ANEXA A

CLARIFICĂRI TERMINOLOGICE

Prezenta anexă oferă explicații sau definiții pentru termenii utilizați în celelalte anexe.

1.   OBSERVAȚII GEOGRAFICE

În scopul raportării statistice, se aplică următoarele definiții geografice:

—	Australia nu include teritoriile de peste mări;

—	Danemarca nu include Insulele Feroe și Groenlanda;

—	Franța include Monaco, dar nu și teritoriile franceze de peste mări: Guadelupa, Martinica, Guyana, Réunion, Saint Pierre și Miquelon, Noua Caledonie, Polinezia Franceză, Wallis și Futuna, Mayotte;

—	Italia include San Marino și Vaticanul;

—	Japonia include Okinawa;

—	Țările de Jos nu includ Suriname și Antilele Neerlandeze;

—	Portugalia include Insulele Azore și Madeira;

—	Spania include Insulele Canare, Insulele Baleare, precum și Ceuta și Melilla;

—	Elveția nu include Liechtenstein;

—	Statele Unite includ cele 50 de state, Districtul Columbia, Insulele Virgine Americane, Puerto Rico și Guam.

2.   AGREGATE

Producătorii se clasifică în funcție de scopul producției:

—   producători a căror activitate principală este producerea de energie: întreprinderi, atât private, cât și publice, a căror activitate principală este producerea de energie electrică și/sau termică în vederea vânzării către terți;

—   autoproducători: întreprinderi, atât private, cât și publice, care produc energie electrică și/sau termică în totalitate sau parțial pentru consumul propriu, ca activitate care susține activitatea lor principală.

Notă: Comisia poate aduce clarificări terminologice suplimentare adăugând trimiteri relevante la NACE, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2), după intrarea în vigoare a revizuirii nomenclatorului NACE.

2.1.   Sectorul de aprovizionare și sectorul de transformare

Producție/producția națională Cantități de combustibili extrase sau produse, calculate după operațiunea de eliminare a materiei inerte. Producția include cantitățile consumate de producător în procesul de producție (de exemplu, pentru încălzire sau pentru exploatarea echipamentelor și a instalațiilor auxiliare) și cantitățile furnizate altor producători de energie pentru transformare sau în alte scopuri. «Națională» se referă la: producția obținută din resursele statului în cauză. Importuri/exporturi Pentru definiții geografice, a se consulta secțiunea «Observații geografice». În lipsa unor dispoziții diferite, «importuri» se referă la țara de origine inițială (țara în care produsul energetic a fost produs) pentru a fi utilizat în țara respectivă, iar «exporturi» se referă la țara de consum final al produsului energetic. Sunt considerate ca importate sau exportate cantitățile, vămuite sau nu, care au trecut granițele politice ale unei țări. În cazul în care nu poate fi precizată originea sau destinația, se poate utiliza rubrica «Altele». Pot apărea diferențe statistice în cazul în care sunt disponibile numai datele referitoare la importurile și exporturile totale, în conformitate cu cele de mai sus, iar defalcarea geografică se bazează pe o anchetă, o sursă sau un concept diferite. În acest caz, diferențele se specifică la rubrica «Altele». Buncăraj Cantități de combustibili furnizate navelor, indiferent de pavilion, care sunt angajate în navigația internațională. Navigația internațională se poate desfășura pe mare, pe lacuri și căi navigabile interioare și în apele de coastă. Nu se iau în considerare: — consumul navelor angajate în navigația internă. Distincția între navigația internă și cea internațională trebuie stabilită în funcție de portul de plecare și portul de sosire și nu în funcție de pavilionul sau de naționalitatea navei; — consumul navelor de pescuit; — consumul forțelor militare. Variația stocurilor Diferența între nivelul inițial al stocurilor și nivelul final al stocurilor deținute pe teritoriul național. Consumul brut (calculat) Valoarea se calculează după cum urmează: producția națională + din alte surse + importuri – exporturi – buncăraj + variația stocurilor Consumul brut (observat) Reprezintă cantitatea înregistrată efectiv în anchetele realizate în sectoarele care sunt utilizatori finali. Diferențe statistice Valoarea se calculează după cum urmează: consumul brut calculat – consumul brut observat. Include variația stocurilor la consumatorii finali, în cazul în care aceasta nu poate fi trecută la rubrica «Variația stocurilor». În cazul unor diferențe majore, trebuie indicate cauzele acestora. Centrale electrice care au ca activitate principală producerea de energie electrică Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică. Combustibilii utilizați de centralele dotate cu cel puțin o unitate de cogenerare trebuie raportați la rubrica «Centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea de energie termică și electrică». Centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea de energie termică și electrică Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică și termică. Centrale termice care au ca activitate principală producerea de energie termică Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de energie termică. Centrale electrice ale autoproducătorilor Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică. Combustibilii utilizați de centralele dotate cu cel puțin o unitate de cogenerare trebuie raportați la rubrica «Centrale de cogenerare ale autoproducătorilor». Centrale de cogenerare de energie termică și electrică ale autoproducătorilor Cantitățile de combustibili care corespund cantității de energie electrică produse și de energie termică vândute. Centrale termice ale autoproducătorilor Cantitățile de combustibili care corespund cantității de energie termică vândute. Fabrici de combustibil brichetat: Cantitățile utilizate pentru producerea de combustibili brichetați. Cantitățile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentelor nu trebuie înregistrate în această rubrică, ci trecute la consumul sectorului energetic. Cocserii Cantitățile utilizate în cocserii. Cantitățile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentelor nu trebuie înregistrate în această rubrică, ci trebuie trecute la consumul sectorului energetic. Fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB) Cantitățile de lignit utilizate pentru producerea brichetelor de cărbune brun (BKB) și cantitățile de turbă utilizate pentru producerea brichetelor de turbă (PB). Cantitățile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentelor nu trebuie înregistrate în această rubrică, ci trebuie trecute la consumul sectorului energetic. Uzine de gaz Cantitățile utilizate pentru producerea de gaz în uzinele de gaz și uzinele de gazificare a cărbunelui. Cantitățile utilizate drept combustibil pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentelor nu trebuie înregistrate în această rubrică, ci trecute la consumul sectorului energetic. Furnale Cantitățile de cărbune cocsificabil și/sau de cărbune bituminos (cu denumirea generică de injecție de cărbune pulverizat) și cocs transformate în furnale. Cantitățile utilizate drept combustibil pentru încălzire și pentru exploatarea furnalelor (de exemplu, gazele de furnal) nu trebuie înregistrate în această rubrică, ci trebuie să fie declarate la consumul sectorului energetic. Lichefierea cărbunelui Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de petrol sintetic. Rafinării petroliere Cantitățile utilizate pentru producerea de produse petroliere. Cantitățile utilizate drept combustibil pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentelor nu trebuie înregistrate în această rubrică, ci trecute la consumul sectorului energetic. Nespecificat în altă parte – transformare Cantitățile utilizate pentru activități de transformare neincluse în altă parte. În cazul în care această rubrică este folosită, se va explica în raport conținutul acesteia.

2.2.   Sectorul energetic și consumul final

Total sector energetic Cantități consumate de industria energetică pentru activitatea de extracție (extracția minieră, producerea de țiței și de gaze naturale) sau pentru activitățile de transformare. Acestea corespund diviziunilor NACE 05, 06, 08.92, 07.21, 09.1, 19 și 35. Nu se iau în considerare cantitățile de combustibili transformate într-o altă formă de energie (care trebuie raportate la sectorul transformării) sau utilizate pentru a sprijini exploatarea rețelei de conducte cu petrol, gaz și șlam de cărbune (care trebuie raportate la sectorul transporturilor). Acest sector include producerea de substanțe chimice utilizate la fisiunea și fuziunea nucleară și produsele rezultate din aceste procese. Centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice Cantitățile consumate ca energie în centralele electrice, centralele de cogenerare a energiei termice și electrice și centralele termice. Mine de cărbuni Cantitățile consumate ca energie pentru extracția și prepararea cărbunelui în industria minieră. Cărbunele ars în centralele electrice ale minelor trebuie înregistrat în sectorul transformării. Fabrici de combustibil brichetat Cantitățile consumate ca energie în fabricile de combustibil brichetat. Cocserii Cantitățile consumate ca energie la uzinele de cocsificare. Fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB) Cantitățile consumate ca energie în fabricile de brichete de lignit/de turbă. Uzine de gaz/uzine de gazificare Cantitățile consumate ca energie în uzinele de gaz și de gazificare a cărbunelui. Furnale Cantitățile consumate ca energie în furnale. Lichefierea cărbunelui Cantitățile consumate ca energie în uzinele de lichefiere a cărbunelui. Rafinării petroliere Cantitățile consumate ca energie în rafinăriile de petrol. Extracția țițeiului și a gazelor naturale Cantitățile consumate drept combustibil în procesele de extracție a țițeiului și a gazelor naturale și în uzinele de prelucrare a gazelor naturale. Nu se iau în considerare pierderile de pe conducte (care trebuie înregistrate la pierderile de distribuție) și cantitățile de energie utilizate la exploatarea conductelor (care trebuie raportate la sectorul transporturilor). Consum final total Valoarea acestuia se calculează după cum urmează: = consum neenergetic total + consum final de energie (industrie + transporturi + alte sectoare) Acest consum nu include cantitățile furnizate pentru transformare, consumul industriilor producătoare de energie și pierderile de distribuție. Consum neenergetic Produse energetice utilizate ca materii prime în diferite sectoare; mai precis produse neutilizate drept combustibil sau transformate în alt tip de combustibil.

