[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 29.2.2008

COM(2008) 111 final

2006/0214 (COD)

Propunere modificată de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de lucru la locul de muncă (a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE) (Versiune codificată)

(prezentată de Comisie în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE)

EXPUNERE DE MOTIVE

1. La 7 noiembrie 2006, Comisia a prezentat o propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de codificare a Directivei 89/655/CEE a Consiliului, din 30 noiembrie 1989 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de lucru la locul de muncă (a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE)[1].

2. În avizul său din 13 decembrie 2006, Grupul consultativ al serviciilor juridice, creat în temeiul Acordului interinstituţional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative[2] a declarat că propunerea menţionată la punctul 1 se limitează efectiv la o codificare pură şi simplă, fără o modificare de substanţă a actelor care fac obiectul codificării.

3. Având în vedere noile modificări[3] care au fost aduse între timp propunerii iniţiale menţionate la punctul 1 şi rezultatele lucrărilor deja realizate în cadrul Consiliului cu privire la această propunere, Comisia a hotărât să prezinte – în conformitate cu articolul 250, alineatul 2, din Tratatul CE - o propunere modificată de codificare a Directivei 89/655/CEE.

4. În raport cu propunerea menţionată la punctul 1, modificările aduse de prezenta propunere modificată sunt următoarele:

(1) notele de subsol nr.8, 10 şi 11 au fost adaptate;

(2) alineatele 2 şi 3 de la articolul 12 au fost suprimate;

(3) la anexa III, tabelele au fost actualizate ca urmare a publicării Directivei 2007/30/CE;

(4) la anexa IV, tabelul de corespondenţă a fost adaptat în funcţie de modificările efectuate în partea dispozitivă.

5. În scopul facilitării lecturii şi examinării, textul complet al propunerii de codificare astfel cum a fost modificată este prezentat mai jos.

ê 89/655/CEE (adaptat)

2006/0214 (COD)

Propunere modificată de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de lucru la locul de muncă (a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE) (Text cu relevanţă pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul Ö 137 alineatul (2) Õ,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European[4],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[5],

în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat[6],

întrucât:

ê

(1) Directiva 89/655/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de lucru la locul de muncă (a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE)[7] a fost modificată de mai multe ori[8] şi în mod substanţial. Este necesar, din motive de claritate şi de raţionalizare, să se codifice directiva menţionată.

ê 89/655/CEE considerent 6 (adaptat)

(2) Prezenta directivă este o directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind Ö punerea în aplicare Õ de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă[9]. Dispoziţiile Directivei Ö 89/391/CEE Õ se aplică în întregime în domeniul folosirii de către lucrători a echipamentului de lucru la locul de muncă, fără a aduce atingere dispoziţiilor mai restrictive şi/sau speciale incluse în prezenta directivă.

ê 89/655/CEE considerent 1 (adaptat)

(3) Articolul Ö 137 alineatul (2) Õ din tratat prevede Ö posibilitatea adoptării Õ de către Consiliu, prin intermediul directivelor, a cerinţelor minime pentru a încuraja îmbunătăţirea, în special, a mediului de muncă, în vederea garantării unui nivel mai bun de protecţie a securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

ê 89/655/CEE considerent 2

(4) În conformitate cu articolul menţionat, aceste directive trebuie să evite impunerea unor constrângeri administrative, financiare şi juridice care ar îngreuna constituirea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

ê 2001/45/CE considerent 5

(5) Dispoziţiile adoptate în temeiul articolului 137 alineatul (2) din tratat nu împiedică nici un stat membru să menţină sau să introducă măsuri mai stricte de protecţie a muncii care să fie compatibile cu tratatul.

ê 89/655/CEE considerent 5

(6) Respectarea cerinţelor minime destinate să garanteze îmbunătăţirea nivelului de securitate şi sănătate în ceea ce priveşte utilizarea echipamentului de lucru este esenţială pentru a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

ê 2001/45/CE considerent 3

(7) Îmbunătăţirea securităţii, igienei şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă reprezintă un obiectiv care nu poate fi subordonat unor considerente pur economice.

ê 2001/45/CE considerent 6

(8) Lucrările la înălţime pot expune lucrătorii la riscuri deosebit de grave pentru sănătatea şi securitatea lor, îndeosebi riscul de cădere de la înălţime şi alte accidente de muncă grave, care reprezintă un procent însemnat din totalitatea accidentelor, în special a accidentelor mortale.

ê 89/655/CEE considerent 7

(9) Prezenta directivă constituie un element concret în cadrul realizării dimensiunii sociale a pieţei interne.

ê 89/655/CEE considerent 8 (adaptat)

(10) În temeiul Directivei Ö 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice[10] Õ, statele membre trebuie să notifice Comisiei orice proiect de reglementare tehnică aplicabilă maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor.

ê 2001/45/CE considerent 12

(11) Prezenta directivă constituie mijlocul cel mai adecvat pentru atingerea obiectivelor dorite şi nu depăşeşte ceea ce este necesar în acest scop.

ê

(12) Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligaţiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menţionate în anexa III, partea B,

ê 89/655/CEE

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1

Obiectul

(1) Prezenta directivă, care este a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE, stabileşte cerinţele minime de protecţie în materie de securitate şi sănătate privind folosirea de către lucrători a echipamentului de lucru la locul de muncă, astfel cum este acesta definit la articolul 2.

(2) Dispoziţiile Directivei 89/391/CEE se aplică în întregime domeniului menţionat la alineatul (1), fără a aduce atingere dispoziţiilor mai restrictive şi/sau speciale cuprinse în prezenta directivă.

Articolul 2

Definiţii

În sensul prezentei directive:

(a) prin „echipament de lucru” se înţelege orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul de muncă;

(b) prin „folosirea echipamentului de lucru” se înţelege orice activitate referitoare la echipamentul de lucru, cum ar fi pornirea şi oprirea echipamentului, modul de folosire, transportul, repararea, transformarea şi întreţinerea, inclusiv, în special, curăţarea lui;

(c) prin „zonă periculoasă” se înţelege orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de lucru care poate prezenta riscuri pentru securitatea sau sănătatea unui lucrător expus;

(d) prin „lucrător expus” se înţelege orice lucrător care se găseşte integral sau parţial într-o zonă periculoasă;

(e) prin „operator” se înţeleg lucrătorul sau lucrătorii însărcinaţi cu folosirea echipamentului de lucru.

CAPITOLUL II

OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI

Articolul 3

Obligaţii generale

(1) Angajatorul ia măsurile necesare pentru ca echipamentul de lucru pus la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unitate să corespundă muncii prestate sau să fie adaptat acestui scop şi să poată fi folosit de către lucrători, fără a pune în pericol securitatea sau sănătatea lor.

