Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52010DC0245R(01)

COMUNICARE DIN PARTEA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR O Agendă digitală pentru Europa

/* COM/2010/0245 f/2 */

In force


RO

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 26.8.2010

COM(2010) 245 final/2

 

CORRIGENDUM:
Annule et remplace le document COM(2010) 245 final du 19.5.2010

Concerne toutes les versions linguistiques

COMUNICARE DIN PARTEA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

O Agendă digitală pentru Europa

COMUNICARE DIN PARTEA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

O Agendă digitală pentru Europa

CUPRINS

1.Introducere4

2.Domeniile de acțiune ale Agendei digitale8

2.1.O piață digitală unică dinamică8

2.2.Interoperabilitate și standardizare16

2.3.Încredere și securitate18

2.4.Acces rapid și ultrarapid la internet21

2.5.Cercetare și inovare24

2.6.Creșterea gradului de alfabetizare digitală, dezvoltarea competențelor digitale și a incluziunii28

2.7.Avantaje ale TIC pentru societate în Uniunea Europeană31

2.8.Aspectele internaționale ale Agendei digitale38

3.Implementare și guvernanță39

1.Introducere

Obiectivul general al Agendei digitale este de a aduce beneficii economice și sociale durabile datorită unei piețe unice digitale bazate pe internetul rapid și ultrarapid și pe aplicațiile interoperabile.

Criza a anulat ani întregi de progrese economice și sociale și a pus în evidență deficiențe structurale în economia Europei. Astăzi, obiectivul principal al Europei trebuie să fie revenirea pe drumul cel bun. Pentru a-și asigura un viitor durabil, Europa trebuie să privească deja dincolo de prioritățile pe termen scurt. Confruntați cu îmbătrânirea populației și cu concurența mondială, avem trei opțiuni: să muncim mai susținut, să muncim mai mult sau să muncim mai inteligent. Va trebui probabil să le facem pe toate trei, dar opțiunea a treia este singura care poate garanta ridicarea nivelului de trai al europenilor. În acest scop, Agenda digitală cuprinde propuneri de acțiuni care trebuie întreprinse de urgență pentru a readuce Europa pe calea unei creșteri inteligente, durabile și incluzive. Aceste propuneri vor forma un cadru pentru transformările pe termen lung produse de o societate și o economie din ce în ce mai digitalizate.

Comisia Europeană a lansat în martie 2010 strategia Europa 2020 1 pentru ieșirea din criză și pregătirea economiei UE pentru provocările deceniului următor. Europa 2020 conturează o perspectivă care înglobează realizarea unui grad înalt de ocupare a forței de muncă, crearea unei economii cu emisii scăzute de carbon, productivitate și coeziune socială, obiective care urmează a atinse prin acțiuni concrete la nivelul UE și la nivel național. Bătălia pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă necesită asumarea responsabilității la cel mai înalt nivel politic și mobilizarea tuturor actorilor de pe scena politică europeană.

Agenda digitală pentru Europa este una dintre cele șapte inițiative-pilot ale Strategiei Europa 2020 și are ca scop definirea rolului motor esențial pe care utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) va trebui să-l joace în realizarea obiectivelor Europei pentru 2020 2 .

Obiectivul acestei Agende este trasarea unui parcurs în scopul de a exploata la maximum potențialul social și economic al TIC, în special al internetului, care reprezintă un suport vital al activităților economice și sociale, fie că e vorba de afaceri, muncă, joacă, de a comunica sau a ne exprima liber. Implementarea cu succes a acestei Agende va stimula inovația și creșterea economică, ameliorând în același timp calitatea vieții de zi cu zi a cetățenilor și a întreprinderilor. Aplicarea pe scară mai largă și utilizarea mai eficace a tehnologiilor digitale vor permite astfel Europei să abordeze provocările fundamentale cu care se confruntă și vor oferi europenilor o mai bună calitate a vieții, datorită inter alia ameliorării serviciilor de asistență medicală, unor soluții mai eficace de transport, unui mediu mai curat, unor noi posibilități de comunicare și unui acces mai ușor la serviciile publice și la conținutul cultural.

Sectorul TIC generează în mod direct 5% din PIB-ul european și are o valoare de piață de 660 de miliarde EUR anual, având însă o contribuție mult mai mare la creșterea globală a productivității (20% provenind direct din sectorul TIC și 30% din investițiile în TIC). Acest fapt se datorează nivelului înalt de dinamism și inovație inerent sectorului și rolului de motor al schimbării, pe care acest sector îl joacă în ceea ce privește modul de operare al celorlalte sectoare ale economiei. În același timp, impactul social al TIC a devenit semnificativ: de exemplu, faptul că practic toți europenii dispun de un telefon mobil și că în Europa există mai mult de 250 de milioanede utilizatori cotidieni de internet a schimbat modul nostru de viață.

Dezvoltarea rețelelor de mare viteză astăzi are același impact revoluționar pe care l-a avut dezvoltarea rețelelor electrice și de transport cu un secol în urmă. Datorită evoluției continue a produselor electronice de larg consum, liniile de demarcație dintre aparatele digitale se estompează. Serviciile converg și migrează din lumea fizică în cea digitală, devenind accesibile de oriunde și prin orice fel de aparat, de la telefoanele inteligente, la tablete, computere, radiouri digitale sau televizoare HD. Se prevede că până în 2020 conținutul și aplicațiile digitale vor fi furnizate aproape în exclusivitate online.

Acest mare potențial al TIC poate fi mobilizat prin buna funcționare a unui cerc virtuos al activităților. Într-un mediu internet interoperabil și fără frontiere, trebuie puse la dispoziție un conținut și servicii atrăgătoare. Acest fapt stimulează cererea de capacități și viteze mai mari, creând mai departe premizele pentru investiții în rețele mai rapide. Introducerea și adoptarea acestor rețele deschide, la rândul său, drumul spre servicii inovatoare în măsură să valorifice aceste viteze superioare. Procesul este ilustrat în inelul extern din figura 1 (a se vedea mai jos).

Figura 1: Cercul virtuos al economiei digitale

În mare măsură acest flux de activitate se poate autopotența. El are nevoie de un mediu de afaceri favorabil investițiilor și spiritului antreprenorial. Dar, în timp ce puterea de transformare a TIC este evidentă, stăpânirea acesteia ridică provocări majore. Cu toate că numeroși cetățeni ai Europei adoptă un mod de viață digital, bazat pe o tehnologie care își afirmă dimensiunea mondială și fără frontiere, ei nu pot accepta faptul că piața unică, creată înainte de apariția internetului, este încă atât de incompletă online. Avantajele tehnologiilor digitale, de care oamenii ar putea profita în calitate de cetățeni, consumatori sau oameni ai muncii sunt diminuate de probleme de siguranță și confidențialitate, de un acces insuficient la internet, un grad insuficient de funcționalitate, de lipsa competențelor necesare sau a accesibilității. Europenii sunt dezamăgiți atunci când tehnologia informației și comunicațiilor nu îndeplinește promisiunea de a oferi servicii publice mai bune. Ei sunt îngrijorați de faptul că, în timp ce internetul a intensificat concurența în materie de investiții, creare de locuri de muncă și influență economică la nivel mondial, Europa se dotează cu mijloacele adecvate pentru a putea prospera în acest sector de creștere al economiei cunoașterii.

Pe baza consultărilor cu părțile interesate și a elementelor conținute în declarația de la Granada și în rezoluția Parlamentului European, Comisia a identificat cele șapte obstacole principale. Ele figurează în inelul interior din figura 1 și sunt descrise pe scurt în cele ce urmează. Luate individual sau combinate, aceste obstacole împiedică eforturile de exploatare a TIC, subliniind necesitatea unui răspuns politic global și omogen la nivel european. Ele scot în evidență faptul că Europa se situează în urma partenerilor săi industriali. Astăzi în SUA se descarcă de patru ori mai multă muzică decât în UE, unde lipsesc ofertele legale, iar piețele sunt fragmentate; 30% dintre europeni nu au folosit încă niciodată internetul; nivelul de penetrare al rețelelor de mare viteză prin fibră optică este de doar 1% în Europa, în timp ce în Japonia el atinge 12%, iar în Coreea de Sud 15%; iar cheltuielile UE pentru cercetare și dezvoltare în domeniul TIC nu reprezintă decât 40% din cheltuielile americane în același domeniu.

·Piețe digitale fragmentate

Europa se prezintă deocamdată ca un mozaic de piețe online la nivel național, iar Europenii nu pot profita de avantajele unei piețe digitale unice din cauza unor probleme de altfel soluționabile. Conținutul și serviciile comerciale și culturale trebuie să poată circula liber peste granițe, iar acest obiectiv ar putea fi atins prin eliminarea barierelor normative și facilitarea operațiunilor de facturare și plată electronică, a soluționării litigiilor, precum și prin sporirea încrederii consumatorilor. Putem și trebuie să facem mai mult, în cadrul actual de reglementare, pentru a construi o piață unică în sectorul telecomunicațiilor.

·Lipsa de interoperabilitate

Europa nu profită încă pe deplin de interoperabilitate. Deficiențele în materie de standardizare, achiziții publice și coordonare între autoritățile publice împiedică funcționarea împreună, la parametri optimi, a serviciilor și aparatelor utilizate de către Europeni. Agenda digitală poate fi eficace doar dacă toate elementele și aplicațiile sale sunt interoperabile și se bazează pe standarde și platforme deschise.

·Creșterea criminalității cibernetice și riscul de încredere scăzută în rețele

Europenii nu se vor lansa în activități online din ce în ce mai sofisticate, decât dacă vor avea certitudinea că atât ei, cât și copii lor, pot să aibă deplină încredere în rețele utilizate. Europa trebuie prin urmare să abordeze dezvoltarea noilor forme de criminalitate „cibernetică” – care merg de la exploatarea copiilor la furtul de identitate și atacurile cibernetice – și să elaboreze mecanisme de reacție. În paralel, multiplicarea bazelor de date și noile tehnologii care permit controlul indivizilor la distanță pun noi probleme în ceea ce privește conservarea drepturilor fundamentale ale Europenilor în materie de protecția datelor cu caracter personal și a vieții private. Internetul a devenit în prezent o infrastructură de informație atât de importantă nu pentru cetățeni și pentru economia europeană în general, încât sistemele și rețelele noastre IT trebuie să fie securizate și făcute să reziste la o mulțime de noi amenințări.

·Lipsa investițiilor în rețele

Trebui întreprinse mai multe eforturi pentru a asigura introducerea și adoptarea de către toată lumea a benzii largi la viteze tot mai mari, atât prin intermediul tehnologiilor fixe cât și al celor pe suport radio, precum și pentru facilitarea investițiilor în noile rețele internet ultrarapide, deschise și competitive, care vor reprezenta arterele economiei viitorului. Acțiunile noastre trebuie să se concentreze pe acordarea stimulentelor necesare încurajării investițiilor private, completate de investiții publice vizând obiective alese cu atenție, fără a ne remonopoliza rețelele, precum și pe ameliorarea alocării spectrului de radiofrecvențe.

·Eforturi insuficiente în materie de cercetare și inovare

În continuare în Europa nu se investește suficient, eforturile sunt fragmentate, nu se utilizează îndeajuns creativitatea IMM-urilor și nu se transformă avantajul intelectual al cercetării în avantajul concurențial al inovațiilor bazate pe piață. Trebuie să folosim talentul cercetătorilor noștri pentru a crea un ecosistem al inovațiilor, în care micile și marile întreprinderi ale sectorului TIC cu sediul în Europa să poată dezvolta produse de nivel mondial care să genereze cerere. Trebuie prin urmare să abordăm problema caracterului suboptimal al actualelor eforturi de cercetare și inovare prin stimularea investițiilor private, îmbunătățirea coordonării și a grupării resurselor, oferirea unui acces mai ușor și mai rapid IMM-urilor digitale la fondurile UE pentru cercetare, la infrastructuri de cercetare și clustere de inovare comune și prin dezvoltarea standardelor și a platformelor deschise pentru noi aplicații și servicii.

·Nivelul scăzut de „ alfabetizare digitală” și lipsa competențelor în materie

Europa se confruntă cu o creștere a penuriei de competențe profesionale în domeniul TIC și cu un deficit în materie de alfabetizare digitală. Aceste deficiențe au ca efect excluderea multor cetățeni din societatea și economia digitală și limitarea puternicului efect multiplicator în ceea ce privește creșterea productivității, pe care îl are adoptarea TIC. Este prin urmare necesară o reacție coordonată din partea statelor membre și a altor părți interesate.

·Oportunități pierdute de soluționare a unor provocări societale

Prin exploatarea pe deplin a potențialului TIC, Europa ar putea soluționa cu mai multă ușurință unele dintre provocările sale societale cele mai acute: schimbările climatice și alte presiuni exercitate asupra mediului nostru înconjurător, îmbătrânirea populației și creșterea costurilor legate de sănătate, dezvoltarea unor servicii publice mai eficace și integrarea persoanelor cu handicap, digitalizarea patrimoniului cultural european și punerea lui la dispoziția generației actuale și a celor viitoare etc.

Acțiunile cheie ale Agendei digitale pentru Europa sunt structurate pornind de la necesitatea abordării sistematice a acestor șapte problematici care acoperă, în calitatea lor de inițiative orizontale, cele trei dimensiuni de creștere definite în Europa 2020. Aceste problematici sunt expuse mai în detaliu în secțiunile de mai jos, demonstrându-se necesitatea stringentă ca respectivele acțiuni, identificate drept un ansamblu de măsuri constructive, să impulsioneze performanțele economice și sociale ale Europei. Comisia va continua să supravegheze eventuala apariție a unor noi obstacole și va lua măsurile care se impun.

Agenda digitală va reclama un angajament susținut din partea UE și a statelor membre, inclusiv la nivel regional. Pentru ca Agenda digitală să aibă succes va fi nevoie de contribuția altor părți interesate, inclusiv a tinerilor „nativi ai erei digitale”, care ne pot învăța o mulțime de lucruri. Această Agendă reprezintă un instantaneu al problemelor și oportunităților actuale și al celor previzibile, ea urmând să evolueze în funcție de experiența dobândită și de schimbările rapide din domeniile tehnic și social.