2.3.   Specificarea consumului final de energie

Consum final de energie Consumul total de energie din industrie, transporturi și alte sectoare. Sectorul industrial Reprezintă cantitățile de combustibil consumate de întreprinderile industriale pentru activitățile lor de bază. În cazul centralelor termice sau al centralelor de cogenerare, se iau în considerare numai cantitățile de combustibili consumate pentru producerea energiei termice utilizate de acestea. Cantitățile de combustibili consumate pentru producerea de energie termică vândută și pentru producerea de energie electrică trebuie înregistrate în rubrica relevantă de la sectorul de transformare. Siderurgie: Diviziunile NACE 24.1, 24.2, 24.3, 24.51 și 24.52. Industria chimică (inclusiv petrochimică) Industria chimică și cea petrochimică; Diviziunile NACE 20 și 21. Metale neferoase Industriile metalelor neferoase; Diviziunile NACE 24.4, 24.53 și 24.54. Minerale nemetalice Industria sticlei, ceramicii, cimentului și a altor materiale de construcții; Diviziunea NACE 23. Echipamente de transport Industrii legate de echipamentele utilizate în transporturi; Diviziunile NACE 29 și 30. Mașini și utilaje Fabricarea de produse metalice, utilaje și echipamente altele decât echipamentele de transport; Diviziunile NACE 25, 26, 27 și 28. Industria extractivă Diviziunile NACE 07 (cu excepția 07.21), 08 (cu excepția 08.92) și 09.9; sunt excluse industriile producătoare de energie. Produse alimentare, băuturi și tutun: Diviziunile NACE 10, 11 și 12. Celuloză, hârtie și activități de tipărire Include reproducerea înregistrărilor pe suporți; Diviziunile NACE 17 și 18. Lemn și produse din lemn (altele decât celuloza și hârtia): Diviziunea NACE 16. Construcții: Diviziunile NACE 41, 42 și 43. Textile și produse din piele; Diviziunile NACE 13, 14 și 15. nespecificat în altă parte – industrie Reprezintă consumul din sectoare nemenționate mai sus. sectorul transporturilor Energia utilizată în toate activitățile de transport, indiferent de sectorul economic din care face parte respectiva activitate; Diviziunile NACE 49, 50 și 51. Transporturi – Transportul feroviar Toate cantitățile consumate în transportul feroviar, inclusiv pe căile ferate industriale; Diviziunile NACE 49.1 și 49.2. Transporturi – Navigația internă Cantitățile livrate navelor, indiferent de pavilion, care nu sunt angajate în navigația internațională (a se vedea rubrica «Buncăraj»). Distincția între navigația internă și cea internațională trebuie stabilită în funcție de portul de plecare și portul de sosire și nu în funcție de pavilion sau de naționalitatea navei. Diviziunea NACE 50. Transporturi – Transportul rutier Cantitățile utilizate de vehiculele rutiere. Include combustibilul utilizat de vehiculele agricole pe autostrăzi și lubrifianții utilizați de vehiculele rutiere. Nu sunt incluse energia utilizată de motoarele fixe (a se vedea rubrica «Alte sectoare»), de tractoarele care nu circulă pe șosele (a se vedea rubrica «Agricultură»), de vehiculele rutiere militare (a se vedea rubrica «Alte sectoare – nespecificat în altă parte»), bitumul utilizat la îmbrăcămintea rutieră și energia consumată de motoarele utilizate pe șantierele de construcții (a se vedea subsectorul «Construcții» de la rubrica «Industrie»). Diviziunile NACE 49.3 și 49.4. Transporturi – Transport prin conducte Cantități utilizate ca energie la exploatarea conductelor care transportă gaze, lichide, șlam și alte produse; Diviziunea NACE 49.5. Această rubrică include energia utilizată de stațiile de pompare și pentru întreținerea conductelor. Nu include energia utilizată pentru distribuția prin conducte a gazelor naturale sau artificiale, a apei calde sau aburului de la distribuitor la consumatorii finali (care trebuie înregistrată la sectorul energetic), energia utilizată pentru distribuția finală a apei către consumatorii casnici, industriali, comerciali și alți consumatori finali (care trebuie înregistrată la sectorul Comerț și servicii publice) și nici pierderile survenite în timpul transportului de la distribuitor la consumatorii finali (care trebuie raportate ca pierderi de distribuție). Transporturi – Transportul aerian internațional Cantitățile de combustibili de aviație furnizate aeronavelor pentru transportul aerian internațional. Distincția între transportul aerian intern și cel internațional trebuie stabilită în funcție de locul de plecare și de sosire și nu în funcție de naționalitatea companiei aeriene. Face parte din diviziunea NACE 51. Nu include combustibilii utilizați de companiile aeriene pentru propriile vehicule rutiere (care trebuie raportați la rubrica «Transporturi – nespecificat în altă parte») și combustibilii de aviație pentru uz militar (care trebuie raportați la «Alte sectoare – nespecificat în altă parte»). Transporturi – Transportul aerian intern Cantități de combustibili de aviație furnizate aeronavelor pentru transportul aerian intern – comercial, privat, agricol etc. Face parte din diviziunea NACE 51. Include combustibilul utilizat în alte scopuri decât pentru zbor, de exemplu pentru testarea motoarelor în ateliere. Distincția între transportul aerian intern și cel internațional trebuie stabilită în funcție de locul de plecare și de sosire și nu în funcție de naționalitatea companiei aeriene. Nu include combustibilii utilizați de companiile aeriene pentru propriile vehicule rutiere (care trebuie raportați la rubrica «Transporturi – nespecificat în altă parte») și combustibilii de aviație pentru uz militar (care trebuie raportați la rubrica «Alte sectoare – nespecificat în altă parte»). Transporturi – nespecificat în altă parte Cantități utilizate pentru activități de transport neincluse în altă parte. Include combustibilii utilizați de companiile aeriene pentru propriile vehicule rutiere și combustibilii utilizați în porturi pentru utilajele de descărcat nave și diferite tipuri de macarale. Este necesar să se precizeze ce conține această rubrică. Alte sectoare Sectoare care nu sunt menționate în mod specific sau care nu fac parte din sectorul energetic, industrial sau al transporturilor. Alte sectoare – Comerț și servicii publice Combustibili consumați de întreprinderile și administrațiile din sectorul public și sectorul privat. Diviziunile NACE 33, 36, 37, 38, 39, 45, 46, 47, 52, 53, 55, 56, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 84, 85, 86, 87, 88, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96 și 99. Alte sectoare – Sectorul rezidențial Trebuie înregistrate cantitățile de combustibilii consumate de toate gospodăriile, inclusiv «gospodăriile cu angajați». Diviziunile NACE 97 și 98. Următoarele definiții specifice se aplică pentru acest sector: Sectorul gospodăriilor populației Prin «gospodărie a populației» se înțelege o persoană care trăiește singură sau un grup de persoane care trăiesc împreună în aceeași locuință privată și împart cheltuielile, inclusiv achiziția în comun a produselor de primă necesitate; sectorul gospodăriilor populației, cunoscut, de asemenea, sub denumirea «sectorul rezidențial» (sau domestic) este, prin urmare, grupul format de toate gospodăriile dintr-o țară anume. Reședințele colective care pot fi permanente (de exemplu, închisorile) sau temporare (de exemplu, spitalele) ar trebui să fie excluse din acest grup, întrucât consumul acestora este inclus în sectorul serviciilor. Energia utilizată în toate activitățile de transport ar trebui să fie raportată la rubrica aferentă sectorului transporturilor și nu la rubrica aferentă sectorului gospodăriilor populației. Consumul de energie asociat activităților economice semnificative ale gospodăriilor populației ar trebui, de asemenea, să fie exclus din totalul consumului de energie al gospodăriilor populației. Aceste activități includ activitățile economice desfășurate în mici exploatații agricole și alte activități economice efectuate în reședința unei gospodării a populației și ar trebui să fie raportate în sectorul corespunzător. Încălzirea încăperilor Acest serviciu energetic se referă la utilizarea energiei pentru a furniza căldură într-o parte interioară a unei locuințe. Răcirea încăperilor Acest serviciu energetic se referă la utilizarea energiei într-o locuință în scopul răcirii printr-un sistem de refrigerare și/sau printr-o unitate de răcire. Ventilatoarele și alte aparate care nu sunt conectate la o unitate de răcire sunt excluse din prezenta secțiune, dar acestea ar trebui să fie raportate la rubrica aparatelor de iluminat și a aparatelor electrice. Încălzirea apei Acest serviciu energetic se referă la utilizarea energiei în scopul încălzirii apei pentru asigurarea apei calde menajere curente, a apei calde pentru îmbăiere, pentru curățare și a apei calde destinate altor utilizări decât în scopul gătirii alimentelor. Încălzirea piscinelor este exclusă, dar aceasta ar trebui să fie raportată în secțiunea dedicată altor utilizări finale. Gătirea alimentelor Acest serviciu energetic se referă la utilizarea energiei pentru prepararea mâncărurilor. Sunt excluse aparatele auxiliare pentru gătit (cuptoare cu microunde, ceainice, cafetiere etc.); acestea ar trebui să fie raportate în secțiunea dedicată aparatelor electrice și de iluminat. Aparate electrice și de iluminat (doar cele care funcționează pe bază de energie electrică) Utilizarea energiei electrice într-o locuință pentru aparatele de iluminat și pentru oricare alte aparate electrice care nu sunt raportate în secțiunea destinată altor utilizări finale. Alte utilizări finale Orice alt consum de energie realizat în gospodăriile populației, cum ar fi utilizarea energiei pentru activitățile exterioare locuinței și pentru orice alte activități care nu sunt incluse în cele cinci utilizări finale ale energiei care au fost menționate anterior (de exemplu, pentru mașini de tuns iarba, încălzirea piscinelor, dispozitive de încălzire a spațiului exterior, grătare electrice utilizate în aer liber, saune etc.). Alte sectoare – Agricultură/silvicultură Combustibili consumați de utilizatori considerați ca făcând parte din sectorul «Agricultură, vânătoare și silvicultură»; Diviziunile NACE 01 și 02. Alte sectoare – Pescuit Combustibili livrați pentru pescuitul în apele interioare, de coastă și în larg. În această categorie intră combustibilii furnizați navelor, indiferent de pavilion, care se realimentează cu combustibil pe teritoriul țării (inclusiv pentru pescuitul internațional) și energia consumată în sectorul pescuitului. Diviziunea NACE 03. Alte sectoare – nespecificat în altă parte Reprezintă activități neincluse în altă parte. Această categorie include consumul de combustibili pentru activități militare mobile sau fixe (de exemplu, nave, aeronave, vehicule rutiere și energia consumată în spațiile de locuit), indiferent dacă acești combustibili sunt livrați forțelor armate din respectiva țară sau din altă țară. În cazul în care această rubrică este folosită, se va explica în raport conținutul acesteia.

3.   ALȚI TERMENI

Abrevierile au următorul înțeles:

—   TML: TML: tetrametil de plumb;

—   TEL: TEL: tetraetil de plumb;

—   SBP: SBP: punct de fierbere special;

—   LPG: LPG: gaz petrolier lichefiat;

—   NGL: NGL: lichide din gaz natural;

—   LNG: LNG: gaze naturale lichefiate;

—   CNG: CNG: gaz natural comprimat.

ANEXA B

STATISTICI ANUALE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

Prezenta anexă precizează domeniul de aplicare, unitățile, perioada de referință, periodicitatea, termenul și modalitățile de transmitere a colectării anuale a statisticilor în domeniul energiei.

Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care prezenta anexă nu oferă explicații specifice.

1.   COMBUSTIBILI MINERALI SOLIZI ȘI GAZE ARTIFICIALE

1.1.   Produse energetice în cauză

În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică următoarelor produse energetice:

Produs energetic	Definiție
1. Antracit	Cărbune de categorie superioară utilizat în activități industriale și casnice. Conține în general mai puțin de 10 % materii volatile și are o mare concentrație de carbon (aproximativ 90 % carbon fix). Puterea sa calorifică brută depășește 24 000 kJ/kg, măsurată la o masă de cărbune fără cenușă, dar umed.
2. Cărbune cocsificabil	Cărbune bituminos de o calitate care permite producerea de cocs adecvat utilizării în furnale. Puterea sa calorifică brută depășește 24 000 kJ/kg, măsurată la o masă de cărbune fără cenușă, dar umed.
3. Alți cărbuni bituminoși (Cărbune industrial)	Cărbune utilizat pentru producerea de abur care cuprinde toți cărbunii bituminoși neincluși la cărbunii cocsificabili sau antracit. Este caracterizat printr-un conținut de materii volatile mai mare decât al antracitului (mai mult de 10 %) și un conținut mai mic de carbon (mai puțin de 90 % carbon fix). Puterea sa calorifică brută depășește 24 000 kJ/kg, măsurată la o masă de cărbune fără cenușă, dar umed. În cazul în care cărbunii bituminoși sunt utilizați în cocserii, trebuie înregistrați în categoria cărbunelui cocsificabil.
4. Cărbune subbituminos	Sunt cărbuni neaglutinanți, cu o putere calorifică brută între 20 000 kJ/kg și 24 000 kJ/kg, care conțin mai mult de 31 % materii volatile la o masă uscată de cărbune fără substanțe minerale.
5. Lignit	Sunt cărbuni neaglutinanți cu o putere calorifică brută mai mică de 20 000 kJ/kg și cu un conținut de materii volatile mai mare de 31 % la o masă uscată de cărbune fără substanțe anorganice.
6. Combustibil brichetat	Este un combustibil produs din granule de cărbune superior la care se adaugă un liant. Cantitatea de combustibil brichetat produs poate, prin urmare, să fie puțin mai mare decât cantitatea reală de cărbune consumat în procesul de transformare.
7. Cocs de cocserie	Este un produs solid obținut prin carbonizarea la temperatură înaltă a cărbunelui, în general a unui cărbune cocsificabil, are un conținut scăzut de umiditate și materii volatile. Cocsul de cocserie este utilizat în principal în siderurgie ca sursă de energie și agent chimic. În această categorie intră praful de cocs și cocsul de turnătorie. Semicocsul (un produs solid obținut prin carbonizarea cărbunelui la temperatură joasă) trebuie inclus în această categorie. Semicocsul este utilizat drept combustibil casnic sau direct de uzinele de transformare. Această rubrică include, de asemenea, cocsul, praful de cocs și semicocsul produse din lignit.
8. Cocs de gaz	Este un produs secundar al cărbunelui superior utilizat pentru producerea de gaz de iluminat în uzinele de gaz. Cocsul de gaz este utilizat pentru încălzire.
9. Gudron de cărbune	Este rezultatul distilării distructive a cărbunelui bituminos. Gudronul de cărbune este un produs secundar lichid al distilării cărbunelui cu scopul de a produce cocs în cocserii sau este produs din cărbune brun («gudron de temperatură joasă»). Gudronul de cărbune poate fi distilat mai departe pentru a obține diferite produse organice (de exemplu, benzen, toluen, naftalină), care sunt în mod normal înregistrate ca materii prime pentru industria petrochimică.
10. BKB (brichete de cărbune brun)	BKB reprezintă un combustibil produs din lignit sau din cărbune subbituminos prin brichetare la mare presiune, fără adăugarea unui liant, care include granule și praf de lignit uscat.
11. Gaz de uzină	În această categorie intră toate tipurile de gaze produse în uzine de utilități publice sau în uzine private a căror activitate principală este producerea, transportul și distribuția gazului. Această categorie include gazul produs prin carbonizare (inclusiv gazul produs în cocserii și transferat la categoria gazului de uzină), prin gazificare totală cu sau fără îmbogățire cu produse petroliere (GPL, păcură reziduală etc.) și prin reformare și amestec simplu cu alte gaze și/sau aer, care apare la rubrica «Din alte surse». În sectorul de transformare trebuie să figureze cantitățile de gaz de uzină transferat la categoria amestec cu gaze naturale, care vor fi distribuite și consumate prin intermediul rețelei de gaze naturale. Producția de alte gaze de cărbune (adică gazul de cocserie, gazul de furnal și gazul provenit de la convertizorul cu oxigen) trebuie înregistrată în coloanele destinate acestor tipuri de gaze și nu la producția de gaz de uzină. Gazele de cărbune transferate la uzinele de gaz trebuie înregistrate (în coloana lor proprie) în cadrul sectorului de transformare, pe rândul corespunzător uzinelor de gaz. Cantitatea totală de gaz de uzină provenind din transferurile altor gaze de cărbune trebuie înregistrată la rândul corespunzător producției de gaz de uzină.
12. Gaz de cocserie	Este un produs secundar rezultat în urma fabricării cocsului de cocserie pentru producerea de fier și oțel.
13. Gaz de furnal	Este produs în timpul arderii cocsului în furnale în industria metalurgică. Gazul de furnal este recuperat și utilizat drept combustibil, parțial în uzină și parțial în alte procese ale industriei metalurgice sau în centrale electrice dotate pentru arderea sa. Cantitatea de combustibil trebuie exprimată pe baza puterii calorifice brute.
14. Alte gaze recuperate	Este un produs secundar rezultat în urma producerii oțelului în furnalele cu oxigen, recuperat la ieșirea din convertizor. Gazele mai sunt cunoscute și ca gaz de convertizor, gaz LD sau gaz BOS. Cantitatea de combustibil recuperat trebuie exprimată pe baza puterii calorifice brute. Cuprinde, de asemenea, gaze nespecificate artificiale care nu au fost menționate anterior, cum ar fi gazele combustibile de origine carboniferă solidă recuperate din procese de fabricație și chimice nedefinite altfel.
15. Turbă	Este un depozit sedimentar fosil, combustibil, moale, poros sau comprimat, de origine vegetală, cu un conținut mare de apă (până la 90 % în stare brută), ușor de tăiat, de culoare brun deschis sau închis. Turba utilizată în alte scopuri decât pentru producerea de energie nu intră în această categorie. Această definiție nu aduce atingere definiției surselor regenerabile de energie prevăzută în Directiva 2009/28/CE și Orientărilor IPCC 2006 pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră.
16. Produse din turbă	Produse precum brichetele din turbă derivate direct sau indirect din brichete de turbă și turbă măcinată.
17. Șisturi și nisipuri bituminoase	Șisturile și nisipurile bituminoase sunt roci sedimentare care conțin materii organice sub formă de kerogen. Kerogenul este un material bogat în hidrocarburi ceroase considerat drept precursor al petrolului. Șisturile bituminoase pot fi arse direct sau pot fi prelucrate prin încălzire pentru extragerea de petrol de șist. Petrolul de șist și alte produse derivate din lichefiere trebuie înregistrate în chestionarul anual al petrolului la rubrica «Alte hidrocarburi».