La alegerea echipamentului de lucru pe care intenţionează să îl folosească, angajatorul trebuie să ţină seama de condiţiile de muncă şi de caracteristicile specifice acesteia, precum şi de pericolele care există în întreprinderea şi/sau unitatea respectivă, în special la locul de muncă, pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi/sau de orice alte pericole care s-ar putea adăuga ca urmare a folosirii echipamentului de lucru respectiv.

(2) În cazul în care nu este pe deplin posibil să se asigure folosirea echipamentului de lucru fără nici un risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, angajatorul trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru diminuarea riscurilor.

ê 89/655/CEE

è1 95/63/CE art. 1 pct. 1 lit. (a)

Articolul 4

Norme privind echipamentele de lucru

(1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 3, angajatorul trebuie să obţină şi/sau să folosească:

(a) echipamente de lucru care, fiind puse la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unitate pentru prima oară după 31 decembrie 1992, respectă:

(i) dispoziţiile oricărei directive comunitare relevante aplicabile;

(ii) cerinţele minime prevăzute în anexa è1 I ç, în măsura în care nu există o altă directivă comunitară aplicabilă sau cele existente se aplică numai parţial;

(b) echipamente de lucru care, fiind puse la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unitate la 31 decembrie 1992, se conformează cerinţelor minime prevăzute în anexa è1 I ç în cel mult patru ani de la această dată;

ê 95/63/CE art. 1 pct. 1 lit. (b)

(c) fără a aduce atingere literei (a) punctul (i) şi prin derogare de la litera (a) punctul (ii) şi de la litera (b), echipamentele de lucru specifice, care trebuie să îndeplinească cerinţele de la punctul 3 din anexa I, care, fiind deja puse la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unitate la 5 decembrie 1998, trebuie să se conformeze cerinţelor minime prevăzute în anexa I în cel mult patru ani de la această dată.

ê 89/655/CEE

(2) Angajatorul ia măsurile necesare pentru ca, pe toată durata folosirii sale, echipamentele de lucru să fie menţinut, prin metode de întreţinere corespunzătoare, la un nivel care să respecte dispoziţiile alineatului 1 literele (a) sau (b), după caz.

ê 95/63/CE art. 1 pct. 1 lit. (c)

(3) Statele membre stabilesc, după consultarea partenerilor sociali şi luând în considerare legislaţiile şi/sau practicile naţionale, modalităţile care să permită realizarea unui nivel de securitate corespunzător obiectivelor prevăzute de dispoziţiile anexei II.

ê 95/63/CE art. 1 pct. 2 (adaptat)

Articolul 5

Verificarea echipamentelor de lucru

(1) Angajatorul ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de lucru a căror securitate depinde de condiţiile de instalare să fie supuse unei verificări iniţiale (după instalare şi înainte de prima punere în funcţiune) şi unei verificări după fiecare montare într-un loc nou sau un amplasament nou, efectuate de către persoane competente, în conformitate cu legislaţiile şi/sau practicile naţionale, în scopul asigurării unei instalări corecte şi a bunei funcţionări a acestor echipamente de lucru.

(2) Pentru a garanta respectarea cerinţelor de securitate Ö şi sănătate Õ , pentru depistarea deteriorărilor ce pot fi la originea unor situaţii periculoase şi pentru remedierea la timp a acestor deteriorări, angajatorul ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de lucru care sunt supuse unor influenţe putând genera astfel de deteriorări să facă obiectul:

(a) unor verificări periodice şi, dacă este cazul, unor testări periodice efectuate de către persoane competente, în conformitate cu legislaţiile şi/sau practicile naţionale;

(b) unor verificări excepţionale, efectuate de către persoane competente, în sensul legislaţiilor şi/sau practicilor naţionale, de fiecare dată când s-au produs evenimente excepţionale care ar fi putut avea consecinţe dăunătoare asupra securităţii echipamentului de lucru, cum ar fi transformări, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare.

(3) Rezultatele verificărilor sunt înregistrate şi puse la dispoziţia autorităţii competente. Ele sunt păstrate pe o perioadă de timp corespunzătoare.

În cazul în care echipamentele de lucru respective sunt folosite în exteriorul întreprinderii, ele sunt însoţite de o dovadă materială a efectuării ultimei verificări.

(4) Statele membre stabilesc modalităţile de efectuare a acestor verificări.

ê 89/655/CEE

Articolul 6

Echipamentele de lucru cu risc specific

Dacă se presupune că folosirea unui echipament de lucru poate prezenta un risc specific pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că:

(a) folosirea echipamentului de lucru este rezervată numai persoanelor însărcinate să îl folosească;

(b) lucrările de reparaţii, transformare sau întreţinere sunt efectuate numai de către lucrătorii cu atribuţii în acest sens.

ê 95/63/CE art. 1 pct. 3

Articolul 7

Ergonomia şi sănătatea la locul de muncă

Angajatorul trebuie să ia în mod deosebit în considerare, la aplicarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate, postul de lucru şi poziţia lucrătorilor în utilizarea echipamentului de lucru, precum şi principiile ergonomice.

ê 89/655/CEE

Articolul 8

Informarea lucrătorilor

(1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 10 din Directiva 89/391/CEE, angajatorul ia măsurile necesare pentru ca lucrătorii să dispună de informaţii adecvate şi, dacă este cazul, de instrucţiuni cu privire la echipamentul de lucru folosit la locul de muncă.

(2) Informaţiile şi instrucţiunile cuprind un număr minim de indicaţii referitoare la securitate şi sănătate în ceea ce priveşte:

(a) condiţiile de folosire a echipamentului de lucru;

(b) situaţii anormale previzibile;

(c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienţa acumulată în urma folosirii echipamentului de lucru.

ê 95/63/CE art. 1 pct. 4

Lucrătorii trebuie atenţionaţi în legătură cu riscurile la care sunt expuşi, cu echipamentele de lucru care se află în imediata lor vecinătate la locul de muncă, precum şi cu modificările care-i vizează, în măsura în care ele afectează echipamentele de lucru situate în imediata lor vecinătate la locul de muncă, chiar dacă nu le utilizează direct.

ê 89/655/CEE

(3) Informaţiile şi instrucţiunile trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor în cauză.

ê 89/655/CEE (adaptat)

è1 95/63/CE art. 1 pct. 5

è2 95/63/CE art. 1 pct. 6

Articolul 9

Formarea lucrătorilor

Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului Ö 12 Õ din Directiva 89/391/CEE, angajatorul ia măsurile necesare pentru ca:

(a) lucrătorii însărcinaţi cu folosirea echipamentului de lucru să primească o formare corespunzătoare, inclusiv cu privire la riscurile pe care le poate prezenta echipamentul respectiv;

(b) lucrătorii menţionaţi la articolul 6 litera (b) să primească o formare specifică corespunzătoare.