2.Domeniile de acțiune ale Agendei Digitale

2.1.O piață digitală unică dinamică

Este timpul pentru o nouă piață unică pentru a putea beneficia de avantajele erei digitale.

Internetul nu cunoaște frontiere, dar piețele online – atât la nivel mondial cât și la nivelul UE – sunt încă separate de multiple bariere care afectează nu doar accesul la serviciile paneuropene de telecomunicații dar și la ceea ce ar trebui să fie serviciile și conținutul internet mondial. Această situație este de neacceptat. În primul rând, crearea de conținuturi și servicii atractive online și libera circulație a acestora, atât în interiorul UE cât și în afara granițelor acesteia, sunt fundamentale pentru a stimula cercul virtuos al cererii. Fragmentarea persistentă a piețelor sufocă însă competitivitatea Europei în economia digitală. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că UE acuză o întârziere pe anumite piețe cum ar fi cele ale serviciilor media, deopotrivă în ceea ce privește conținutul accesibil consumatorilor și modelele comerciale susceptibile de a crea locuri de muncă în Europa. Cea mai mare parte a companiilor care au avut recent succes pe internet (cum ar fi Google, eBay, Amazon sau Facebook) nu sunt de origine europeană 3 . În al doilea rând, în ciuda aparatului legislativ fundamental al pieței unice în materie de comerț, facturare și semnături electronice (eCommerce, eInvoicing și eSignatures), tranzacțiile din mediul digital sunt încă prea complexe, iar implementarea normelor diferă de la un stat membru la altul. În al treilea rând, consumatorii și companiile se confruntă deocamdată cu incertitudini considerabile în ceea ce privește drepturile lor și protecția juridică atunci când fac afaceri online. În al patrulea rând, Europa este încă departe de a dispune de o piață unică pentru serviciile de telecomunicații. Această piață unică trebuie să fie prin urmare complet actualizată, pentru a o putea introduce în era digitală.

Soluționarea acestor probleme reclamă acțiuni de anvergură în următoarele domenii:

2.1.1.Deschiderea accesului la conținut 

Consumatorii se așteaptă, pe bună-dreptate, să poată accesa conținutul online cel puțin la fel de ușor ca pe acela offline. Europa nu are o piață unificată în sectorul conținutului. De exemplu, pentru a crea un serviciu paneuropean, un magazin de muzică online ar trebui să negocieze cu numeroase societăți de gestionare a drepturilor de autor, din 27 de țări. Consumatorii pot cumpăra CD-uri din orice magazin, dar deseori nu pot cumpăra muzică de pe platformele online din Europa deoarece drepturile sunt acordate pe o bază națională. Acest fapt contrastează cu mediul de afaceri și canalele de distribuție relativ simple din alte regiuni ale lumii, în special SUA și reflectă alte piețe fragmentate, cum ar fi cele din Asia (figura 2).

Pentru a menține încrederea deținătorilor de drepturi și a utilizatorilor și pentru a facilita acordarea licențelor transnaționale, guvernanța și transparența gestionării colective a drepturilor trebuie ameliorate și adaptate progresului tehnologic. Soluții mai simple, mai uniforme și neutre, din punct de vedere tehnologic, pentru acordarea licențelor transnaționale și paneuropene în sectorul audiovizualului vor stimula creativitatea și vor veni în ajutorul producătorilor și al difuzorilor de conținut, în beneficiul cetățenilor europeni. Aceste soluții nu trebuie să aducă atingere libertății contractuale a deținătorilor de drepturi, care nu vor fi obligați să acorde licențe pentru toate țările europene, ci vor fi liberi să restricționeze acordarea acestor licențe la anumite teritorii și să stabilească prin contract contravaloarea redevențelor.

În cazul în care este necesar, vor fi examinate alte măsuri care să țină cont de caracterul specific al tuturor tipurilor de conținut online. În acest sens, Comisia nu exclude și nu favorizează în acest stadiu, niciun instrument juridic anume și nicio opțiune. Aceste chestiuni au fost deja abordate de profesorul Monti, în raportul său intitulat „O nouă strategie pentru o piață unică”, prezentat Președintelui Comisiei Europene la 9 mai 2010, care va fi urmat de o comunicare a Comisiei înainte de vara 2010 4 .

Deoarece distribuirea digitală a conținutului cultural, jurnalistic și creativ este mai rapidă și mai ieftină, ea permite autorilor și furnizorilor de conținut să se adreseze unor noi categorii de public, din mai multe sfere ale societății. Europa trebuie să promoveze crearea, producerea și distribuirea de conținut digital, pe toate tipurile de platforme. De exemplu, Europa are editori puternici, dar are nevoie de platforme online mai competitive. Pentru aceasta este nevoie de modele comerciale novatoare, care să ofere modalități variate de efectuare a accesului și de plată a conținutului și prin care să se obțină un echilibru corect între veniturile deținătorilor de drepturi și accesul publicului larg la conținut și la cunoștințe. Pentru ca acest tip de modele comerciale să prospere nu este neapărat necesar să se legifereze, cu condiția ca toate părțile interesate să coopereze pe baze contractuale. Disponibilitatea unei oferte online legale, vaste și atrăgătoare ar reprezenta de asemenea un răspuns eficace dat pirateriei.

Figura 2: Descărcări de muzică – nivelul din SUA este de patru ori mai mare decât cel din UE

Sursa: Screen Digest

Autoritățile publice vor trebui la rândul lor să promoveze piețele de conținut online. Provocările legate de convergență trebuie abordate cu ocazia tuturor revizuirilor politicilor publice, inclusiv în materie de fiscalitate. De exemplu, guvernele pot stimula piețele de conținut prin punerea la dispoziție a informațiilor din sectorul public în baza unor criterii de transparență, eficacitate și nediscriminare. Acest fapt reprezintă o importantă sursă de creștere potențială pentru serviciile online inovatoare. Reutilizarea acestor surse de informații a fost deja parțial armonizată 5 , dar organismele publice trebuie de asemenea obligate să-și deschidă bazele de date pentru aplicațiile și serviciile transfrontaliere 6 .

Acțiuni

Comisia se va angaja în următoarele acțiuni:

·Acțiunea-cheie 1: simplificarea acordării și a gestionării drepturilor de autor și acordarea licențelor transnaționale prin

·Consolidarea guvernanței și a transparenței în materie de gestionarea drepturilor (online) și mărirea numărului de licențe paneuropene acordate, prin propunerea unei directive-cadru privind gestiunea colectivă a drepturilor până în 2010;

·Crearea unui cadru juridic pentru a facilita digitalizarea și difuzarea operelor culturale în Europa, prin propunerea unei directive privind operele orfane, până în 2010 și pentru a pune bazele unui dialog cu părțile interesate, în vederea continuării măsurilor referitoare la operele cu tiraj epuizat, completate de baze de date conținând informații referitoare la drepturile de autor;

·Revizuirea până în 2010 a directivei Directiva 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, în special a domeniului de aplicare și a principiilor de taxare a accesului și a utilizării;

·Alte acțiuni:

·în urma unui dialog aprofundat cu părțile interesate, raportarea până în 2012 în legătură cu necesitatea luării de măsuri suplimentare, în afara gestiunii colective a drepturilor, care să permită cetățenilor UE, furnizorilor de servicii de conținut online și deținătorilor de drepturi să beneficieze de întregul potențial al pieței digitale interne, inclusiv a luării de măsuri privind promovarea acordării de licențe transnaționale și paneuropene, fără a exclude sau a favoriza, în acest stadiu, nicio opțiune juridică;

·în cadrul lucrărilor pregătitoare, publicarea până în 2010 a unei Cărți verzi privind provocările și posibilitățile oferite de distribuirea online a operelor audiovizuale și a altor tipuri de conținut creativ;

·Pe baza revizuirii directivei privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală și în urma unui dialog aprofundat cu părțile interesate, raportarea până în 2012 în legătură cu necesitatea luării de măsuri suplimentare de întărire a protecției împotriva violărilor constante a drepturilor de proprietate intelectuală în mediul online, conforme cu garanțiile furnizate în cadrul de reglementare a telecomunicațiilor și cu drepturile fundamentale privind protecția datelor și a vieții private.

2.1.2.Simplificarea tranzacțiilor online și a celor transnaționale 

Consumatorii europeni nu beneficiază încă de prețurile mai avantajoase și de opțiunile mai variate pe care ar trebui să le ofere piața unică, deoarece tranzacțiile online sunt prea complicate. Fragmentarea limitează de asemenea cererea de tranzacții comerciale electronice transfrontaliere. Mai puțin de o zecime din tranzacțiile comerciale electronice are caracter transfrontalier, europenilor fiindu-le de multe ori mai ușor să efectueze o tranzacție transnațională cu o companie americană decât cu o companie dintr-o altă țară europeană. Până la 92% dintre persoanele care comandă produse sau servicii prin internet preferă să apeleze la companii naționale, în locul celor transnaționale, iar până la 60% din comenzile transnaționale prin internet eșuează din motive tehnice sau juridice, cum ar fi refuzarea cărților de credit străine. Acest fapt scoate în evidență necesitatea înlăturării de urgență a barierelor normative care stau în calea comerțului transfrontalier al companiilor europene. Comisia a identificat aceste bariere în Comunicarea privind comerțul electronic transfrontalier dintre întreprinderi și consumatori în UE 7 .

Europa dispune de o monedă comună, dar piața serviciilor de plată și facturare electronică este încă fragmentată de frontierele naționale. Doar într-o piață integrată a serviciilor de plată, companiile și consumatorii vor putea recurge la modalități de plată sigure și eficace 8 . Iată de ce Spațiul unic de plată în euro (Single Euro Payment Area – SEPA) trebuie realizată fără întârziere. SEPA va constitui de asemenea o platformă de lansare pentru servicii cu valoare adăugată legate de plăți, cum ar fi dezvoltarea unui cadru european de facturare electronică.

Directiva privind moneda electronică 9 trebuie implementată rapid, pentru a oferi noilor participanți pe piață posibilitatea de a propune soluții novatoare în domeniu – de exemplu portofelele mobile – garantând protecția fondurilor consumatorilor. Această nouă piață ar putea valora până la 10 miliarde EUR până în 2012.

Tehnologia și serviciile de autentificare relative la identitatea electronică (Electronic Identity – eID) sunt esențiale pentru tranzacțiile prin internet, deopotrivă în sectorul privat și în cel public. Astăzi, cel mai uzual mod de autentificare este prin utilizarea parolelor. Pentru numeroase aplicații această modalitatea poate fi suficientă, dar necesitatea utilizării unor soluții mai sigure se face simțită din ce în ce mai mult 10 . Deoarece soluțiile vor fi numeroase, industria, cu sprijinul inițiativelor politice – în mod particular al de guvernare electronică (eGovernment) – trebuie să asigure interoperabilitatea, pe baza normelor și a platformelor de dezvoltare deschise.

Acțiuni

Comisia se va angaja în următoarele acțiuni:

·Acțiunea-cheie 2: Garantarea finalizării Spațiului unic de plată în euro (SEPA), prin măsuri juridice obligatorii care să stabilească în cele din urmă o dată limită pentru migrare înainte de 2010 și să faciliteze crearea unui cadru european interoperabil de facturare electronică, prin publicarea unei comunicări privind facturarea electronică (eInvoicing) și prin instituirea unui forum al tuturor părților interesate;

·Acțiunea-cheie 3: Propunerea unei revizuiri a directivei privind semnătura electronică (eSignature) până în 2011, în vederea furnizării unui cadru juridic pentru recunoașterea și interoperabilitatea transfrontalieră a sistemelor de autentificare electronică securizată (secure eAuthentication systems);

·Alte acțiuni:

·Evaluarea până la sfârșitul lui 2010 a impactului directivei privind comerțul electronic (eCommerce) asupra piețelor online și înaintarea de propuneri concrete.

Statele membre trebuie:

·Să implementeze rapid și coerent directivele cheie de sprijinire a pieței digitale unice, inclusiv directiva serviciilor, directiva practicilor comerciale neloiale și cadrul de reglementare a telecomunicațiilor;

·Să transpună directiva privind TVA-ul 11 până în 2013, garantând un tratament egal între facturile pe suport electronic și facturile pe suport de hârtie.

2.1.3.Clădirea încrederii în mediul digital

Astăzi, în virtutea legislației UE, cetățenii Uniunii Europene beneficiază de o serie de drepturi cu aplicație în mediul digital, cum ar fi libertatea de expresie și accesul liber la informații, protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, cerințele de transparență, obligativitatea serviciilor universale de telefonie și de acces la un internet funcțional și calitatea minimă a serviciilor.

Aceste drepturi sunt însă dispersate în diverse acte legislative și nu sunt întotdeauna ușor de găsit. Utilizatorii trebuie să poată fi în măsură să găsească explicații simple și codificate ale propriilor drepturi și obligații, redactate în mod transparent și inteligibil (prin intermediul platformelor online, de exemplu), pornind de la prototipul Ghidului eYou 12 .

În momentul de față, o lipsă de încredere în mediul online dăunează în mod grav dezvoltării economiei online europene. Printre principalele motive pentru care cetățenii nu au efectuat comenzi online în 2009 se numără: preocupări legate de siguranța plății, protejarea datelor cu caracter personal și chestiuni privind încrederea (a se vedea figura 3 de mai jos). Reexaminarea generală a cadrului de reglementare a protecției datelor cu caracter personal, în curs de desfășurare la ora actuală, vizează modernizarea tuturor instrumentelor juridice necesare pentru a putea răspunde provocărilor globalizării și pentru a crea mijloace neutre din punct de vedere tehnologic de sporire a încrederii prin consolidarea drepturilor cetățenilor.

Figura 3: Motive de a nu cumpăra online (% de persoane care nu au efectuat comenzi online în 2009)

Sursa: Eurostat - Studiu comunitar din 2009 privind utilizarea TIC în gospodării și de către persoanele fizice

Consumatorii nu vor cumpăra online dacă nu au certitudinea că drepturile lor sunt clare și respectate. Deși directiva privind comerțul electronic impune cerințe de transparență și informare furnizorilor de servicii din societatea informațională și stabilește cerințe minime de informare privind comunicațiile comerciale 13 , este nevoie de o monitorizare atentă pentru a garanta respectarea cerințelor referitoare la informare.