1.2.   Lista de agregate

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă.

Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care prezenta anexă nu oferă explicații specifice.

1.2.1.   Sectorul de aprovizionare și sectorul de transformare

1.   Producție

1.1.   din care: subterană

Nu se aplică decât în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, subbituminoși și lignitului.

1.2.   din care: de suprafață

Nu se aplică decât în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, subbituminoși și lignitului.

2.   Din alte surse

Această categorie include două componente:

—	șlamul recuperat, minereurile mixte și alte produse carbonifere de calitate inferioară, care nu pot fi clasificate în funcție de tipul de cărbune. Aceasta include cărbunele recuperat din grămezi de deșeuri și din alte recipiente de deșeuri;

—	cantitățile de combustibil furnizate, a căror producție figurează în bilanțurile energetice ale altor combustibili, dar al căror consum intră în bilanțul energetic al cărbunelui.

2.1.   din care: din produse petroliere

Nu se aplică în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, cărbunilor subbituminoși, lignitului, turbei, produselor din turbă și șisturilor și nisipurilor bituminoase.

De exemplu: adaos de cocs de petrol la cărbunele cocsificabil pentru cocserii

2.2.   din care: din gaze naturale

Nu se aplică în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, cărbunilor subbituminoși, lignitului, turbei, produselor din turbă și șisturilor și nisipurilor bituminoase.

De exemplu: adaos de gaze naturale la gazul de uzină pentru consum final direct

2.3.   din care: din surse de energie regenerabile

Nu se aplică în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, cărbunilor subbituminoși, lignitului, turbei, produselor din turbă și șisturilor și nisipurilor bituminoase.

De exemplu: deșeuri industriale utilizate ca liant în producerea de combustibil brichetat

3.   Importuri

4.   Exporturi

5.   Buncăraj

6.   Variația stocurilor

O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.

7.   Consum brut

8.   Diferențe statistice

9.   Total pentru sectorul de transformare

Cantități de combustibili utilizate la transformarea primară sau secundară a energiei (de exemplu, cărbune în energie electrică, gaz de cocserie în energie electrică) sau utilizate la transformarea în produse energetice derivate (de exemplu, cărbune cocsificabil în cocs).

9.1.   din care: centrale electrice care au ca activitate principală producerea de energie electrică

9.2.   din care: centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea combinată de energie termică și electrică

9.3.   din care: centrale termice care au ca activitate principală producerea de energie termică

9.4.   din care: centrale electrice ale autoproducătorilor

9.5.   din care: centrale de cogenerare ale autoproducătorilor

9.6.   din care: centrale termice ale autoproducătorilor

9.7.   din care: fabrici de combustibil brichetat

9.8.   din care: cocserii

9.9.   din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)

9.10.   din care: uzine de gaz

9.11.   din care: furnale

Cantitățile de cărbune cocsificabil și/sau de cărbune bituminos (cu denumirea generică de injecție de cărbune pulverizat) și cocs transformate în furnale. Cantitățile utilizate drept combustibil pentru încălzire și pentru exploatarea furnalelor (de exemplu, gazele de furnal) nu trebuie înregistrate în această rubrică, ci trebuie să fie declarate la consumul sectorului energetic.

9.12.   din care: lichefierea cărbunelui

Șisturile bituminoase și alte produse derivate din lichefiere trebuie înregistrate în conformitate cu capitolul 4 al prezentei anexe.

9.13.   din care: pentru amestec cu gaze naturale

Cantitățile de gaze de cărbune amestecate cu gaze naturale.

9.14.   din care: nespecificat în altă parte – transformare

1.2.2.   Sectorul energetic

1.   Total sector energetic

1.1.   din care: centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice

1.2.   din care: mine de cărbuni

1.3.   din care: fabrici de combustibil brichetat

1.4.   din care: cocserii

1.5.   din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)

1.6.   din care: uzine de gaz

1.7.   din care: furnale

1.8.   din care: rafinării petroliere

1.9.   din care: lichefierea cărbunelui

1.10.   din care: nespecificat în altă parte – energie

2.   Pierderi de distribuție

Pierderi survenite în urma transportului și distribuției, precum și a arderii gazelor artificiale.

3.   Consum final total

4.   Consum neenergetic total

4.1.   din care: sectorul industrial, de transformare și energetic

Consum neenergetic în toate subsectoarele industriale, de transformare și energetice, de exemplu cărbunele utilizat pentru producerea de metanol sau amoniac.

4.1.1.   de la 4.1, din care: în sectorul petrochimic

Consum neenergetic, de exemplu cărbunii folosiți ca materii prime pentru a produce îngrășăminte și alte produse petrochimice.

4.2.   din care: sectorul transporturilor

Consum neenergetic în toate subsectoarele transporturilor

4.3.   din care: alte sectoare

Consum neenergetic în sectoarele: «Comerț și servicii publice», «Sectorul rezidențial», «Agricultură» și «Nespecificat în altă parte – altele».

1.2.3.   Specificarea consumului final de energie

1.   Consum final de energie

2.   Sectorul industrial

2.1.   din care: siderurgie

2.2.   din care: chimie și petrochimie

2.3.   din care: metale neferoase

2.4.   din care: minerale nemetalice

2.5.   din care: echipamente de transport

2.6.   din care: mașini și utilaje

2.7.   din care: industria extractivă

2.8.   din care: produse alimentare, băuturi și tutun

2.9.   din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire

2.10.   din care: lemn și produse din lemn

2.11.   din care: construcții

2.12.   din care: industria textilă și a articolelor din piele

2.13.   din care: nespecificat în altă parte – industrie

3.   Sectorul transporturilor

3.1.   din care: transport feroviar

3.2.   din care: navigație internă

3.3.   din care: nespecificat în altă parte – transporturi

4.   Alte sectoare

4.1.   din care: comerț și servicii publice

4.2.   din care: sectorul rezidențial

4.2.1.   Rezidențial, din care: încălzirea încăperilor

4.2.2.   Rezidențial, din care: răcirea încăperilor

4.2.3.   Rezidențial, din care: încălzirea apei

4.2.4.   Rezidențial, din care: gătirea alimentelor

4.2.5.   Rezidențial, din care: alte utilizări finale

4.3.   din care: agricultură/silvicultură

4.4.   din care: pescuit

4.5.   din care: nespecificat în altă parte – altele

1.2.4.   Importuri și exporturi

Importuri în funcție de țara de origine și exporturi în funcție de țara de destinație.

Se aplică antracitului, cărbunelui de cocs, altor cărbuni bituminoși, cărbunilor subbituminoși, lignitului, combustibilului brichetat, cocsului de cocserie, gudronului de cărbune, brichetelor de lignit, turbei, produselor din turbă, precum și șisturilor și nisipurilor bituminoase.

1.3.   Puterea calorifică

Se aplică antracitului, cărbunelui de cocs, altor cărbuni bituminoși, cărbunilor subbituminoși, lignitului, combustibilului brichetat, cocsului de cocserie, gazului de cocserie, gudronului de cărbune, brichetelor de lignit, turbei, produselor din turbă, șisturilor și nisipurilor bituminoase.

Atât puterea calorifică, cât și cea netă trebuie să se declare pentru următoarele agregate principale:

1.   Producție

2.   Importuri

3.   Exporturi

4.   Utilizat în cocserii

5.   Utilizat în furnale

6.   Utilizat în centralele care au ca activitate principală producția de energie electrică, de energie termică sau cogenerarea de energie termică și electrică

7.   Utilizat în industrie

8.   Alte utilizări

1.4.   Unități de măsură

1. Cantități energetice	103 tone Excepție: pentru gaze (gaz de uzină, gaz de cocserie, gaz de furnal, alte gaze recuperate) sunt măsurate direct în conținutul energetic, iar unitatea de măsură care trebuie utilizată este, prin urmare, TJ (pe baza puterii calorifice brute).
2. Putere calorifică	MJ/tonă

1.5.   Derogări și scutiri

Nu este cazul.

2.   GAZE NATURALE

2.1.   Produse energetice în cauză

Această colectare de date se aplică în cazul gazelor naturale, care includ gazele din zăcăminte subterane, lichefiate sau în stare gazoasă și care constau în principal din metan.

Aici sunt incluse gazele «neasociate», provenind din zăcăminte de unde se extrag numai hidrocarburi în stare gazoasă, gazele «asociate», obținute în același timp cu țițeiul, precum și metanul recuperat din minele de cărbuni (gaz de mină) sau din straturi de cărbune (gaz de cărbune).

Nu sunt incluse gazele produse prin digestia anaerobă a biomasei (de exemplu, gazele urbane sau de canalizare) și gazul de uzină.

2.2.   Lista de agregate

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă.

2.2.1.   Sectorul de aprovizionare și sectorul de transformare

Trebuie înregistrate cantitățile exprimate atât în unități de volum, cât și în unități energetice, incluzând puterile calorifice brute și nete, pentru următoarele agregate:

1.   Producția națională

Totalul producției de gaze uscate comercializabile, obținute în interiorul granițelor naționale, inclusiv producția offshore. Producția se calculează după eliminarea impurităților și extracția LGN-urilor și a sulfului.

Pierderile de extracție și cantitățile reinjectate, degajate în aer sau arse nu sunt incluse în această rubrică.

Sunt incluse cantitățile utilizate în industria gazelor naturale, în procesul de extracție a gazelor naturale, în rețelele de conducte și în instalațiile de prelucrare.

1.1.   din care: gaze asociate

Gazul natural obținut în același timp cu țițeiul.

1.2.   din care: gaze neasociate

Gaz natural provenind din zăcămintele de unde se extrag numai hidrocarburi în stare gazoasă.

1.3.   din care: gaze de mină

Metan produs în minele de cărbuni sau extras din straturile de cărbune, adus la suprafață și consumat de mina respectivă sau transportat prin conducte la consumatori.

2.   Din alte surse

Combustibil amestecat cu gaz natural și consumat ca amestec.

2.1.   din care: din produse petroliere

GPL utilizat pentru ameliorarea calității combustibilului, de exemplu conținutul caloric

2.2.   din care: din cărbune

gaze artificiale destinate amestecului cu gaze naturale

2.3.   din care: din surse de energie regenerabile

biogaz destinat amestecării cu gaze naturale

3.   Importuri

4.   Exporturi

5.   Buncăraj

6.   Variația stocurilor

O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.

7.   Consum brut

8.   Diferențe statistice

Obligația de a declara puterile calorifice nu se aplică în acest caz.

9.   Gaze recuperabile: stocuri inițiale și finale

Cantități de gaz disponibile pentru a fi distribuite în cursul fiecărui ciclu de stocare. Această categorie se referă la gazele naturale recuperabile stocate în spații speciale de depozitare (zăcăminte epuizate de gaze și/sau petrol, straturi acvifere, caverne saline, caverne mixte și altele) și la gazele naturale lichefiate. Gazul din pernele de gaz nu trebuie inclus în această categorie.

Obligația de a declara puterile calorifice nu se aplică în acest caz.

10.   Gaz eșapat

Volumul de gaz eliberat în atmosferă la locul de producție sau la instalațiile de prelucrare a gazului.

Obligația de a declara puterile calorifice nu se aplică în acest caz.

11.   Gaz ars

Volumul de gaz ars la locul de producție sau la instalațiile de prelucrare a gazului.

Obligația de a declara puterile calorifice nu se aplică în acest caz.

