu drepturile de acces definite ale utilizatorilor, pentru a-și putea reprezenta situația conform propriilor criterii” (principiul 1 din comunicarea din 2009).

În plus, fiecare autoritate identificată va trebui să indice dacă are legături cu o rețea națională, regională sau europeană și să îi numească pe ceilalți membri ai rețelei în cauză.

În special la nivelul UE, funcția (1) face deja obiectul Directivei de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare și informare privind traficul navelor maritime[13]. Având în vedere că sistemul este operațional, utilizatorii săi au fost deja identificați.

La nivelul UE, funcția (5) va fi acoperită de proiectul EUROSUR, care le va furniza statelor membre cadrul tehnic și operațional adecvat pentru consolidarea cunoașterii situației existente la frontierele lor externe și pentru ameliorarea capacităților de reacție ale autorităților naționale din statele respective.

Funcția (6) vizează un domeniu vast, acoperit în special de responsabilitățile de securitate internă care sunt de competența EUROPOL și a altor agenții relevante. Integrarea datelor în rețeaua EUROSUR ar trebui, de asemenea, să fie luată în considerare.

Simultan cu această acțiune, Comisia va alcătui o listă cu agențiile/instituțiile UE competente pentru diversele funcții pertinente.

Actori : statele membre, Comisia și agențiile competente.

Termen limită : sfârșitul anului 2010

Etapa 2: Cartografierea seturilor de date și analiza decalajului existent în materie de schimb de date

Obiectiv : Identificarea seturilor de date actuale și viitoare privind supravegherea maritimă, precum și identificarea măsurii în care oferta existentă la nivelul întregii UE privind schimbul intersectorial de date nu satisface actualmente cererea în acest sens. Aceste acțiuni urmează să se desfășoare la nivel național, regional și la nivelul UE.

Descriere : Datele în materie de monitorizare și supraveghere relevante pentru CISE sunt incluse în sistemele UE și naționale elaborate în temeiul legislației UE, precum și în sistemele naționale și regionale elaborate în temeiul prevederilor naționale. Elaborarea unei hărți care să conțină datele în materie de supraveghere aparținând fiecărei comunități de utilizatori și cererea sa de date relevante provenind de la alte comunități va permite identificarea decalajului dintre cerere și ofertă în domeniul datelor privind supravegherea maritimă.

Identificarea decalajului existent va duce la calcularea valorii adăugate obținute ca urmare a anulării acestui decalaj cu ajutorul viitoarelor schimburi intersectoriale de date privind supravegherea maritimă ce vor avea loc la nivelul UE.

Acțiune :

(a) Cartografierea datelor : Fiecare comunitate de utilizatori trebuie să identifice, în colaborare cu grupurile lor de lucru și cu agențiile UE aferente (dacă este cazul), datele relevante în materie de supraveghere de care dispune în prezent (cartografiere a ofertei), cererea sa de date relevante provenind de la alte comunități (cartografiere a cererii), indicând totodată temeiul juridic corespondent pentru fiecare set de date și dacă aceste seturi de date conțin informații referitoare la date cu caracter personal sau la drepturi de proprietate intelectuală (DPI) sau la orice alte restricții juridice.

(b) Analiza decalajului : Pe baza acestei cartografieri, se va stabili decalajul dintre cerere și ofertă.

Actori : grupul de experți ai SM, în strânsă colaborare cu grupurile sectoriale de lucru.

Această activitate va fi întreprinsă de un grup tehnic consultativ (TAG) ad hoc, dotat cu competențe multidisciplinare și alcătuit din reprezentanți ai fiecărei comunități de utilizatori, din câte un reprezentant al BLUEMASSMED și MARSUNO, precum și din agențiile și inițiativele UE în domeniu. Fiecare dintre acești experți trebui să dețină cunoștințe exhaustive în legătură cu progresele sectoriale. Grupul tehnic consultativ va furniza un model pentru cartografierea menționată anterior a datelor privind cererea și oferta, pe baza căruia comunitățile individuale de utilizatori își vor aduce contribuția. Activitatea acestui grup va fi coordonată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, care va utiliza în mod optim inițiativele actuale și viitoare ale UE. Grupul de experți ai SM va trebui informat în legătură cu progresele realizate.