Directiva privind practicile comerciale neloiale 14 și directiva privind comercializarea la distanță a serviciilor financiare 15 vor permite ameliorarea situației, într-o oarecare măsură. Propunerea de directivă privind drepturile consumatorului 16 trebuie adoptată rapid, în scopul de a spori încrederea consumatorilor și a comercianților în achizițiile transfrontaliere online. Comisia va investiga de asemenea modalități de consolidare a drepturilor consumatorilor care cumpără produse digitale. Tranzacțiile transnaționale online pot fi facilitate și prin mărirea gradului de coerență al dreptului european al contractelor, pe baza unui nivel ridicat de protecție a consumatorului. Comisia va lansa de asemenea o strategie la scara Uniunii Europene pentru a îmbunătăți sistemele alternative de soluționare a litigiilor, pentru a propune un instrument de recurs online la scara UE destinat comerțului electronic și pentru a facilita accesul la justiția online. În plus, comparabilitatea prețurilor de consum (de exemplu prin etalonarea performanțelor, testarea produselor sau prin intermediul site-urilor de comparare a prețurilor) poate fi ameliorată pentru a stimula concurența și a consolida protecția consumatorului.

Încrederea poate fi totodată sporită prin crearea de mărci de încredere online la nivelul UE pentru site-rile de vânzare cu amănuntul. Comisia preconizează să dea curs acestei idei, în consultare cu toate părțile interesate.

Acțiuni

Comisia se va angaja în următoarele acțiuni:

·Acțiunea-cheie 4: Revizuirea cadrului de reglementare al protecției datelor cu caracter personal, în vederea consolidării încrederii și a drepturilor cetățenilor, până la sfârșitul lui 2010;

·Alte acțiuni:

·Propunerea până în 2012 a unui instrument opțional relativ la dreptul contractelor, care să completeze directiva privind drepturile consumatorului, pentru a remedia fragmentarea dreptului contractelor, în mod particular în ceea ce privește mediul online;

·Explorarea până în 2011, prin intermediul unei Cărți verzi, a unor inițiative referitoare la soluționarea alternativă a litigiilor în UE, în vederea înaintării de propuneri pentru un sistem de soluționare a litigiilor online la nivelul UE, pentru tranzacțiile de comerț electronic până în 2012;

·Studierea de propuneri în domeniul recursului colectiv, pe baza consultărilor cu părțile interesate;

·Publicare până în 2012 a unui Cod al drepturilor online în UE, care să sintetizeze în mod clar și accesibil drepturile utilizatorilor digitali existente în UE, completat de o revistă anuală a violărilor legislației privind protecția consumatorului și a măsurilor coercitive de rigoare, în cooperare cu rețeaua europeană de agenții de protecția consumatorului;

·Crearea până în 2012 a unei platforme a părților interesate, destinată mărcilor de încredere online ale UE, în special pentru site-urile de vânzare cu amănuntul.

2.1.4.Consolidarea pieței unice a serviciilor de telecomunicații

Astăzi, piețele europene ale serviciilor de telecomunicații sunt împărțite pe state membre și funcționează pe baza unor sisteme de numerotare, de acordare a licențelor și de asignare a radiofrecvențelor la nivel strict național, mai degrabă decât european. Aceste structuri naționale sunt din ce în ce mai mult puse în discuție de concurența mondială și de internet.

Prima prioritate a Comisiei va fi implementarea rapidă și coerentă a cadrului de reglementare modificat, precum și o mai mare coordonare a utilizării spectrului și, acolo unde este cazul, armonizarea benzilor de frecvențe, pentru a crea economii de scară pe piețele de echipamente și servicii. Pornind de la premiza că piața unică impune tratarea în mod egal a problemelor similare legate de reglementare, Comisia va avea ca prioritate furnizarea de orientări referitoare la principalele concepte legate de reglementare conform normelor privind comunicațiile electronice, în mod particular în ceea ce privește metodele de calcul al costurilor și nediscriminarea, căutând totodată soluții sustenabile pentru roamingul de voce și de date, până în 2012.

Comisia va profita de expertiza nou-creatului Organism al autorităților europene de reglementare pentru comunicații electronice (OAREC) în soluționarea obstacolelor care împiedică cetățenii și companiile europene să profite pe deplin de serviciile electronice de comunicații transfrontaliere. De exemplu, o mai mare armonizare a sistemelor naționale de numerotare pe baza cadrului actual ar putea ajuta fabricanții și comercianții cu amănuntul din UE, prin facilitarea creării de servicii de vânzare, după-vânzare și de informare a consumatorului cu utilizarea unui număr unic european, iar mai buna funcționare a numerelor cu utilitate socială (de exemplu numerele 116, utilizate pentru semnalarea cazurilor de copii dispăruți) vor fi în beneficiul cetățenilor. În mod similar, o mai bună comparabilitate a prețurilor la utilizator și a prețurilor de consum (de exemplu prin etalonarea performanțelor) va stimula concurența și va spori protecția consumatorului.

În sfârșit, Comisia va evalua, pornind în special de la elementele concrete furnizate de părțile interesate, costul socio-economic al non-Europei pe piețele telecomunicațiilor, va pune în evidență beneficiile unei piețe mai bine integrate și va propune pași adecvați în vederea reducerii acestui cost.

Acțiuni

Comisia se va angaja în următoarele acțiuni:

·Propunerea de măsuri privind armonizarea sporită a resurselor de numerotare pentru furnizarea de servicii comerciale în Europa până în 2011;

·Coordonarea, pe baza Programului european de politică a spectrului 17 , a condițiilor tehnice și de reglementare aplicabile utilizării spectrului și, acolo unde este cazul, armonizarea benzilor de frecvențe pentru crearea de economii de scară pe piețele de echipament și pentru a le permite consumatorilor să utilizeze același echipament și să dispună de aceleași servicii în întreaga Europă;

·Realizarea unei anchete, până în 2011, referitor la costul non-Europei pe piețele telecomunicațiilor, în vederea luării de noi măsuri pentru consolidarea beneficiilor pieței unice.

2.2.Interoperabilitate și standardizare 

Avem nevoie de o interoperabilitate eficace între produsele și serviciile IT pentru a construi o societate cu adevărat digitală.

Internetul este cel mai bun exemplu al forței interoperabilității tehnice. Arhitectura sa deschisă a pus la dispoziția a milioane de oameni din toată lumea aplicații și aparate interoperabile. Dar pentru a putea profita pe deplin de beneficiile implementării TIC, interoperabilitatea dintre aparate, aplicații, depozite de date, servicii și rețele trebuie mărită în continuare.

2.2.1.Îmbunătățirea standardizării TIC

Cadrul de standardizare al UE trebuie să se adapteze evoluției constante a piețelor tehnologice, deoarece standardele sunt vitale pentru interoperabilitate. Comisia va continua revizuirea politicii europene de standardizare prin acțiuni subsecvente Cărții Albe intitulate „Modernizarea standardizării TIC în UE” 18 și prin consultările publice corespunzătoare. Ținând cont de importanța tot mai mare a standardelor TIC elaborate de anumite foruri și consorții mondiale, unul dintre scopurile principale este de a permite utilizarea lor în legislație și în achizițiile publice.

În plus, orientările privind norme transparente de divulgare ex-ante a drepturilor de proprietate esențiale și a termenilor și condițiilor de acordare a licențelor în contextul standardizării, care vor fi furnizate în speță cu ocazia următoarei reforme a politicii de standardizare a UE, precum și în cadrul actualizării normelor antitrust privind acordurile de cooperare orizontală, vor contribui la limitarea cererilor de redevențe pentru utilizarea standardelor și, prin urmare, la reducerea costurilor de intrare pe piață.

2.2.2.Promovarea unei mai bune utilizări a standardelor

La achiziționarea de hardware, software și servicii IT, autoritățile publice trebuie să utilizeze din plin toată gama de standarde aplicabile, de exemplu prin selectarea standardelor care pot fi implementate de toți furnizorii interesați, favorizând astfel concurența și reducând riscul de blocaj (lock-in).

2.2.3.Creșterea interoperabilității prin coordonare

O acțiune-cheie vizând interoperabilitatea dintre administrațiile publice va fi adoptarea de către Comisie a ambițioasei Strategii europene de interoperabilitate și a Cadrului european de interoperabilitate care trebuie elaborate în virtutea programului ISA (Soluții de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene 19 ).

Deoarece nu toate tehnologiile invadente se bazează pe standarde, beneficiile interoperabilității riscă să se piardă în acele domenii. Comisia va examina fezabilitatea măsurilor care ar putea conduce jucători importanți de pe piață la acordarea de licențe privind informațiile referitoare la interoperabilitate, promovând în același timp concurența și inovarea.

Acțiuni

Comisia se va angaja în următoarele acțiuni:

·Acțiunea-cheie 5: Propunerea, în cadrul revizuirii politicii de standardizare a UE, de măsuri juridice privind interoperabilitatea până în 2010, cu scopul de a modifica normele de implementare a standardelor TIC în Europa, pentru a permite utilizarea standardelor anumitor foruri și consorții TIC;

·Alte acțiuni:

·Promovarea de norme corespunzătoare privind drepturile esențiale de proprietate intelectuală și a condițiilor de acordare a licențelor în contextul standardizării, inclusiv în ceea ce privește divulgarea ex ante, în mod particular prin intermediul orientărilor, până în 2011;

·Publicarea unei comunicări în 2011, pentru furnizarea de orientări referitoare la legătura dintre standardizarea TIC și achizițiile publice, pentru a oferi asistență autorităților publice la utilizarea standardelor în scopul promovării eficacității și al reducerii blocajelor (lock-in);

·Promovarea interoperabilității prin adoptarea în 2010 a Strategiei europene de interoperabilitate și a Cadrului european de interoperabilitate;

·Examinarea fezabilității unor măsuri care ar putea determina jucători importanți de pe piață să acorde licențe privind informațiile referitoare la interoperabilitate și elaborarea unui raport corespunzător până în 2012.

Statele membre trebuie:

·Să aplice Cadrul european de interoperabilitate la nivel național până în 2013;

·Să implementeze angajamente privind interoperabilitatea și standardele în declarațiile de la Malmö și Granada până în 2013.

2.3.Încredere și securitate

Europenii nu vor adopta o tehnologie în care nu au încredere – era digitală nu este nici „Big Brother” nici „Vestul sălbatic cibernetic”.

Utilizatorii trebuie să se simtă confortabil și în siguranță când se conectează online. La fel ca și în lumea materială, criminalitatea cibernetică nu poate fi tolerată. De altfel, unele din serviciile online cel mai inovatoare și mai avansate – cum ar fi operațiunile bancare electronice (eBanking) și serviciile de sănătate online (eHealth) – pur și simplu nu ar exista dacă noile tehnologii nu ar fi în totalitate fiabile. Până în prezent, internetul s-a dovedit remarcabil de sigur, rezistent și stabil, dar rețelele IT și terminalele utilizatorilor finali rămân vulnerabile unei game ample de amenințări mereu noi: în ultimii ani, mesajele electronice nesolicitate (spam) au proliferat până la a îngreuna în mod serios traficul de e-mail pe internet – conform mai multor estimări, mesajele spam reprezintă între 80 și 98% din totalul mesajelor aflate în circulație 20 – ele răspândind o multitudine de viruși și de programe ostile. Flagelul furtului de identitate și al fraudei online avansează. Atacurile devin din ce în ce mai sofisticate (troieni, botneturi etc.) și deseori motivate de scopuri financiare. Ele pot avea de asemenea o motivație politică, așa cum o arată recentele atacuri cibernetice îndreptate împotriva Estoniei, Lituaniei și Georgiei.

Soluționarea acestor amenințări și întărirea securității în societatea digitală este o responsabilitate comună a cetățenilor, a organismelor private și a celor de stat, atât la nivel național cât și la nivel mondial. De exemplu, pentru abordarea exploatării sexuale și a pornografiei infantile, pot fi instituite platforme de alertă la nivel național și la nivelul UE, împreună cu măsuri de prevenire și înlăturare a conținutului prejudiciabil. Activitățile educaționale și campaniile de sensibilizare destinate publicului larg sunt de asemenea esențiale: UE și statele membre își pot intensifica eforturile, de exemplu prin intermediul Programului pentru un internet mai sigur, furnizând informații și educând copii și familiile în materie de siguranță online, precum și prin analizarea impactului pe care îl are utilizarea tehnologiilor digitale asupra copiilor. Industriile trebuie de asemenea încurajate să continue să dezvolte și să implementeze sisteme de autoreglementare, în mod particular în ceea ce privește protecția minorilor care utilizează serviciile furnizate de acestea.

Dreptul la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal este un drept fundamental în UE care trebuie aplicat cu eficacitate și în mediul online, prin toate mijloacele posibile: de la aplicarea pe larg a principiului „Privacy by Design” (respectare a vieții private din momentul proiectării) 21 la tehnologiile TIC în cauză, la sancțiuni de descurajare, ori de câte ori este cazul. Cadrul revizuit al UE pentru comunicațiile electronice precizează responsabilitățile operatorilor de rețele și ale furnizorilor de servicii, inclusiv obligația lor de a notifica violările securității datelor personale. Revizuirea cadrului general privind protecția datelor cu caracter personal, recent întreprinsă, va include o posibilă extindere a obligației de a notifica violări ale securității datelor cu caracter personal. Implementarea interzicerii mesajelor electronice nesolicitate va fi consolidată prin utilizarea rețelei de cooperare în materie de protecție a consumatorului (Consumer Protection Cooperation – CPC).

Implementarea rapidă și eficace a Planului de acțiune al UE pentru protecție infrastructurilor critice de informație 22 și a Programului de la Stockholm 23 va declanșa o amplă gamă de măsuri în domeniul securității rețelelor și a informației și al luptei împotriva criminalității cibernetice. De exemplu, pentru a putea reacționa în timp real, în Europa trebuie creată o rețea performantă și extinsă de echipe de intervenție în caz de urgență informatică (Computer Emergency Response Teams – CERT), inclusiv pentru instituțiile europene. Cooperarea dintre CERT și forțele de ordine este esențială, iar pentru prevenirea criminalității cibernetice și intervenirea în caz de urgență (de exemplu atacuri informatice) trebuie promovat un sistem de puncte de contact. Europa trebuie să adopte de asemenea o strategie privind gestionarea identității, în special pentru a garanta servicii eficace și sigure de eGovernment 24 .