12.   Total pentru sectorul de transformare

Cantități de combustibili utilizate pentru transformarea primară sau secundară a energiei (de exemplu, gaze naturale în energie electrică) sau utilizate pentru transformarea în produse energetice derivate (de exemplu, gaze naturale în metanol).

12.1.   din care: centrale electrice care au ca activitate principală producerea de energie electrică

12.2.   din care: centrale electrice ale autoproducătorilor

12.3.   din care: centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea combinată de energie termică și electrică

12.4.   din care: centrale de cogenerare ale autoproducătorilor

12.5.   din care: centrale termice care au ca activitate principală producerea de energie termică

12.6.   din care: centrale termice ale autoproducătorilor

12.7.   din care: uzine de gaz

12.8.   din care: cocserii

12.9.   din care: furnale

12.10.   din care: gaz transformat în lichide

Cantități de gaze naturale utilizate ca materie primă pentru transformarea în lichide, de exemplu cantitățile de combustibil care intră în procesul de producție a metanolului pentru a fi transformate în metanol.

12.11.   din care: nespecificat în altă parte – transformare

2.2.2.   Sectorul energetic

1.   Total sector energetic

1.1.   din care: mine de cărbuni

1.2.   din care: extracția țițeiului și a gazelor naturale

1.3.   din care: cantități utilizate de rafinăriile petroliere

1.4.   din care: cocserii

1.5.   din care: furnale

1.6.   din care: uzine de gaz

1.7.   din care: centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice

1.8.   din care: lichefiere (GNL) sau gazificare

1.9.   din care: gaz transformat în lichide

1.10.   din care: nespecificat în altă parte – energie

2.   Pierderi de distribuție și transport

2.2.3.   Specificarea consumului final de energie

Consumul de gaz natural trebuie înregistrat separat pentru consumul energetic și (dacă este cazul) pentru consumul neenergetic, pentru următoarele agregate:

1.   Consumul final total

Consumul final de energie și consumul neenergetic trebuie înregistrate separat în această rubrică.

2.   Sectorul transporturilor

2.1.   din care: transport rutier

Include GNC și biogaz.

2.1.1.   din care: biogazul utilizat în transportul rutier

2.2.   din care: transport prin conducte

2.3.   din care: nespecificat în altă parte – transporturi

3.   Sectorul industrial

3.1.   din care: siderurgie

3.2.   din care: chimie și petrochimie

3.3.   din care: metale neferoase

3.4.   din care: minerale nemetalice

3.5.   din care: echipamente de transport

3.6.   din care: mașini și utilaje

3.7.   din care: industria extractivă

3.8.   din care: produse alimentare, băuturi și tutun

3.9.   din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire

3.10.   din care: lemn și produse din lemn

3.11.   din care: construcții

3.12.   din care: industria textilă și a articolelor din piele

3.13.   din care: nespecificat în altă parte – industrie

4.   Alte sectoare

4.1.   din care: comerț și servicii publice

4.2.   din care: sectorul rezidențial

4.2.1.   Sectorul rezidențial, din care: încălzirea încăperilor

4.2.2.   Sectorul rezidențial, din care: răcirea încăperilor

4.2.3.   Sectorul rezidențial, din care: încălzirea apei

4.2.4.   Sectorul rezidențial, din care: gătirea alimentelor

4.2.5.   Sectorul rezidențial, din care: alte utilizări finale

4.3.   din care: agricultură/silvicultură

4.4.   din care: pescuit

4.5.   din care: nespecificat în altă parte – altele

2.2.4.   Importuri și exporturi

Trebuie declarate atât cantitățile totale de gaze naturale, cât și partea de GNL din acestea, în funcție de țara de origine, în cazul importurilor, și în funcție de țara de destinație, în cazul exporturilor.

2.2.5.   Capacități de stocare a gazului

1.   Denumire

Denumirea amplasamentului unității de stocare

2.   Tip

Tipul de stocare, de exemplu zăcământ epuizat de gaz, cavernă de sare etc.

3.   Capacitatea utilă

Reprezintă capacitatea totală de stocare a gazului, minus gazul din pernele de gaze. Gazul din pernele de gaze reprezintă volumul total de gaz necesar în permanență pentru a menține presiunile adecvate în rezervoarele subterane de stocare și debitele de extracție pe tot parcursul ciclului de extracție.

4.   Debitul maxim

Debitul maxim cu care pot fi extrase gazele din unitatea de stocare respectivă; corespunde capacității maxime de extracție.

2.3.   Unități de măsură

1. Cantități energetice	În lipsa unor indicații diferite, cantitățile de gaze naturale se exprimă în conținutul energetic, adică în TJ, pe baza puterii calorifice brute. În cazul în care sunt necesare cantități fizice, unitatea este 106 m3, în condițiile de referință (15 °C, 101,325 kPa).
2. Putere calorifică	kJ/m3, în condițiile de referință (15 °C, 101,325 kPa).
3. Capacitatea utilă de stocare	106 m3, în condițiile de referință (15 °C, 101,325 kPa).
4. Debitul maxim	106 m3/zi, în condițiile de referință (15 °C, 101,325 kPa).

2.4.   Derogări și scutiri

Nu este cazul.

3.   ENERGIE ELECTRICĂ ȘI TERMICĂ

3.1.   Produse energetice în cauză

Acest capitol se referă la energia electrică și termică.

3.2.   Lista de agregate

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă.

Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care acest capitol nu oferă explicații specifice. Definițiile și unitățile de măsură menționate în capitolele 1, 2, 4 și 5 se aplică produselor energetice care fac parte din grupul combustibililor solizi și gazelor artificiale, gazelor naturale, petrolului și produselor petroliere, precum și surselor regenerabile de energie și energiei obținute din deșeuri.

3.2.1.   Sectorul de aprovizionare și sectorul de transformare

Următoarele definiții specifice se aplică agregatelor privind energia electrică și termică din acest capitol:

—   producția brută de energie electrică: reprezintă totalul energiei electrice produse (inclusiv acumularea prin pompare) de ansamblul grupurilor generatoare, măsurată la terminalele generatoarelor principale;

—   producția brută de energie termică: reprezintă cantitatea totală de energie termică produsă de instalație; include energia termică consumată de echipamentele auxiliare ale instalației care utilizează un fluid cald (încălzirea interioarelor, încălzirea cu combustibil lichid etc.) și pierderile de la nivelul schimburilor de căldură ale instalației/rețelei, precum și energia termică rezultată din procesele chimice, utilizată ca formă de energie primară;

—   producția netă de energie electrică: constă în producția brută de energie electrică minus energia electrică absorbită de echipamentele auxiliare și pierderile de la transformatoarele principale;

—   producția netă de energie termică: reprezintă energia termică furnizată prin intermediul rețelei de distribuție, determinată prin măsurarea fluxurilor de intrare și de ieșire.

Agregatele menționate în tabelul următor trebuie înregistrate separat pentru centralele care au ca activitate principală producția de energie electrică sau termică și pentru centralele autoproducătorilor. În cazul acestor două tipuri de centrale, producția brută și netă de energie electrică și termică trebuie înregistrată separat pentru centralele care produc exclusiv energie electrică, pentru centralele de cogenerare și pentru centralele care produc exclusiv energie termică, dacă este cazul, pentru următoarele agregate:

1.   Producția totală

1.1.   din care: energia nucleară

1.2.   din care: hidroenergie

1.2.1.   din care: partea hidroenergiei produse din acumularea prin pompare

1.3.   din care: energie geotermală

1.4.   din care: energie solară

1.5.   din care: energia mareelor, a valurilor și a mării

1.6.   din care: energie eoliană

1.7.   din care: combustibili

Combustibili capabili să se aprindă sau să ardă, adică să intre în reacție cu oxigenul pentru a produce o creștere semnificativă a temperaturii și care sunt arși direct pentru a produce energie electrică și/sau termică.

1.8.   din care: pompe de căldură

Energia termică produsă de pompele de căldură nu trebuie înregistrată decât dacă este vândută terților (adică în cazurile în care producția se realizează în sectorul de transformare).

1.9.   din care: boilere electrice

Cantități de energie termică provenind de la boilerele electrice a căror producție este vândută terților.

1.10.   din care: energie termică rezultată din procese chimice

Energie termică provenind din procese fără aport de energie, de exemplu o reacție chimică.

Nu include căldura reziduală, produsă prin procese care necesită un aport de energie, care trebuie înregistrată ca energie termică produsă de combustibilul corespunzător.

1.11.   din care: alte surse (a se preciza)

Agregatele menționate în tabelul următor trebuie înregistrate ca totaluri, separat pentru energia electrică și energia termică, acolo unde este cazul. Pentru primele trei agregate din tabelul următor, cantitățile ar trebui calculate pornind de la valorile înregistrate în conformitate cu tabelul anterior și ar trebui să fie compatibile cu acestea.

1.   Producția brută totală

2.   Consum propriu al centralelor

3.   Producția netă totală

4.   Importuri

A se vedea, de asemenea, explicația de la rubrica 5 «Exporturi».

5.   Exporturi

Sunt considerate ca importate sau exportate cantitățile de energie electrică, vămuite sau nu, care au trecut granițele politice ale unei țări. În cazul în care o cantitate de energie electrică este tranzitată pe teritoriul unei țări, aceasta trebuie înregistrată atât ca import, cât și ca export.

6.   Consumul pompelor de căldură

7.   Consumul boilerelor electrice cu abur

8.   Consum pentru acumulare prin pompare

9.   Consumul pentru producerea de energie electrică

10.   Energia furnizată

Pentru energia electrică: totalul producției nete de energie electrică furnizată de către toate centralele electrice dintr-o țară anume, minus cantitatea utilizată simultan de pompe de căldură, boilere electrice cu abur, pompare, minus sau plus exporturi sau importuri.

Pentru energia termică: totalul producției nete de energie termică de vânzare, produsă de toate centralele dintr-o țară anume, minus energia termică utilizată pentru producerea de energie electrică, minus sau plus exporturi sau importuri.

11.   Pierderile de transport și de distribuție

Reprezintă toate pierderile survenite din cauza transportului și distribuției de energie electrică și termică.

În cazul energiei electrice, sunt incluse pierderile de la transformatoarele care nu sunt considerate parte integrantă a centralelor electrice.

12.   Consumul total (calculat)

13.   Diferența statistică

14.   Consumul total (observat)

Energia electrică produsă, energia termică vândută și cantitățile de combustibili consumate, inclusiv energia totală corespunzătoare provenind de la combustibilii prezentați în tabelul următor trebuie înregistrate separat pentru centralele a căror activitate principală este producerea de energie și pentru centralele autoproducătorilor. În cazul acestor două tipuri de centrale, producția de energie electrică și termică trebuie înregistrată separat pentru centralele care produc (exclusiv) energie electrică, pentru centralele de cogenerare și pentru centralele care produc (exclusiv) energie termică, dacă este cazul:

1.   Combustibili solizi și gaze artificiale:

1.1.   Antracit

1.2.   Cărbune cocsificabil

1.3.   Alți cărbuni bituminoși

1.4.   Cărbune subbituminos

1.5.   Lignit

1.6.   Turbă

1.7.   Combustibil brichetat

1.8.   Cocs de cocserie

1.9.   Cocs de gaz

1.10.   Gudron de cărbune

1.11.   BKB (brichete de cărbune brun)

1.12.   Gaz de uzină

1.13.   Gaz de cocserie

1.14.   Gaz de furnal

1.15.   Alte gaze recuperate

1.16.   Produse din turbă

1.17.   Șisturi și nisipuri bituminoase

2.   Petrol și produse petroliere:

2.1.   Țiței

2.2.   LGN

2.3.   Gaz de rafinărie

2.4.   GPL

2.5.   Naftă

2.6.   Carburanți de tip kerosen pentru turboreactoare

2.7.   Alte tipuri de kerosen

2.8.   Motorină (păcură distilată)

2.9.   Păcură grea

2.10.   Bitum (inclusiv Orimulsion)

2.11.   Cocs de petrol

2.12.   Alte produse petroliere

3.   Gaze naturale

4.   Surse regenerabile de energie și energie obținută din deșeuri

4.1.   Deșeuri industriale (neregenerabile)

4.2.   Deșeuri municipale (regenerabile)

4.3.   Deșeuri municipale (neregenerabile)

4.4.   Biocombustibili solizi

4.5.   Biogaz

4.6.   Biomotorine

4.7.   Alți combustibili biologici lichizi

3.2.2.   Consumul de energie electrică și termică în sectorul energetic

1.   Total sector energetic

Nu include consumul propriu al centralelor, energia consumată pentru acumularea prin pompare, consumul pompelor de căldură și consumul boilerelor electrice.