Articolul 10

Consultarea şi participarea lucrătorilor

Consultarea şi participarea lucrătorilor sau a reprezentanţilor acestora cu privire la problemele la care se face referire în prezenta directivă, inclusiv è1 anexele ç acesteia, se desfăşoară în conformitate cu articolul 11 din Directiva 89/391/CEE.

CAPITOLUL III

DISPOZIŢII DIVERSE

Articolul 11

Modificarea è2 anexelor ç

(1) Modificarea anexei è2 I ç în sensul adăugării unor cerinţe minime suplimentare, aplicabile echipamentelor de lucru specifice menţionate la punctul 3 din anexa è2 I ç , este adoptată de către Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 137 alineatul (2) din tratat.

(2) Sunt adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 alineatul (2) din Directiva 89/391/CEE adaptările de natură strict tehnică ale è2 anexelor ç în funcţie de:

(a) adoptarea directivelor în domeniul armonizării tehnice şi al standardizării echipamentelor de lucru;

Ö şi/sau Õ

(b) progresele tehnice, modificarea normelor sau specificaţiilor internaţionale şi noutăţile din domeniul echipamentelor de lucru.

Articolul 12

Dispoziţii finale

Statele membre comunică Comisiei textul dispoziţiilor de drept intern deja adoptate sau în curs de adoptare în domeniul reglementat de prezenta directivă.

ê

Articolul 13

D irectiva 89/655/CEE astfel cum a fost modificată prin directivele menţionate în anexa III, partea A, se abrogă, fără a aduce atingere obligaţiilor statelor membre în ceea ce priveşte termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menţionate în anexa III, partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se înţeleg ca trimiteri la prezenta directivă şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa IV.

Articolul 14

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

ê 89/655/CEE art. 11

Articolul 15

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, […]

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

[…] […]

ê 89/655/CEE (adaptat)

è1 95/63/CE art. 1 pct. 7 şi anexa I

ANEX A è1 I ç

CERINŢE MINIME PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 4 ALINEATUL (1) LITERA (a) PUNCTUL (ii) ŞI LITERA (b)

1. OBSERVAţII Ö PRELIMINARE Õ

Obligaţiile prevăzute în prezenta anexă se aplică ţinând seama de dispoziţiile prezentei directive şi în cazurile în care echipamentul de lucru prezintă riscurile respective.

ê 95/63/CE art. 1 pct. 7 şi anexa I pct. 1

Cerinţele minime enunţate în continuare, în măsura în care se aplică echipamentelor de lucru puse în funcţiune, nu necesită obligatoriu aceleaşi măsuri ca şi cerinţele esenţiale referitoare la echipamentele de lucru noi.

ê 89/655/CEE

2. CERINţE MINIME GENERALE APLICABILE ECHIPAMENTULUI DE LUCRU

2.1. Dispozitivele de comandă ale echipamentului de lucru, care afectează securitatea, trebuie să fie vizibile, uşor de identificat şi, dacă este necesar, marcate corespunzător.

Exceptând unele cazuri, dispozitivele de comandă trebuie amplasate în exteriorul zonelor periculoase, astfel încât punerea lor în funcţiune să nu prezinte riscuri suplimentare. Acestea nu trebuie să genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintenţionate.

Dacă este necesar, de la postul de comandă principal, operatorul trebuie să aibă posibilitatea de a se asigura că nici o persoană nu se găseşte în zonele periculoase. Dacă acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie să fie precedată automat de un sistem de siguranţă, cum ar fi un semnal de avertizare sonor şi/sau vizual. Un lucrător expus trebuie să aibă timpul şi mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile generate de pornirea şi oprirea echipamentului de lucru.

ê 95/63/CE art. 1 pct. 7 şi anexa I pct. 2

Sistemele de comandă trebuie să fie sigure şi alegerea lor trebuie să ia în considerare defecţiunile, perturbaţiile şi constrângerile previzibile în cadrul utilizării prevăzute.

ê 89/655/CEE

2.2. Pornirea echipamentului de lucru trebuie să fie posibilă numai prin acţionarea intenţionată a dispozitivului de comandă prevăzut în acest scop.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru:

- repornirea echipamentului după o oprire, indiferent de cauza opririi;

- comanda modificării semnificative a condiţiilor de funcţionare (de exemplu, viteză, presiune etc.),

cu excepţia cazurilor în care repornirea sau modificarea nu prezintă nici un risc pentru lucrătorii expuşi.

Această cerinţă nu se aplică repornirii sau modificării condiţiilor de funcţionare rezultate din derularea unei secvenţe normale de funcţionare a unui dispozitiv automat.

2.3. Orice echipament de lucru trebuie prevăzut cu un dispozitiv de comandă care să îl oprească complet şi în condiţii de siguranţă.

Orice post de lucru trebuie prevăzut cu un dispozitiv de comandă care să întrerupă funcţionarea echipamentului de lucru în totalitate sau numai parţial, în funcţie de riscurile existente, astfel încât echipamentul de lucru să funcţioneze în condiţii de siguranţă. Comanda de oprire a echipamentului de lucru trebuie să aibă prioritate faţă de comenzile de pornire. Dacă echipamentul de lucru sau componentele periculoase ale acestuia au fost oprite, alimentarea cu energie electrică a dispozitivelor de comandă trebuie să fie întreruptă.

2.4. Dacă este cazul, în funcţie de riscurile pe care le prezintă şi de timpul normal de oprire, echipamentul de lucru trebuie prevăzut cu un dispozitiv de oprire de urgenţă.

2.5. Echipamentul de lucru care prezintă riscuri datorate căderilor de obiecte sau proiectării acestora trebuie prevăzut cu dispozitive de siguranţă corespunzătoare.

Echipamentul de lucru care prezintă riscuri datorate degajărilor de gaze, vapori, lichide sau pulberi trebuie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare de reţinere şi/sau evacuare în apropierea surselor de risc.

2.6. Dacă securitatea şi sănătatea lucrătorilor impun acest lucru, echipamentul de lucru şi elementele sale componente trebuie stabilizate prin fixare sau alte mijloace.

2.7. În cazul în care există riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de lucru, situaţie care ar putea prezenta riscuri semnificative pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, trebuie luate măsuri de protecţie corespunzătoare.