În fine, cooperarea părților interesate trebuie organizată la nivel mondial, pentru a putea limita riscurile de amenințări privind securitatea și a lupta împotriva lor. Aceasta se poate înscrie în cadrul discuțiilor privind gestionarea internetului (Internet Governance). La un nivel mai operațional, trebuie întreprinse acțiuni vizând securitatea informației, coordonate la nivel internațional, împreună cu acțiuni vizând lupta împotriva criminalității informatice, cu sprijinul unei Agenții europene pentru securitatea rețelelor informatice și a datelor (European Network and Information Security Agency – ENISA) reînnoite.

Acțiuni

Comisia se va angaja în următoarele acțiuni:

·Acțiunea-cheie 6: Prezentarea, în 2010, a unor măsuri în vederea instituirii unei politici în domeniul securității rețelelor și informațiilor consolidate și de nivel înalt, inclusiv a unor inițiative legislative cum ar fi modernizarea Agenției pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor (ENISA), precum și a altor măsuri care să permită o reacție mai rapidă în caz de atacuri cibernetice, inclusiv a unei echipe CERT pentru instituțiile UE;

·Acțiunea-cheie 7: Prezentarea până în 2010 a unor măsuri, inclusiv a unor inițiative legislative, vizând combaterea atacurilor cibernetice îndreptate împotriva sistemelor informatice și a unor norme în materie privind jurisdicția în spațiul cibernetic la nivel european și internațional, până în 2013;

·Alte acțiuni:

·Instituirea unei Platforme europene de combatere a criminalității cibernetice până în 2012;

·Examinarea fezabilității proiectului de creare a unui Centru european de combatere a criminalității cibernetice, până în 2011;

·Colaborarea cu părțile interesate, în special în ceea ce privește îmbunătățirea gestionării riscurilor la nivel mondial în mediul digital și în cel material și întreprinderea de acțiuni coordonate la nivel internațional, vizând lupta împotriva criminalității informatice și atentatelor la securitate;

·Sprijinirea exercițiilor de pregătire în materie de securitate cibernetică la nivelul UE, până în 2010;

·Ca parte a modernizării cadrului UE de reglementare a protecției datelor cu caracter personal 25 , pentru a-l face mai coerent și mai sigur din punct de vedere juridic, studierea extinderii prevederilor privind notificarea atentatelor la securitate;

·Elaborarea de orientări pentru implementarea noului cadru de reglementare a telecomunicațiilor, în ceea ce privește protecția vieții private și a datelor cu caracter personal;

·Promovarea punctelor de raportare a conținutului ilegal online (linii de asistență telefonică) și a campaniilor de sensibilizare a copiilor în ceea ce privește siguranța online, desfășurate la nivel național, consolidarea cooperării paneuropene și a schimbului de bune practici în acest domeniu;

·Promovarea dialogului între toate părțile interesate și a autoreglementării furnizorilor europeni și mondiali [de exemplu platforme de rețele sociale (social networking), operatori de comunicații mobile], în special în ceea ce privește utilizarea lor de către minori.

Statele membre trebuie:

·Să instituie o rețea performantă de grupuri CERT la nivel național până în 2012, care să acopere toată Europa;

·Să desfășoare, împreună cu Comisia, simulări de atac la scară largă și să testeze strategii de apărare, până în 2010;

·Să implementeze în întregime linii de asistență telefonică pentru raportarea conținutului online șocant sau prejudiciabil, să organizeze campanii de sensibilizare a copiilor în ceea ce privește siguranța online și să propună predarea siguranței online în școli, să încurajeze implementarea de către furnizorii de servicii online a măsurilor de autoreglementare privind siguranța online a copiilor, până în 2013;

·Să instituie sau să adapteze platforme naționale de alertă la platforma Europol de combatere a criminalității cibernetice, până în 2012, începând din 2010.

2.4.Acces rapid și ultrarapid la internet

Avem nevoie de un internet ultrarapid pentru o creștere economică puternică, pentru crearea de locuri de muncă, pentru prosperitate și pentru a garanta cetățenilor accesul la conținutul și serviciile dorite.

Economia viitorului va fi o economie a cunoașterii, bazată pe rețele, având în centrul său internetul. Europa are nevoie de acces la un internet rapid și ultrarapid la un preț competitiv, disponibil pe scară largă. Strategia 2020 a subliniat importanța implementării benzii largi pentru promovarea incluziunii sociale și a competitivității în UE. Ea a reafirmat obiectivul de a pune banda largă de bază la dispoziția tuturor europenilor până în 2013 și are ca obiectiv garantarea (i) accesului tuturor europenilor, până în 2012, la viteze de internet mult superioare, de peste 30 Mbps și (ii) realizarea obiectivului de creștere a numărului de familii europene care se abonează la conexiuni internet de peste 100 Mbps.

Pentru îndeplinirea acestor obiective ambițioase este necesară elaborarea unei politici globale, bazate pe o combinație de tehnologii, urmărind două scopuri bine definite: pe de o parte, garantarea unei acoperiri universale de bandă largă (combinând rețele fixe și rețele pe suport radio) cu viteze de conexiune crescând gradual înspre 30 Mbps și peste, iar pe de altă parte, promovare implementării și a adoptării cu timpul a rețelelor de acces de nouă generație (next generation access networks – NGA) într-o mare parte a teritoriului UE, permițând conexiuni ultrarapide de peste 100 Mbps.

2.4.1.Garantarea acoperirii universale de bandă largă la viteze mărite

Fără o intervenție publică decisă, există riscul ca rezultatul obținut să nu fie optim, cu rețelele de bandă largă rapide concentrate în câteva zone cu mare densitate a populației, cu costuri mari de intrare pe piață și prețuri ridicate. Beneficiile secundare pentru economie și societate, create de aceste rețele, justifică adoptarea de politici generale garantând acoperirea universală la viteze mărite.

În acest scop, Comisia intenționează să adopte o comunicare prin care să traseze un cadru comun de dezvoltare a politicilor naționale și ale UE, în vederea realizării obiectivelor Europa 2020. Aceste politici trebuie în principal să conducă la reducerea costurilor implementării serviciilor de bandă largă pe întreg teritoriul UE, garantând o planificare și o coordonare adecvate și reducând povara administrativă. De exemplu, autoritățile competente trebuie să garanteze că lucrările de inginerie civilă, publice și private, prevăd sistematic rețele de bandă largă și cablaje în clădiri; rezolvarea chestiunilor referitoare la drepturile de trecere; și cartografierea infrastructurilor pasive disponibile care se pretează pentru cablare.

Rețelele de bandă largă pe suport radio (terestre sau prin satelit) pot juca un rol cheie în asigurarea acoperirii tuturor zonelor, inclusiv a zonelor rurale și a celor izolate. În prezent, problema centrală pentru dezvoltarea rețelelor de bandă largă pe suport radio este accesul la spectrul radio. Utilizatorii de internet mobil se confruntă deja cu aglomerarea rețelelor, deoarece spectrul radio nu este utilizat în mod eficace. Pe lângă frustrarea utilizatorilor, acest lucru are drept consecință îngrădirea inovării, activitatea care reprezintă 250 miliarde euro anual 26 . O politică europeană ambițioasă în domeniul spectrului de frecvențe trebuie, pe lângă asigurarea radiodifuzării, să promoveze gestionarea eficientă a spectrului prin impunerea utilizării anumitor frecvențe din dividendul digital pentru banda largă wireless până la o dată prestabilită, ceea ce va permite o mai mare flexibilitate (și totodată negocierea spectrului de frecvențe) și va stimula competitivitatea și inovarea.

Pe lângă aceasta, trebuie utilizate instrumentele de finanțare ale UE și ale BEI pentru investiții de bandă largă definite cu precizie în domenii în care, în prezent, acest lucru s-ar justifica mai puțin din punct de vedere comercial și, în consecință, numai o astfel de intervenție specifică ar putea garanta viabilitatea investiției.

2.4.2.Stimularea desfășurării rețelelor NGA

În prezent, în Europa, accesul la internet se bazează în principal pe prima generație de bandă largă, ceea ce înseamnă acces la internet prin intermediul moștenirii de rețele telefonice de cupru și de TV prin cablu. În prezent, există o cerere importantă de rețele NGA mai rapide din partea cetățenilor și a întreprinderilor din întreaga lume. Din acest punct de vedere, Europa este încă în urma partenerilor săi internaționali. Un indicator semnificativ îl reprezintă nivelul de penetrare a fibrelor optice în locuințe [Fibre to the Home (FTTH)], nivel care este foarte scăzut în Europa și mult în urma celui înregistrat în anumite țări din G20 (a se vedea figura 4).

Figure 4: Nivelul de penetrare FTTH în luna iulie 2009

Sursa: Point Topic

În scopul stimulării desfășurării rețelelor NGA și a încurajării investițiilor pieței în rețele competitive, Comisia va adopta o recomandare privind NGA fundamentată pe următoarele principii: (i) la stabilirea prețurilor de acces bazate pe costuri trebuie luate în considerare cu atenție riscurile investiției, (ii) autoritățile naționale de reglementare trebuie să poată fi în măsură să impună soluțiile de acces cele mai potrivite în fiecare caz, stabilind un ritm de investiții rezonabil pentru operatorii alternativi, cu luarea în considerare în același timp a nivelului de concurență în fiecare zonă dată și (iii) trebuie promovate mecanismele de co-investiție și de partajare a riscurilor.

2.4.3.Deschiderea și neutralitatea internetului

Totodată, Comisia va monitoriza îndeaproape implementarea noilor dispoziții legislative privind caracterul deschis și neutru al internetului, care garantează dreptul utilizatorilor de a accesa și difuza informații online și asigură transparența cu privire la managementul traficului 27 . Înainte de vara anului 2010, Comisia va lansa o consultare publică, aceasta făcând parte din angajamentul mai amplu asumat de Comisie de a informa până la sfârșitul anului dacă, în lumina evoluțiilor tehnologice și ale pieței, sunt necesare orientări suplimentare pentru garantarea realizării obiectivelor fundamentale legate de libertatea de expresie, transparență, necesitatea de investiții în rețele eficiente și deschise, concurența loială și deschidere către modelele de afaceri inovatoare.

Acțiuni

Comisia se va angaja în următoarele acțiuni:

·Acțiunea-cheie 8: Adoptarea în 2010 a comunicării privind banda largă, care stabilește cadrul comun de acțiune la nivelul UE și al statelor membre pentru a îndeplini obiectivele de bandă largă prevăzute de Strategia Europa 2020, între care:

·Consolidarea și raționalizarea, în acest cadru, a finanțării benzii largi rapide prin instrumente ale UE (de exemplu FEDR, ERDP, FEADR, TEN, CIP) până în 2014 studierea modalităților de atragere de capital pentru investiții în banda largă prin relansarea creditelor (sprijinite cu fonduri BEI și UE);

·Propunerea în 2010 a unui Program ambițios privind politica europeană în domeniul spectrului radio, care va fi supus spre decizie Parlamentului European și Consiliului, program prin care se va institui o politică strategică și coordonată în domeniul spectrului radio la nivelul UE, în scopul creșterii eficienței managementului spectrului radio și maximizării beneficiilor pentru consumatori și pentru întreprinderi.

·Publicarea unei recomandări, în 2010, destinate încurajării investițiilor în rețelele NGA (Next Generation Access Networks – rețele de acces de nouă generație) prin măsuri de reglementare clare și eficace.

Statele membre trebuie:

·să elaboreze și să pună în aplicare, până în 2012, planuri naționale de bandă largă , care îndeplinesc obiectivele definite în Strategia Europa 2020 legate de acoperire și adoptare a benzii largi, utilizând finanțarea publică în conformitate cu regulile UE în domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat 28 ; Comisia urmează să raporteze anual cu privire la progresele în această direcție ca parte a guvernanței Agendei digitale;

·să ia măsuri, inclusiv dispoziții legislative, privind facilitarea investițiilor în banda largă, precum asigurarea faptului că potențialii investitori sunt asociați în mod sistematic la construcțiile civile, la stabilirea drepturilor de trecere, la identificarea infrastructurilor pasive care se pretează pentru cablare și pentru upgradarea cablajelor existente în clădiri.

·să utilizeze integral fondurile structurale și de dezvoltare rurală deja alocate pentru investiții în infrastructuri și servicii TIC;

·să implementeze Programul privind politica europeană în domeniul spectrului radio, astfel încât să asigure alocarea coordonată a spectrului necesară pentru atingerea obiectivului de acoperire 100 % cu internet de 30 Mbps până în 2020, precum și Recomandarea NGA.

2.5.Cercetare și inovare

Europa trebuie să investească mai mult în domeniul cercetării și dezvoltării și să se asigure că cele mai bune idei europene se concretizează pe piață.

Europa investește în continuare sub posibilități în cercetarea și dezvoltarea în sectorul TIC. Prin comparație cu principalii săi parteneri comerciali, cum ar fi SUA, cercetarea și dezvoltarea în sectorul TIC în Europa nu numai că reprezintă o proporție mult mai mică din bugetul total de cercetare și dezvoltare (17 % față de 29 %), dar și în termeni absoluți, reprezintă în jur de 40 % din bugetul alocat de SUA (a se vedea Figura 5 – 37 de miliarde EUR față de 88 de miliarde EUR în 2007).

Figura 5: Bugetul total de C&D în sectorul TIC în miliarde EUR (2007)

Sursa: Eurostat și IPTS-JRC

Dat fiind că TIC reprezintă o proporție semnificativă din valoarea adăugată totală în sectorul industrial european – cum ar fi industria autovehiculelor (25 %), sectorul aparatelor electrocasnice (41 %) sau sectorul sănătății și medicinei (33 %) – lipsa investițiilor în cercetarea și dezvoltarea în sectorul TIC reprezintă o amenințare la adresa întregului sector european al producției și serviciilor.