1.1.   din care: mine de cărbuni

1.2.   din care: extracția țițeiului și gazelor naturale

1.3.   din care: fabrici de combustibil brichetat

1.4.   din care: cocserii

1.5.   din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)

1.6.   din care: uzine de gaz

1.7.   din care: furnale

1.8.   din care: rafinării petroliere

1.9.   din care: industrie nucleară

1.10.   din care: uzine de lichefiere a cărbunelui

1.11.   din care: uzine de lichefiere (GNL)/de regazificare

1.12.   din care: uzine de gazificare (biogaz)

1.13.   din care: gaze transformate în lichide

1.14.   din care: unități de producere a mangalului

1.15.   din care: nespecificat în altă parte – energie

3.2.3.   Specificarea consumului final de energie

1.   Sectorul industrial

1.1.   din care: siderurgie

1.2.   din care: chimie și petrochimie

1.3.   din care: metale neferoase

1.4.   din care: minerale nemetalice

1.5.   din care: echipamente de transport

1.6.   din care: mașini și utilaje

1.7.   din care: industria extractivă

1.8.   din care: produse alimentare, băuturi și tutun

1.9.   din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire

1.10.   din care: lemn și produse din lemn

1.11.   din care: construcții

1.12.   din care: industria textilă și a articolelor din piele

1.13.   din care: nespecificat în altă parte – industrie

2.   Sectorul transporturilor

2.1.   din care: transport feroviar

2.2.   din care: transport prin conducte

2.3.   din care: transport rutier

2.4.   din care: nespecificat în altă parte – transporturi

3.   Sectorul rezidențial

3.1.   Rezidențial, din care: încălzirea încăperilor

3.2.   Rezidențial, din care: răcirea încăperilor

3.3.   Rezidențial, din care: încălzirea apei

3.4.   Rezidențial, din care: gătirea alimentelor

3.5.   Rezidențial, din care: aparate de iluminat și aparate electrice

Valabil numai pentru energia electrică.

3.6.   Rezidențial, din care: alte utilizări finale

4.   Comerț și servicii publice

5.   Agricultură/silvicultură

6.   Pescuit

7.   Nespecificat în altă parte – altele

3.2.4.   Importuri și exporturi

Importuri și exporturi de energie electrică și termică în funcție de țară.

3.2.5.   Producția netă de energie electrică și producția netă de energie termică ale autoproducătorilor

Producția netă de energie electrică și producția netă de energie termică ale autoproducătorilor de energie electrică și termică trebuie înregistrate separat pentru centralele de cogenerare, pentru centralele care produc (exclusiv) energie electrică și pentru centralele care produc (exclusiv) energie termică, în cazul următoarelor instalații și tipuri de activitate:

1.   Total sector energetic

1.1.   din care: mine de cărbuni

1.2.   din care: extracția țițeiului și gazelor naturale

1.3.   din care: fabrici de combustibil brichetat

1.4.   din care: cocserii

1.5.   din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)

1.6.   din care: uzine de gaz

1.7.   din care: furnale

1.8.   din care: rafinării petroliere

1.9.   din care: uzine de lichefiere a cărbunelui

1.10.   din care: uzine de lichefiere (GNL)/de regazificare

1.11.   din care: uzine de gazificare (biogaz)

1.12.   din care: gaze transformate în lichide

1.13.   din care: unități de producere a mangalului

1.14.   din care: nespecificat în altă parte – energie

2.   Sectorul transporturilor

2.1.   din care: transport feroviar

2.2.   din care: transport prin conducte

2.3.   din care: transport rutier

2.4.   din care: nespecificat în altă parte – transporturi

3.   Toate celelalte sectoare: agregatele sunt identice cu cele de pe lista prezentată la punctul «3.2.3 Specificarea consumului final de energie».

3.3.   Date structurale privind producția de energie electrică și termică

3.3.1.   Puterea electrică maximă netă și sarcina maximă

Puterea trebuie raportată la 31 decembrie a anului de referință respectiv.

Această rubrică include atât puterea electrică a centralelor care produc (exclusiv) energie electrică, cât și pe cea a centralelor de cogenerare.

Puterea electrică maximă netă reprezintă totalul puterilor maxime nete ale tuturor centralelor luate individual pe parcursul unei perioade date de exploatare. În scopul acestei colectări de date, se presupune că perioada de exploatare este continuă: în practică, cel puțin 15 ore pe zi. Puterea maximă netă reprezintă energia electrică maximă, considerată numai energie activă, care poate fi furnizată în mod continuu, cu toate instalațiile în funcțiune, la punctul de racordare la rețea. Sarcina maximă reprezintă valoarea cea mai mare a energiei electrice absorbite sau furnizate de o rețea sau de mai multe rețele combinate dintr-o țară.

Puterea electrică maximă netă trebuie înregistrată atât pentru producătorii cu activitate principală, cât și pentru autoproducători:

1.   Total

2.   Energie nucleară

3.   Hidroenergie

3.1.   din care: instalații mixte

3.2.   din care: acumulare prin pompare pură

4.   Energie geotermală

5.   Energie solară fotovoltaică

6.   Energie termică solară

7.   Energia mareelor, a valurilor și a mării

8.   Energie eoliană

9.   Combustibili

9.1.   din care: abur

9.2.   din care: ardere internă

9.3.   din care: turbină cu gaze

9.4.   din care: ciclu combinat

9.5.   din care: altele

A se preciza, dacă este cazul.

Pentru rețea trebuie declarate următoarele informații referitoare la sarcina maximă:

10.   Sarcina maximă

11.   Puterea maximă disponibilă

12.   Data și ora la care a survenit sarcina maximă

3.3.2.   Puterea electrică maximă netă a combustibililor

Puterea electrică maximă netă a combustibililor trebuie înregistrată atât în cazul producătorilor a căror activitate principală este producerea de energie, cât și în cazul autoproducătorilor, separat pentru fiecare tip de centrală monocombustibilă sau multicombustibilă menționată în tabelul următor. Trebuie adăugate indicații privind tipul de combustibil utilizat drept combustibil primar sau alternativ pentru toate tipurile de centrale multicombustibile.

1.   Centrale monocombustibile:

1.1.   Pe bază de cărbuni sau produse din cărbuni

Această categorie include gazul de cocserie, gazul de furnal și gazul de convertizor cu oxigen.

1.2.   Pe bază de combustibili lichizi

Această categorie include gazul de rafinărie.

1.3.   Pe bază de gaze naturale

Această categorie include gazul de uzină.

1.4.   Pe bază de turbă

1.5.   Pe bază de combustibili regenerabili și deșeuri

2.   Centrale multicombustibile, pe bază de combustibili solizi și lichizi

3.   Centrale multicombustibile, pe bază de combustibili solizi și gaze naturale

4.   Centrale multicombustibile, pe bază de combustibili lichizi și gaze naturale

5.   Centrale multicombustibile, pe bază de combustibili solizi, lichizi și gaze naturale

Sistemele multicombustibile includ numai unitățile care pot arde mai mult de un singur tip de combustibil în regim continuu. Centralele cu unități separate care utilizează combustibili diferiți trebuie împărțite în categoriile adecvate de centrale monocombustibile.

3.4.   Date privind energia nucleară

Trebuie declarate următoarele date privind utilizarea în scopuri civile a energiei nucleare:

1.	Capacitatea de îmbogățire Capacitatea anuală de lucru de separare a uzinelor de îmbogățire operaționale (separare izotopică a uraniului).
2.	Capacitatea de producție a elementelor combustibile proaspete Capacitatea anuală de producție a uzinelor de fabricare a combustibilului. Nu se includ uzinele de fabricare a combustibilului MOX.
3.	Capacitatea de producție a uzinelor de fabricare a combustibilului MOX Capacitatea anuală de producție a uzinelor de fabricare a combustibilului MOX. Combustibilul MOX conține un amestec de plutoniu și uraniu (oxid mixt).
4.	Producția elementelor combustibile proaspete Producția de elemente combustibile proaspete finite în uzinele de fabricare a combustibilului nuclear. Nu sunt incluse barele și alte produse intermediare. De asemenea, nu sunt incluse uzinele de fabricare a combustibilului care produc combustibil MOX.
5.	Producția elementelor combustibile MOX Producția de elemente combustibile proaspete finite în uzinele de fabricare a combustibilului MOX. Nu sunt incluse barele și alte produse intermediare.
6.	Producerea căldurii nucleare Cantitatea totală de căldură generată de reactoarele nucleare pentru producerea energiei electrice sau pentru alte aplicații utile ale căldurii.
7.	Gradul de ardere mediu anual al elementelor combustibile iradiate descărcate definitiv Media calculată a gradului de ardere al elementelor combustibile care au fost descărcate definitiv din reactoarele nucleare în cursul anului de referință în cauză. Nu sunt incluse elementele combustibile care sunt descărcate temporar și care pot fi ulterior reîncărcate.
8.	Producerea uraniului și plutoniului în uzinele de reprocesare Uraniul și plutoniul produs în cursul anului de referință în uzinele de reprocesare.
9.	Capacitatea (uraniu și plutoniu) uzinelor de reprocesare Capacitatea anuală de reprocesare a uraniului și plutoniului.

3.5.   Unități de măsură

1. Cantități energetice

Energie electrică: GWh Căldură: TJ Combustibili solizi și gaze artificiale: se aplică unitățile de măsură din capitolul 1 al prezentei anexe. Gaze naturale: se aplică unitățile de măsură din capitolul 2 al prezentei anexe. Țiței și produse petroliere: se aplică unitățile de măsură din capitolul 4 al prezentei anexe. Surse de energie regenerabile și deșeuri: se aplică unitățile de măsură din capitolul 5 al prezentei anexe. Uraniu și plutoniu: tHM (tone de metal greu).

2. Capacitate

Capacitatea de generare a energiei electrice: MWe Capacitatea de generare a energiei termice: MWt Capacitatea de îmbogățire (separare izotopică a uraniului): tSWU (tone de unități de lucru de separare) Capacitatea de producție a elementelor combustibile nucleare tHM (tone de metal greu)

3.6.   Derogări și scutiri

Franța beneficiază de o derogare în ceea ce privește raportarea agregatelor privind energia termică. Această derogare expiră imediat ce Franța este în măsură să transmită acest raport și, în orice caz, în cel mult 4 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

4.   PETROL ȘI PRODUSE PETROLIERE

4.1.   Produse energetice în cauză

În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică următoarelor produse energetice:

Produs energetic	Definiție
1. Țiței	Țițeiul este un petrol mineral de origine naturală, care conține un amestec de hidrocarburi și impurități asociate, precum sulful. Se găsește în stare lichidă în condiții normale de temperatură și presiune de suprafață, iar caracteristicile fizice (densitate, vâscozitate etc.) sunt foarte variabile. Această categorie include condensatele din gazele asociate sau neasociate extrase din zăcăminte sau perimetre de exploatare, dacă acestea sunt amestecate cu țițeiul comercial.
2. LGN	LGN-urile sunt hidrocarburi lichide sau lichefiate obținute din gaze naturale în instalații de separare sau de prelucrare a gazului. Printre lichidele care provin din gaze naturale se numără etanul, propanul, butanul (butan normal și izobutan), pentanul, izopentanul și pentanul plus (denumit uneori benzină naturală sau condensat de uzină).
3. Materii prime pentru rafinării	Materiile prime pentru rafinării constau în petrol prelucrat destinat unei prelucrări suplimentare (de exemplu, păcură distilată direct sau motorină în vid) fără amestecare. După o prelucrare suplimentară, urmează să fie transformate într-una sau mai multe componente și/sau produse finite. Această definiție se aplică, de asemenea, retururilor din petrochimie pentru rafinării (de exemplu, benzină de piroliză, fracții C4, fracții de motorină și păcură).
4. Aditivi/ Compuși oxigenați	Aditivii sunt compuși, alții decât hidrocarburile, care sunt adăugați la sau amestecați cu un produs pentru a modifica proprietățile combustibilului (de exemplu, cifra octanică, cifra cetanică, proprietățile la rece etc.): — compuși oxigenați, precum alcoolii (metanol, etanol), eterii [de exemplu, MTBE (metil terț butil eter), ETBE (etil terț butil eter), TAME (terț amil metil eter)]; — esteri (de exemplu, ulei de rapiță sau ester dimetilic etc.); — compuși chimici (de exemplu, TMP, TEP și detergenții). Notă: Cantitățile de aditivi/compuși oxigenați (alcooli, eteri, esteri și alți compuși chimici) înregistrați în această categorie trebuie să corespundă cantităților care urmează să fie amestecate cu combustibili sau utilizate drept combustibil.
4.1. Din care: biocombustibili	Biobenzina și biomotorinele. Se aplică definițiile din capitolul 5, «Energii regenerabile și energie obținută din deșeuri». Cantitățile de biocombustibili lichizi înregistrați în această categorie corespund cantităților de biocombustibil propriu-zis și nu volumului total de lichide în care se amestecă biocombustibilii. Sunt excluse toate schimburile cu biocombustibili care nu au fost amestecați cu combustibilii pentru transporturi (adică în forma lor pură); aceștia trebuie raportați în conformitate cu capitolul 5. Biocombustibilii care fac obiectul schimburilor ca elemente componente ale combustibililor pentru transport trebuie să apară la rubrica produsului corespunzător, indicându-se proporția de biocombustibil care intră în compoziția sa.
5. Altele hidrocarburi	Această categorie include țițeiul sintetic obținut din nisipuri asfaltice, uleiurile minerale extrase din șisturile bituminoase etc., lichidele obținute din lichefierea cărbunelui (a se vedea capitolul 1), în urma transformării gazelor naturale în benzină (a se vedea capitolul 2), hidrogenul și uleiurile emulsionate (de exemplu, Orimulsion). Nu include producția de șisturi bituminoase, pentru care se aplică capitolul 1. Producția de uleiuri din șisturi bituminoase (produs secundar) trebuie înregistrată la rubrica «Din alte surse» în categoria «Alte hidrocarburi».
6. Gaz de rafinărie (nelichefiat)	Gazul de rafinărie este un amestec de gaze necondensabile, care constau în principal în hidrogen, metan, etan și olefine obținute în urma distilării țițeiului sau tratării produselor petroliere (de exemplu, prin cracare) în rafinării. Aici sunt incluse și gazele returnate din petrochimie.
7. Etan	Hidrocarbură cu catenă liniară, gazoasă în stare naturală, (C2H6) extrasă din gaze naturale și din gaze de rafinărie.
8. GPL	GPL-urile sunt hidrocarburi parafinice ușoare obținute în urma proceselor de rafinare și în instalațiile de stabilizare a țițeiului și de prelucrare a gazelor naturale. Acestea constau, în principal, în propan (C3H8) și butan (C4Hl0) sau într-o combinație între aceste două gaze. Acestea pot conține, de asemenea, propilenă, butilenă, izopropilenă și izobutilenă. GPL-urile sunt de obicei lichefiate sub presiune pentru transport și depozitare.
9. Naftă	Nafta este o materie primă atât pentru industria petrochimică (de exemplu, producerea de etilenă sau de compuși aromatici), cât și pentru producerea de benzină prin reformare sau izomerizare în rafinării. Nafta include materialele care au o temperatură de distilare între 30 °C și 210 °C sau un interval între aceste valori.
10. Benzina auto	Benzina auto constă dintr-un amestec de hidrocarburi ușoare care au temperatura de distilare între 35 °C și 215 °C. Este utilizată drept combustibil pentru motoarele cu aprindere prin scânteie ale vehiculelor de transport terestru. Benzina auto poate conține aditivi, compuși oxigenați și amelioratori ai cifrei octanice, inclusiv compuși ai plumbului, precum TEP sau TMP. Această categorie include componentele de amestec ale benzinei auto (cu excepția aditivilor/compușilor oxigenați), de exemplu alchilații, izomerații, reformații, benzina de cracare destinați utilizării ca benzină auto finisată.
10.1. din care: biobenzină	Se aplică definițiile din capitolul 5, «Energii regenerabile și energie obținută din deșeuri».
11. Benzina de aviație	Este o benzină special preparată pentru motoarele cu pistoane ale avioanelor, cu o cifră octanică adecvată acestui tip de motoare, cu o temperatură de îngheț de – 60 °C și un interval de distilare de obicei între 30 °C și 180 °C.
12. Carburanți de tip benzină pentru turboreactoare (Carburanți de tip naftă pentru turboreactoare sau JP4)	Această categorie include toate hidrocarburile ușoare utilizate de turbomotoarele avioanelor, care se distilează între 100 °C și 250 °C și se obțin prin amestecarea kerosenului și benzinei sau naftei în așa fel încât concentrația de compuși aromatici să nu depășească 25 % din volum și presiunea de vapori să fie între 13,7 kPa și 20,6 kPa.
13. Carburanți de tip kerosen pentru turboreactoare	Distilat utilizat de turbomotoarele avioanelor. Are aceleași caracteristici de distilare între 150 °C și 300 °C (în general până la 250 °C) și același punct de inflamabilitate ca și kerosenul. În plus, are caracteristici specifice (precum temperatura de îngheț), care sunt stabilite de Asociația Internațională a Transporturilor Aeriene (IATA). Această categorie include componentele pentru amestec cu kerosen.
13.1. Biocarburanți de tip kerosen pentru turboreactoare	Biocombustibili lichizi derivați din biomasă care înlocuiesc sau se amestecă cu combustibilii de tip kerosen pentru turboreactoare.
14. Alte tipuri de kerosen	Distilat de petrol rafinat utilizat în alte sectoare decât transportul aerian. Se distilează între 150 °C și 300 °C.
15. Motorină (păcură distilată)	Motorina este în principal un distilat intermediar care se distilează între 180 °C și 380 °C. Această categorie include componentele pentru amestec. Există mai multe tipuri de calitate în funcție de utilizare:
15.1. din care: motorină pentru autovehicule rutiere	Motorină pentru motoare diesel cu aprindere prin compresie (autovehicule, camioane etc.), care are de obicei un conținut redus de sulf;
15.1.1. de la punctul 15.1, din care: Biomotorine	Se aplică definițiile din capitolul 5, «Energii regenerabile și energie obținută din deșeuri».
15.2. din care: motorină pentru încălzire și alte utilizări	Combustibil ușor pentru încălzirea spațiilor industriale și comerciale, motorină pentru transporturile navale și motorină pentru transporturile feroviare, alte tipuri de motorină inclusiv motorinele grele, care se distilează între 380 °C și 540 °C și care sunt utilizate ca materii prime în petrochimie.
16. Păcură	Include toate tipurile de păcură reziduală (grea) (inclusiv cele obținute prin amestec), a căror vâscozitate cinematică depășește 10 cSt la 80 °C. Punctul de inflamabilitate este întotdeauna peste 50 °C, iar densitatea este întotdeauna peste 0,90 kg/l.
16.1. din care: cu conținut redus de sulf	Păcură grea cu conținut de sulf sub 1 %.
16.2. din care: cu conținut ridicat de sulf	Păcură grea cu conținut de sulf de minim 1 %.
17. White spirit și SBP	Sunt distilate intermediare rafinate, cu distilare în intervalul de distilare al naftei/kerosenului. Acestea se subîmpart după cum urmează: —   benzine speciale (SBP): uleiuri ușoare care se distilează între 30 °C și 200 °C. Există 7 sau 8 tipuri de calitate de benzine industriale, în funcție de poziția fracției în intervalul de distilare. Aceste tipuri de calitate se stabilesc în funcție de diferența de temperatură între punctele de distilare pentru 5 % și 90 % din volum (temperatură ce nu depășește 60 °C); —   white spirit: benzină industrială cu un punct de inflamabilitate de peste 30 °C. Intervalul de distilare pentru white spirit este între 135 °C și 200 °C.
18. Lubrifianți	Hidrocarburi obținute din produse secundare de distilare; lubrifianții sunt în principal utilizați pentru a reduce frecarea între suprafețele de sprijin. Sunt incluse toate categoriile finisate de uleiuri lubrifiante, de la uleiul de ax la uleiul pentru cilindri, inclusiv cele utilizate la grăsimile lubrifiante, uleiurile de motor și toate categoriile de uleiuri de bază pentru lubrifianți.
19. Bitum	Este o hidrocarbură solidă, semisolidă sau vâscoasă cu o structură coloidală, de culoare brună sau neagră, obținută ca reziduu în urma distilării țițeiului, prin distilarea în vid a reziduurilor de petrol rezultate din distilarea atmosferică. Bitumul mai este denumit și asfalt și este utilizat în principal la construcții de drumuri și ca material pentru acoperișuri. Această categorie cuprinde bitumul fluidizat și bitumul fluxat.
20. Ceruri de parafină	Cerurile de parafină sunt hidrocarburi alifatice saturate. Acestea sunt reziduuri extrase în urma deparafinării uleiurilor lubrifiante. Au o structură cristalină, mai mult sau mai puțin fină, în funcție de calitate. Caracteristicile lor principale sunt următoarele: sunt incolore, inodore și translucide, cu un punct de topire de peste 45 °C.
21. Cocs de petrol	Este un produs secundar solid, negru, obținut în principal prin cracarea și carbonizarea materiilor prime derivate din petrol, a reziduurilor de distilare în vid, a gudronului și a smoalei prin procese precum cocsificarea întârziată sau cocsificarea fluidă. Constă în principal în carbon (90 până la 95 %) și are un conținut redus de cenușă. Este utilizat ca materie primă pentru cocserii în industria siderurgică, pentru încălzire, pentru producerea electrozilor și pentru producerea de substanțe chimice. Cele mai importante două categorii ale cocsului de petrol sunt «cocsul verde» și «cocsul calcinat». Este inclus «cocsul de cataliză», care se depune pe catalizator în cursul proceselor de rafinare; acest tip de cocs nu este recuperabil și este de obicei utilizat drept combustibil de rafinărie.
22. Alte produse	Această categorie include toate produsele nemenționate mai sus, de exemplu: gudronul și sulful. Include compușii aromatici (de exemplu, BTX sau benzenul, toluenul și xilenul) și olefinele (de exemplu, propilena) produse în rafinării.

4.2.   Lista de agregate

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă.

4.2.1.   Aprovizionare cu țiței, LGN, materii prime pentru rafinării, aditivi și alte hidrocarburi

Tabelul următor se aplică în cazul țițeiului, al gazelor naturale lichefiate, al materiilor prime pentru rafinării, al aditivilor/compușilor oxigenați (și părții bio) și al altor hidrocarburi:

1.   Producția națională

Nu se aplică materiilor prime pentru rafinării și biocombustibililor.

2.   Din alte surse: aditivi, biocombustibili și alte hidrocarburi, a căror producție a fost deja înregistrată în alte bilanțuri privind combustibilii.

Nu se aplică în cazul țițeiului, LGN-urilor și materiilor prime pentru rafinării.

2.1.   din care: din cărbune

Această categorie include lichidele produse în uzinele de lichefiere a cărbunelui și producția de lichide a cocseriilor.

2.2.   din care: din gaze naturale

Producerea de benzină sintetică poate utiliza gaze naturale ca materie primă. Cantitatea de gaze necesară pentru producerea de metanol se înregistrează în conformitate cu capitolul 2, în timp ce cantitățile de metanol primite se înregistrează în această rubrică.

2.3.   din care: din surse de energie regenerabile

Această categorie include biocombustibilii utilizați pentru amestecul cu combustibili pentru transporturi.

Producția se înregistrează în conformitate cu capitolul 5, iar cantitățile pentru amestecare sunt înregistrate în această rubrică.

3.   Retururi din petrochimie

Reprezintă produse finite sau semifinite, care sunt returnate de consumatorii finali la rafinării pentru prelucrare, amestec sau vânzare. Este vorba de obicei despre produse secundare ale industriei petrochimice.

Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.

4.   Produse transferate

Produse petroliere importate care sunt reclasificate ca materii prime pentru a fi prelucrate suplimentar în rafinării, fără a fi livrate consumatorilor finali.

Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.

5.   Importuri și exporturi

Această categorie include cantitățile de țiței și produse importate sau exportate în conformitate cu acordurile de prelucrare (adică rafinare pentru terți). Țițeiul și LGN-urile trebuie înregistrate ca provenind din țara de origine inițială; materiile prime pentru rafinării și produsele finite se înregistrează ca provenind din țara ultimei expedieri.

Se includ toate lichidele din gaz (de exemplu, GPL) extrase în urma regazificării gazelor naturale lichefiate importate și produsele petroliere importate sau exportate direct de industria petrochimică.

Notă: Orice schimb de biocombustibil care nu a fost amestecat cu combustibilii de transport (de exemplu, în forma lor pură) trebuie raportat în chestionarul privind sursele regenerabile de energie.

Reexporturile de petrol importat pentru prelucrare în zone libere trebuie înregistrate ca exporturi de produse efectuate de țara de prelucrare către țara de destinație finală.

6.   Utilizare directă

Țițeiul, LGN-urile, aditivii și compușii oxigenații (inclusiv partea reprezentată de biocombustibili) și alte hidrocarburi utilizate direct fără a fi prelucrate în rafinării.

Această categorie include țițeiul utilizat pentru producerea de energie electrică.

7.   Variația stocurilor

O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.

8.   Cantități intrate în rafinării (calculate)

Reprezintă cantitatea totală de produse care, conform calculelor, a intrat în procesul de rafinare. Aceasta se calculează după cum urmează:

Producția națională + din alte surse + retururi din industrie + produse transferate + importuri – exporturi – utilizare directă + variația stocurilor

9.   Diferențe statistice

Reprezintă cantitățile calculate intrate în rafinării minus cantitățile observate intrate în rafinării.

10.   Cantități intrate în rafinării (observate)

Cantități măsurate ca intrări în rafinării

11.   Pierderi de rafinare

Reprezintă diferența dintre cantitățile intrate în rafinării (observate) și producția brută a rafinăriilor. Pierderile pot apărea în timpul procesului de distilare din cauza evaporării. Pierderile înregistrate au valoare pozitivă. Pot exista creșteri de volum, dar nu și creșteri de masă.

12.   Totalul stocurilor inițiale și finale pe teritoriul național

Reprezintă toate stocurile de pe teritoriul național, inclusiv stocurile deținute de stat, de consumatorii importanți sau de organizațiile care se ocupă cu deținerea de stocuri, stocurile de pe navele oceanice care sosesc, stocurile deținute în zonele libere și stocurile deținute pentru terți, indiferent dacă sunt sau nu în conformitate cu acordurile guvernamentale bilaterale. Termenii «inițiale» și «finale» se referă la prima și respectiv ultima zi a perioadei de referință.

13.   Puterea calorifică netă

Producția, importurile și exporturile și media generală.