2.8. Dacă există riscul producerii de accidente prin contactul mecanic cu piesele mobile ale echipamentului de lucru, acestea trebuie prevăzute cu dispozitive de protecţie care să împiedice accesul în zonele periculoase sau să oprească mişcarea elementelor mobile înainte de pătrunderea în zonele periculoase.

Dispozitivele de protecţie trebuie:

- să fie solid construite;

- să nu genereze riscuri suplimentare;

- să nu poată fi înlăturate cu uşurinţă sau scoase din starea de funcţionare;

- să fie situate la o distanţă suficientă faţă de zona periculoasă;

- să nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de lucru;

- să permită intervenţiile necesare pentru montarea şi/sau înlocuirea pieselor şi pentru lucrările de întreţinere, limitând accesul numai la zona în care se desfăşoară activitatea sau trebuie realizată lucrarea, dacă este posibil, fără demontarea dispozitivelor de protecţie.

2.9. Zonele şi punctele de lucru sau cele în care se execută operaţiunile de întreţinere ale echipamentului de lucru trebuie iluminate corespunzător, în funcţie de lucrările realizate.

2.10. Dacă este cazul, anumite părţi ale echipamentului de lucru, care sunt expuse unor temperaturi înalte sau foarte scăzute, trebuie protejate pentru a preveni riscul ca lucrătorii să intre în contact cu acestea sau să se apropie prea mult de ele.

2.11. Dispozitivele de alarmă montate pe echipamentul de lucru trebuie să fie lipsite de ambiguităţi, uşor de perceput şi de înţeles.

2.12. Echipamentul de lucru poate fi folosit numai pentru operaţiunile şi în condiţiile cărora le este destinat.

2.13. Operaţiunile de întreţinere trebuie să poată fi executate când echipamentul de lucru este oprit. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie luate măsuri de protecţie corespunzătoare fie pentru executarea acestor operaţiuni, fie pentru ca aceste operaţiuni să fie executate în afara zonelor periculoase.

Dacă pentru echipamentul de lucru există un carnet de întreţinere, acesta trebuie ţinut la zi.

2.14. Orice echipament de lucru trebuie prevăzut cu dispozitive uşor de identificat destinate izolării de toate sursele de energie.

Reconectarea nu trebuie să genereze riscuri pentru lucrătorii în cauză.

2.15. Echipamentul de lucru trebuie prevăzut cu dispozitive de alarmă şi semnalizare, indispensabile pentru asigurarea securităţii lucrătorilor.

2.16. Lucrătorii trebuie să aibă acces şi să rămână în condiţii de securitate în toate zonele destinate operaţiunilor de producţie, reglare şi întreţinere.

2.17. Orice echipament de lucru trebuie să asigure protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor de incendiu sau supraîncălzire a echipamentului, precum şi împotriva degajărilor de gaze, pulberi, lichide, vapori sau a altor substanţe produse, utilizate sau depozitate în echipamentul de lucru.

2.18. Orice echipament de lucru trebuie să asigure prevenirea riscurilor de explozie a acestuia sau a substanţelor produse, utilizate sau depozitate în echipamentul de lucru.

2.19. Orice echipament de lucru trebuie să asigure protecţia lucrătorilor expuşi împotriva riscurilor de electrocutare prin contact direct sau indirect.

ê 95/63/CE art. 1 pct. 7 şi anexa I pct. 3

3. CERINţE MINIME SUPLIMENTARE APLICABILE ECHIPAMENTELOR DE LUCRU SPECIFICE

3.1. Cerinţe minime aplicabile echipamentelor de lucru mobile, cu sau fără autopropulsie

3.1.1. Echipamentele de lucru pe care este necesară prezenţa unui lucrător sau unor lucrători trebuie amenajate în aşa fel încât să se reducă riscurile pentru lucrător sau lucrători în timpul deplasării.

În aceste riscuri trebuie incluse, de asemenea, riscurile de contact al lucrătorilor cu roţile sau şenilele sau de blocare de către acestea.

3.1.2. În cazul în care blocarea bruscă a elementelor de transmitere a energiei între un echipament de lucru mobil şi accesoriile sale şi/sau remorci poate genera riscuri specifice, acest echipament de lucru trebuie să fie echipat sau amenajat în aşa fel încât să împiedice blocarea elementelor de transmitere a energiei.

În cazul în care nu se poate preveni blocarea, trebuie luate toate măsurile posibile pentru a preveni consecinţele dăunătoare asupra lucrătorilor.

3.1.3. Dacă elementele de transmitere a energiei între echipamentele de lucru mobile se pot îmbâcsi şi deteriora prin contact cu solul, trebuie prevăzute dispozitive de susţinere a acestora.

3.1.4. Echipamentele de lucru mobile pe care este necesară prezenţa unui lucrător sau unor lucrători trebuie să limiteze, în condiţii de utilizare efectivă, riscurile generate de răsturnarea sau răsucirea echipamentului de lucru:

- fie printr-o structură de protecţie care să împiedice răsucirea echipamentului de lucru cu mai mult de un sfert de rotaţie;

- fie printr-o structură care să garanteze un spaţiu suficient în jurul lucrătorului sau lucrătorilor de pe echipament, dacă mişcarea poate continua cu mai mult de un sfert de rotaţie;

- fie prin orice alt dispozitiv cu un efect echivalent.

Aceste structuri de protecţie pot face parte integrantă din echipamentul de lucru.

Aceste structuri de protecţie nu sunt necesare atunci când echipamentul de lucru este stabilizat în timpul utilizării sau când răsturnarea sau răsucirea echipamentului de lucru este imposibilă din proiectare.

Dacă există riscul ca un lucrător care se află pe echipament să fie strivit, în timpul răsturnării sau răsucirii, între părţile echipamentului de lucru şi sol, trebuie instalat un sistem de reţinere pentru lucrător sau lucrători.

3.1.5. Autostivuitoarele cu furcă pe care sunt necesari unul sau mai mulţi lucrători trebuie să fie echipate sau amenajate în aşa fel încât să limiteze riscurile de răsturnare a autostivuitorului cu furcă, de exemplu:

- fie prin instalarea unei cabine pentru conducător;

- fie printr-o structură care să împiedice răsturnarea autostivuitorului cu furcă;

- fie printr-o structură care să asigure, în caz de răsturnare a autostivuitorului cu furcă, rămânerea unui spaţiu suficient între sol şi anumite părţi ale autostivuitorului cu furcă pentru lucrătorul sau lucrătorii de pe echipamentul respectiv;

- fie printr-o structură care să reţină lucrătorul sau lucrătorii pe scaunul de la postul de conducere astfel încât să prevină strivirea lor de părţi ale autostivuitorului care se răstoarnă.