Decalajul în ceea ce privește investițiile este asociat cu trei probleme majore:

·Efortul public redus și dispersat în materie de C&D; de exemplu, sectorul public al UE cheltuie mai puțin de 5,5 miliarde EUR pe an pentru cercetarea și dezvoltarea în sectorul TIC, mult sub nivelul din economiile concurente.

·Fragmentarea pieței și dispersia mijloacelor de finanțare pentru inovare reprezintă o frână pentru creșterea și dezvoltarea afacerilor inovatoare din sectorul TIC, în special a IMM-urilor.

·Europa este lentă în asimilarea inovațiilor pe bază de TIC, în special în domeniile de interes public. În vreme ce schimbările la nivelul societății reprezintă principalele motoare ale inovării, Europa apelează prea puțin la inovare și la cercetare și dezvoltare pentru a ameliora calitatea și performanțele serviciilor sale publice.

2.5.1.Întărirea eforturilor și a eficienței

În 2010, Comisia va prezenta o strategie globală de cercetare și inovare intitulată „O Europă a inovării” care prezintă o inițiativă emblematică în cadrul Strategiei Europa 2020 29 . Pe baza strategiei menite să aducă Europa pe un loc de lider în sectorul TIC 30 , Europa trebuie să își consolideze, să își concentreze și să își reunească investițiile pentru a se menține competitivă în acest sector și să investească în continuare în cercetarea cu grad de risc ridicat, inclusiv în cercetarea fundamentală multidisciplinară.

Totodată, Europa trebuie să își asigure un avantaj în ceea ce privește inovarea în sectoare cheie prin e-infrastructuri consolidate 31 și prin dezvoltarea de clustere inovatoare, focalizată pe domenii cheie. Trebuie dezvoltată la scara UE o strategie de „cloud computing” în special pentru administrație și știință 32 .

2.5.2.Exploatarea pieței interne în scopul stimulării inovării în sectorul TIC

Bugetul sectorului public al UE trebuie utilizat pentru a stimula inovarea, îmbunătățind în același timp eficiența și calitatea serviciilor publice. Autoritățile publice europene trebuie să facă eforturi pentru a avea o abordare armonizată favorabilă inovării în ceea de privește reglementarea, certificarea, achizițiile publice și standardizarea. Sunt necesare parteneriate public-privat și foruri ale părților interesate care să elaboreze „foi de parcurs” tehnologice, de la cercetare la comercializare, pentru a utiliza avantajele inovării pentru acoperirea nevoii sociale. Activitățile de transfer de cunoștințe trebuie gestionate în mod eficace 33 și sprijinite de instrumente financiare adecvate 34 , iar cercetarea finanțată din fonduri publice trebuie diseminată cât mai larg prin publicarea în regim de acces liber a datelor și lucrărilor științifice 35 .

2.5.3.Inițiative lansate de industrie în favoarea inovării deschise 

Tehnologia informației și comunicațiilor reprezintă un motor al creării de valoare și creștere în economie. Aceasta înseamnă că industria are o nevoie crescândă de soluții deschise și interoperabile care să permită exploatarea TIC în toate sectoarele. Programele finanțate de UE vor sprijini inițiativele lansate de industrie, menite să genereze standarde și platforme deschise pentru noi produse și servicii. Comisia va consolida activitățile menite să reunească părțile interesate în jurul unor agende de cercetare comune, în domenii cum ar fi „Viitorul Internetului”, inclusiv „Internetul obiectelor”, și tehnologiile cheie TIC.

Acțiuni:

Comisia se va angaja în următoarele acțiuni:

·Acțiunea-cheie 9: Atragerea unor investiții private mai mari prin utilizarea strategică a achizițiilor publice precomerciale 36 și a parteneriatelor public-privat 37 , prin utilizarea fondurilor structurale pentru cercetare și inovare și prin menținerea unui ritm de creștere anuală de 20 % a bugetului de cercetare și dezvoltare în sectorul TIC cel puțin pe durata PC7.

·Alte acțiuni:

·Consolidarea coordonării și punerii în comun a resurselor cu statele membre și industria 38 , punerea unui accent mai mare, în cadrul sprijinului UE pentru cercetarea și inovarea în domeniul TIC, pe parteneriatele bazate pe cerere și pe utilizatori;

·Propunerea, începând din 2011, de măsuri vizând accesul „simplu și rapid” (light and fast) la fondurile de cercetare UE în domeniul TIC, pentru a le face mai atractive pentru IMM-uri și pentru tinerii cercetători în vederea implementării pe o scară mai largă în contextul revizuirii programului-cadru de cercetare-dezvoltare al UE 39 ;

·Asigurarea unui sprijin financiar suficient pentru infrastructurile comune de cercetare din domeniul TIC și pentru clusterele inovatoare, dezvoltarea de noi e-infrastructuri și elaborarea unei strategii UE privind „cloud computing”, îndeosebi pentru administrația publică și știință;

·Colaborarea cu părțile interesate la elaborarea unei noi generații de aplicații și servicii bazate pe internet, inclusiv pentru conținutul și serviciile multilingve, prin sprijinirea, prin intermediul programelor finanțate de UE, a standardelor și a platformelor deschise.

Statele membre trebuie:

·să dubleze, până în 2020, bugetul anual total pentru cercetarea și dezvoltarea în domeniul TIC, de la 5,5 miliarde EUR la 11 miliarde EUR (inclusiv programele UE), prin modalități care să atragă o creștere echivalentă a bugetelor private de la 35 miliarde EUR la 70 miliarde EUR;

·să lanseze proiecte-pilot pe scară largă de testare și dezvoltare de soluții inovatoare și interoperative în domenii de interes public care sunt finanțate de PIC.

2.6.Creșterea gradului de alfabetizare digitală, dezvoltarea competențelor digitale și a incluziunii

Era digitală trebuie să însemne responsabilizare și emancipare, originea socială sau competențele nu ar trebui să constituie o barieră în calea accesului la acest potențial.

Deoarece tot mai multe din activitățile zilnice se realizează online, de la depunerea candidaturii pentru un loc de muncă la plata impozitelor sau cumpărarea de bilete, utilizarea internetului a devenit o parte integrantă a vieții cotidiene pentru mulți europeni. Totuși, 150 de milioane de europeni, adică aproximativ 30 %, nu au utilizat niciodată internetul. Aceștia spun adesea că nu au nevoie sau că este prea scump. Acest grup este în mare parte format din persoane cu vârste cuprinse între 65 și 74 ani, persoane cu venituri scăzute, șomeri și persoane cu un nivel de educație mai scăzut.

În multe cazuri, această excluziune se datorează lipsei competențelor asociate utilizării instrumentelor și media digitale, ceea ce impietează nu numai asupra capacității de a învăța, de a crea și de a participa, ci și asupra încrederii și discernământului în utilizarea media digitale. Totodată, accesibilitatea și practicabilitatea reprezintă probleme pentru persoanele cu handicap. Eliminarea decalajului digital îi poate ajuta pe membrii grupurilor sociale defavorizate să participe pe picior de egalitate la societatea digitală (inclusiv la serviciile de interes direct pentru aceștia, cum ar fi eLearning, eGovernment, eHealth) și să găsească o soluție pentru situația în care se află prin creșterea șanselor de a obține un loc de muncă. Așadar, competența digitală reprezintă una dintre cele opt competențe cheie care sunt esențiale pentru persoane într-o societate bazată pe cunoaștere 40 . Totodată, această competență este fundamentală pentru ca toată lumea să înțeleagă cum își asigură securitatea online.

În plus, pentru ca TIC să contribuie de o manieră eficace la creștere în Europa și să reprezinte motorul creșterii competitivității și productivității economiei europene, este nevoie de practicieni competenți. Economia UE este afectată de o penurie de personal calificat în materie de TIC. Din acest motiv, este posibil ca, în Europa, 700 000 de locuri de muncă să nu poată fi ocupate până în 2015 41 .

2.6.1.Competențele și „alfabetizarea” digitală

Este esențial ca toți cetățenii europeni să utilizeze TIC și media digitale și, îndeosebi, să se atragă tinerii înspre educația în materie de TIC. Trebuie să crească, atât cantitativ, cât și calitativ, competențele TIC și de e-business, respectiv acele competențe necesare pentru inovare și creștere. În plus, carierele din sectorul TIC trebuie să devină mai atrăgătoare, inclusiv în domeniul producției si proiectării de tehnologii, pentru cele 30 de milioane de femei cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani 42 . Toți cetățenii trebuie informați cu privire la potențialul pe care îl reprezintă TIC pentru toate tipurile de profesii. În acest scop, va fi nevoie să se creeze parteneriate multilaterale între părțile interesate, să se consolideze formarea și recunoașterea competențelor digitale în sistemele oficiale de educație și formare profesională. Sunt necesare acțiuni de sensibilizare, precum și modalități de formare și certificare eficace în domeniul TIC în afara acestor sisteme, inclusiv utilizarea de instrumente online și a media digitale pentru recalificarea și perfecționarea profesională 43 . Pe baza experienței dobândite cu ocazia „Săptămânii europene a competențelor digitale”, desfășurată în perioada 1-5 martie 2010 44 , Comisia va sprijini, în 2010 și ulterior, activitățile de sensibilizare, desfășurate la nivel național și european, în vederea promovării educației în domeniul TIC, a atragerii tinerilor către cariere și locuri de muncă în acest domeniu, precum și activitățile dedicate creșterii nivelului de „alfabetizare digitală”a cetățenilor, stimulării formării forței de muncă în materie de TIC și adoptării celor mai bune practici în domeniu.

2.6.2.Servicii digitale incluzive

Toată lumea trebuie să poată profita de beneficiile societății digitale. Comisia va examina, în lumina recentei consultări publice 45 , cele mai bune modalități de asigurare a serviciilor de bază de telecomunicații pe piețele competitive actuale, rolul pe care l-ar putea avea serviciul universal în atingerii obiectivului accesului tuturor la banda largă, precum și modul de finanțare a serviciului universal. Dacă va fi necesar, Comisia va prezenta propuneri cu privire la Directiva privind serviciul universal 46 până la sfârșitul anului 2010.

Totodată, sunt necesare acțiuni concertate pentru a se garanta că noul conținut electronic este complet accesibil pentru persoanele cu handicap. În special, site-urile web și serviciile online din UE care sunt esențiale pentru participarea la viața publică trebuie aliniate la standardele internaționale privind accesibilitatea online 47 . Mai mult, Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap conține prevederi privind accesibilitatea 48 .

Acțiuni

Comisia se va angaja în următoarele acțiuni:

·Acțiunea-cheie 10: Propunerea competențelor și alfabetizării digitale ca prioritate în Regulamentul privind Fondul Social European (2014-2020); 

·Acțiunea-cheie 11: Elaborarea, până în 2012, de instrumente de recenzare și recunoaștere a competențelor tehnicienilor și utilizatorilor TIC, aferente cadrului european privind calificările profesionale 49 și EUROPASS-ului 50 și va un Cadru european pentru profesioniștii din domeniul TIC în scopul creșterii competențelor și mobilității tehnicienilor TIC în Europa

·Alte acțiuni:

·Introducerea competențelor și alfabetizării digitale ca prioritate în inițiativa emblematică „Noi competențe pentru noi locuri de muncă”, a cărei lansare este prevăzută în 2010 51 și care va include un consiliu sectorial privind competențele TIC și ocuparea locurilor de muncă, for cu caracter multilateral, cu participarea părților interesate, consacrat aspectelor legate de cerere și ofertă.

·Promovarea unei participări mai importante a femeilor tinere și a celor care revin în activitate în sectorul TIC prin sprijinirea resurselor de formare pe internet, eLearning sub formă de jocuri și „rețelele sociale” (social networking);

·Elaborarea, în 2011, a unui instrument de educare a consumatorilor cu privire la noile tehnologii media (de exemplu, drepturile consumatorilor pe internet, eCommerce, protecția datelor, alfabetizarea digitală, rețele sociale, etc.); Acest instrument va pune la dispoziție resurse educative și informative personalizate destinate consumatorilor, profesorilor și altor multiplicatori din cele 27 de state membre;

·Propunerea, până în 2013, a unor indicatori la scara UE privind competențele digitale și alfabetizare media;

·Evaluarea sistematică a dispozițiilor privind accesibilitatea prin revizuirea legislației elaborate în contextul agendei digitale, de exemplu, eCommerce, eIdentity & eSignature, în aplicarea Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

·Până în 2011, formularea, pe baza examinării opțiunilor, de propuneri care să garanteze că site-urile web publice (precum și site-urile web care oferă servicii de bază pentru cetățeni) sunt total accesibile până în 2015;

·Facilitarea, până în 2012, în cooperare cu statele membre și cu părțile interesate pertinente, a unui Memorandum de înțelegere privind accesul digital pentru persoanele cu handicap în conformitate cu Convenția ONU.

Statele membre trebuie:

·să implementeze până în 2011 politici pe termen lung privind competențele informatice și alfabetizarea digitală și să promoveze stimulente pentru IMM-uri și pentru grupurile defavorizate;

·să implementeze până în 2011 dispozițiile privind handicapul din Directiva-cadru privind telecomunicațiile și serviciile media audiovizuale;

·să integreze învățarea digitală (eLearning) în politicile naționale de modernizare a educației și formării profesionale, inclusiv în programele de învățământ, în evaluarea rezultatelor procesului de învățământ și în calificarea profesională a profesorilor și formatorilor.

2.7.Avantaje ale TIC pentru societate în Uniunea Europeană

Utilizarea inteligentă a tehnologiei și exploatarea informațiilor ne vor ajuta să găsim soluții pentru provocările cărora trebuie să le facă față societatea, cum ar fi schimbările climatice și îmbătrânirea populației.

Societatea digitală trebuie imaginată ca o societate cu mai multe avantaje pentru toți. Aplicarea TIC devine un element de importanță critică pentru realizarea obiectivelor strategice precum sprijinul pentru societatea în curs de îmbătrânire, lupta împotriva schimbărilor climatice, reducerea consumului de energie, îmbunătățirea eficienței transporturilor și a mobilității, acordarea de puteri pacienților și asigurarea incluziunii persoanelor cu handicap.