Termen limită : sfârșitul anului 2011

Principiul 2: Crearea unii cadru tehnic de interoperabilitate – Utilizarea optimă a sistemelor existente, cu menținerea totodată, pentru anumite tipuri de date, a unor legături de la un punct la altul special create

Etapa 3: Niveluri comune de clasificare a datelor

Obiectiv : Pentru a facilita schimbul intersectorial de informații, comunitățile de utilizatori trebuie să pună la punct o abordare comună atunci când atribuie niveluri de clasificare.

Descriere : Având în vedere că CISE reprezintă doar un mijloc de transmitere a informațiilor între diferite comunități de utilizatori, fără a avea însă calitatea de platformă (centralizată) de stocare a datelor care fac obiectul schimburilor, fiecare comunitate de utilizatori va fi în continuare responsabilă cu colectarea și stocarea datelor sale cu ajutorul propriilor sisteme sectoriale și standarde de securitate. Această situație are însă și un dezavantaj, în sensul că aceleași seturi de date sunt susceptibile să fie clasificate într-o manieră distinctă de comunitățile de utilizatori. Pentru a inspira suficientă încredere în ceea ce privește realizarea schimburilor de date în mod descentralizat și intersectorial, este necesară adoptarea unei abordări comune referitoare la nivelurile de clasificare. Este necesar să se aplice nivelurile de clasificare a datelor recunoscute în mod obișnuit și stabilite în temeiul legislației elaborate de Consiliu și de Comisia Europeană[14].

Acțiune : Elaborarea unei ontologii comune în temeiul căreia date identice să poată beneficia de o clasificare identică sau compatibilă, cu scopul de a facilita schimbul intersectorial de informații. Acest proces de elaborare se va desfășura în două etape:

11. O analiză generală comparativă cu privire la aplicarea nivelurilor de clasificare a datelor (de exemplu EU Restricted, EU Confidential etc.) la unele seturi relevante de date. Nivelurile respective vor fi reflectate în activități viitoare de definire.

12. Comunitățile de utilizatori trebuie să verifice practicile lor curente de aplicare a diverselor niveluri de clasificare a datelor la unele seturi relevante de date.

Actori :

Etapa 1 trebuie dusă la îndeplinire de grupul de experți ai SM, cu sprijinul grupului tehnic consultativ menționat anterior.

Etapa 2 trebuie dusă la îndeplinire de comunitățile de utilizatori competente, cu sprijinul grupurilor de lucru ale experților și al agențiilor UE relevante, după caz, ținând seama de orice alte inițiative pertinente, cum ar fi proiectele pilot în curs de desfășurare. Proiectele pilot MARSUNO și BluemassMed referitoare la integrarea supravegherii maritime trebuie să le ofere comunităților de utilizatori sprijin în acest sens.

Termen limită :

Etapa 1: 2011

Etapa 2: primul trimestru din 2012

Etapa 4: Elaborarea cadrului de sprijin pentru CISE

Obiectiv : Crearea de servicii interoperabile și a unui limbaj tehnic comun destinat realizării în mod descentralizat a schimbului de date privind supravegherea maritimă.

În plus, trebuie acordată o atenție suficientă garantării și dezvoltării securității IT globale a CISE.

Descriere : După identificarea, în cadrul etapei 2, a datelor care urmează să facă obiectul unui schimb, este necesar să se stabilească mijloacele tehnice optime pentru realizarea schimbului de date respectiv.

Pentru a favoriza interoperabilitatea datelor între sistemele relevante, trebuie să se pună la punct o abordare bazată pe un limbaj informatic comun . În cadrul unei astfel de abordări, comunitățile de utilizatori ar avea posibilitatea de a-și transpune datele aparținând propriilor sisteme într-un format stabilit de comun acord , care să fie pus la dispoziția tuturor comunităților de utilizatori și care să poată fi citit de orice sistem computerizat beneficiar al unei autorizații de acces la rețea. Într-o anumită măsură, software-ul comun necesar ar putea fi elaborat în comun, în cadrul unui sistem de tip „sursă deschisă” (open source ).