3.1.6. Echipamentele de lucru mobile cu autopropulsare a căror deplasare poate genera riscuri pentru lucrători trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

(a) trebuie să fie prevăzute cu mijloace care să permită prevenirea unei porniri neautorizate;

(b) trebuie să fie prevăzute cu mijloace corespunzătoare care să diminueze consecinţele unei eventuale ciocniri în caz de mişcare simultană a mai multor echipamente de lucru care se deplasează pe şine;

(c) trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de frânare şi de oprire; în măsura în care condiţiile de securitate o impun, în caz de defectare a dispozitivului principal, un dispozitiv de ajutor acţionat prin comenzi uşor de manevrat sau prin sisteme automate trebuie să permită frânarea şi oprirea;

(d) când câmpul de vizibilitate directă a conducătorului este insuficient din punctul de vedere al securităţii, ele trebuie prevăzute cu dispozitive auxiliare corespunzătoare, care să amelioreze vizibilitatea;

(e) dacă sunt destinate utilizării pe timpul nopţii sau în locuri întunecoase, trebuie prevăzute cu un dispozitiv de iluminat adaptat lucrării care trebuie efectuate şi care să asigure o securitate suficientă pentru lucrători;

(f) dacă prezintă pericol de incendiu – datorat lor sau remorcilor şi/sau încărcăturii – care poate să pericliteze lucrătorii, trebuie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare de stingere a incendiilor, în cazul când astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul de utilizare;

(g) dacă sunt acţionate prin telecomandă, trebuie să se oprească automat, atunci când ies din câmpul de acţiune al telecomenzii;

(h) dacă sunt acţionate prin telecomandă şi pot, în condiţii normale de utilizare, să lovească sau să blocheze lucrătorii, trebuie prevăzute cu dispozitive de protecţie împotriva acestor riscuri, în cazul în care nu există alte dispozitive corespunzătoare pentru combaterea riscului de lovire.

3.2. Cerinţe minime aplicabile echipamentelor de lucru folosite pentru ridicarea sarcinilor

3.2.1. Dacă echipamentele de lucru folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt instalate în mod permanent, trebuie asigurate rezistenţa şi stabilitatea lor în timpul utilizării ţinând seama de sarcinile care se vor ridica şi de solicitările produse în locurile de suspendare sau de fixare pe structuri.

3.2.2. Maşinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie să fie marcate vizibil cu sarcina nominală şi, dacă este cazul, cu o plăcuţă pe care să fie înscrisă sarcina nominală pentru fiecare configuraţie a maşinii.

Accesoriile de ridicare trebuie marcate în aşa fel încât să permită identificarea caracteristicilor lor esenţiale pentru o utilizare sigură.

Dacă echipamentul de lucru nu a fost destinat pentru ridicarea lucrătorilor, dar acesta ar putea fi folosit în acest scop datorită unei posibile confuzii, trebuie marcat în mod adecvat şi vizibil pentru evitarea unei asemenea erori.

3.2.3. Echipamentele de lucru instalate permanent trebuie instalate în aşa fel încât să reducă riscul ca sarcinile:

(a) să lovească lucrătorii;

(b) în mod neintenţionat, să se deplaseze periculos sau să cadă liber

sau

(c) să se desprindă neintenţionat.

3.2.4. Maşinile de ridicare sau de deplasare a lucrătorilor trebuie să fie corespunzătoare:

(a) pentru a evita riscurile de cădere a habitaclului, atunci când acesta există, cu ajutorul unor dispozitive corespunzătoare;

(b) pentru a evita riscurile de cădere a utilizatorului din habitaclu, atunci când acesta există;

(c) pentru a evita riscurile de blocare, de strivire sau de lovire a utilizatorului, în special printr-un contact întâmplător cu obiecte;

(d) pentru a garanta securitatea lucrătorilor blocaţi în habitaclu, în caz de accident, şi a permite deblocarea lor.

Dacă, din motive inerente datorate amplasamentului şi înălţimilor diferite, riscurile menţionate la litera (a) nu pot fi evitate prin nici un dispozitiv de securitate, trebuie instalat un cablu cu coeficient de securitate mărit a cărui stare se verifică în fiecare zi de lucru.

_____________

ê 95/63/CE art. 1 pct. 8 (adaptat)

ANEXA II

DISPOZIŢII DE UTILIZARE A ECHIPAMENTELOR DE LUCRU PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 4 ALINEATUL (3)

Ö OBSERVAţII PRELIMINAR E Õ

DISPOZIţIILE DIN PREZENTA ANEXă SE APLICă ÎN CONFORMITATE CU DISPOZIţIILE DIN PREZENTA DIRECTIVă şI ATUNCI CÂND EXISTă RISCUL CORESPUNZăTOR PENTRU ECHIPAMENTUL DE LUCRU RESPECTIV.

1. Dispoziţii generale aplicabile tuturor echipamentelor de lucru

1.1. Echipamentele de lucru trebuie instalate, aranjate şi utilizate în aşa fel încât să permită reducerea riscurilor pentru utilizatorii echipamentului de lucru şi pentru ceilalţi lucrători, de exemplu făcând astfel încât să existe spaţiu suficient între elementele mobile ale echipamentului de lucru şi elementele fixe sau mobile din spaţiul de lucru şi ca toate formele de energie sau substanţă utilizate sau produse să poată fi furnizate şi/sau evacuate în condiţii de securitate.

1.2. Montarea şi demontarea echipamentelor de lucru trebuie realizate în condiţii de securitate, în special prin respectarea eventualelor instrucţiuni ale fabricantului.

1.3. Echipamentele de lucru care, în timpul utilizării, pot fi expuse descărcărilor atmosferice trebuie protejate prin dispozitive sau măsuri corespunzătoare împotriva efectelor trăsnetului.

2. Dispoziţii de utilizare a echipamentelor de lucru mobile, autopropulsate sau nu

2.1. Conducerea echipamentelor de lucru autopropulsate este realizată de lucrătorii care au fost instruiţi adecvat pentru conducerea în condiţii de securitate a acestor echipamente de lucru.

2.2. Dacă un echipament de lucru este manevrat într-o zonă de lucru, trebuie stabilite şi respectate reguli de circulaţie corespunzătoare.

2.3. Trebuie luate măsuri organizatorice pentru a evita prezenţa lucrătorilor care se deplasează pe jos în zona de operare a echipamentului cu autopropulsie.

Dacă prezenţa lucrătorilor care se deplasează pe jos este necesară pentru buna executare a lucrărilor, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni accidentarea acestora de către echipamente.