2.7.1.TIC pentru mediu

UE s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20 % până în 2020 prin comparație cu nivelurile din 1990 și să îmbunătățească eficiența energetică cu 20 %. Sectorul TIC are un rol important în îndeplinirea acestui obiectiv.

·TIC oferă potențial pentru o schimbare structurală către produse și servicii care consumă mai puține resurse, către economisirea de energie în clădiri și în rețelele de energie electrică, precum și pentru realizarea de sisteme de transport inteligente mai eficiente și care consumă mai puțină energie.

·Sectorul TIC trebuie să ofere un exemplu prin adoptarea, pentru a arăta propriile performanțe de mediu, a unui cadru comun de metode de măsurare pe baza căruia să se stabilească obiectivele în materie de reducere a consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cu propriile procese de producție, distribuție, utilizare și eliminare a produselor sale și cu furnizarea propriilor sale servicii 52 .

Cooperarea dintre industria TIC, alte sectoare și autoritățile publice este esențială pentru accelerarea dezvoltării și aplicării pe scară largă a soluțiilor vizate pe TIC pentru rețele și contoare inteligente, clădiri cu consum scăzut de energie și sisteme de transporturi inteligente. Este important să se pună la dispoziția persoanelor și organizațiilor informații care să le permită să își reducă amprenta de carbon 53 . Sectorul TIC trebuie să furnizeze instrumente de modelare, analiză, monitorizare și vizualizare pentru evaluarea performanței energetice și în materie de emisii a clădirilor, autovehiculelor, companiilor, orașelor și regiunilor. Rețelele inteligente sunt esențiale pentru trecerea la economia cu emisii scăzute de carbon. Aceste rețele vor permite controlul activ al transportului și distribuției prin intermediul unor platforme de comunicare și control bazate pe infrastructuri TIC avansate. Pentru ca diferitele rețele să interacționeze în mod eficient și în condiții de siguranță, vor fi necesare interfețe deschise de transport-distribuție.

De exemplu, iluminatul reprezintă 20 % din consumul mondial de energie electrică. Prin combinarea unei tehnologii cunoscute sub numele de Solid State Lighting (SSL) cu sisteme de gestionare inteligente se pot realiza economii de energie electrică de circa 70 %. Iluminatul SSL se bazează pe tehnologii concepute de industria semiconductorilor, în care Europa are o poziție solidă. Pentru a se realiza reducerea emisiilor este necesară o combinație de activități de sensibilizare, formare și cooperare multilaterală a părților interesate.

Acțiuni

Comisia se va angaja în următoarele acțiuni:

·Acțiunea-cheie 12: Evaluarea până în 2012 a îndeplinirii de către sectorul TIC a calendarului de adoptare a metodologiilor comune de măsurare pentru propria performanță energetică a sectorului, precum și pentru emisiile de gaze cu efect de seră ale acestuia, și propunerea de măsuri, dacă se impune acest lucru.

·Alte acțiuni:

·Sprijinirea parteneriatelor dintre sectorul TIC și principalele sectoare care au emisii de gaze cu efect de seră (de exemplu construcții, transporturi și logistică, distribuția energiei electrice) în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și în materie de emisii de gaze cu efect de seră ale acestor sectoare până în 2013;

·Evaluarea până în 2011 a contribuției potențiale a rețelelor inteligente la decarbonizarea furnizării de energie și definirea, până la sfârșitul lui 2010, a unui set de funcționalități minime pentru promovarea interoperabilității dintre rețelele inteligente la nivel european.

·Publicarea, în 2011, a Cărții verzi privind iluminatul SSL în scopul studierii barierelor existente în calea utilizării acestei tehnologii și al formulării de recomandări politice; Sprijinirea, în paralel, a unor proiecte de demonstrație prin intermediul PIC.

Statele membre trebuie:

·să convină, până la sfârșitul anului 2011, asupra funcționalităților suplimentare comune pentru contoarele inteligente;

·să includă, până în 2012, specificații privind costurile totale pe parcursul duratei de viață (mai degrabă decât costurile inițiale de achiziție) în toate achizițiile publice în materie de iluminat.

2.7.2.Îngrijirea sustenabilă a sănătății și furnizarea de sprijin bazat pe TIC pentru o viață demnă și autonomă 54

Aplicarea tehnologiile eHealth în Europa poate îmbunătăți calitatea îngrijirii medicale, reduce costurile medicale și stimula autonomia, inclusiv în locații izolate. O condiție esențială pentru succes este ca aceste tehnologii să încorporeze dreptul cetățenilor de stocare în condiții de siguranță a informațiilor lor personale, în cadrul unui sistem de sănătate accesibil online. Pentru exploatarea întregului potențial al noilor servicii eHealth, UE trebuie să elimine barierele legale și organizaționale, în special cele care afectează interoperabilitatea paneuropeană, și să consolideze cooperarea dintre statele membre.

eHealth Lead Market Initiative (inițiativa privind piețele pilot în eHealth) 55 va promova standardizarea, testarea interoperabilității și certificarea registrelor și echipamentelor electronice din domeniul sănătății. Noile servicii de telemedicină, precum consultațiile medicale online, îngrijirile de urgență îmbunătățite și dispozitivele mobile care permit monitorizarea stării medicale a persoanelor care suferă de boli cronice și handicapuri, prezintă potențial pentru a oferi pacienților o libertate de mișcare de care nu s-au mai bucurat niciodată până în prezent.

Tehnologiile AAL (Ambient Assisted Living) aduc TIC la îndemâna tuturor. Se vor consolida programul comun al UE și al statelor membre dedicat AAL și cercetarea avansată din acest domeniu, precum și aplicații cum ar fi îngrijirile la distanță și suportul online pentru servicii sociale. Se va include astfel certificarea personalului de îngrijire, permițând cu alte cuvinte ca acesta să poată constitui interfața cu serviciile de informare pentru persoanele care altfel ar avea dificultăți în utilizarea internetului și se vor institui noi modalități de a pune TIC în slujba celor mai vulnerabili dintre membrii societății. Acest program va asigura că societatea digitală permite o viață mai autonomă și mai demnă pentru persoanele care sunt fragile ori suferă de boli cronice, sau pentru persoanele cu handicap. AAL va promova inovarea și desfășurarea de soluții TIC în domenii cheie precum prevenirea căderilor, care afectează peste o treime din persoanele în vârstă de peste 65 de ani, și sprijin pentru persoanele care suferă de demență (care afectează peste 7 milioane de persoane în UE), cu obiectivul de dublare, până în 2015, a numărului de persoane în vârstă care duc o viață autonomă.

Acțiuni

Comisia va colabora cu autoritățile competente ale statelor membre și cu toate părțile interesate la realizarea următoarelor acțiuni:

·Acțiunea-cheie 13: Lansarea de acțiuni pilot în vederea asigurării accesului online în condiții de securitate a cetățenilor europeni la fișele lor medicale până în 2015 și în vederea implementării pe scară largă, până în 2020, a serviciilor de telemedicină;

·Acțiunea-cheie 14: Propunerea, până în 2012, a unei recomandări care să definească un set minimal de date privind pacienții pentru interoperabilitatea registrelor medicale care se accesează electronic în ansamblul statelor membre 56 ;

·Alte acțiuni:

·Promovarea elaborării, până în 2015, de standarde 57 , teste de interoperabilitate și certificare a sistemelor de eHealth la nivelul UE prin intermediul dialogului cu părțile interesate;

·Consolidarea programului comun AAL (Ambient Assisted Living) pentru a se permite persoanelor mai în vârstă și persoanelor cu handicap să trăiască în mod autonom și să fie active în societate.

2.7.3.Promovarea diversității culturale și a conținutului creativ 

Convenția UNESCO din 2005 privind diversitatea culturală, ratificată în 2006 la nivelul UE, prevede promovarea și protejarea diversității culturale pe plan mondial și se aplică și noilor medii digitale. De fapt, noile media digitale permit o distribuție mai largă a conținutului cultural și creativ, deoarece reproducerea este mai ieftină și mai rapidă și oferă mai multe oportunități autorilor și furnizorilor de conținut de a ajunge la un public nou și mai larg, chiar un public global. Internetul favorizează totodată pluralismul în media, oferind acces la o varietate mai mare de resurse și puncte de vedere, precum și mijloace, pentru orice persoane, care altfel nu ar avea această posibilitate de a se exprima deplin și în mod deschis.

Introducerea în Europa a cinematografelor digitale a fost mai lentă decât se prevăzuse din cauza unor chestiuni de natură tehnică (norme) și economică (modele de activitate). Din cauza costurilor echipamentelor digitale, unele tipuri de cinematografe sunt amenințate cu închiderea. Așadar, pentru protejarea diversității culturale, este necesară sprijinirea digitizării cinematografelor.

Fragmentarea și complexitatea sistemului actual de acordare de licențe afectează de asemenea o mare parte a moștenirii culturale europene recente. Gestionarea drepturilor de autor trebuie îmbunătățită, iar Europeana, biblioteca publică digitală a UE, trebuie consolidată. Este necesară o mai mare finanțare publică a digitizării pe scară largă, alături de inițiative cu parteneri privați, cu condiția ca aceștia să permită accesibilitatea generală online a patrimoniului cultural european comun 58 . Totodată, patrimoniul cultural european comun trebuie să fie mai lesne accesibil tuturor europenilor prin utilizarea de tehnologii de traducere avansate.

Directiva privind serviciile media audiovizuale guvernează coordonarea la scara UE a legislațiilor naționale cu privire la toate media audiovizuale, atât transmisiile TV clasice, cât și serviciile la cerere (on-demand). Sunt incluse prevederi privind promovarea operelor europene atât în cadrul serviciilor TV, cât și al celor on-demand.

Acțiuni

Comisia se va angaja în următoarele acțiuni:

·Acțiunea-cheie 15: Propunerea, până în 2015, a unui model sustenabil de finanțare a bibliotecii digitale publice a UE, Europeana, și digitizarea conținutului acesteia;

·Alte acțiuni:

·Propunerea, până în 2012, de măsuri în urma rezultatelor consultării referitoare la Cartea verde privind valorificarea potențialului industriilor culturale și creative;

·Elaborarea, până în 2011, a unei recomandări privind promovarea digitizării cinematografiei europene;

·Asigurarea implementării prevederilor referitoare la diversitatea culturală din Directiva privind serviciile media audiovizuale, după caz, prin co- și autoreglementare și solicitarea de informații din partea statelor membre, până la sfârșitul anului 2011, cu privire la aplicarea acestor prevederi.

2.7.4.eGovernment

Serviciile eGovernment oferă o cale rentabilă de a pune la dispoziția tuturor cetățenilor și întreprinderilor servicii mai bune și de a favoriza participarea cetățenilor și de a face ca administrația publică să fie deschisă și transparentă. Serviciile eGovernment pot reduce costurile și economisi timp pentru administrațiile publice, cetățeni și întreprinderi. Aceste servicii pot totodată atenua riscurile de schimbări climatice, de dezastre naturale sau artificiale, prin includerea schimbului de date și informații de mediu. În prezent, în pofida unui nivel înalt de disponibilitate a serviciilor eGovernment în Europa, există încă diferențe între statele membre, iar nivelul adoptării acestor servicii de către cetățeni este scăzut. În 2009, numai 38 % dintre cetățenii UE au utilizat internetul pentru accesarea de servicii eGovernment, în comparație cu 72 % dintre întreprinderi. Adoptarea generală a internetului va crește dacă vor crește utilizarea, calitatea și accesibilitatea serviciilor publice online.

Guvernele europene sunt hotărâte să acționeze astfel încât serviciile de eGovernment personalizate, centrate pe utilizator, multiplatformă să devină o realitate omniprezentă până în 2015 59 . În acest scop, guvernele trebuie să întreprindă măsuri de evitare a introducerii de cerințe tehnice nejustificate, de exemplu aplicații care funcționează numai în anumite medii tehnice sau numai cu anumite dispozitive. Comisia va da exemplul prin implementarea de servicii eGovernment inteligente. Aceste servicii vor permite raționalizarea proceselor administrative, vor facilita schimbul de informații și vor simplifica interacțiunea cu Comisia, vor permite responsabilizarea utilizatorilor și îmbunătățirea eficienței, eficacității și transparenței Comisiei.

Cele mai multe dintre serviciile publice online nu funcționează în afara frontierelor, în detrimentul mobilității întreprinderilor și a cetățenilor. Până în prezent, autoritățile publice și-au concentrat atenția pe nevoile naționale și nu au luat suficient în considerare dimensiunea eGovernment asociată cu piața unică. Cu toate acestea, mai multe inițiative și instrumente juridice legate de piața internă (cum ar fi Directiva Servicii și Planul de acțiune eProcurement) se bazează pe posibilitatea ca întreprinderile să interacționeze și să desfășoare activități comerciale cu administrațiile publice prin mijloace electronice și transfrontaliere 60 .

Așadar, Europa are nevoie de o mai bună cooperare administrativă pentru a institui și implementa servicii publice transfrontaliere online. Acest lucru presupune implementarea unor servicii neîntrerupte de eProcurement, precum și servicii practice transfrontaliere de e-identificare și e-autentificare (inclusiv recunoașterea reciprocă a nivelurilor de securitate pentru autentificare) 61 .

Serviciile eEnvironment, ca o categorie aparte de servicii eGovernment, sunt fie insuficient dezvoltate, fie fragmentate de-a lungul frontierelor naționale. Dreptul UE în acest domeniu trebuie revizuit și modernizat. În al doilea rând, soluții inovatoare, cum ar fi rețelele de senzori avansați, ar putea ajuta la completarea datelor lipsă necesare.

Acțiuni

Comisia se va angaja în următoarele acțiuni:

·Acțiunea-cheie 16: Propunerea, până în 2012, a unei Decizii a Parlamentului și a Consiliului care să asigure recunoașterea reciprocă a e-identificării și a e-autentificării în întreaga UE pe bază de servicii de „autentificare online” care să fie furnizate în toate statele membre (care să utilizeze documentele oficiale corespunzătoare, eliberate de sectorul public sau privat);

·Alte acțiuni:

·Sprijinirea serviciilor eGovernment transfrontaliere neîntrerupte pe piața unică prin Programul de competitivitate și inovare (CIP) și prin Programul privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA);

·Revizuirea până în 2011 a Directivei privind accesul public la informațiile de mediu 62 ;

·Colaborarea cu statele membre și cu părțile interesate la implementarea serviciilor transfrontaliere eEnvironment, în special a rețelelor de senzori avansați;

·Definirea până în 2011, într-o Carte albă, de măsuri concrete privind modul de interconectare a capacităților eProcurement pe piața unică;

·Oferirea unui exemplu de eGovernment deschis și transparent prin crearea, în 2010 și implementarea unui plan de acțiune ambițios eCommision 2011-2015, care să includă achiziții publice exclusiv prin mijloace electronice (eProcurement).