Avantajul unei astfel de abordări referitoare la schimbul de date ar fi:

13. Favorizarea creării unui mediu comun de realizare a schimbului de informații (CISE), într-un mod relativ simplu (evitându-se o activitate majoră de standardizare între diferite sisteme de supraveghere), care urmează să fie creat pas cu pas, începând cu informațiile care ar putea face mai ușor obiectul unui schimb.

14. Sistemele existente aparținând diverșilor parteneri sunt afectate în măsura în care trebuie adăugat un modul care să permită serviciilor de web să capteze datele necesare.

15. Abordarea privind elaborarea unui software cu sursă deschisă permite modernizarea în orice moment a limbajului informatic comun în funcție de nevoile viitoare, evitându-se totodată multiple dezvoltări costisitoare și inutile și blocajul de către furnizor, și contribuie la crearea de comunități bazate pe interese comune.

Cu toate acestea, alte situații ar putea necesita realizarea unui schimb de date și favorizarea unei interoperabilități bazate pe alte tehnici și proceduri decât cele aferente abordării preconizate (de exemplu în cazul datelor în timp real, în special când este vorba de date clasificate, sau atunci când datele sunt colectate simultan pe mari distanțe geografice). În astfel de situații, ar putea fi nevoie de tehnici diferite (de exemplu bazate pe tehnologii satelitare), ținând seama de standardele internaționale privind datele, cum ar fi cele incluse în Repertoriul elementelor de date comerciale al Națiunilor Unite ( United Nations Trade Elements Directory - UNTDED), de experiența practică acumulată în urma proiectelor RTD relevante și de sistemele militare deja existente privind schimbul de informații. Rezultatele proiectelor de cercetare aflate în curs de desfășurare, relevante în cazul consolidării competitivității industriale europene, de exemplu în ceea ce privește elaborarea de standarde adecvate privind interoperabilitatea, și-ar putea dovedi utilitatea în materie de consolidare a bazei tehnologice pentru CISE.

Acțiune : Grupul tehnic consultativ menționat anterior urmează să definească opțiunile care trebuie prezentate și discutate cu comunitățile de utilizatori. Grupul de experți ai SM va trebui informat în legătură cu progresele realizate.

Actori : grupul tehnic consultativ, grupul de experți ai SM și grupurile sectoriale de lucru.

Termen limită : 2012

Principiul 3: Cooperare între domeniul civil și cel militar

Sectorul apărării trebuie să participe la elaborarea CISE. În acest sens, în cadrul etapei 1, statele membre identifică autoritățile lor naționale relevante. Prin urmare, fiecare stat membru trebuie să garanteze că autoritățile sale militare continuă să ia parte la elaborarea foii de parcurs, prin participarea în cadrul subgrupului de experți ai SM în materie de integrare a supravegherii maritime. Agenția Europeană de Apărare (AEA) va participa în calitate de agenție competentă în cadrul grupului de experți ai SM și al grupului tehnic consultativ, punând cunoștințele sale la dispoziția Echipei de lucru privind supravegherea maritimă ( Project Team on Maritime surveillance - PT-Marsur).

Raportul intitulat „Wise Pen” al AEA a fost publicat la 26 aprilie 2010 și prevede o contribuție importantă la instituirea unei colaborări îmbunătățite dintre actorii implicați în PSAC (politica de securitate și apărare comună) și actorii civili responsabili cu supravegherea maritimă, în special în ceea ce privește schimbul de informații.

Principiul 4: Dispoziții juridice specifice

Etapa 5: Definirea drepturilor de acces

Obiectiv : Etapa 5 constă în stabilirea drepturilor de acces reciproc ale comunităților de utilizatori la datele pe care le dețin.

Descriere : Ținând cont de etapa anterioară, fiecare comunitate de utilizatori ar trebui să stabilească drepturile de acces pe care este dispusă să le acorde altor comunități de utilizatori în cazul oricărui set de date (naționale sau UE) pe care dorește să îl pună în comun la solicitarea altor comunități de utilizatori.

Drepturile de acces ale utilizatorilor trebuie consolidate și actualizate. Pentru a răspunde unor circumstanțe specifice, drepturile de acces vor fi gestionate în mod dinamic de deținătorii informațiilor și pot include posibilitatea, în cazuri specifice, de a bloca sau garanta accesul suplimentar ad hoc.