2.4. Transportarea lucrătorilor pe echipamentele de lucru mobile acţionate mecanic nu este autorizată decât dacă au fost prevăzute amplasamente de securitate în acest scop. Dacă trebuie efectuate lucrări în timpul deplasării, viteza trebuie adaptată, dacă este necesar.

2.5. Echipamentele de lucru mobile prevăzute cu un motor cu ardere internă trebuie folosite în zonele de lucru numai dacă este garantată o cantitate suficientă de aer astfel încât să nu existe riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

3. Dispoziţii de utilizare a echipamentelor de lucru pentru ridicarea sarcinilor

3.1. Observaţii generale

3.1.1. Echipamentele de lucru demontabile sau mobile utilizate la ridicarea sarcinilor trebuie utilizate în aşa fel încât să garanteze stabilitatea echipamentului de lucru pe timpul utilizării în toate condiţiile previzibile, luând în considerare natura solului.

3.1.2. Ridicarea lucrătorilor este permisă numai cu echipamente de lucru şi accesorii prevăzute în acest scop.

Fără a aduce atingere articolului 5 din Directiva 89/391/CEE, în mod excepţional se pot utiliza în acest scop echipamente neprevăzute pentru ridicarea lucrătorilor, cu condiţia ca măsuri corespunzătoare să fie luate pentru a asigura securitatea, în conformitate cu legislaţiile şi/sau practicile naţionale care prevăd o supraveghere corespunzătoare.

Atâta timp cât pe echipamentul destinat pentru ridicarea sarcinilor se află lucrători, trebuie asigurată prezenţa permanentă în postul de comandă. Lucrătorii care sunt ridicaţi trebuie să dispună de un mijloc de comunicare sigur. Trebuie să se prevadă evacuarea lor în caz de pericol.

3.1.3. Trebuie luate măsuri pentru a se asigura că sub sarcinile suspendate nu sunt prezenţi lucrători, dacă acest lucru nu este necesar pentru buna desfăşurare a lucrărilor.

Este interzisă deplasarea sarcinilor suspendate deasupra locurilor de lucru neprotejate în care lucrătorii sunt prezenţi în mod curent.

În această eventualitate, dacă buna desfăşurare a lucrărilor nu poate fi asigurată în alt mod, se elaborează şi se aplică proceduri corespunzătoare.

3.1.4. Accesoriile de ridicare trebuie alese în funcţie de sarcinile care se manipulează, de locurile de legare, de dispozitivul de prindere şi de condiţiile atmosferice, ţinându-se seama de modul şi configuraţia legării. Ansamblele accesoriilor de ridicare trebuie marcate vizibil pentru a permite utilizatorului să le ştie caracteristicile, atunci când nu sunt demontate după utilizare.

3.1.5. Accesoriile de ridicare trebuie depozitate în aşa fel încât să existe certitudinea că nu se vor deteriora sau degrada.

3.2. Echipamente de lucru utilizate la ridicarea sarcinilor neghidate

3.2.1. Dacă două sau mai multe echipamente de lucru utilizate pentru ridicarea sarcinilor neghidate sunt instalate sau montate la un loc de muncă astfel încât razele lor de acţiune se intersectează, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni ciocnirea între sarcini şi/sau părţi ale echipamentelor de lucru.

3.2.2. În timpul utilizării unui echipament de lucru mobil pentru ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie luate măsuri pentru a preveni bascularea, răsturnarea şi, dacă este cazul, deplasarea sau alunecarea. Trebuie verificată buna executare a acestor măsuri.

3.2.3. Dacă operatorul unui echipament de lucru utilizat la ridicarea sarcinilor neghidate nu poate observa întregul traseu al sarcinii nici direct, nici prin intermediul unor dispozitive auxiliare care furnizează informaţiile necesare, atunci trebuie numită o persoană competentă care să comunice cu operatorul pentru a-l ghida şi trebuie luate măsuri organizatorice pentru a preveni ciocnirile cu sarcina care pot să pericliteze lucrătorii.

3.2.4. Lucrările trebuie organizate astfel încât atunci când lucrătorul prinde sau desprinde o sarcină cu mâna, aceste operaţii să poată fi efectuate în condiţii de securitate deplină, în special prin existenţa la lucrător a comenzilor directe sau indirecte ale echipamentului.

3.2.5. Toate operaţiunile de ridicare trebuie planificate corect, supravegheate şi efectuate în mod corespunzător, astfel încât să se protejeze securitatea lucrătorilor.

În special, dacă o sarcină trebuie ridicată simultan de două sau mai multe echipamente de lucru de ridicare a sarcinilor neghidate, trebuie stabilită şi aplicată o procedură care să asigure buna coordonare a operatorilor.

3.2.6. Dacă echipamentele de lucru utilizate pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu pot reţine sarcinile în cazul unei defectări totale sau parţiale a sistemului de alimentare cu energie, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a evita expunerea lucrătorilor la riscuri.

Sarcinile suspendate nu trebuie lăsate fără supraveghere, cu excepţia cazului în care pătrunderea în zona periculoasă este împiedicată, iar prinderea şi reţinerea sarcinii conferă o securitate deplină.

3.2.7. Utilizarea în aer liber a echipamentului de lucru pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie interzisă atunci când condiţiile meteorologice se deteriorează până la punctul în care se periclitează utilizarea în condiţii de securitate a echipamentului expunând lucrătorii la riscuri. Trebuie luate măsuri adecvate de protecţie, în special pentru a împiedica răsturnarea echipamentului de lucru, în vederea prevenirii expunerii lucrătorilor la riscuri.

ê 2001/45/CE art. 1 (adaptat)

4. DISPOZIţII REFERITOARE LA UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU PUSE LA DISPOZIţIE ÎN VEDEREA UNOR LUCRăRI TEMPORARE LA ÎNăLţIME

4.1. Dispoziţii generale

4.1.1. Dacă, potrivit articolului 6 din Directiva 89/391/CEE şi articolului 3 din prezenta directivă, lucrările temporare la înălţime nu pot fi executate în siguranţă şi în condiţii ergonomice corespunzătoare de pe o suprafaţă adecvată, trebuie alese echipamentele de lucru cele mai potrivite, pentru a asigura şi a menţine condiţii de muncă sigure. Măsurilor de protecţie colectivă trebuie să li se acorde prioritate în raport cu măsurile de protecţie individuală. Dimensiunile echipamentului de lucru trebuie să fie adecvate naturii lucrărilor care urmează să fie executate, precum şi constrângerilor previzibile, şi trebuie să permită circulaţia fără pericol.