4.2.2.   Aprovizionarea cu produse petroliere

Tabelul următor se aplică numai la produsele finite (gaz de rafinărie, etan, GPL, naftă, benzină auto, precum și partea sa de biobenzină, benzină de aviație, benzină tip Jet Fuel, kerosen tip Jet Fuel, precum și partea bio a acestuia, alte tipuri de kerosen, motorină, păcură cu conținut ridicat și scăzut de sulf, white spirit și SBP, lubrifianți, bitum, parafină, ceruri, cocs de petrol și alte produse). Țițeiul și LGN-urile utilizate pentru ardere directă trebuie înregistrate ca livrări de produse finite și ca transferuri între produse.

1.   Produsele primare primite

Sunt incluse cantitățile de țiței de proveniență internă sau importate (inclusiv condensatele) și LGN-urile de proveniență internă care sunt utilizate direct, fără a fi prelucrate în rafinăriile petroliere, și retururile din petrochimie care sunt utilizate direct, deși nu sunt combustibili primari.

2.   Producția brută a rafinăriilor

Reprezintă producția de produse finite a rafinăriilor sau uzinelor de amestecare.

Această rubrică nu include pierderile de rafinare, dar include consumul propriu al rafinăriilor.

3.   Produse reciclate

Este vorba de produse finite care trec a doua oară prin circuitul comercial, după ce au fost livrate o dată consumatorilor finali (de exemplu, lubrifianții uzați care sunt reprelucrați). Trebuie făcută o distincție între aceste cantități și retururile din petrochimie.

4.   Consumul propriu al rafinăriilor

Reprezintă produse petroliere consumate pentru exploatarea rafinăriilor.

Sunt excluse produsele utilizate de companiile petroliere în afara procesului de rafinare, de exemplu buncăraj sau consumul navelor petroliere.

Sunt incluși combustibilii utilizați de rafinării la producerea de energie electrică și termică vândută.

4.1.   din care: consumul pentru producerea de energie electrică

Reprezintă cantitățile utilizate pentru producerea de energie electrică în centralele rafinăriilor.

4.2.   din care: consumul pentru cogenerarea de energie electrică și termică

Reprezintă cantitățile utilizate pentru cogenerarea de energie electrică și termică în centralele rafinăriilor.

4.3.   din care: consumul pentru producerea de energie termică

Reprezintă cantitățile utilizate pentru producerea de energie termică în rafinării.

5.   Importuri și exporturi

6.   Buncăraj

7.   Transferuri între produse

Reprezintă cantitățile de produse a căror clasificare s-a schimbat, fie pentru că specificațiile acestora au fost modificate, fie pentru că aceste produse au fost amestecate pentru a forma un alt produs.

O valoare negativă pentru un produs trebuie compensată de una (sau mai multe) valori pozitive pentru unul sau mai multe produse și invers; totalul net trebuie sa fie zero.

8.   Produse transferate

Produse petroliere importate care sunt reclasificate ca materii prime pentru a fi prelucrate suplimentar în rafinării, fără a fi livrate consumatorilor finali.

9.   Variația stocurilor

O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.

10.   Livrări interne brute calculate

Se definesc după cum urmează:

produse primare primite + producția brută a rafinăriilor + produse reciclate – consumul propriu al rafinăriilor + importuri – exporturi – buncăraj + transferuri între produse – produse transferate + variația stocurilor

11.   Diferența statistică

Reprezintă livrările interne brute calculate minus livrările interne brute observate.

12.   Livrări interne brute observate

Reprezintă livrările observate de produse petroliere finite, provenind din surse primare (de exemplu, rafinării, uzine de amestecare etc.) către piața internă.

Această cifră poate fi diferită de cifra calculată, de exemplu din cauza diferențelor de sferă de cuprindere și/sau a diferențelor de definire în sisteme de înregistrare diferite.

12.1.   din care: livrări brute pentru sectorul petrochimic

Reprezintă cantități de combustibili livrate pentru sectorul petrochimic.

12.2.   din care: consumul energetic în petrochimie

Reprezintă cantitățile de petrol utilizate drept combustibil pentru procesele petrochimice precum cracarea cu aburi.

12.3.   din care: consumul neenergetic în petrochimie

Reprezintă cantitățile de petrol utilizat în petrochimie pentru producerea de etilenă, propilenă, butilenă, gaz de sinteză, compuși aromatici, butadienă și alte materii prime pe bază de hidrocarburi în procese precum cracarea cu abur, aromatizarea și reformarea cu abur. Nu sunt incluse cantitățile de petrol utilizat drept combustibil.

13.   Retururi din petrochimie pentru rafinării

14.   Nivelurile stocurilor inițiale și finale

Reprezintă toate stocurile de pe teritoriul național, inclusiv stocurile deținute de stat, de consumatorii importanți sau de organizațiile care se ocupă cu deținerea de stocuri, stocurile de pe navele oceanice care sosesc, stocurile deținute în zonele libere și stocurile deținute pentru terți, indiferent dacă sunt sau nu în conformitate cu acordurile guvernamentale bilaterale. Termenii «inițiale» și «finale» se referă la prima și respectiv ultima zi a perioadei de referință.

15.   Variația stocurilor la serviciile de utilități publice

Reprezintă variația stocurilor deținute de serviciile de utilități publice care nu sunt contabilizate în nivelurile stocurilor sau în variația stocurilor înregistrate în altă parte. O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.

Această rubrică include țițeiul și LGN-urile utilizate pentru ardere directă, dacă este cazul.

16.   Puterea calorifică netă a livrărilor interne brute

4.2.3.   Livrări interne brute pe sector

În tabelurile următoare, se aplică următoarele agregate pentru țiței, gaze naturale lichefiate, gaz de rafinărie, etan, GPL, naftă, total benzină auto și partea sa bio, benzină de aviație, benzină tip Jet Fuel, total kerosen tip Jet Fuel și partea sa bio, alte tipuri de kerosen, motorină (și fracțiunile sale de motorină pentru transporturi, motorină pentru încălzire și alte utilizări, biomotorine și motorină non-bio), total păcură, (inclusiv fracțiunile sale cu conținut scăzut și ridicat de sulf), white spirit și SBP, lubrifianți, bitum, ceruri parafinice, cocs de petrol, alte produse petroliere.

Atât cantitățile implicate în utilizarea energetică, cât și cele pentru consum neenergetic, precum și suma lor totală, trebuie să fie declarate.

1.   Total pentru sectorul de transformare

Totalul cantităților de combustibili utilizați pentru transformarea primară și secundară a energiei.

1.1.   din care: centrale electrice care au ca activitate principală producerea de energie electrică

1.2.   din care: centrale electrice ale autoproducătorilor

1.3.   din care: centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea combinată de energie termică și electrică

1.4.   din care: centrale de cogenerare ale autoproducătorilor

1.5.   din care: centrale termice care au ca activitate principală producerea de energie termică

1.6.   din care: centrale termice ale autoproducătorilor

1.7.   din care: uzine de gaz/gazificare

1.8.   din care: pentru amestec cu gaze naturale

1.9.   din care: cocserii

1.10.   din care: furnale

1.11.   din care: industria petrochimică

1.12.   din care: fabrici de combustibil brichetat

1.13.   din care: nespecificat în altă parte – transformare

2.   Total sector energetic

Cantitatea totală utilizată ca energie în sectorul energetic

2.1.   din care: mine de cărbuni

2.2.   din care: extracția țițeiului și gazelor naturale

2.3.   din care: cocserii

2.4.   din care: furnale

2.5.   din care: uzine de gaz

2.6.   din care: centrale electrice

Centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice.

2.7.   din care: nespecificat în altă parte – energie

3.   Pierderi de distribuție

Pierderi survenite în afara rafinăriei din cauza transportului și distribuției.

Includ pierderile pe conducte.

4.   Consum final de energie

5.   Sectorul industrial

5.1.   din care: siderurgie

5.2.   din care: chimie și petrochimie

5.3.   din care: metale neferoase

5.4.   din care: minerale nemetalice

5.5.   din care: echipamente de transport

5.6.   din care: mașini și utilaje

5.7.   din care: industria extractivă

5.8.   din care: produse alimentare, băuturi și tutun

5.9.   din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire

5.10.   din care: lemn și produse din lemn

5.11.   din care: construcții

5.12.   din care: industria textilă și a articolelor din piele

5.13.   din care: nespecificat în altă parte – industrie

6.   Sectorul transporturilor

6.1.   din care: transport aerian internațional

6.2.   din care: transport aerian intern

6.3.   din care: transport rutier

6.4.   din care: transport feroviar

6.5.   din care: navigație internă

6.6.   din care: transport prin conducte

6.7.   din care: nespecificat în altă parte – transporturi

7.   Alte sectoare

7.1.   din care: comerț și servicii publice

7.2.   din care: sectorul rezidențial

7.2.1.   Rezidențial, din care: încălzirea încăperilor

7.2.2.   Rezidențial, din care: răcirea încăperilor

7.2.3.   Rezidențial, din care: încălzirea apei

7.2.4.   Rezidențial, din care: gătirea alimentelor

7.2.5.   Rezidențial, din care: alte utilizări finale

7.3.   din care: agricultură/silvicultură

7.4.   din care: pescuit

7.5.   din care: nespecificat în altă parte – altele

8.   Consum neenergetic total

Cantități utilizate ca materii prime în diferite sectoare și neutilizate drept combustibil sau transformate în alt tip de combustibil. Aceste cantități sunt incluse în lista de agregate de mai sus.

8.1.   din care: sectorul de transformare

8.2   din care: sectorul energetic

8.3   din care: sectorul transporturilor

8.4   din care: sectorul industrial

8.4.1.   Sectorul industrial, din care: chimie (inclusiv petrochimie)

8.5   din care: alte sectoare

4.2.4.   Importuri și exporturi

Importuri în funcție de țara de origine și exporturi în funcție de țara de destinație. A se vedea, de asemenea, notele pentru agregatul nr. 5 de la secțiunea 4.2.1.

4.3.   Unități de măsură

1. Cantități energetice	103 tone
2. Putere calorifică	MJ/tonă

4.4.   Derogări și scutiri

Cipru este scutit de obligația de a declara agregatele definite în secțiunea 4.2.3 punctul 7 (Alte sectoare) și punctul 8 (Consum neenergetic total); numai valorile totale sunt aplicabile.

5.   ENERGII REGENERABILE ȘI ENERGIE OBȚINUTĂ DIN DEȘEURI

5.1.   Produse energetice în cauză

În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică următoarelor produse energetice:

Produs energetic	Definiție
1. Energie hidroelectrică	Energia potențială și cinetică a apei transformată în energie electrică în hidrocentrale. Acumularea prin pompare trebuie inclusă. Trebuie înregistrată producția în cazul centralelor cu o putere < 1 MW, al centralelor cu o putere ≥ 1 MW și < 10 MW, al centralelor cu o putere ≥ 10 MW și al stațiilor de pompare.
2. Energie geotermală	Energie termică emisă de scoarța terestră, de obicei sub formă de apă fierbinte sau abur. Această producție de energie reprezintă diferența dintre entalpia fluidului extras din sondă și cea a fluidului eliminat. Este exploatată în locații adecvate: — pentru producerea de energie electrică prin utilizarea aburului uscat sau a saramurii naturale cu entalpie ridicată după vaporizarea bruscă; — direct ca energie termică pentru termoficare, în agricultură etc.
3. Energie solară	Reprezintă radiațiile solare exploatate pentru producerea de apă caldă și energie electrică. Această producție de energie constă în energia termică transmisă mediului de transfer termic, adică radiațiile solare incidente fără pierderile optice și cele datorate colectoarelor solare. Nu este inclusă energia solară pasivă utilizată direct pentru încălzirea, climatizarea și iluminarea locuințelor sau altor clădiri.
3.1. din care: energie solară fotovoltaică	Reprezintă lumina solară transformată în energie electrică prin intermediul celulelor solare constituite în general din materiale semiconductoare care, expuse la lumină, produc energie electrică.
3.2. din care: energie termică solară	Energia termică produsă de radiațiile solare; poate fi produsă în: (a) centrale termice solare; sau (b) instalații pentru producerea de apă caldă sanitară sau pentru încălzirea sezonieră a piscinelor (de exemplu colectoare plane, în general de tipul termosifonului).
4. Energie maremotrică, a valurilor și a mării	Reprezintă energia mecanică produsă de maree, valuri sau curenți marini, exploatată pentru a produce energie electrică.
5. Energie eoliană	Reprezintă energia cinetică a vântului exploatată pentru a produce energie electrică cu ajutorul turbinelor eoliene.
6. Deșeuri industriale (neregenerabile)	Reprezintă deșeuri industriale neregenerabile (solide sau lichide) arse direct pentru a produce energie electrică și/sau termică. Cantitatea de combustibil utilizat se exprimă pe baza puterii calorifice nete. Deșeurile industriale regenerabile trebuie înregistrate la categoriile «Biomasă solidă», «Biogaz» și/sau «Biocombustibili lichizi».
7. Deșeuri municipale	Reprezintă deșeurile produse de locuințe, spitale și de sectorul terțiar, care sunt incinerate în instalații speciale, exprimate pe baza puterii calorifice nete.
7.1. din care: regenerabile	Partea de deșeuri municipale de origine biologică.
7.2. din care: neregenerabile	Partea de deșeuri municipale care nu sunt de origine biologică.
8. Biocombustibili solizi	Reprezintă materialele organice, nefosile, de origine biologică, care pot fi utilizate drept combustibil pentru producerea de energie termică sau electrică. În această categorie intră:
8.1. din care: mangal	Este un reziduu solid rezultat în urma distilării distructive și a pirolizei lemnului și altor materiale vegetale.
9. Biogaz	Un gaz compus în principal din metan și dioxid de carbon produs prin digestia anaerobă a biomasei.
10. Biocombustibili lichizi	Cantitățile de biocombustibili lichizi raportate în această categorie corespund cantităților de biocombustibil propriu-zise și nu volumului total de lichide în care se amestecă biocombustibilii. În ceea ce privește cazul special al importurilor și al exporturilor de biocombustibili lichizi, sunt vizate numai schimburile de biocombustibili care nu au fost amestecați cu combustibili pentru transporturi (și anume, combustibilii care sunt utilizați în stare pură); schimburile de biocombustibili lichizi amestecați cu combustibili pentru transporturi trebuie înregistrate împreună cu datele privind petrolul, din capitolul 4. Se au în vedere următoarele tipuri de biocombustibili lichizi:
10.1. din care: biobenzină	Această categorie cuprinde bioetanolul (etanol produs din biomasă și/sau din partea biodegradabilă a deșeurilor), biometanolul (metanol produs din biomasă și/sau din partea biodegradabilă a deșeurilor), bio-ETBE (etil-terț-butil-eter produs pe bază de bioetanol; procentul în volum din bio-ETBE calculat ca biocombustibil este de 47 %) și bio-MTBE (metil-terț-butil-eter produs pe bază de biometanol; procentul în volum din bio-MTBE calculat ca biocombustibil este de 36 %).
10.1.1. Biobenzină, din care: bioetanol	Etanol produs din biomasă și/sau din fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor
10.2. din care: biomotorine	Această categorie include biomotorina (un ester metilic, de calitatea motorinei, produs din ulei vegetal sau animal), biodimetileterul (dimetileter produs din biomasă), biocombustibilul Fischer-Tropsch (produs din biomasă), biouleiurile presate la rece (uleiuri produse din semințe oleaginoase printr-un proces exclusiv mecanic) și toate celelalte tipuri de biocombustibili lichizi care sunt adăugați, amestecați sau utilizați direct ca motorină pentru transport.
10.3. Biocarburanți de tip kerosen pentru turboreactoare	Biocombustibili lichizi derivați din biomasă care înlocuiesc sau se amestecă cu combustibilii de tip kerosen pentru turboreactoare.
10.4. Alți biocombustibili lichizi	Biocombustibili lichizi utilizați direct drept combustibil, care nu intră nici în categoria biobenzinei, nici în cea a biomotorinelor.