Statele membre trebuie:

·să asigure interoperabilitatea deplină a serviciilor eGovernment, prin eliminarea barierelor de ordin organizațional, tehnic sau semantic și prin sprijinirea IPv6;

·să garanteze că ghișeele unice funcționează ca niște centre complete de eGovernment, dincolo de cerințele și domeniile acoperite de Directiva Servicii;

·să convină până în 2011 cu privire la o listă comună de servicii publice transfrontaliere cheie care corespund unor necesități bine definite, care să permită întreprinzătorilor să înființeze și să administreze o întreprindere oriunde în Europa, independent de locația inițială și să permită cetățenilor să studieze, să lucreze, să aibă reședința sau să se pensioneze oriunde în Uniunea Europeană. Aceste servicii cheie trebuie să fie disponibile online până în 2015.

2.7.5Sisteme inteligente de transporturi pentru un transport eficient și pentru o mai bună mobilitate

Sistemele de transporturi inteligente (ITS – Intelligent Transports Systems) fac transportul mai eficient, mai rapid, mai simplu și mai fiabil. Accentul se pune pe găsirea de soluții inteligente de integrare a fluxurilor de pasageri și de marfă în ansamblul modurilor de transport și de furnizare de soluții sustenabile pentru blocajele de infrastructură care afectează căile rutiere, ferate, aeriene, maritime și navigabile.

În cazul transportului rutier și al interfețelor acestuia cu alte moduri de transport, planul de acțiune ITS și directiva aferentă prevăd implementarea unui sistem de informații în timp real cu privire la trafic, precum și sisteme dinamice de management al traficului în vederea decongestionării și încurajării unei mobilități mai ecologice, concomitent cu îmbunătățirea siguranței și securității. Sistemul de soluții de management al traficului aerian pentru cerul unic european (SESAR) va integra serviciile de navigație aeriană și sistemele de suport tehnic. Serviciile de informații fluviale și serviciile eMaritime permit un transport fluvial și maritim mai bun, mai sigur și mai eficient. Sistemul european de management al traficului feroviar are drept obiectiv realizarea unui sistem de control automat al vitezei la nivel european. Aplicațiile telematice pentru serviciile de transport de mărfuri pe calea ferată 63 și serviciile de pasageri vor sprijini serviciile transfrontaliere, punând la dispoziția pasagerilor instrumente de planificare a călătoriei (inclusiv legăturile cu alte trenuri și moduri de transport, asistență pentru efectuarea rezervărilor, plăților și pentru urmărirea bagajelor), precum și actualizări în timp real.

Acțiuni

Comisia se va angaja în următoarele acțiuni:

·Creșterea vitezei de adoptare a ITS, în special în ceea ce privește transportul rutier și urban prin aplicarea Directivei ITS propuse pentru favorizarea interoperabilității și standardizării rapide;

·Până în 2010, adoptarea strategiei de desfășurare a sistemului de soluții de management al traficului aerian pentru cerul unic european (SESAR);

·Propunerea, până în 2011, a Directivei privind desfășurarea serviciilor eMaritime;

·Propunerea în 2011 a unei Directive privind stabilirea de specificații tehnice pentru aplicațiile telematice pentru serviciile de pasageri pe căile ferate.

·Statele membre trebuie:

·să își îndeplinească obligațiile în conformitate cu planul de desfășurare a Sistemului European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS), în special în ceea ce privește liniile feroviare care trebuie echipate până în 2015.

2.8.Aspectele internaționale ale Agendei digitale

Agenda digitală europeană are drept obiectiv să facă din Europa un centru al creșterii inteligente, sustenabile și incluzive pe scena mondială. Fiecare din cei șapte piloni ai Agendei digitale are o dimensiune internațională. În special, piața unică digitală are nevoie de o interfață externă deoarece progresul în multe dintre domeniile de politici se poate realiza numai la nivel internațional. Interoperabilitatea și standardele recunoscute la scară mondială pot contribui la promovarea unei inovări mai rapide prin reducerea riscurilor și a costurilor legate de noile tehnologii. De asemenea, soluționarea amenințărilor crescânde la adresa securității informatice necesită situarea în context internațional. Totodată, soluțiile europene de reglementare bazate pe egalitatea de șanse, guvernare și guvernanță transparente, pe deschiderea piețelor către concurență reprezintă o sursă de inspirație pentru alte regiuni ale lumii. În fine, este de asemenea important să se compare progresele înregistrate în Europa în cadrul Agendei digitale cu cele mai bune performanțe pe plan internațional.

Astfel, dimensiunea internaționale a Agendei digitale este de o relevanță crucială pentru finalizarea acțiunilor menționate mai sus, în special datorită importanței strategice a internetului. Europa trebuie să continue să joace rolul de lider, în conformitate cu agenda de la Tunis, în promovarea unei guvernanțe a internetului cât mai deschise și mai incluzive posibil. În prezent și într-o măsură și mai mare în viitor, internetul va îngloba o mare diversitate de sisteme și aplicații care pătrund în toate aspectele vieții personale, independent de geografie. Internetul reprezintă un instrument formidabil al libertății de expresie pe plan global.

Pentru a încuraja inovarea și pe plan internațional, Comisia va depune eforturi pentru crearea de condiții favorabile în comerțul exterior pentru serviciile și mărfurile digitale, în special prin dezvoltarea unui parteneriat puternic în vederea favorizării accesului la piață și a posibilităților de investiții prin reducerea barierelor tarifare și netarifare la nivel mondial, precum și în scopul îmbunătățirii protecției drepturilor de proprietate intelectuală și al evitării denaturării pieței.

Acordul privind tehnologia informației (ITA) din 1997 a adus rezultate tangibile în promovarea adoptării tehnologiei informației în Europa și pe plan mondial. ITA necesită însă, în prezent, o actualizare astfel încât să se ia în considerare noile evoluții, în special în ceea ce privește tehnologia și convergența produselor.

Totodată, în sfera serviciilor digitale și a proprietății intelectuale, acordurile comerciale internaționale vor trebui să ia în mod special în considerare progresul tehnologic.

Acțiuni

Comisia se va angaja în următoarele acțiuni:

·Promovarea internaționalizării guvernanței internetului și a cooperării la nivel global pentru menținerea stabilității internetului, pe baza unui modelul multilateral;

·Sprijinirea continuării Forumului privind guvernanța internetului dincolo de orizontul anului 2010;

·Colaborarea cu țări terțe pentru îmbunătățirea condițiilor de comerț internațional pentru mărfurile și serviciile digitale în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală;

·Obținerea unui mandat de actualizare a acordurilor internaționale în conformitate cu progresul tehnologic sau, după caz, de propunere de noi instrumente.

3.Implementare și guvernanță

Provocarea cea mai mare este asigurarea adoptării și a implementării rapide a măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor menționate mai sus. Avem nevoie de hotărâre și de o viziune comună pentru realizarea acestei etape cruciale pentru Europa. 

Succesul Agendei digitale necesită executarea cu minuțiozitate a acțiunilor cuprinzătoare prevăzute în conformitate cu structura de guvernanță Europa 2020. Așa cum se arată în figura 6, Comisia va îndeplini următoarele acțiuni:

1.Instituirea unui mecanism de coordonare internă – a cărui forță motrice o va constitui un grup de comisari a cărui sarcină va fi aceea de a asigura coordonarea eficace între diferitele politici, cu referire în special la acțiunile de natură legislativă propuse în cadrul Agendei digitale (anexa 1).

Figura 6: Ciclul guvernanței Agendei digitale europene

2.Cooperarea strânsă cu statele membre, Parlamentul European și cu toate părțile interesate în special prin:

·Crearea unui grup la nivel înalt pentru colaborarea cu statele membre;

·Instituirea unui dialog periodic cu reprezentanți ai parlamentelor europene;

·Crearea unor platforme de acțiune pentru fiecare dintre cele șapte domenii de acțiune cu participarea unei selecții largi de părți interesate.

3.Evaluarea progreselor privind Agenda digitală prin publicarea anual, în luna mai, a unui tablou de bord care include 64 :

·Evoluțiile socio-economice bazate pe indicatorii cheie de performanță, selectați pe baza relevanței lor pentru principalele domenii de politici (anexa 2) 65 ;

·Actualizarea progreselor înregistrate în toate acțiunile de politici prevăzute de Agenda digitală.

4.Organizarea unei dezbateri largi cu părțile interesate cu privire la progresele marcate în tablourile de bord ale Agendei digitale sub forma unei adunări privind Agenda digitală, desfășurate anual în luna iunie, care să reunească statele membre, instituțiile UE, reprezentanții cetățenilor și ai industriei pentru a evalua progresele și provocările emergente. Prima adunare privind Agenda digitală se va desfășura în prima jumătate a anului 2011.

5.Comisia va prezenta raportul asupra rezultatelor acestor activități în raportul său anual către Consiliul European în conformitate cu structura de guvernanță Europa 2020.



Anexa 1: Tabelul acțiunilor legislative

Acțiuni/propuneri legislative ale Comisiei

Data de prezentare prevăzută

O piață digitală unică dinamică

Acțiunea-cheie 1: Propunerea unei Directive-cadru privind gestionarea drepturilor colective de instituire a unui sistem paneuropean de acordare de licențe pentru gestionarea drepturilor (online)

2010

Acțiunea-cheie 1: Propunerea unei Directive privind operele orfane în vederea facilitării digitizării și diseminării operelor culturale în Europa

2010

Acțiunea-cheie 4: Revizuirea cadrului de reglementare al UE privind protecția datelor cu caracter personal ]n vederea creșterii încrederii persoanelor și consolidării drepturilor acestora

2010

Formularea de propuneri de actualizare a Directivei privind comerțul electronic pentru piețele online

2010

Acțiunea-cheie 2: Propunerea de măsuri în vederea trecerii obligatorii la Spațiul Unic de Plată în Euro (SEPA) până la o dată fixă

2010

Acțiunea-cheie 3: Revizuirea Directivei privind semnătura electronică (eSignature) pentru a se asigura recunoașterea transfrontalieră și interoperabilitatea sistemelor securizate de e-autentificare

2011

Propunerea unui instrument privind dreptul contractelor care să completeze Directiva privind drepturile consumatorilor

2011

Propunerea de măsuri privind armonizarea sporită a resurselor de numerotare pentru furnizarea de servicii comerciale în Europa

2011

Raport cu privire la revizuirea Directivei privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală

2012

Raport cu privire la necesitatea de măsuri suplimentare de promovare a licențelor transfrontaliere și paneuropene

2012

Acțiunea-cheie 1: Revizuirea Directivei privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, în special a domeniului de aplicare și a principiilor de taxare a accesului și a utilizării;

2012

Propunerea unui sistem de soluționare a litigiilor online la scara UE pentru tranzacțiile eCommerce

2012

Interoperabilitate și standardizare

Acțiunea-cheie 5: Formularea de propuneri de reformare a normelor de implementare a standardelor TIC în Europa în scopul de a se permite utilizarea standardelor anumitor foruri și consorții

2010

Publicarea de orientări privind drepturile esențiale de proprietate intelectuală și a condițiilor de acordare a licențelor în contextul standardizării, în special în ceea ce privește divulgarea ex ante

2011

Raportarea cu privire la fezabilitatea unor măsuri care ar putea determina actorii economici importanți să acorde licențe privind informațiile legate de interoperabilitate

2012

Încredere și securitate

Acțiunea-cheie 6: Propunerea unui Regulament cu privire la modernizarea Agenției Europene pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor (ENISA) și prezentarea de propuneri privind instituirea unui CERT pentru instituțiile UE

2010

Acțiunea-cheie 4: Ca parte a modernizării cadrului UE de reglementare a protecției datelor cu caracter personal, studierea extinderii prevederilor privind notificarea în caz de violare a securității

2010

Acțiunea-cheie 7: Propunerea de măsuri legale de combatere a atacurilor informatice

2010

Acțiunea-cheie 7: Propunerea de norme privind jurisdicția în ciberspațiu la nivel european și internațional

2013

Acces rapid și ultrarapid la internet

Acțiunea-cheie 8: Propunerea unei decizii a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la un program european de politică a spectrului pentru o mai bună gestionare a spectrului radio

2010

Acțiunea-cheie 8: Publicarea unei Recomandări de încurajare a investițiilor în rețele NGA competitive

2010

Creșterea nivelului de alfabetizare digitală, a competențelor digitale și a incluziunii

Prezentarea de propuneri în scopul asigurării disponibilității depline până în 2015 a site-urilor web ale sectorului public (inclusiv a site-urilor web care furnizează servicii pentru cetățeni)

2011

Acțiunea-cheie 10: Propunerea competențelor și alfabetizării digitale ca prioritate în Regulamentul privind Fondul Social European (2014-2020)

2013

Avantaje ale TIC pentru societate în Uniunea Europeană

Propunerea unui set minimal de funcționalități care să promoveze interoperabilitatea rețelelor inteligente la nivel european

2010

Propunerea, dacă este necesar, de metodologii comune de măsurare a performanțe energetice și în materie de emisii de gaze cu efect de seră a sectorului TIC

2011

Publicarea unei Recomandări privind digitizarea cinematografului european

2011

Revizuirea Directivei privind accesul public la informațiile de mediu

2011

Propunerea unei Directive privind desfășurarea serviciilor eMaritime

2011

Propunerea unei Directive privind stabilirea de specificații tehnice pentru aplicațiile telematice pentru serviciile de pasageri pe căile ferate

2011

Acțiunea-cheie 14: Propunerea unei recomandări care să definească un set minimal comun de date privind pacienții pentru interoperabilitatea registrelor medicale care se accesează electronic în ansamblul statelor membre

2012

Acțiunea-cheie 16: Propunerea unei Decizii a Consiliului și a Parlamentului European prin care să se solicite statelor membre să asigure recunoașterea reciprocă a e-identificării și a e-autentificării în întreaga UE pe baza „serviciilor de autentificare” online

2012



Anexa 2: Obiective cheie de performanță

Indicatorii sunt selecționați în principal din cadrul de evaluare comparativă pentru perioada 2011-2015 ( Benchmarking framework 2011-2015 ) 66 , aprobat de statele membre UE în noiembrie 2009.