Trebuie ales cel mai potrivit mijloc de acces la posturile de lucru temporare situate la înălţime, în funcţie de frecvenţa de circulaţie şi înălţimea la care trebuie să se ajungă şi de durata de utilizare. Alegerea făcută trebuie să permită evacuarea în cazul unui pericol iminent. Trecerea în ambele sensuri între mijloacele de acces şi platforme, punţi şi culoare de trecere nu trebuie să provoace riscuri suplimentare de cădere.

4.1.2. Scările pot fi folosite ca posturi de lucru la înălţime numai în condiţiile în care, ţinând cont de punctul 4.1.1, folosirea altor echipamente de lucru mai sigure nu se justifică, dat fiind nivelul scăzut de risc şi fie durata scurtă de utilizare, fie anumite caracteristici existente ale locului de muncă respectiv, pe care angajatorul nu le poate modifica.

4.1.3. Tehnicile de acces şi poziţionare cu ajutorul frânghiilor pot fi utilizate numai în condiţiile în care evaluarea riscului arată că lucrarea în cauză poate fi executată în siguranţă şi atunci când folosirea unui alt echipament de lucru mai sigur nu este justificată.

Ţinându-se cont de evaluarea riscului, în funcţie mai ales de durata lucrărilor şi de constrângerile de natură ergonomică, trebuie să se asigure un scaun cu accesoriile corespunzătoare.

4.1.4. În funcţie de tipul de echipament de lucru selectat pe baza punctelor precedente, trebuie determinate măsurile adecvate de minimizare a riscurilor inerente folosirii de către lucrători a respectivului tip de echipament. Dacă este necesar, trebuie luate măsuri pentru instalarea unor dispozitive de protecţie care să împiedice căderile. Acestea trebuie să aibă o configuraţie corespunzătoare şi să fie suficient de solide pentru a preveni sau opri căderile de la înălţime şi, atât cât este posibil, să preîntâmpine rănirea muncitorilor. Dispozitivele de protecţie colectivă împotriva căderilor pot fi întrerupte numai în punctele de acces ale scărilor.

4.1.5. Când executarea unei anumite lucrări necesită îndepărtarea temporară a unui dispozitiv de protecţie colectivă împotriva căderilor, trebuie să se ia măsuri de securitate compensatorii eficiente. Lucrarea poate fi efectuată numai după adoptarea în prealabil unor asemenea măsuri. De îndată ce respectiva lucrare a fost încheiată, definitiv sau temporar, dispozitivele de protecţie colectivă împotriva căderilor trebuie reinstalate.

4.1.6. Lucrările temporare la înălţime pot fi efectuate numai atunci când condiţiile meteorologice nu pun în pericol securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

4.2. Dispoziţii speciale privind utilizarea scărilor

4.2.1. Amplasarea scărilor trebuie să se facă astfel încât să se asigure stabilitatea lor în timpul utilizării. Scările portabile trebuie sprijinite pe un suport stabil, puternic, imobil şi de dimensiuni adecvate, astfel încât treptele să rămână orizontale. Scările suspendate trebuie ataşate într-o manieră sigură şi, cu excepţia scărilor din frânghie, în aşa fel încât să nu poată fi deplasate şi să se împiedice balansarea lor.

4.2.2. Trebuie să se împiedice alunecarea picioarelor scărilor portabile în timpul utilizării prin imobilizarea treptelor de la capătul superior sau inferior, cu ajutorul unor dispozitive antiderapante sau prin orice alte măsuri cu eficacitate echivalentă. Scările folosite pentru acces trebuie să fie suficient de lungi astfel încât să se prelungească dincolo de platforma de acces, exceptând cazul în care au fost luate alte măsuri pentru a se asigura o priză fermă. Trebuie folosite scări încrucişate şi scări de extensie pentru a se împiedica mişcarea relativă a diferitelor secţiuni. Scările mobile trebuie imobilizate înainte să se păşească pe ele.

4.2.3. Scările trebuie astfel folosite încât, în orice moment, lucrătorii să se poată prinde cu mâna şi sprijini în condiţii de siguranţă. În special, dacă o greutate trebuie cărată manual pe scară, aceasta nu trebuie să împiedice menţinerea unei prinderi cu mâna sigure.

4.3. Dispoziţii speciale privind utilizarea schelelor

4.3.1. În absenţa unei note de calcul pentru schela aleasă sau atunci când nota nu acoperă configuraţiile structurale avute în vedere, trebuie să se efectueze calcule de rezistenţă şi de stabilitate, în afară de cazul când schela este asamblată în conformitate cu o configuraţie standard general recunoscută.

4.3.2. În funcţie de complexitatea schelei alese, un plan de montare, utilizare şi demontare trebuie întocmit de către o persoană competentă. Acesta poate fi şi sub forma unui plan standardizat, suplimentat cu articole legate de detaliile specifice ale schelei în cauză.

4.3.3. Trebuie să se împiedice alunecarea elementelor de sprijin ale schelei fie prin ataşare la suprafaţa de sprijin, printr-un dispozitiv antiderapant sau orice alt mijloc cu eficacitate echivalentă, iar suprafaţa de suport a sarcinii trebuie să aibă o capacitate suficientă. Trebuie să se asigure stabilitatea schelei. Schelele cu roţi trebuie să fie împiedicate să se mişte accidental în timpul lucrului la înălţime prin folosirea unor dispozitive adecvate.

4.3.4. Dimensiunile, forma şi dispunerea punţilor de schele trebuie să fie corespunzătoare naturii lucrării care urmează a fi executată şi sarcinilor ce urmează a fi suportate şi să permită lucrul şi deplasările în condiţii de siguranţă. Asamblarea punţilor de schelă trebuie să se facă astfel încât componentele lor să nu se poată deplasa în timpul utilizării normale. Nu trebuie să existe nici un spaţiu periculos între componentele punţilor şi dispozitivele de protecţie colectivă verticale pentru prevenirea căderilor.

4.3.5. Când anumite părţi ale schelei nu sunt gata de utilizare, ca de exemplu în timpul unor operaţiuni de montare, demontare sau modificare, acestea trebuie semnalate cu ajutorul unor semne de avertizare generale, în conformitate cu dispoziţiile naţionale care transpun Directiva 92/58/CEE Ö a Consiliului[11] Õ , şi trebuie delimitate corespunzător prin elemente materiale care să împiedice accesul la zona periculoasă.