5.2.   Lista de agregate

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă.

5.2.1.   Producția brută de energie electrică și termică

Energia electrică și termică produsă din produsele energetice menționate la secțiunea 5.1 (cu excepția mangalului, biobenzinei și a biocarburanților de tip kerosen pentru turboreactoare) trebuie înregistrată separat, după caz:

—	pentru centralele a căror activitate principală este producerea de energie și centralele autoproducătorilor;

—	pentru centralele care produc numai energie electrică, centralele care produc numai energie termică și centralele de cogenerare.

Această cerință exclude mangalul. Pentru biocombustibilii lichizi, aceasta exclude biobenzina și biocarburanții de tip kerosen pentru turboreactoare. Pentru sectorul hidroenergetic, declarațiile trebuie să se împartă în centrale cu producție de energie electrică de până la 1 MW, între 1 și 10 MW și de peste 10 MW.

5.2.2.   Sectorul de aprovizionare și sectorul de transformare

Cantitățile de produse energetice menționate la secțiunea 5.1 (cu excepția energiei hidroelectrice, energiei solare fotovoltaice, energiei maremotrice, a valurilor și a mării și energiei eoliene) și utilizate în sectoarele de aprovizionare și de transformare trebuie înregistrate pentru agregatele următoare:

1.   Producție

2.   Importuri

3.   Exporturi

4.   Variația stocurilor

O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.

5.   Consumul brut

6.   Diferențe statistice

7.   Total pentru sectorul de transformare

Cantitățile de energii regenerabile și deșeuri utilizate la transformarea formelor primare de energie în forme secundare (de exemplu, gaze de depozit în energie electrică) sau utilizate la transformarea în produse energetice derivate (de exemplu, biogazul utilizat pentru amestecul cu gazul natural).

7.1.   din care: centrale electrice care au ca activitate principală producerea de energie electrică

7.2.   din care: centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea combinată de energie termică și electrică

7.3.   din care: centrale termice care au ca activitate principală producerea de energie termică

7.4.   din care: centrale electrice ale autoproducătorilor

7.5.   din care: centrale de cogenerare ale autoproducătorilor

7.6.   din care: centrale termice ale autoproducătorilor

7.7.   din care: fabrici de combustibil brichetat

Cantitățile de surse regenerabile de energie și deșeuri utilizate pentru a produce combustibil brichetat. Sursele regenerabile de energie și deșeurile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea utilajelor trebuie înregistrate la consum în sectorul energetic.

7.8.   din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)

Cantitățile de surse regenerabile de energie și deșeuri utilizate pentru producerea brichetelor de lignit. Sursele regenerabile de energie și deșeurile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea utilajelor trebuie înregistrate la consum în sectorul energetic.

7.9.   din care: gaz de uzină

Cantitățile de surse regenerabile de energie și deșeuri utilizate pentru a produce gaz de uzină. Sursele regenerabile de energie și deșeurile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea utilajelor trebuie înregistrate la consum în sectorul energetic.

7.10.   din care: furnale

Cantitățile de energie regenerabilă (de exemplu, mangal) transformate în furnale.

Energia regenerabilă utilizată pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentelor nu trebuie înregistrată în această rubrică, ci trecută la consumul sectorului energetic.

7.11.   din care: instalații pentru amestecul gazelor naturale

Cantitățile de biogaze amestecate cu gaze naturale, injectate în rețeaua de gaze naturale.

7.12.   din care: amestec cu benzină auto/motorină/combustibil de tip kerosen

Cantitățile de biocombustibili lichizi care nu sunt furnizate consumatorilor finali, ci utilizate împreună cu alte produse petroliere înregistrate în chestionarul privind petrolul.

7.13.   din care: unități de producție a mangalului

Cantitățile de lemn utilizate pentru producerea mangalului.

7.14.   din care: nespecificat în altă parte – transformare

5.2.3.   Sectorul energetic

Cantitățile de produse energetice menționate la secțiunea 5.1 (cu excepția energiei hidroelectrice, a energiei solare fotovoltaice, a energiei maremotrice, a valurilor și mării și a energiei eoliene) și utilizate în sectorul energetic sau pentru consum final trebuie înregistrate pentru agregatele următoare:

1.   Total pentru sectorul energetic

Reprezintă energiile regenerabile și deșeurile utilizate de industria energetică pentru a sprijini activitățile de transformare. De exemplu, energiile regenerabile și deșeurile utilizate pentru încălzire, pentru iluminat sau pentru acționarea pompelor sau compresoarelor.

Cantitățile de energii regenerabile și deșeuri transformate într-o altă formă de energie trebuie înregistrate la sectorul de transformare.

1.1.   din care: uzine de gazificare

1.2.   din care: centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice publice

1.3.   din care: mine de cărbuni

1.4.   din care: fabrici de combustibil brichetat

1.5.   din care: cocserii

1.6.   din care: rafinării petroliere

1.7.   din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)

1.8.   din care: gaz de uzină

1.9.   din care: furnale

1.10.   din care: unități de producție a mangalului

1.11.   din care: nespecificat în altă parte

2.   Pierderi de distribuție

Toate pierderile survenite din cauza transportului și distribuției.

5.2.4.   Consumul final de energie

Cantitățile de produse energetice menționate la secțiunea 5.1 (cu excepția energiei hidroelectrice, a energiei solare fotovoltaice, a energiei maremotrice, a valurilor și a mării și a energiei eoliene) trebuie înregistrate pentru agregatele următoare:

1.   Consum final de energie

2.   Sectorul industrial

2.1.   din care: siderurgie

2.2.   din care: chimie și petrochimie

2.3.   din care: metale neferoase

2.4.   din care: minerale nemetalice

2.5.   din care: echipamente de transport

2.6.   din care: mașini și utilaje

2.7.   din care: industria extractivă

2.8.   din care: produse alimentare, băuturi și tutun

2.9.   din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire

2.10.   din care: lemn și produse din lemn

2.11.   din care: construcții

2.12.   din care: industria textilă și a articolelor din piele

2.13.   din care: nespecificat în altă parte – industrie

3.   Sectorul transporturilor

3.1.   din care: transport feroviar

3.2.   din care: transport rutier

3.3.   din care: navigație internă

3.4.   din care: nespecificat în altă parte – transporturi

4.   Alte sectoare

4.1.   din care: comerț și servicii publice

4.2.   din care: sectorul rezidențial

4.2.1.   Rezidențial, din care: încălzirea încăperilor

4.2.2.   Rezidențial, din care: răcirea încăperilor

4.2.3.   Rezidențial, din care: încălzirea apei

4.2.4.   Rezidențial, din care: gătirea alimentelor

4.2.5.   Rezidențial, din care: alte utilizări finale

4.3.   din care: agricultură/silvicultură

4.4.   din care: pescuit

4.5.   din care: nespecificat în altă parte – altele

5.2.5.   Caracteristicile tehnice ale instalațiilor

Trebuie declarate următoarele capacități de producere a energiei electrice, după caz, la sfârșitul anului de referință:

1.   Energie hidroelectrică

Trebuie raportată capacitatea în cazul centralelor cu o putere < 1 MW, al centralelor cu o putere ≥ 1 și < 10 MW, al centralelor cu o putere ≥ 10 MW, al instalațiilor mixte și în ceea ce privește acumularea prin pompare pură, precum și capacitatea ansamblului centralelor de toate dimensiunile. Detaliile privind capacitățile centralelor trebuie indicate fără acumularea prin pompare.

2.   Energie geotermală

3.   Energie solară fotovoltaică

4.   Energie termică solară

5.   Energie maremotrică, a valurilor și a mării

6.   Energie eoliană

7.   Deșeuri industriale (neregenerabile)

8.   Deșeuri municipale

9.   Biocombustibili solizi

10.   Biogaz

11.   Biomotorine

12.   Alți biocombustibili lichizi

Trebuie indicată suprafața totală instalată cu colectoare solare.

Trebuie înregistrate capacitățile de producție pentru biocombustibilii următori:

1.   Biobenzină

2.   Biomotorine

3.   Biocarburanți de tip kerosen pentru turboreactoare

4.   Alți combustibili biologici lichizi

5.2.6.   Importuri și exporturi

Importurile în funcție de țara de origine și exporturile în funcție de țara de destinație se declară pentru următoarele produse:

1.   Biobenzină

1.1.   din care: bioetanol

2.   Biocarburanți de tip kerosen pentru turboreactoare

3.   Biomotorine

4.   Alți combustibili biologici lichizi

5.   Pelete din lemn

5.2.7.   Producția de biocombustibili solizi și biogaz

Se declară producția pentru următoarele produse:

1.   Biocombustibili solizi (cu excepția mangalului)

1.1.   din care: lemn de foc, reziduuri și subproduse de lemn

1.1.1.   Lemn de foc, reziduuri și subproduse de lemn, din care: pelete din lemn

1.2.   din care: leșie neagră

1.3.   din care: resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr

1.4.   din care: deșeuri animale

1.5.   din care: alte materiale vegetale și reziduuri

2.   Biogaz din fermentația anaerobă

2.1.   din care: gaz de depozit

2.2.   din care: gaz de canalizare

2.3.   din care: alte tipuri de biogaz din fermentația anaerobă

3.   Biogaz din prelucrarea termică

5.3.   Puterea calorifică

Valorile puterii calorifice nete trebuie înregistrate pentru următoarele produse:

1.   Biobenzină

2.   Bioetanol

3.   Biomotorină

4.   Biocarburanți de tip kerosen pentru turboreactoare

5.   Alți biocombustibili lichizi

6.   Mangal

5.4.   Unități de măsură

1. Producția de energie electrică	MWh
2. Producția de energie termică	TJ
3. Produse energetice regenerabile	Biobenzina, biomotorinele și alți biocombustibili lichizi: tone Mangal: 1 000 de tone Toate celelalte: TJ (pe baza puterii calorifice nete)
4. Suprafața cu colectoare solare	1 000 m2
5. Puterea centralelor	Biocombustibili: tone/an Toate celelalte: MWe
6. Putere calorifică	kJ/kg (putere calorifică netă)

5.5.   Derogări și scutiri

Nu este cazul.

6.   DISPOZIȚII APLICABILE

Dispozițiile următoare se aplică privind colectarea de date descrisă în toate capitolele precedente:

1.   Perioada de referință

Un an calendaristic (1 ianuarie-31 decembrie)

2.   Periodicitate

Anuală

3.   Termenul pentru transmiterea datelor

30 noiembrie a anului care urmează perioadei de referință

4.   Formatul și metoda transmiterii de date

Formatul transmiterii de date trebuie să respecte o normă de schimb de date adecvată stabilită de Eurostat.

Datele se transmit sau se încarcă în format electronic la punctul unic de intrare a datelor al Eurostat.