Acțiune : Pe baza unui model elaborat de grupul tehnic consultativ, comunitățile de utilizatori își fac cunoscută intenția de a face schimb cu alte comunități de utilizatori de seturi specifice de date proprii, ținând seama de nevoile în materie de date, identificate în analiza decalajului dintre cerere și ofertă de mai sus. Având în vedere că CISE nu reprezintă o platformă pentru stocarea de date, ci un instrument pentru transferul de date de la un punct la altul, este necesar să se analizeze măsura în care se poate recurge la politicile existente în materie de date sectoriale în vederea realizării schimbului intersectorial de date prin intermediul CISE. Grupul tehnic consultativ va compila, într-un tabel general cuprinzător, propunerile făcute de comunitățile de utilizatori. Acest tabel va fi transmis de Comisie grupului de experți ai SM, spre validare.

Această abordare va avea următoarele rezultate:

16. Interconectarea tuturor comunităților de utilizatori pe baza principiului nevoii de a cunoaște sau al nevoii de a pune în comun cunoștințe.

17. Un cadru neierarhizat pentru interoperabilitate

18. Un mediu flexibil de realizare a schimbului de informații, care să le permită statelor membre să introducă date generate la nivel național/regional, după caz

19. O abordare comună în ceea ce privește atribuirea nivelurilor de clasificare a datelor

20. Rentabilitate, având în vedere că aceleași date sunt utilizate în scopuri diferite

Actori : grupul tehnic consultativ, grupurile sectoriale de lucru, acționând în strânsă colaborare cu grupul de experți ai SM

Termen limită : 2012

Etapa 6: Furnizarea unui cadru juridic coerent

Obiectiv : Garantarea conformității schimbului de date cu cadrul juridic adecvat.

Descriere : Până la sfârșitul anului 2011, proiectele pilot trebuie să fi oferit o privire preliminară asupra obstacolelor de ordin juridic, administrativ și tehnic din calea schimbului de date, precum și asupra celor mai bune practici de promovare a schimbului de date, și să fi identificat modalitatea de respectare a cerințelor privind confidențialitatea și schimburile de informații. Prin urmare, această etapă vizează să garanteze că pentru fiecare schimb de date există un cadru clar de reglementare a drepturilor și obligațiilor participanților la schimbul respectiv. Totodată, trebuie să se țină cont în mod corespunzător de celelalte aspecte juridice, cum ar fi confidențialitatea datelor, drepturile de proprietate intelectuală, protecția datelor cu caracter personal, precum și proprietatea asupra datelor, în conformitate cu legislația națională și internațională.

Acțiune : Identificarea cerințelor privind schimbul de informații care fac deja obiectul unui cadru juridic internațional sau al UE, precum și a cerințelor ce trebuie impuse ca urmare a noului (noilor) cadru (cadre) legislativ(e).

Actori : grupul de experți ai SM, în colaborare cu grupurile sectoriale de experți.

Evaluarea impactului, inclusiv asupra implicațiilor financiare

Înainte de prezentarea unei propuneri adresate Consiliului și Parlamentului European referitoare la implementarea CISE, Comisia va realiza o evaluare a impactului pe baza rezultatelor etapelor 1-6 din prezenta foaie de parcurs. Comisia va stabili totodată un calendar corespunzător de implementare a CISE de către statele membre și organismele UE competente.

Pentru a se asigura că Uniunea Europeană va acționa în limitele competențelor conferite de statele membre prin intermediul diverselor tratate, conform celor prevăzute de articolul 5 din Tratatul UE, ori de câte ori măsurile luate au repercusiuni asupra aspectelor legate de competența națională (de exemplu etapa 2), acestea nu vor fi reflectate nici în foaia de parcurs, nici în propunerea Comisiei.

Termen limită : Diversele etape care alcătuiesc proiectul de foaie de parcurs și, în special, activitatea desfășurată de grupul de experți ai SM și de grupurile sectoriale de lucru sunt menite să constituie diverse elemente pregătitoare în vederea evaluării impactului. Etapele finale de elaborare a evaluării impactului ar trebui să aibă loc înainte de 2013.