4.3.6. Schelele pot fi montate, demontate sau modificate substanţial numai sub supravegherea unei persoane competente şi de către lucrători care au beneficiat de o formare adecvată şi specifică în legătură cu operaţiunile avute în vedere, care se referă la riscurile specifice în conformitate cu articolul 9 şi, în special, la:

(a) înţelegerea planului de montare, demontare şi modificare a schelei în cauză;

(b) securitatea în timpul montării, demontării şi modificării schelei în cauză;

(c) măsurile de prevenire a riscurilor de cădere a persoanelor şi obiectelor;

(d) măsurile de securitate în eventualitatea schimbării condiţiilor meteorologice care ar putea afecta negativ securitatea schelei în cauză;

(e) condiţiile în materie de sarcini permise;

(f) orice alte riscuri pe care le pot presupune operaţiunile de montare, demontare şi modificare.

Persoana care supraveghează şi lucrătorii implicaţi trebuie să aibă la dispoziţie planul de montare şi demontare menţionat la punctul 4.3.2, inclusiv orice instrucţiuni pe care le-ar putea conţine.

4.4. Dispoziţii specifice referitoare la utilizarea tehnicilor de acces şi poziţionare cu ajutorul frânghiilor

Utilizarea tehnicilor de acces şi poziţionare cu ajutorul frânghiilor trebuie să respecte următoarele condiţii:

(a) sistemul trebuie să cuprindă cel puţin două frânghii ancorate separat, una ca mijloc de acces, coborâre şi sprijin (frânghia de lucru), iar cealaltă ca rezervă (frânghia de siguranţă);

(b) lucrătorii trebuie să aibă la dispoziţie şi să folosească un harnaşament adecvat şi să fie legaţi prin intermediul acestuia de frânghia de siguranţă;

(c) frânghia de lucru trebuie prevăzută cu mijloace adecvate de urcare şi coborâre şi să aibă un sistem de auto-blocare care să împiedice căderea lucrătorului în eventualitatea în care acesta îşi pierde controlul asupra mişcărilor. Frânghia de siguranţă trebuie echipată cu un sistem mobil de prevenire a căderii, care să urmeze mişcările lucrătorului;

(d) uneltele şi celelalte accesorii care urmează a fi folosite de către lucrător trebuie prinse de harnaşamentul sau de scaunul lucrătorului sau printr-un alt mijloc adecvat;

(e) lucrarea trebuie corect planificată şi supravegheată, astfel încât lucrătorul să primească asistenţă imediat în caz de accident;

(f) în conformitate cu articolul 9 , lucrătorii în cauză trebuie să beneficieze de o formare adecvată şi specifică operaţiunilor preconizate, în special în privinţa procedurilor de salvare.

În circumstanţe excepţionale când, în conformitate cu evaluarea riscurilor, folosirea unei a doua frânghii ar face lucrarea şi mai periculoasă, se poate permite utilizarea unei singure frânghii, cu condiţia să se ia măsuri adecvate de asigurare a securităţii în conformitate cu legislaţiile şi/sau practicile interne.

_____________

é

ANEXA III

Partea A

Directiva abrogată şi lista modificărilor ulterioare (menţionate la articolul 13)

Directiva 89/655/CEE a Consiliului (JO L 393, 30.12.1989, p. 13) |

Directiva 95/63/CE a Consiliului (JO L 335, 30.12.1995, p. 28) |

Directiva 2001/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 195, 19.7.2001, p. 46) |

Directiva 2007/30/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 165, 27.6.2007, p. 21) | Numai în ceea ce priveşte trimiterea la Directiva 89/655/CEE articolul 3 punctul 3 |

Partea B

Termene de transpunere în dreptul intern (menţionate la articolul 13)

Directiva | Data limită de transpunere |

89/655/CEE | 31 decembrie 1992 |

95/63/CE | 5 decembrie 1998 |

2001/45/CE | 19 iulie 2004[12] |

2007/30/CE | 31 decembrie 2012 |

_____________

ANEXA IV

TABEL DE CORESPONDENţă

Directiva 89/655/CEE | Prezenta directivă |

Articolul 1 | Articolul 1 |

Articolul 2 | Articolul 2 |

Articolul 3 | Articolul 3 |

Articolul 4 | Articolul 4 |

Articolul 4a alineatul (1) | Articolul 5 alineatul (1) |

Articolul 4a alineatul (2) prima şi a doua liniuţă | Articolul 5 alineatul (2) literele (a) şi (b) |

Articolul 4a alineatul (3) | Articolul 5 alineatul (3) |

Articolul 4a alineatul (4) | Articolul 5 alineatul (4) |

Articolul 5 prima şi a doua liniuţă | Articolul 6 literele (a) şi (b) |

Articolul 5a | Articolul 7 |

Articolul 6 alineatul (1) | Articolul 8, alineatul (1) |

Articolul 6 alineatul (2) primul paragraf prima, a doua şi a treia liniuţă | Articolul 8 alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) şi (c) |

Articolul 6 alineatul (2) al doilea paragraf | Articolul 8 alineatul (2) al doilea paragraf |

Articolul 6 alineatul (3) | Articolul 8 alineatul (3) |

Articolul 7 prima liniuţă | Articolul 9 litera (a) |

Articolul 7 a doua liniuţă | Articolul 9 litera (b) |

Articolul 8 | Articolul 10 |

Articolul 9 alineatul (1) | Articolul 11 alineatul (1) |

Articolul 9 alineatul (2) prima şi a doua liniuţă | Articolul 11 alineatul (2) literele (a) şi (b) |

Articolul 10 alineatul (1) | _______ |

Articolul 10 alineatul (2) | Articolul 12 |

_______ | Articolul 13 |

_______ | Articolul 14 |

Articolul 11 | Articolul 15 |

Anexa I | Anexa I |

Anexa II | Anexa II |

_______ | Anexa III |

_______ | Anexa IV |

_____________

[1] COM(2006) 652 final din 7.11.2006.

[2] JO C 102 din 4.4.1996, p. 2.

[3] JO L 165 din 27.6.2007, p. 21

[4] JO C […], […], p. […].

[5] JO C […], […], p. […].

[6] JO C […], […], p. […].

[7] JO L 393, 30.12.1989, p. 13. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2007/30/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 165, 27.6.2007, p. 21).

[8] A se vedea anexa III, partea A.

[9] JO L 183, 29.6.1989, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva (CE) nr. 2007/30/CE.

[10] JO L 204, 21.7.1998, p. 37. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2006/96/CE a Consiliului (JO L 363 din 20.12.2006, p.81).

[11] JO L 245, 26.8.1992, p. 23.

[12] Cu privire la aplicarea punctului 4 din anexa II la Directiva 89/655/CEE, statele membre au dreptul la o perioadă de tranziţie de cel mult doi ani începând cu data menţionată în primul paragraf, pentru a lua în considerare diferitele situaţii care ar putea rezulta din aplicarea practică a Directivei 2001/45/CE, în special de către întreprinderile mici şi mijlocii.

__PUT_TEXT__