52007PC0674

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 24.10.2007

COM(2007) 674 final

2005/0242 (COD)

Propunere modificată de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind răspunderea civilă şi garanţiile financiare ale armatorilor

(prezentată de Comisie în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE)

2005/0242 (COD)

Propunere modificată de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind răspunderea civilă şi garanţiile financiare ale armatorilor

(Text cu relevanţă pentru SEE)

1. Stadiul procedurii

Propunerea COM(2005) 593 – COD/2005/0242 a fost adoptată de către Comisie la 23 noiembrie 2005 şi transmisă Parlamentului European şi Consiliului la 30 ianuarie 2006.

Comitetul Economic şi Social European a adoptat avizul său privind propunerea Comisiei la 13 septembrie 2006.

Comitetul Regiunilor a adoptat avizul său privind propunerea Comisiei la 15 iunie 2006.

Parlamentul European a adoptat 25 de amendamente în primă lectură, la 29 martie 2007.

2. Obiectivul propunerii

Obiectivul propunerii este de asigura existenţa unui număr minim de norme comune tuturor statelor membre în domeniul răspunderii civile şi al asigurării armatorilor, precum şi de a defini conţinutul unor norme care să permită în acelaşi timp prevenirea accidentelor şi repararea prejudiciilor.

Propunerea vizează să încorporeze în dreptul comunitar

- Convenţia Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI) privind limitarea răspunderii pentru creanţe maritime, în versiunea din 1996;

- o rezoluţie a OMI şi a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind garanţiile financiare în caz de abandon al navigatorilor.

Propunerea are ca obiectiv, de asemenea, crearea unui sistem de asigurare obligatorie de răspundere civilă a armatorilor, pe baza unei rezoluţii a OMI privind asigurările.

3. Obiectivul propunerii modificate

Propunerea modificată vizează să adapteze anumite elemente ale propunerii iniţiale, conform sugestiilor Parlamentului European.

4. Observaţii privind amendamentele adoptate de Parlamentul European

4.1 Amendamente acceptate de Comisie

Comisia poate accepta amendamentele 1, 2, 3, 4, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 19, 20, 22, 24, 28.

4.2 Amendamente acceptate de Comisie în parte sau sub rezerva reformulării

Amendamentele 5, 21, 23, 26, 27

- Amendamentul 5

Ultima parte a acestui amendament descrie comportamentul care elimină limitarea răspunderii (comportament pentru care proprietarul unei nave îşi pierde dreptul de a-şi limita răspunderea). Această descriere este, însă, incompletă şi, prin urmare, trebuie revizuită, astfel încât să reflecte integral dispozitivul directivei, şi anume nu doar articolul 4 alineatul (2a) (acţiunea sau omisiunea personală comisă din imprudenţă), ci şi articolul 4 alineatul (3) (neglijenţa gravă).

Considerentul 5a nou:

„ În ceea ce priveşte navele care arborează pavilionul unui stat care este parte contractantă la Convenţia din 1996 , nu ar trebui să fie posibilă aplicarea unei limitări a răspunderii în temeiul Convenţiei din 1996 pentru victimele care nu sunt parte la operaţiunea de transport maritim, din moment ce proprietarul navei care a cauzat dauna nu a acţionat cu profesionalism şi ar fi trebuit să fie conştient de consecinţele cauzatoare de prejudicii ale acţiunii sau ale omisiunii sale. În ceea ce priveşte navele care nu arborează pavilionul unui stat care este parte contractantă la Convenţia din 1996, nu ar trebui să fie posibilă aplicarea unei limitări a răspunderii în temeiul Convenţiei din 1996 pentru victimele care nu sunt parte la operaţiunea de transport maritim, din moment ce proprietarul navei care a cauzat dauna a comis o neglijenţă gravă” .

- Amendamentul 21

Amendamentul descrie conţinutul rezoluţiei A 930(22) a OMI. Această descriere este, însă, incompletă, şi trebuie să menţioneze şi plata salariilor restante.

Articolul 6 alineatul (1):

„Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a se asigura că toţi proprietarii de nave care arborează pavilionul statului respectiv deţin o garanţie financiară destinată protejării navigatorilor angajaţi sau care lucrează la bordul navelor în cauză în caz de abandon, în conformitate cu Rezoluţia A 930(22) a OMI, precum şi care să permită acoperir ea costurilor de cazare, asistenţă medicală şi repatriere , precum şi plata salariilor restante ”.

- Amendamentele 23, 26 şi 27

Aceste trei amendamente vizează înfiinţarea unui oficiu comunitar responsabil de gestionarea certificatelor de garanţie financiară.

Intenţia de a centraliza la nivel european gestionarea certificatelor de garanţie financiară ar putea fi legitimă, atât pentru a facilita sarcina statelor membre, cât şi pentru a asigura uniformitatea procedurilor. Însă crearea unui astfel de oficiu va avea consecinţe administrative şi financiare care trebuie luate în considerare. De aceea, Comisia ar dori să examineze mai amănunţit o astfel de iniţiativă.

În acest sens, o opţiune ar putea fi nu înfiinţarea unui nou oficiu, ci încredinţarea acestor sarcini Agenţiei Europene pentru Siguranţa Maritimă, acordând atenţie consecinţelor instituţionale şi financiare pentru aceasta din urmă.

Considerent nou:

„Este posibil ca în viitor să fie oportună centralizarea la nivel european a gestionării certificatelor de garanţie financiară. Agenţia Europeană pentru Siguranţa Maritimă ar putea juca un rol în acest sens. Cu toate acestea, este necesar ca, în prealabil, să se identifice cu exactitate consecinţele acestui fapt asupra Agenţiei, atât din punct de vedere instituţional, cât şi din punct de vedere financiar”.

4.3. Amendamente neacceptate de Comisie

Amendamentele 7 şi 25 nu pot fi acceptate de Comisie.

5. Propunerea modificată

În temeiul articolului 250 alineatul (2) din Tratatul CE, Comisia îşi modifică propunerea în conformitate cu cele de mai sus.