1.    Obiective privind banda largă:

·Bandă largă de bază pentru toți până în 2013: acoperire de bandă largă de bază pentru 100 % din cetățenii UE. [Situație de referință: Acoperirea totală DSL (în % din populația totală a UE) era de 93 % în decembrie 2008.]

·Bandă largă cu acces rapid până în 2020: acoperire cu bandă largă la 30 Mbps sau mai mult pentru 100 % din cetățenii UE. (Situație de referință: 23 % din abonamentele de bandă largă erau de cel puțin 10 Mbps în ianuarie 2010.)

·Bandă largă cu acces ultrarapid până în 2020: 50 % din locuințele europene ar trebui să aibă abonamente de peste 100 Mbps. (Nu există o situație de referință)

2.    Piața unică digitală:

·Promovarea eCommerce: 50 % din populație ar trebui să efectueze cumpărături pe internet până în 2015. (Situație de referință: În 2009, 37 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au comandat servicii sau bunuri de uz privat în ultimele 12 luni.)

·eCommerce transfrontalier: 20 % din populație ar trebui să efectueze cumpărături transfrontaliere online până în 2015. (Situație de referință: În 2009, 8 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au comandat în ultimele 12 luni servicii sau bunuri de la furnizori din alte țări UE.)

·eCommerce pentru întreprinderi: 33 % din IMM-uri ar trebui să efectueze achiziții/vânzări online până în 2015. (Situație de referință: Pe parcursul anului 2008, 24 % și 12 % dintre întreprinderi au efectuat achiziții/vânzări electronice pentru sume de cel puțin 1 % din cifra de afaceri/totalul achizițiilor.

·Piața unică a serviciilor de telecomunicații: diferența dintre tarifele de roaming și cele naționale trebuie să se apropie de zero în 2015. (Situație de referință: În 2009, prețul mediu de roaming pe minut era de 0,38 cenți (apel efectuat) iar prețul mediu pe minut pentru toate apelurile în UE a fost de 0,13 cenți (roaming inclus).

3.    Incluziunea digitală:

·Creșterea utilizării regulate a internetului de la 60 % la 75 % până în 2015 și de la 41 % la 60 % pentru persoanele defavorizate. (Situațiile de referință se referă la anul 2009).

·Reducerea la jumătate a numărului de persoane care nu au utilizat niciodată internet până în 2015 (până la 15 %). (Situație de referință: În 2009, 30 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani nu utilizaseră niciodată internetul.)

4.    Serviciile publice:

·eGovernment până în 2015: 50 % din cetățeni să folosească serviciile eGovernment, iar jumătatea dintre aceștia să transmită formulare completate online. (Situație de referință: În 2009, 38 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani utilizaseră servicii eGovernment în ultimele 12 luni, iar 47 % dintre acestea utilizaseră serviciile eGovernment pentru transmiterea de formulare completate.)

·Servicii publice transfrontaliere: până în 2015 vor trebui să fie disponibile online toate serviciile publice cheie transfrontaliere incluse în lista care urmează să fie convenită de statele membre până în 2011. (Nu există o situație de referință)

5.    Cercetare și inovare:

·Creșterea cercetării și dezvoltării în domeniul TIC: Dublarea investițiilor publice până la 11 miliarde euro. (Situație de referință: Angajamentele sau alocările de la bugetul public pentru cercetarea și dezvoltarea în domeniul TIC a fost de 5,7 miliarde în 2007.)

6.    Economia cu emisii scăzute de carbon:

·Promovarea iluminării cu consum scăzut de energie: O reducere globală de cel puțin 20 % până în 2020 din consumul de energie pentru iluminat. (Nu există o situație de referință)

(1)    EUROPE 2020 - A strategy for smart, sustainable and inclusive growth - COM(2010) 2020.
(2)    Agenda digitală este alcătuită pe baza rezultatelor unor ample consultări, în mod particular pe baza anumitor concluzii ale Raportului privind competitivitatea digitală 2009 – COM(2009) 390; a consultării publice organizate de Comisie în 2009, referitoare la prioritățile viitoare în materie de TIC; a concluziilor Consiliului TTE din decembrie 2009, a consultării și strategiei Europa 2020; și a contribuției parteneriatului industrial TIC la Strategia pentru o Europă digitală a președinției spaniole; a raportului privind 2015.eu întocmit de Parlamentul European din proprie inițiativă și a declarației adoptate la reuniunea ministerială informală care a avut loc în Granada, în aprilie 2010. Toate documentele sunt disponibile la următoarea adresă:    
http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/index_en.htm.
(3)    Doar una din cele nouă societăți de aplicații TIC prezente pe lista Financial Times Global 500 este europeană; doar patru din primele 54 de site-uri web vizitate în Europa sunt de origine europeană.
(4)    A se vedea http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/president/news/press-releases/pdf/20100510_1_en.pdf , capitolul 2.3.
(5)    Directiva 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public.
(6)    Această revizuire va ține cont de recenta Recomandare OCDE a Consiliului privind accesul lărgit la o exploatare mai eficace a informațiilor din sectorul public.
(7)    Comerțul electronic transfrontalier dintre întreprinderi și consumatori în Uniunea Europeană, COM(2009) 557.
(8)    Plățile și facturarea electronică sunt condiții prealabile pentru justiția electronică, de exemplu în ceea ce privește micile litigii și plata online a costurilor procedurale.
(9)    Directiva 2009/110/CE privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică .
(10)    Din acest motiv, Comisia a propus o Strategie europeană de gestionare a identității în cadrul programului de la Stockholm – COM(2010) 171 .
(11)    De modificare a Directivei 2006/112/CE , conform propunerii Comisiei din 2009.
(12)     http://www.ec.europa.eu/eyouguide .
(13)     Directiva 2000/31/CE. În plus, ar putea fi necesară actualizarea anumitor dispoziții, cum ar fi responsabilitatea limitată a serviciilor societății informaționale, în funcție de progresul tehnologic.
(14)    Directiva 2005/29/CE.
(15)    Directiva 2002/65/CE.
(16)    Cf. http://ec.europa.eu/consumers/rights/cons_acquis_en.htm
(17)    A se vedea acțiunea-cheie 8.
(18)     Modernizarea standardizării în domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC) în UE – direcții de înaintare – COM(2009) 324 .
(19)    Soluții de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA), JO L 260, 3.10.2009, p. 20. ISA înlocuiește programul IDABC (Furnizarea interoperabilă de servicii paneuropene de eGovernment administrațiilor publice, întreprinderilor și cetățenilor, JO L 181, 18.5.2004, p. 25).
(20)    A se vedea de exemplu European Network and Information Society Agency spam survey 2009 (ianuarie 2010).
(21)    Acest principiu înseamnă că protecția vieții private și a datelor cu caracter personal este parte integrantă din întregul ciclu de viață al acestor tehnologii, din momentul proiectării până în momentul implementării, utilizării și eliminării lor definitive.
(22)     COM(2009) 149 .
(23)     COM(2010) 171 .
(24)    O astfel de strategie a fost propusă în cadrul Programului de la Stockholm.
(25)    A se vedea acțiunea-cheie 4.
(26)    Cf. studiului Condiții și opțiuni în introducerea schimburilor secundare de spectru radio în Comunitatea Europeană, European Commission, 2004.
(27)    Articolul 8 alineatul (4) litera (g) din Directiva 2002/21/EC privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice ; articolul 20 alineatul (1) litera (b) și articolul 21 alineatul (3) literele (c) și (d) din Directiva privind serviciul universal.
(28)     Orientări comunitare pentru aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul dezvoltării rapide a rețelelor în bandă largă (JO C 235, 30.9.2009, p. 4).
(29)    Cf. The 2009 Report on R&D in ICT in the European Union .
(30)     O strategie europeană pentru cercetare-dezvoltare și inovare în domeniul TIC - COM(2009) 116.
(31)     Rețeaua de comunicații electronice de mare capacitate GÉANT și EGI European Grid Infrastructure .
(32)    Strategia trebuie să aibă în vedere aspecte de ordin economic, juridic și instituțional.
(33)    A se vederea Recomandarea Comisiei privind gestionarea proprietății intelectuale în activitățile de transfer de cunoștințe și Codul de bune practici pentru universități și alte organizații publice de cercetare, C(2008)1329 .
(34)    De exemplu garanțiile pentru investiții din partea Fondului European de Investiții și a altor instrumente ale BEI.
(35)    În acest scop, Comisia va extinde în mod corespunzător cerințele actuale privind publicarea în regim de acces liber, astfel cum se prevede în Decizia C(2008) 4408 a Comisiei (mai multe informații despre acest proiect pilot sunt disponibile la adresa http://ec.europa.eu/research/science-society/index.cfm?fuseaction=public.topic&id=1680 ).
(36)    În perioada 2011-2013, Comisia va finanța cinci noi acțiuni în domeniul achizițiilor publice precomerciale la care participă state membre.
(37)    De exemplu, în perioada 2011-2013, Comisia va sprijini șase parteneriate public-privat în domeniul TIC din PC7, cu o finanțare totală de un miliard de euro și care va atrage o finanțare privată de circa 2 miliarde euro.
(38)    Pe baza experienței dobândite în programului coordonat în comun AAL și al apelurilor ERANET+ în domeniul fotonicii, vor fi propuse noi acțiuni pentru perioada 2011-2012 în domenii cum ar fi eHealth și iluminatul inteligent.
(39)    Un element important în acest sens îl reprezintă recenta comunicare a Comisiei intitulată „Simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare", COM(2010) 187 .
(40)    Cf. Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele cheie pentru învățarea continuă .
(41)    eSkills Monitor study. Monitoring eskills supply and demand in Europe, European Commission 2009, a se vedea http://www.eskills-monitor.eu/ . În funcție de scenariile economice, decalajul în materie de competențe digitale s-ar putea cifra între 384 000 și 700 000 locuri de muncă. 
(42)    Date Eurostat 2008.
(43)    Mai multe propuneri în acest sens vor fi formulate în viitoarea acțiune pilot Europa 2020, „O Europă a inovării”.
(44)    A se vedea: http://eskills-week.ec.europa.eu.
(45)    A se vedea http://ec.europa.eu/information_society/policy/ecomm/library/public_consult/index_en.htm.
(46)     Directiva 2002/22/CE privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice .
(47)    Îndeosebi Web Content Accessibility Guidelines (WCAG) 2.0 .
(48)    Cf. http://www.un.org/disabilities/convention/conventionfull.shtml .
(49)    Cf. Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele cheie pentru învățarea continuă .
(50)    Cf Decizia nr. 2241/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 de instituire a unui cadru comunitar unic pentru transparența calificărilor și a competențelor (Europass).
(51)    Cf. Noi competenţe pentru noi locuri de muncă - COM(2008) 868 - Competențe informatice pentru secolul XXI - COM(2007) 496 - și viitoarea inițiativă emblematică Europa 2020.
(52)     Comunicarea COM(2009) 111 și Recomandarea C(2009) 7604 a Comisiei privind mobilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în vederea facilitării tranziției către o economie eficientă din punct de vedere energetic și cu emisii reduse de carbon .
(53)    În ceea ce privește problemele societale importante, Eurobarometrul de opinie 2008 în toate cele 27 de state membre UE a arătat că pentru cei mai mulți dintre cetățeni un mediu înconjurător sănătos este la fel de important pentru calitatea lor de viață ca și starea economiei. O majoritate de 64 % consideră că protecția mediului trebuie să aibă prioritate față de competitivitatea economiei. Totuși, 42 % dintre cetățeni se consideră încă a fi slab informați, în special cu privire la efectele poluării asupra sănătății. În același timp, 63 % sunt de acord că politicile de protecție a mediului reprezintă un stimulent pentru inovare.
(54)    Aceste acțiuni vor reprezenta o contribuție la Parteneriatul european pentru inovare, prevăzut în Strategia Europa 2020.
(55)    Cf. COM(2007) 860 și SEC(2009) 1198 .
(56)    În conformitate cu cerințele de protecție a datelor.
(57)    În conformitate cu mandatul 403 (CEN).
(58)    Comisia a solicitat unui „grup de înțelepți” să formuleze recomandări privind aceste chestiuni până la sfârșitul anului 2010, a se vedea comunicatul de presă IP/10/456 .
(59)    Comisia și statele membre colaborează la elaborarea unui plan de acțiune care să pună în aplicare angajamentele din  Declarația din 2009 privind eGovernment de la Malmö .
(60)    Viitoarele servicii publice online vor fi bazate pe cadrul și instrumentele interoperabile și eficace de autentificare și gestionare a identității descrise anterior.
(61)     Dezvoltarea unui mediu vamal complet informatizat în UE până în 2013 va furniza servicii eGovernment de înaltă calitate pentru comercianți, sisteme IT naționale interoperabile și gestionarea la nivel comunitar a procedurilor vamale .
(62)     Directiva 2003/4/CE privind accesul public la informațiile de mediu .
(63)    JO L 13, 18.1.2006, p. 1
(64)    Aceste tablouri de bord vor constitui baza cadrului de evaluare a Agendei digitale.
(65)    Indicatorii sunt selecționați în principal din cadrul de evaluare comparativă pentru perioada 2011-2015 ( Benchmarking framework 2011-2015 ), aprobat de statele membre UE în noiembrie 2009. Acesta reprezintă un cadru conceptual pentru colectarea de date statistice privind societatea informației, însoțit de o listă de indicatori fundamentali pentru evaluarea comparativă.
(66)    Pentru mai multe informații, a se vedea Benchmarking Framework 2011-2015, care reprezintă un cadru conceptual pentru colectarea de statistici privind societatea informației, însoțit de o listă de indicatori principali de referință.
Top