CONCLUZII

Prezenta foaie de parcurs stabilește o abordare flexibilă și etapizată către crearea unui CISE descentralizat care să reflecte consultările extinse cu grupul de experți ai SM, care au avut loc conform solicitării Consiliului.

Implementarea efectivă va depinde de gradul de angajament al actorilor identificați pe parcursul diferitelor etape. Comisia va asigura implementarea coerentă a foii de parcurs. Comisia și statele membre ar trebui să asigure o astfel de coerență în cadrul grupurilor sectoriale de lucru. Grupul de experți ai SM va trebui să asigure coerența generală a procesului de integrare a supravegherii maritime.

Măsura în care se va urma o abordare regională pentru CISE va trebui analizată de statele membre în cadrul proiectelor pilot MARSUNO și BlueMassMed și prezentată subgrupului de experți ai SM al Comisiei. De asemenea, acest grup va analiza modalitățile prin care țările candidate și potențial candidate se pot alătura acestei inițiative în etapa corespunzătoare a procesului de integrare, precum și măsura în care acest lucru este posibil. Pe viitor, va putea fi luată în considerare și posibilitatea participării corespunzătoare a anumitor țări terțe. Conform solicitării Consiliului, foaia de parcurs va fi reanalizată la sfârșitul anului 2011.

ANEXĂ

.

Membrii CISE (comunități de utilizatori) | Funcții de monitorizare și asistență pentru CISE |

1. Siguranța maritimă (inclusiv SAR – căutare și salvare), securitatea maritimă și prevenirea poluării generate de nave | Monitorizarea respectării reglementărilor privind siguranța și prevenirea poluării generate de nave (activități de construcție, echipamente, echipaj/pasageri, cargo); sprijin acordat măsurilor de aplicare |

Monitorizarea respectării reglementărilor privind siguranța navigației (siguranța traficului naval); sprijin acordat măsurilor de aplicare |

Monitorizarea respectării reglementărilor privind securitatea navelor; sprijin acordat măsurilor de aplicare |

Sprijin acordat în vederea unui trafic naval sigur și eficient; gestionarea traficului naval |

Avertizare timpurie sau identificarea navelor/persoanelor aflate în dificultate; sprijin acordat măsurilor de reacție (căutare și salvare, recuperare, identificarea unui loc de refugiu) |

Avertizare timpurie sau identificarea amenințărilor la adresa securității maritime, conform Convenției SOLAS, capitolul XI-2; sprijin acordat măsurilor de reacție |

Avertizare timpurie sau identificarea amenințărilor/actelor de piraterie sau de jaf armat; sprijin acordat măsurilor de reacție |

2. Controlul pescuitului | Monitorizarea respectării reglementărilor privind pescuitul; sprijin acordat măsurilor de aplicare |

Avertizare timpurie sau identificarea pescuitului ilegal sau a debarcărilor ilegale de pește; sprijin acordat măsurilor de reacție |

3. Gradul de pregătire și capacitatea de reacție în caz de poluare marină; Mediul marin | Monitorizarea respectării reglementărilor privind protecția mediului marin; sprijin acordat măsurilor de aplicare |

Avertizare timpurie sau identificarea incidentelor/accidentelor susceptibile să aibă un impact asupra mediului; sprijin acordat măsurilor de reacție în caz de poluare |

4. Vamă | Monitorizarea respectării reglementărilor vamale privind importul, exportul și circulația mărfurilor; sprijin acordat măsurilor de aplicare |

Avertizare timpurie sau identificarea traficului ilegal de mărfuri (narcotice, arme etc.); sprijin acordat măsurilor de reacție |

5. Controlul la frontieră | Monitorizarea respectării reglementărilor privind imigrația și trecerea frontierei; sprijin acordat măsurilor de aplicare |

Avertizare timpurie sau identificarea cazurilor de migrație ilegală sau de trafic de persoane; sprijin acordat măsurilor de reacție |

6. Aplicarea legislației generale | Monitorizarea respectării legislației aplicabile în zonele maritime, acolo unde există competențe de control, și sprijin acordat măsurilor de aplicare și/sau de reacție |

7. Apărare | Monitorizarea ca sprijin pentru activitățile generale de apărare, cum ar fi: Exercitarea suveranității naționale pe mare; Combaterea terorismului și a altor activități ostile în afara UE; Alte activități legate de politica de securitate și apărare comună, conform celor definite în articolele 42 și 43 din TFUE |

GLOSAR DE TERMENI

.

BluemassMed: Blue Maritime Surveillance System Med - proiect pilot privind integrarea supravegherii maritime, cofinanțat de Comisia Europeană

CISE: Mediul comun de realizare a schimbului de informații în vederea supravegherii domeniului maritim al UE

PSAC: Politica de securitate și apărare comună a UE

AEA: Agenția Europeană de Apărare

EUROPOL: Oficiul European de Poliţie

EUROSUR: Sistemul european de supraveghere a frontierelor

GMES: Global Monitoring for Environment and Security (Monitorizare globală pentru mediu şi securitate); este vorba despre inițiativa europeană pentru crearea unei capacități europene de observare a Pământului

MARSUNO: Maritime Surveillance in the Northern European Sea Basins (Supraveghere maritimă în bazinele maritime nord-europene) - proiect pilot privind integrarea supravegherii maritime, cofinanțat de Comisia Europeană

PT MARSUR: Project Team Maritime Surveillance (Echipa de lucru privind supravegherea maritimă) – proiectul AEA privind „rețeaua de supraveghere maritimă”

SafeSeaNet: Safe Sea Network (Rețeaua Safe Sea) - o platformă europeană pentru schimbul de date din domeniul maritim între autoritățile de transport maritim din statele membre.

SOLAS: Convenția internațională privind ocrotirea vieții omenești pe mare

TAG: Grup tehnic consultativ, alcătuit din reprezentanți ai tuturor comunităților relevante de utilizatori din domeniul supravegherii maritime; sub președinția Comisiei Europene, TAG va contribui din punct de vedere tehnic la elaborarea proiectului de foaie de parcurs pentru crearea CISE

VMS: Satellite-based Vessel Monitoring System (sistem de monitorizare prin satelit a navelor), utilizat în domeniul pescuitului

Wise Pen: O echipă formată din cinci amirali, care au prezentat comitetului director al AEA un raport intitulat: „Supravegherea maritimă în sprijinul PSAC”

[1] COM(2009) 538 final.

[2] http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/pdf/external_relations_council_conclusions_17112009_en.pdf

[3] http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/genaff/115184.pdf, pagina 16.

[4] Pentru o listă detaliată a tuturor comunităților de utilizatori, a se vedea punctul 3.1 și anexa.

[5] În temeiul Convenției de la Aarhus, datele referitoare la mediu ar trebui să facă obiectul liberului acces.

[6] Siguranță maritimă, definită în conformitate cu convențiile OMI relevante, în special convențiile SOLAS, STCW și COLREG, și cu legislația UE în domeniu.

[7] Securitate maritimă, definită în conformitate cu Capitolul XI-2 din Convenția SOLAS, cu Regulamentul 725/2004 și cu Directiva 2005/65/CE. Conform articolului 2 din Regulamentul 725/2004, „securitate maritimă” înseamnă combinarea măsurilor preventive menite să protejeze transportul maritim și instalațiile portuare în fața amenințării reprezentate de actele ilegale intenționate.

[8] Convenția MARPOL 73/78 și legislația UE relevantă.

[9] Cu accent pe controlul mărfurilor.

[10] Cu accent pe prevenirea imigrării ilegale și a criminalității transfrontaliere la granițele externe ale UE.

[11] Cu accent pe prevenirea oricărei activități criminale / ilegale și pe activitățile administrative desfășurate de poliție în domeniul maritim al UE.

[12] A se vedea, de asemenea, principiul 3 de mai jos.

[13] Directiva 2002/59/CE, modificată prin Directiva 2009/17/CE.

[14] Decizia Comisiei din 29 noiembrie 2001 (JO L 317 din 3.12.2001), modificată de Decizia Comisiei menționată anterior, are la bază Decizia Consiliului din 19 martie 2001, (JO L 101, 11.4.2001), cu modificările ulterioare.

Top